Turismul cultural în partea de N ord a Olteniei Coordonator științific : Prof. Univ. Dr. Mirela Mazilu Absolvent(ă): Iovu Denisa Mirabela CRAIOVA… [601301]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE
DEPARTAMETUL GEOGRAFIE

LUCRARE DE LICENTĂ

Coordonator științific
Prof. Univ. Dr. Mirela Mazilu
Absolvent(ă)
Iovu Denisa Mirabela

CRAIOVA
2016

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE
DEPARTAM ENTUL GEOGRAFIE

Turismul cultural în partea de N ord a
Olteniei

Coordonator științific :
Prof. Univ. Dr. Mirela Mazilu
Absolvent(ă):
Iovu Denisa Mirabela

CRAIOVA
2016

Cuprins :

Introducere………… ………………………………………………………………………………………. …………….3

Capitolul I Caracterizarea socio -economică a județelor Mehedinți, Gor j și Vâlcea ……..4
1.1 Localizarea geografică ………………………………………………………………………………………… .4
1.2 Cadrul economic ………………………………………………………………………………………………. ….5
1.3 Cadrul social …………………………………………………………………………………………………….. …8
Capitolul II Potențialul cul tural al județelor Mehedinți, Gor j și Vâlcea ……………………..10
2.1 Potențialul cultural în județul Mehedinți ………………………………………. ……………………….13
2.2 Potențialul cultural în județul Gor j………………………………………………. ……………………….17
2.3 Potențialul culural în județul Vâlcea ……………………………………………. ……………………….27
Capitolul III Infrastructura turistică ………………………… …………………….. ……………………… 33
3.1 Infras tructura generală de acces ……………………………………………….. ………………………….33
3.2 Unități de cazare …………………………………………………………………….. ………………………….36
3.3 Unități de alimentație ………………………………………………………………………………………… .41
Capitolul IV Circulația turistică ……………….. …………………………………………………………… ..42
4.1 Fluxuri turistice interne ……………………………………………………………………………………… 42
4.2 Fluxuri turistice externe …………………………………………………………………………………….. ..44
Cap. 5 Modalitatea de valorificare a potențialului turistic – Analiza SWOT ………… …….46
5.1 Perspective de dezvoltare a turismului cultural ………………………………………… 47

Concluzie …………….. ………………………………………………………………………………………………. …49
Bibliografie…………. ……………………………………………………………………… …………………………..52

3
INTRODUCERE

Turismul cultural este o activitate ce acționează și transmite valori și bunuri
particulare prin tipare culturale create de -a lungu timpului. Modelarea ilustrează un proces
dificil, pentru dobândirea unor câștiguri la cote înalte și pentru a micșora inconvenientele din
societate este nevoie luarea unor măsuri pentru păstrarea autenticități obiectivel or turistice.
Turismul mobilizează prin ce ea ce cuprinde el și prin diversitatea temelor pe care le
abordează, care duce la modificarea dinamicii economice și colective realizate la nivel
iternațional. Presiunile antrenate asupra obiectivelor turistice tre buie ralizate adecvat pentru a
se evita vandalizara obiectivelor pentru o mai bună conservare.
Turismul cultural contribuie la ridicarea stadiului de cultură instruire și civilizație a
populației. Materia primă care contribuie la ridicarea nivelului de c ultură atât pentru turiști
cât și pentru localnici sunt muzeele, festivalurile, bisericile, portul popular, mănăstiri și nu în
ultimul rând monumentele istorice. Turismul reprezintă o evoluție de la un stadiu mic la unul
mare al dezvoltării economiei, aces t fenomen ducând la o culturalizare a populației .
Lucrarea de licență cu titlul „turismul cultural în partea de nord a Olteniei ” este
structurată în cinci capitole .
Primul capitol prezintă localizare celor trei județe Mehedinți, Gorj și Vâlcea, cadrul
economic și cadrul social.
În capitolul al doilea potențialul turismului cultural este analizat pentru fiecare județ
în parte.
Capitolul trei scoate în evidență infrastructura generală de acces, unitățile de cazare și
unitățile de alimentație e xistente î n partea de nord a Olteniei.
Capitolul patru analizează situația din punct de vedere a fluxurilor turistice pentru cele
trei județe.
Capitolul cinci prezintă potențialul de valorificare turistică pentru partea de nord a
Olteniei și perspectivele de dezvo ltare pentru turismul cultural .
Pentru realiza rea acestei licențe au fost folosite material e bibliografice dar și
cunoștințe proprii acumulate în timpul celor trei ani de studiu.

4
1. Caracterizarea socio -economică a județelor
Mehedinți, Gorj și Vâlcea

1.1 Localizare geografică
Județele Mehedinți, Gorj și Vâlcea sunt localizate în sud -vestul României .
Conform sit -ului olteniaistorica ,Oltenia de N ord este limitat ă la est de râul Olt și la nord de
Carpații Meridionali, iar s pre sud -vest de fluviul Dunărea. Oltenia de N ord cuprinde toate
formele de relief , începând în partea de nord cu zonă montană, continuând cu zona
subcarpatică ,de podiș, câmpie și luncile Dunării. (Fig.1 .1)

Fig.1 .1 Localizare geografică ;
sursa : prelucrare după http://www.turistinfo.ro/judet -mehedinti/ , http://www.turistinfo.ro/judet –
gorj/ , http://www.scritub.com/geografie/DESCRIERE -INTRODUCTIVA -A-REGIU812115622.php ,
https://portal.afir.info/informatii_institutionale_structuri _teritoriale_oficii_judetene_ojfir_valcea

5
Zona montană a Olteniei este constituită din munți înalți și masivi, aceștia sunt
formați în majoritatea cazurilor din șisturi cristaline, mic așisturi etc. ce sunt pătrunse de
puternice masive de granite și pegma tite, cu vârfuri și creste ce depășesc 2000 m altitudine .
Înălțimea maximă se găsește în vârfu l Mândra (2518 m) și se află , din punct de vedere
altitudinal, pe locul al tr eilea în Carpații Meridionali . Zona montană se continuă spre sud cu
zona sub-carpatică, care redă o unitate de trecere între Carpați și pod iș sau câmpie, având o
conformație cutată și un relief ce se aseamănă mai mult cu cel de podiș. Subcarpații din
Oltenia sunt o formație de culmi cutate.
Subcarpații din partea Olteniei sunt ordonați, asemănător întregii suprafețe
subcarpatic e, și sunt orientați paralel cu zona muntoasă. În următoarea vecinătate este prezent
podișul Getic care este situat între râul Dâmbovița și se întind e până la Drobeta Turnu
Severin . Acest podiș este const ituit din dealurile Motru lui, Jiului și Oltețului, iar în partea de
sud de câmpia colinară a Desnățuiului și Tesluiului. Regiunea este traversată de mai multe
artere hidrografice : Jiul, Oltul, Gilortul și Motrul.
Artera hidrografică cea mai importantă din Oltenia de N ord este Dunărea ,care
reprezintă și o graniță naturală cu Serbia și Bulgaria, și este un fluviu navigabil care ajută la
economia țării . În sudul podișului până la Dunăre, se află Câmpia Olteniei, dest ul de
omogenă ca suprafață și complexă ca morfolog ie și morfogeneză. Este situata de-a lungul
Dunării și s -a format prin acumulare de dep ozite sedimentare, în mare parte de origine
carpatică, și apoi balcanică, la care s -a adăugat loessul . Doar suprafata d in sudul județului
Mehedinți aparține Olteniei de N ord.

1.2 Cadrul economic
Turismul are un rol important în viața socială și economică, este ca un ajutor în
reglarea dezechilibrelor interregionale, gradul de educație , cultură și civilizație este
îmbunătățit, ajută la diversificarea sistemelor economice ș i acționează ca o componentă a
sistemului economic global cu rol dinamizator.
În județul Mehedinți cadrul economic este reprezentat în principal de utilizarea
complexă a solurilor atât în agricultu ră cât și în viticultură, creșterea animalelor , exploatarea
pădurilor și a cărbunelui. Industria , conform www. unnpr.ro ,este reprezentată de numeroase
fabrici (fabrica de ulei, bere, bomboane, rahat, tiglă, cărămidă,etc.), hidrocentrala de la Porțile
de Fier I și Porțile de Fier II , termocentrala de la Drobeta Turnu Severin, industria
constucțiilor de mașini , industria le mnului, confecții și industria chimică.

6
Tabel 1.1 PIB pe țară și pe județ ul Mehedinți
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

PIB-ul atât la nivelul țării cât și la nivelul județului Mehedinți se remarcă o creștere
în anul 2008 , urmată de o stagnare la nivelul județului Mehedinți, însă situația la nivel
național este în crestere în următoarea perioadă 2009 – 2011. Ponderea PIB între 2007 -2011
la nivel național și județean procentual se află între 0,88% și 0,76%. (Tabelui 1.1)
În județul Gorj PIB-ul în 2009 înregistreaz ă o scădere urmată de o u șoară creștere în
perioada următoare 2010 -2012 ,care este provocată de industrie. (Tabelul2.1)
Ponderea PIB între 2008 -2012 la nivel national și județean procentual se află între
1,57% și 1,90%.

Tabel 1.2 PIBul pe țară și pe județul Gorj
PIB 2008 2009 2010 2011 2012
PIB România 139,8mld.lei 118,3mld.lei 124,4mld.lei 131,4mld.lei 131,7 mld.lei
PIB Gorj 8150,5 mil.lei 8876,9 mil.lei 9758,2 mil.lei 10242,1 mil.lei 10491,9 mil.lei
PIB Gorj/PIB
România 1,57 % 1,77% 1,85 % 1,83 % 1,90%
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/ PIB 2007 2008 2009 2010 2011
PIB România 124,6mld.lei 139,8mld.lei 118,3mld.lei 124,4mld.lei 131,4mld.lei
PIB Mehedinți 4435,5 mil.lei 4422,7 mil.lei 4324,1 mil.lei 4479,6 mil.lei 4621,2 mil.lei
PIB
Mehedinți /PIB
România 0,88% 0,86% 0,85% 0,80% 0,76%

7

Figura 1.2 Structura PIB la nivelul județului pe categorii de resurse în anul 2011
Sursa : www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/ Monografii /Monografie _Gorj.pdf
În urma analizei figuri 1.2 se observă o importanță a creșteri PIB -ului dată de către
industie cu o pondere de 41%.
Tabel 1.3 PIBul pe țară și pe județul Vâlcea
PIB 2009 2010 2011 2012
PIB România 118,3mld.lei 124,4mld.lei 131,4mld.lei 131,7 mld.lei
PIB Valcea 7468,1 mil.lei 7510,6 mil.lei 8292,5 mil.lei 8538,9 mil.lei
PIB județ/ PIB național 1,5 % 1,4 % 1,5 % 1,4%
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Figura 1.3 Structura PIB la nivelul județului pe categorii de resurse în anul 2011
Sursa : www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/ Monografii /Monografie _Valcea .pdf
5%
41%
10%11%33%Agricultura, silvicultură și pescuit
Industrie
Construcții
Comerț cu ridicata și cu
amănuntul
Alte activități economice
30%
20%14%11%8%9%8%Industrie
Alte activități economice
Comerț cu ridicata cu amănuntul
Administrație publică și apărare
Agricultură, silvicultură și
pescuit
Constuctii
Tranzacții imobiliare

8
Județul Vâlcea se află în primele 20 de locuri din țară, cu 1,46% din PIB -ul national.
Conform www.bnr.ro PIB-ul din 2012 de 8,1 mil.lei a situat județul Vâlcea pe locul 23 la
nivelul țării. Județul Vâlcea prezintă un tren d ascendent al PIB -ului de la 7468,1 mil.lei în
2009 la 8538,9 mil.lei î n 2012 (Tabel1.3). Cea mai mare importanță în dezvoltarea j udețului o
reprezintă industria , cu un procent de 30%, procentul c el mai scăzut este reprezentat de
tranzacții imobiliare 8% și agricultură, silvicultură și pescuit cu 8% (Figura 1.3).
1.3 Cadrul social
Analiza populaț iei din 01 iulie (Fig.1.4) denotă faptul că în 2000, județ ul Mehedinți
avea o populație de 3 17.900 locuitori reprezentând 1,39% din populația țării. Comparativ cu
aceiasi perioadă a anului 2009 când se constată o scădere de la 317.900 la 294.913 nr.
persoane . Această scădere a numărului de locuitori la nivelul acestei perioade nu este întâlnită
doar la nivelul județului, este o problemă generală atât la nivel național cât și la nivel
județean . Această diferență este datorată mortalităt ii ,având ca rezultat un spor natural negativ
și datori tă migrării populației î n alte state .

Fig.1.4 Populația după domiciliu la 1 iulie ; Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/
Populația care emigrează definitiv în alte state conform statisticilor (Fig.1.5) este una
de amploare mică în județul Mehedinți sub 100 de persoane în perioada 2003 -2014 excepție
făcând anul 2000 când s -au înregistrat peste 100 de persoane stabilite permanent. Populația
imigrantă este sub 100 de persoane în aceiași perioadă, numărul minim înregistrânduse în
2003 de 13 persoane, iar numărul maxim este de 49 în anul 2009. Însă există o migrație
necontabilizată care produce efecte negative la nivelul economiei, scăderii natalități,
depopularea anumitor zone și probleme sociale în familiile emigranților.
317900
313668
308679
301649
294913
290253
275000280000285000290000295000300000305000310000315000320000
Nr. Pers. Nr. Pers. Nr. Pers. Nr. Pers. Nr. Pers. Nr. Pers.
Anul 2000 Anul 2003 Anul 2006 Anul 2009 Anul 2012 Anul 2014
AniTotal Mehedinti TOTAL

9

Fig.1.5 Emigranti și imigranti definitivi ; Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/
În urma analizei graficului de mai sus, din data de 01 iulie 2000 (Fig.1.6) , se observă
că, județ ul Gorj avea o populație de 3 86.646 locuitori reprezentând 1,69% din populația țării ,
iar județul Vâlcea înregistra în aceiași perioadă 425.599 locuitori, reprezentând 1.86 % din
populația ț ări. În aceiași perioadă a anului , în intervalul 2000 -2015 s -a înregistrat o scăde re
continuă a populației , ajungându -se la 367.262 în județul Gorj, și 403.958 în județul Vâlcea.
Această scădere a numărului de locuitori la nivelul acestei perioade nu este întâlnit ă
doar la nivelul acestor județe , este o problemă generală atât la nivel național cât și la nivel
județean. Această difer ență este datorată mortalitătii , având ca rezultat un spor natural negativ
și datori tă migrării populației î n alte state .

Fig.1.6 Populația după domiciliu la 1 iulie ; Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/
17132949
2442111
448479 7992
020406080100120
Nr. Pers. Nr. Pers. Nr. Pers. Nr. Pers. Nr. Pers. Nr. Pers.
Anul 2000 Anul 2003 Anul 2006 Anul 2009 Anul 2012 Anul 2014
AniImigranți
Emigranti
386646 385159 382928379358374271367262425599 422902418421414030409329403958
330000340000350000360000370000380000390000400000410000420000430000
Nr. Pers. Nr. Pers. Nr. Pers. Nr. Pers. Nr. Pers. Nr. Pers.
2000 2003 2006 2009 2012 2015
AniGorj
Valcea

10
Populația care emigrează definitiv în alte state conform statisticilor(Fig.1.7) este una
de amploare destul de ridicată la nivelul județului Vâlcea peste 100 de persoane au emigrat in
perioada 2000 -2014 ex cepție este anul 2014 care în registrează sub 100 de persoane , respectiv
98. Emigratia la nivelul județului G orj nu este de o mare amploare , este sub 100 de perso ane
în aceiaș i perioa dă. Imigranții stabiliți î n județele Gorj și Vâlcea sunt sub 100 de persoane
excepție este anul 2009 unde se înregistrează 112 persoane,care este egal cu numărul
persoanelor care au emigrat la nivelul județului Vâlcea. Însă există o migrație necontabiliza tă
care produce efecte negative la nivelul economiei, scăderii natalități, depopularea anumitor
zone și probleme sociale în familiile emigranților.

Fig.1.7 Emigranti și imigranti definitivi ; Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/
În ceea ce privește personalul medical în perioada 2000 -2014 nu s -au realizat mari
modificări negative la nive lul celor trei județe Mehedinți , Gorj și Vâlcea (Fig.1.8) . Județul
Vâlcea prezintă un trend descendet -ascendent -descendent , cu un număr de medici cuprins
între 652 în 2000 și 591 în 2014 . Aceiasi situație se întâlnește și în județul Mehedinți, trendul
fiind descendent -ascendent -descendent, iar numărul medicilor fiind mai mic decât în cazul
Județului Vâlcea , între 458 în 2000 și 452 în anul 2014. Situația în județul Gorj este diferită
prezint ă un trend descendent -ascendent , cu un număr de medici mai mare decât în cazul
județelor Mehedinți și Vâlcea. Î n anul 2000 s -au înregistrat 598 de medici și în 2014 s -au
înregistrat 676 medici ,în ceștere față de anul 2000. Acest lucru este datorat migrației
înregistrate în ultimii ani și datorită salariilor mici oferite personalului medical în întrega țară. 21 17 2128 25415852465771 69211
154
113
112155
98
23 2844112
73
41
050100150200250
Nr. pers. Nr. pers. Nr. pers. Nr. pers. Nr. pers. Nr. pers.
2000 2003 2006 2009 2012 2014
AniGorj Imigranți
Gorj Emigranți
Valcea Emigranți
Valcea Imigranți

11

Fig.1.8 Personalul medico -sanitar pe categorii și forme de proprietate ;
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/

Fig. Personalul didactic pe niveluri de educație ; Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/
În urma analiz ei graficului de față sa observat că situația personalului didactic pentru
județul Vâlcea este descendent -ascendent – descendent în perioada 2000 -2014 , vârful este în
anul 2009 de 5435 persoane ,reprezentând o diferență de 882 de persoane față de anul 2014
când se înregistrează 4552 de persoane. În județele Mehedinți și Gorj trendul este descendent
pentru ambele județe. Maximul în județul Mehedinți este de 5133 persoane în anul 2000 și
minimul de persoane didactice este în 2012 de 4448 persoane. Acest lucru este datorat
migrație și a lipsei de elevi care duce la comasarea mai multor scoli într -un sin gur loc 598 615572619 633676458 452423464 443452652 629
580635 610 591
0200400600800100012001400160018002000
Nr. pers. Nr. pers. Nr. pers. Nr. pers. Nr. pers. Nr. pers.
Anul 2000 Anul 2003 Anul 2006 Anul 2009 Anul 2012 Anul 2014
AniMedici Proprietate publica
Valcea TOTAL
Medici Proprietate publica
Mehedinti TOTAL
Medici Proprietate publica Gorj
TOTAL
5133 4911 4850 4736 4448 44603846 3768 3535 33703005 297754035020 54355273
4577 4552
0200040006000800010000120001400016000
Nr. pers. Nr. pers Nr. pers Nr. pers Nr. pers Nr. pers
Anul 2000 Anul 2003 Anul 2006 Anul 2009 Anul 2012 Anul 2014
AniValcea total
Mehedinti total
Gorj total

12
2. Potențialul cultural al județelor Mehedinți,
Gorj și Vâlcea
Turismul cultural a început în secolul XX, dar conform politici.weebly.com definiția
oficială a fost publicată în anul 2002 de către Consiliul Internațional pentru Monumente
Culturale și Istorice . Turismul cultural este compus din istoria locului , tradiții și obiceiuri,
artă ,muzică, artă culturală, port tradițional, evenimente culturale, aculturați e, monumente,
artă culinară, obiceiuri și mentalități sociale. Turismul cultural contribuie la dezvoltarea
economică a țării și impl icit la atragerea vizi tatorilor din afara țării și motivândui să se
stabilească în țară, acest lucru se întâmplă în orașele mari și influente cum este New York,
Londra și Paris care se bucură de o popularitate datorată culturii moștenite și valorificate
mereu. Acest lucru este posibil și î n cazul celor trei județe Mehedinți, Gorj și Vâlcea care
prezintă potențial cultural deosebit și care poate crea relații între turiști și viața culturală
prezentă în fiecare județ.

Fig.2.1 Componentele turismului cultural

Turism
antropic
Turismul
cultural
Artă
Artă culinară
Tradiție
Obiceiuri și mentalități
sociale
Aculturație
Monumente
istorice
Evenimente
culturale
Port
tradițional
Etnografie și
folclor

13
2.1 Potențialul cultural în județul Mehedinți
Potențialul turistic la nivelul județului Mehedinți este unul deosebit atât în peisaje
naturale spectaculoase ale fluviului Dunărea și defileul său, cât și din punct de vedere cultural
subiec t pe care o să îl abordăm în acest subcapitol. În perioada Evului Mediu domnitorul
Mircea cel Bătrân și Vladislav Vlaicu foloseau în redactare scrierilor fraza “domn al Țării
Românești și ban al Severinului ” acest lucru s -a întâmplat până în anul 1524 când zona a fost
cucerită de turci și transformată în unitate administrativă turcească . Orașul Drobeta are o
importannță istorică deosebită prin rolul său comercial și de importanță strategică, acest lucru
îl face de o importanță turistică deosebită pentru jude țul Mehedinți. Județul Mehedinți
reprezintă o vatră folclorică în continuă îmbogățire . Există o varietate de portu ri populare cu
amprenta originală , cu un simț artistic al populației autohtone din aceste locuri. Tradițiile și
obiceiurile sunt evidențiate î n acest județ prin sărbători specifice. Concentrația cea mai
însemnată a obiectivelor turistice este concentrată în Drobeta Turnu Severin care reprezintă și
un centru economic, administrativ, politic și cultural în județul Mehedinți. Este situat la
confluența dintre pârâul Topolnița și terasa inferioară a Defileului Dunării. Datorită istoriei
bogată care atestă originea bimilenară a așezării și a existeței omului, în Drobeta se întâlnesc
o serie de obiective turi stice: Turnul lui Justinian, Ruinele Castrului roman Drobeta care a
fost construit în secolul al IV -V e.n, Podul lui Tra ian de pe malul Dunării , construcție
realizată de către Apolodor din Damasc, în timpul lui Traian în perioada dintre cele doua
războaie contra lui Decebal, cu rol strategic și economic pentru cucerirea Daciei. Conform
scrierilor lui Bărbăcioru, Cătoiu, Balaure ,2004, p.48 , aici mai întâlnim și Băile Romane, ale
căror urme se observă și astăzi, ruinele C etății Medievale ale Severinului (Fig.2.6) , muzeul
Porțile de Fier care a fost deschis pentru prima oară în 1912.
Județul Mehedinți este conturat în căteva zone turistice după obiectivele turistice,
valoarea lor și specificul ui local, accesibilitate și după modul lor de valor ificare.
Zona turistică a Dunării este o regiune de importanță turistică dato rită obiectivelor
sale istorice , vestigii importante, monumente istorice care sunt localizate cu precădere în
Drobeta Turnu Severin, orașul Orșova și barajul din zona Porțile de fier I (Fig.2.4) .
Zona turistică a Podișului Mehedinți și a Munților Mehedinți care pe lângă potențialul
natural prezintă bogății folclorice și etnografice reprezentative .
Zona turistică a văii Motrului este un ținut cu tradiții , arhitectură populară și istorie,
concentrate în Orașul Strehaia care reprezintă un centru polarizator în zona văii Motrului. În

14
jurul zonei de la Strehaia conform www.mehedinti.insse.ro se poate vizi ta cetatea Mănăstiri i
Strehaia (Fig. 2.5) care a fost construită în jurul anului 1500 și Mănăstirea Gura Motrului.
Alte obietive impotante se pot întâlni la Baia de Aramă unde se poate vizita Biserica
Sfinții Voievozi construită în stil bizantin (Fig.2.2 ). De pe Dealul Moșului putem observa
Porțile de Fier și găsim aici Mănastirea Sf. Ana (Fig.2.3) .

Fig.2.2 Biserica Sfinții Voievozi ; Sursa: Iovu Denisa Mirabela

Conform www.calatoruldigital.ro există numeroase festivaluri etnofolclorice în
județul Mehedinți cum ar fi : Sărbătoarea Grâului, Sărbătoare Teiului din Strehaia, Festivalul
Cântecului , Nedeile Sătești de la Brebina și Sărbătoarea Liliacului . În județul Mehedinți
întâlnim patru case de cultură, un teatru, o suta patru cămine culturale , două sute cinsprezece
biblioteci și șase cinematografe.

15

Fig.2.3 Mănăstirea Sf. Ana ; Sursa : http://www.cazareorsova.ro/manastirea -sfanta -ana/

Fig.2.4 Por țile de Fier I ;
sursa: http://energy -center.ro/actualitate -news/discretia -stapaneste -aniversarea -a-40-de-ani-
pentru -portile -de-fier/attachment/barajul -portile -de-fier-1/

16
Barajul a fost construit pentru a îmbunătăți cursul Dunării și pentru a ajuta la
navigație.

Fig.2.5 M ănăstirea Strehaia ;
sursa: http://www.trilulilu.ro/imagini -arta-cultura/manastirea -strehaia

Fig.2.6 Cetatea Medieval ă a Severinului;
Sursa: http://www.turismland.ro/wp -content/uploads/2010/01/Cetatea -Severinului.jpg

17
Cetatea a fost ridicată la î nceputul secolului XIII, peste ruinele Cetății Drobeta și face
parte din categoria celor mai importante monumente istorice din Mehedinți.
2.2 Potențialul cultural în județul Gorj
Numele de Tg. Jiu își are originea în târgur ile care se organizau pe malul Jiului, din
epoca dacică care a fost amintită pentru prima dată de către Mi rcea cel Bătrân, în 1406.
Regiune dispune de atracții turistice originale, dintre care amintim Muzeul Etnografic de le
Curtișoara (Fig.2.8 ), care este o copie a Muzeul Satului din București Glogova, culele de la
Curtișoara și Mănăstirea Tisman a care este din secolul XIV înfățișarea de astăzi este datorată
transformărilor în stilul romanic cu elemente neogotice, unde se află o beder niță din secolul
XIV și un orar , obiecte de cult cu valoare mare , aici găsinduse cele mai vechi broderii din
sud-estul Europei (Fig. 2. 7).

Fig. 2. 7 Mănăstirea Tismana ;
Sursa: http://www.ziarulatac.ro/travel/romania -tara-lacasurilor -de-cult-42776

18
Numeroase tradiții și obiceiuri, artă populară, transmise din generație în generație sunt
evidețiate în centrele de ceramică de la Ștefănești, Găleșoia, Glo gova , nedeile de la Tismana ,
târgurile realizate anual de la Polovragi, a devenit tot mai cunoscut în țară și în afara țări.

Fig.2. 8 Muzeul de Etnografie – Curtișoara ;
Sursa: http://www.dreamdestinations.ro/muzeul -etnografic -curtisoara -romania -9324/

Ofertele deosebite și interesante contribuie cu succes la satisfacerea celor mai
exigente preferințe pentru diverse motivații turistice ce motivează turiști să fie interesați de
această zonă în toate anotipurile. Peisajul istoric al județului Gorj și impli cit al poporului
român ocupă un loc deosebit cu o încărcătur istorică aparte. Connform Baranovcki, Neamu,
1983, p. 17, împăratul Septimius Severus a reconstruit piatra Castru lui Roman de la
Bumbești -Jiu , ale cărei ruine se pot observa și astăzi (Fig.2.9 ).

19

Fig.2. 9 Castrul Roman de la Bumbești Jiu ;
Sursa: http://www.verticalonline.ro/wp -content/uploads/2010/10/descoperire -vatra -castru –
roman.gif

Conform Rușinaru, 1973, p. 22 există localități cu importanță istorică cum ar fi,
Glogova este o localitate seculară, aici se poate găsi cula și biserica familiei Glogoveanu. O
altă localitate este Iormănești cu o importanță istorică, care se află în comula Glogovești și la
o distanța de doar 10 km de Motru. Conform Cucu, Ștefan, 1973, p.31 localitatea Padeș este
situată în Munții Vâlcan iar în 1921 s -a ridicat un monument, un triunghi de piramidă cu
înălțimea de 9,5 m și laturi de 10 m. În față se află o scară care duce la un trunchi patrulater
cu patru nișe. Pe monument se găsesc imprimate patru basoreliefuri din bronz care reprezintă
chipul lui Tudor ,care în 1821 a făcut pri ma chemare la luptă și cele două steme leul Olteniei
și vulturul Munteniei care reprezintă Țara Românească (Fig.2.10).

20

Fig.2.1 0 Monumentul Proclamației de la Padeș ; Sursa: Iovu Denisa Mirabela

Acestea au fost opera scluptorul ui Gheorghe Tudor însă realizarea lucrări a fost
făcută de către Umberto Carlo din Drobeta Turnu Severin. Schitul Cioclovina a fost ridicat pe
locul unei biserici în 1715 și se află în apropiere de Tismana. În localitatea Bălești se pot
observa case din secolul XX , acoperite cu șindrilă, construite în întregime din lemn, cu una
pâna la patru încăperi, lipite cu pământ sau pardosite cu scânduri.
Hobița este locul unde sa născut Constantin Brâncuși, unul dintre personalitățile cele
mai importante din secolul XX din domeniul artei. În Hobița se poate vizita muzeul memorial
Constantin Brăncuși (Fig.2.11).
Tg. Jiu este considerat oraș al operelor brâncușiene, considerat ca fiind cel mai
important oraș al Gorjului și este amplasat pe partea stângă a Jiului. Constantin Brâncuși și -a
creat un renume la nivel mondial prin ansamblul monumental care este unic în l ume care este
construit dintr -o suită de sclupturi monumentale simbolice situate în aer liber : Masa Tăceri
(Fig.2.12) , Poarta S ărutului (Fig.2.13) , Alea Scaunelor din Parcul Central din Tg. Jiu și Masa
Festivă și Coloana fără sfârșit care se află în Parcul Trandafirilor (Fig.2.15) .

21

Fig.2.1 1 Casa Memorială Constantin Brâncuși ;
Sursa: http://ro.secondglobe.com/item/casa -muzeu -constantin -brancusi/

Fig.2.12 Masa T ăcerii ; Sursa: Iovu Denisa Mirabela

22

Fig.2.1 3 Poarta S ărutului ;
Sursa: http://www.cotidianul.ro/2016 -anul-constantin -brancusi -274940/

Fig.2.14 Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu;
Sursa: https://rapublik.files.wordpress.com/2010/06/centru2.jpg

23

Fig.2.15 Coloana Infinitului; Sursa Iovu Denisa Mirabela

Au fost ridicate între anii 1936 -1938 în cinstea eroilor români din primul război
mondial care au căzut în luptă. În Piața Victoriei este situat Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu
care a fost ridicat în 1931, operă realizată de Milița Pătrașcu (Fig.2.14) .
Casa Brăiloiului este situată în cartierul Vădeni din Tg. Jiu și a fost construită în 1604
de catre failia banului Cornea Brăiloiu, aici s -au păstrat beciurile și zidurile originale. Există
casa slugerului Barbu Gănescu, ce datează din anul 1790 și a fost declarat monum ent de
arhitectură veche.
Constantin Brâncuși a locuit aici în perioada 1937 -1938, când a realizat renumitele
sclupturi din Tg. Jiu. Cea mai veche clădire din oraș este casa pitarului Dumitru Măldărăscu
care este situată în Piața Tudor Vladimirescu.
În Curtișo ara vechea culă a fost transformată în muzeu și este evidențiată prin
arhitectura specific, aici organizânduse un muzeu etnografic în aer liber , format din case
țărănești vechi de două -trei secole, conace de fân, pive, mori de apă, care au fost aduse din
teritoriul gorjului și apoi reasamblate la Curtișoara .

24
Vechea culă a familiei Cornoiu s -a transformat într -un monument al artei arhitecturale
care găzduiește o mică expoziție de etnografie, unde au loc evocări de interes istoric și
cultural pentru existe nța locuitorilor gorjeni . La Bumbești – Jiu se află o amplasare veche
românească pe locul unde se afla cetatea romană Arcina, iar în apropierea ei se află castrul
roman Bumbești, construită pe malul stâng al Jiului.
Județul Gorj deține un loc important în peisajul foclorului național. Obiceiurile,
tradițiile și datinle sunt păstrate cu mare atenție, ele făcând parte din existența Gorjului.
Nedeile de la Polovragi, Novaci care sărbătoresc Ziua Oierului atestă portul popular și
tradițiile care a durat peste veacuri încă din vremea dacilor, reprezentând și un mijloc de
distracție și voie bună (Fig.2.16) .
Arta populară gorjeană este bine reprezentată prin crestăturile în lemn care au loc la
Runcu, Polovragi, Dobrița și Novaci, scoțând în evidență arhitectura s atelor.
Scluptura în lemn este reprezentată foarte bine prin construcția bisericilor din lemn,
care se întâlnesc în deosebi în zona de sub munte și de la munte.

Fig.2.16 Sărbătoarea Ziua Oierilo ;Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=yAk2PE2uDJE
Arta olăritului este realizată cu mare atenție fiecare culoare , formă, model
reprezentând câte ceva : motivul bradului reprezintă simbolul optimismului și al tinereții ,
frunzele și florile reprezintă încrederea în viață iar grâul semnifică bogăția. Din păcate astăzi
mai sunt doar 2 -3 olari, unul dintre ei este și Dumitu Coneru care încearcă să transmită mai
departea dragostea și pasiunea pen tru olă rit pe care a dobândit -o de la tatăl său când locuia la
Găleșoaia, unde ocupația principală era olăritul (Fig.2.17 ).

25

Fig.2. 17 Vase din lut realizate manual;
Sursa: http://adevarul.ro/locale/targu -jiu/povestea -olarului -vrea-lucreze -moarte -s-a-
imbolnavit -mineritul -l-a-alungat -satul -sau-parca -visez -galeosoaia –
1_56d303cf5ab6550cb84d8249/index.html

Mănăstirea Polovragi există din epoca feudală, din secolul al VII – lea care a fost
rezidită în anul 1647 și pictată în 1703 (Fig.2.18 ). Este evidențiată prin frescele originale de
mare preț care o înfrumusețeaz ă.
În apropierea Jiului se află Schitul Lainici care datează din prima jumătate a secolului
al XVIII -lea, unde încă se mai păstrează picturile exterioare. În apropierea Mănăstiri Lainici
se află Schitul Lacuri Rele o denumire dată de localnici.
Aici se găs ește o icoană din secolul al XVII -lea și deține valoroase edeții
princeps (Fig.2.19) .

26

Fig.2. 18 Mănăstirea Polovragi ;
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Polovragi#/media/File:Biseri
ca_manastirii_Polovragi.jpg

Fig.2.19 Mănăstirea Lainici ;
Sursa: http://ortodoxia.rol.ro/manastirea -lainici -un-colt-de-rai-in-valea -jiului -924085.html

27
2.3 Potențialul cul tural în județul Vâlcea
În nordul Olteniei c onform Teodorescu, 2009, p .230, turismul cultural este bine
valorificat, cele religioase ocupând primul loc, ele sunt apropiate una de cealaltă , oferind
posibilitatea turiștilor să poată vizita mai multe obiective . În județul Vâlcea se găsec vestigii
ale civilizației trecute, și care au fost descoperite de arheologi. S -au găsit numeroase forturi
dacice, cel mai important este Buridava care a fost capitală pe timpul regelui Burebista.
Numeroase mănăstiri care au f ost construite în perioada medievală la Mănăstirea
Govora în 1640 de pe timp ul lui Vlad Dracula , a fost tipărită prima car te în limba română și
se numea P ravila de la Govora care conținea o serie de învățăminte laice (Fig. 2.20) .

Fig. 2.20 Mănăstirea Govora ;
Sursa: http://www.valceaturistica.ro/manastiri/manastirea -govora -valcea/
Județul Vâ lcea conform Vlahuță, 1965, p 65 -66, avea ca simbol “pâine și sarea –
simbol strămoșesc al îndestulării și al ospitalității… – se găsesc în Vâlcea să saturi un
popor… ”. Acest lucru se poate observa și astăzi în bogăția și formele de relief variate, și prin
potențialul cultural deosebit. În județul Vâlcea Constantin Brâncoveanu a fost cunoscut
pentru păstrarea Creștinismului și promovarea culturii prin stilul ar hitectonic numit stil
brâncovenesc. În Munții Lotrului la 16 km de Câineni se află Mănăstirea Cornet, cu
dimensiuni reduse dar care uimește prin calitatea execuției deosebită (Fig.2.21) . În apropiere
de localitate Muereasca se întâlnește Mănăstirea Frăsi nei, denumire dată de la prezența

28
frasinilor din zonă, este o mănăstire în care femeile nu au voie să intre, această regulă fiind
păstrată cu strictețe (Fig.2.22) .

Fig.2.21 Mănăstirea Cornet ;
Sursa: http://www.partyhouse.ro/obiectiv -turistic/manastirea -cornet/

Fig.2.22 Mănăstirea Frăsinei ; Sursa: https://valcea -turism.ro/manastirea -frasinei -valcea/

29
Mănăstire Turnu a fost construită în timpul domniei lui Duca Vodă în anul 1676 în
locul altei clădiri mai vechi (Fig.2.23) .

Fig.2.23 Mănăstirea Turnu ;
Sursa: http://blogdecalatorii.ro/manastirea -turnu -valea -oltului -un-loc-binecuvantat -de-natura/
În apropiere de Mănăstirea Turnu în Munții Cozia pe versantul sudi c al Oltului se
găsește Mănăstirea Stănișoara care a fost zidită în timpul domniei lui Constantin
Mavrocordat, care purta denumirea de Schitul Nucet (Fig.2.24) .

Fig.2.24 M ănăstirea Stănișoara ;
Sursa: http://anadeveanu.blogspot.ro/2012/11/manastirea -stanisoara.html

30
În Munții Cozia se găsește Mănăstirea Cozia care a fost construită în anii 1387 -1388,
și înfățișază stilul bi zatin din acea vreme. Aici a fost înmormântată mama lui Mihai Vitezu,
Tudorei și Mircea Cel Bătrân.

Fig.2.25 Mănăstirea Cozia ;
Sursa: http://coziamountainrun.ro/wp -content/uploads/2012/01/manastirea -cozia_243.jpg
Există numeroase mănastiri deosebite în județul Gorj : Mănăstirea dintr -un lemn care a
fost construită dintr -un singur lemn de stejar , de către Ancuța fica lui Mircea Ciobanul și
Doamnei Chiajna ; Mănastirea Surpatele, Mănastirea Bistrița a fost construită de către boierii
Craiovescu, iar cu timpul a fost refăcută de Constantin Brâncoveanu, Mihnea Vodă cel Rău,
Barbu Știrbei și Gheorghe Bibescu ; Mănastirea Arnota care se află în apropiere de
Mănastirea Bistrița ; Mănastirea Mamu care a fost construită de Constantin Brâncoveanu. La
Drăgașani se află colecția Gib Mihăilescu și casa memorială, și Schitul Dobrușa.
Complexul Hurez este o construcție realizată în anul 1600 care are ase mănarea unei
cetăți când este priviă din depărtare . Aici la Mănăstirea Hurezi a fost pus mormântul gol al
lui Constantin Brâncoveanu.
Arta olăritului la Horezu încă se mai păstrează de localnici, se organizează un târg de
oale, acesta are loc în prima dum inică din iunie și se numește Cocoșul de Hurez. Picturile
realizate pe vasele de la Horezu se evidențiază prin culorile verde, albastru și ocrul, iar din
punct de vedere artistic sunt repezentate prin cocoș, voal, șarpel și spirală (Fig.2.26) .

31

Fig.2.26 Atelier “Ceramica Pietraru” de la Horezu ;
Sursa: http://www.valceaturistica.ro/destinatii/horezu/
Muzeul satului Bujoreni este un muzeu complex reflectând satul autohton cu
ocupații le și nevoile specifice prin diferite ateliere meșteșugărești cum ar fi : atelier de
tâmplărie, dulgherie, olărit, mori de mână și de apă, cazan de țuică și piva (Fig.2.27) .

Fig.2.27 Muzeul satului Bujoreni ;
Sursa: http://www.valceaturistica.ro/destinatii/muzeul -satului -bujoreni/
Deasemenea interiorul este împodobit cu decorațiuni specifice locuințelor din trecut,
numeroase piese din lem n, ceramică, metal sau din material textil.

32
Muzeul memorial Nicolae Bălcescu a fost construit în stil brâncovenesc cu influențe
gotice între anii 1824 -1937 (Fig.2.28) .

Fig.2.28 Muzeul memorial Nicolae Bălcescu ; Sursa: http://memorialulbalcescu.ro/
Complexul muzeistic Măldăreni, este o construcție formată din două cule, una dintre
ele este o biserică din secolul al XVII -lea, iar cea dea doua este o clădire specifică Nordului
Olteniei din secolele al XVI lea .
Râmnicu Vâlcea are ca atracții turistice importante – Complexul Muzeistic Gheorghe
Magheru, Curtea lui Tatu, casa memorială Anton Pan ; piața Mircea Cel Bătrân, care se află
în centrul orașului, cu obiectivele turistice statuia voievodului, casa Lahovarilor ce a mai
veche din oraș. Se observă umeroase monumente istorice : bustul lui Constantin Brâncoveanu,
Obeliscul, statuia lui Mircea Cel Bătrân, statuia lui Barbu Știrbei , bustul lui Nicolae
Bălcescu, Complexul Arhitectonic al Episcopiei, Placa memorială care a fost închinată
eroilor de la 1848, Ctitoria lui Mircea Vodă și Pătrașcu Voievod care dau o formă istorică a
orașului.

33
3. Infrastructura turistică

3.1 Infrastructura generală de acces
Oltenia de Nord sau Oltenia de sub Munte este străbătută de drumul European E70
care trec e prin județul Mehedinți, drumuri județene și drumuri comunale. Rețeaua feroviară
este slabă, iar aeroporturi nu sunt . În județul Mehedinți la Drobeta Turnu Severin exist ă port
fluvial de mărfuri și la Orșova prin asimilare. Este dezvoltat sectorul de telec omunicații,
telefonia mobilă acoperind aproape întreaga zonă Nordică a Olteniei . Rețeaua de canalizare și
de distribuire a apei potabile este în dezvoltare , un număr destul de redus din regiune
beneficiază de aceste utilități.
În județul Mehdinți infrastructura de transport rutier este în proces de modernizare
doar 15 km au fost construiți în perioada 2009 -2013, iar 483 km au fost modernizați. Rapor tat
la suprafața județului au fost refacute 37 km/100km2 valoare sub media region ală care este de
38 km. Pentru o bună valorificare a turismului este nevoie de implicarea autorităților în
refacerea și menținerea infrastructurii de transport, care să prezinte rezultate optime pentru
desfășurarea activității turismului (Tabel 2.1) . Autostrăzile lipsesc în județul Mehedinți.
Tabel 3 .1 Drumurile publice, la 31 decembrie

Județul Mehedinți 2005 2010 2011 2012 2013 2014
Km
Drumuri publice – total 1857 1858 1871 1872 1872 1873
Modernizate 406 547 694 704 719 766
Din total drumuri publice: din care:
Drumuri naționale 434 435 448 449 449 450
Modernizate 294 349 381 381 381 384
Drumuri județene și comunale din care: 1423 1423 1423 1423 1423 1423
Modernizate 112 198 313 323 338 382
Densitatea drumurilor publice pe 100 kmp
teritoriu 37,6% 37, 7% 37,9% 37,9% 37,9% 38,0%
Sursa : http://www.mehedinti.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=480
În urma analizei tabelului de mai sus s -a constatat o creștere a modernizării
drumurilor naționale cu 23,43% din anul 2005 până în anul 2014. Densitatea drumurilor

34
publice pe 100 kmp prezită un trend ascendent cu valori cuprinse între 37,6 % înregistrate în
2005 la 38,0% în anul 2014.
Transport urile feroviare comparativ cu cele rutiere la nivelul județului Mehedinți nu a
înregistrat nici o îmbunătățire din 2005 până în 2014 (Tabel 2.2 ). Acest lucru se datorează
infrastructuri deficitare care nu este în concordanță cu normele Europene , gradul de
degradare este accentuat datorită v echimii, în unele zone lipsind cu desăvârșire mijloace de
transport feroviar.
Legături feroviare cu Serbia nu sunt prezente în zonă acest lucru reprezentând un
dezavantaj față de turism.
Tabel 3 .2 Liniile de cale ferată în exploatare, la 31 decembrie

Județul Mehedinti
2005
2010
2011
2012
2013
2014
Km
Total din care: 128 124 124 124 124 124
Electrificate 124 123 123 123 123 123
Cu o cale 105 101 101 101 101 101
Cu doua căi 23 23 23 23 23 23
Densitatea liniilor pe 1000 kmp teritoriu 25,9 25,1 25,1 25,1 25,1 25,1
Sursa : http://www.mehedinti.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=478
Județul Mehedinți nu deține dezvoltarea infrastructurii pentru transportul aerian. Cele
mai apropiate aeroporturi sunt situate în Craiova la o distanță de 112 km și în Tmișoara la
218 km.
Județul dispune de prezența fluviului Dunărea care reprezintă un avantaj, asfe l poate
face legătura la nivel E uropean prin rețeaua de transport TEN -T și la nivel național. Există
două portui la Orșova și la Drobeta Turnu Severin unde se poate transporta marfă și pasageri.
Infrastructura județului Gorj este insuficient dezvoltată. Acest lucru se poate observa
la nivelul județului dar și la nivelul localităților.
Municipiul Târgu Jiu este un important nod rutier și feroviar, care conform Cerasela,
2011, p. 6 deține căi de comunicație orientate de la nord la sud. Județul Gorj este traversat de
drumul european E79 (D66) și drumurile naționale 67 B, 67C, ȘI 67D care sunt completate
de drumurile comunale. Modernizarea nu este suficientă, aceasta nefluidizând suficient
traficul, drumurile de pământ și pietruite creân d probleme turiștilor datorită suprafeței de

35
rulare necorespunzătoare. Transportul de persoane se realizează cu ajutorul autobuzelor și
microbuzelor , fără a se lua în considerare nevoia de natură turistică, ne cesitând cereri pentru
trasee speciale. Transport de turiști se poate realiza ocazional în urma solicitării acestora în
centrele de turism. În tabelul 2.3 , în intervalul 2005 -2013 s-au mai construit 70 drumuri
naționale, 75 drumuri publice și doar 5 drumuri județene și comunale.
Tabelul 3 .3 Drumurile publice, la 31 decembrie
Sursa: http://www.gorj.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=491
Județul Gorj deține 24% din totalul liniilor de cale ferată în exploatare din regiunea
Oltenia . Comparativ cu celelalte județe din Olt enia județul Gor j deține cea mai mare pondere
căilor ferate electrificate de 46,13 % din totalul căilor ferate din Oltenia. Din anul 2005 până
în 2013 nu s -au înregistrat îmbunătățiri ale căilor ferate (Tabelul 2.4).
Județul Gorj nu este dotat cu infrastructură de transport aerian, cel mai apropiat
aeroport se află la Craiova la 115 km ,Caransebeș 174 km și la 279 km către Timișoara.
Tabelul 3.4 Liniile de cale ferată în exploatare, la 31 decembrie
Județul Gorj 2005 2007 2009 2011 2013
Km
Total 252 239 239 239 239
Electrificate 239 239 239 239 239
Cu o cale 192 179 179 179 179
Cu două căi 60 60 60 60 60
Densitatea liniilor pe 1000 kmp teritoriu 45,0 42,7 42,7 42,7 42,7
Sursa: http://www.gorj.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=489
În județul Vâlcea transporturile utilizate sunt cele feroviare și rutiere. Infrastructura de
transport aerian ca și în celelalte doua județe Gorj și Mehedinți, nu este prezentă .
Drumuri rutiere la nivelul județului nu s -au construit decât 94 din anul 2005 până în
2011 acestea sunt doar județene și comunale, drumuri naționale ne mai fiind construite
(Tabel 2.6.).
Rețeaua feroviară a rămas neschimbată din 2005 până în 2011 (Tabel 2.6 ). Județul
Vâlcea se află pe locul 31 la nivel națio nal în cea ce privește lungimea liniilor de cale ferată
din județ, iar din punc t de vedere al densității județul se află pe locul 36 cu 28,3 km în 2012 .

Județul Gorj 2005 2007 2009 2011 2013
Km
Drumuri publice – total din care: 2199 2230 2232 2274 2274
Modernizate 711 721 759 905 940
Drumuri naționale din care: 356 356 384 426 426
Modernizate 317 318 337 342 355
Drumuri județene și comunale din care: 1843 1874 1848 1848 1848
Modernizate 394 403 422 563 585
Densitatea drumurilor publice pe 100 kmp
teritoriu 39,3% 39,8% 39,8% 40,6% 40,6%

36
Tabel 3 .6 Drumurile publice, la 31 decembrie
Sursa: http://www.valcea.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=500

Tabel 3 .7 Linii de cale ferată în exploatare, la 31 decembrie
Județul VALCEA 2005 2007 2009 2011
Km
Total, din care: 163 163 163 163
Electrificată – – – –
Linii cu ecartament normal, din
care: 163 163 163 163
Cu o cale 137 137 137 137
Cu două căi 26 26 26 26
Densitatea liniilor pe 1000
km2 teritoriu 28,3 28,3 28,3 28,3
Sursa : http://www.valcea.insse.ro/main.php?lang=fr& pageid=498

3.2 Unități de cazare
Județul Mehedinți dispune de 5 tipuri de unități de cazare hoteluri, moteluri, pensiuni
turistice și pensiuni agroturistice. Cele mai numeroase sunt pensiunile agroturistice care din
anul 2000 pană în 2015 prezintă un trend ascendent de la 0 pensiuni agroturistice s -a ajuns la
19. Cele mai puț in numeroase sunt motelurile care prezintă un trend ascendent – descendent –
ascendent, cuprins între 0 -2 moteluri în tot județul Mehedinți (Fig.3.1).
Capacitatea de cazare cea mai mare o dețin hotelurile, care prezintă un trend
descendent – ascendent, în 2000 capacitatea de cazare era de 1243 locuri de cazare, iar până
Județul VALCEA 2005 2007 2009 2011
Km
Drumuri publice – total, din care: 2167 2167 2167 2261
Modernizate 634 637 664 718
Drumuri naționale – total, din care: 529 529 529 529
Modernizate 418 418 430 480
Drumuri județene și comunale – total, din
care: 1638 1638 1638 1732
Modernizate 216 219 234 238
Densitatea drumurilor publice la 100 km2 37,6 37,6 37,6 39,2

37
în 2015 a ajuns la 1072 locuri de cazare. Cea mai mică capacitate de cazare este înre gistrată
de moteluri datorită numărului mic de unități de cazare prezente în județ (Fig 3.2).

Fig. 3.1 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri
Sursa : http:// statistici.insse.ro/shop/

Fig. 3.2 Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri d e structuri de primire turistică
Sursa : http://statistici.insse.ro/shop/
02468101214161820
Numar Numar Numar Numar Numar Numar
Anul
2000Anul
2003Anul
2006Anul
2009Anul
2012Anul
20157
6
56913
0 02457
02 2
1 12
02391214
0 0181519
Hoteluri Mehedinti TOTAL
Hosteluri Mehedinti TOTAL
Moteluri Mehedinti TOTAL
Pensiuni turistice Mehedinti TOTAL
Pensiuni agroturistice Mehedinti
TOTAL
0200400600800100012001400
Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri
Anul
1990Anul
2000Anul
2003Anul
2006Anul
2009Anul
2012Anul
20151243
1103
899
8107909281072
0 06093 74 7443Hoteluri Mehedinti TOTAL
Hosteluri Mehedinti TOTAL
Moteluri Mehedinti TOTAL
Pensiuni turistice Mehedinti TOTAL
Pensiuni agroturistice Mehedinti
TOTAL

38

Fig. 3.3 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri
Sursa : http://statistici.insse.ro/shop/
În județul Gorj capacitatea de cazare include hoteluri, hosteluri, moteluri, pensiuni
turistice, vile turistice, cabane turistice, popasuri turistice și pensiuni agroturistice.
Analizând tipurile de structuri de primire turistică sa constatat că cele mai numeroase
sunt pensiunile agroturistice ce prezintă un trend ascendent – descendent – ascendent în
intervalul 20 00-2015 ,cele mai multe fiind în 2009 cu un număr de 33 pensiuni agroturistice,
urmate de pensiunile turistice cu un numar maxim de 22 unități în 2015, hoteluri cu un număr
maxim de 16 unități în 2015, iar cele mai puține sunt vilele turistice cu un maxim de 3 vile
turistice în 2015 ( Fig. 3.3) .
Situația structurilor de primire turistică din județul Gorj se află în raport cu media pe
țară la un nivel inferior față de celelalte județe din Oltenia de Nord, acest lucru determinând
dezvoltarea slabă a turismului în județul Gorj. Majoritatea structurilor de primire având 1 -2
stele maxim 3 stele.
Capacitatea de cea mai mare este deținută de către hoteluri, care în perioada analizată
2000 -2015 prezintă un trend descendent – ascendent, ajungându -se de la 857 locuri de cazare
la 1142 locuri de cazare existentă. Vilele înregistrează capacitatea de cazare cea mai scăzută,
maximul a fost de 101 locuri înregistrat în anul 2000, iar minimul a fost de 24 locuri în 2009
(Fig. 3.4).
05101520253035
Numar Numar Numar Numar Numar Numar
Anul
2000Anul
2003Anul
2006Anul
2009Anul
2012Anul
20157 711131516
01 1 14 4
023 376
4
1 1 1234
2 268 8
014 41822
071933
2526Hoteluri Gorj TOTAL
Hosteluri Gorj TOTAL
Moteluri Gorj TOTAL
Vile turistice Gorj TOTAL
Cabane și popasuri turistice Gorj
TOTAL
Pensiuni turistice Gorj TOTAL
Pensiuni agroturistice Gorj TOTAL

39

Fig. 3.4 Capacitatea de cazar e turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică
Sursa : http://statistici.insse.ro/shop/
Numărului important de locuri de cazare prezente în județul Vâlcea, ajută la
sprijinirea activității turistice. Principalul obiectiv este de a asigura odihna turiștilor. Tipurile
de cazare turistică imbracă cele mai variate forme , care cuprind hoteluri, hosteluri, cabane
pensiuni, vile turistice, cabane, popasuri, pensiuni și pensiuni agroturistice.
În cea ce privește evoluția unităților de cazare ca număr, cele mai numeroase sunt
pensiunile turistice care prezintă un trend ascendant – descendent de la 0 pensiuni în 2000 s -a
ajuns la 53 de pensiuni în 2015, urmate de pensiuni agroturistice cu un număr maxim de 62
de unități în 2012 și vilele turistice cu un număr maxim de 48 unități în 2012 . Cele mai puține
unități de cazare sunt înregistrate de hosteluri care au inceput să apară în 2012 în număr de 5
și în 2015 au ajuns la un număr de 7unități de cazar e (Fig. 3.5).
Cea mai mare capacitate de cazare o posedă hotelurile care prezintă un trend
ascendant – descendent cu un număr de 6 .556 locuri în 2000 și 6 .372 locuri în 2015,
maximul a fost înregistrat în 2012 de 7 .520 locuri de cazare existente. Cea mai mica
capacitate este înregistrată de hosteluri 201 locuri în 2012 și 200 locuri de cazare existente în
2015 (Fig 3.6).

020040060080010001200
Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri
Anul
2000Anul
2003Anul
2006Anul
2009Anul
2012Anul
201585781592410951128 1142
101
48 48244670Hoteluri Gorj TOTAL
Hosteluri Gorj TOTAL
Moteluri Gorj TOTAL
Vile turistice Gorj TOTAL
Cabane popasuri turistice Gorj
TOTAL
Pensiuni turistice Gorj TOTAL
Pensiuni agroturistice Gorj TOTAL

40

Fig. 3.5 Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de structuri
Sursa : http://statistici.insse.ro/shop/

Fig.3.6 Capacitat ea de cazare turistică existență pe tipuri de structuri de primir e turistică
Sursa : http://statistici.insse. ro/shop/
010203040506070
Numar Numar Numar Numar Numar Numar
Anul 2000 Anul 2003 Anul 2006 Anul 2009 Anul 2012 Anul 20152427383945
40
0 0 0 057
0910 1013
103546
434148
30
2345811
010343765
53
09222962
53Hoteluri Valcea TOTAL
Hosteluri Valcea TOTAL
Moteluri Valcea TOTAL
Vile turistice Valcea
TOTAL
Cabane și popasuri
turistice Valcea TOTAL
Pensiuni turistice Valcea
TOTAL
Pensiuni agroturistice
Valcea TOTAL
010002000300040005000600070008000
Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri
Anul 2000 Anul 2003 Anul 2006 Anul 2009 Anul 2012 Anul 20156556 6664699672197520
6372
0 0 0 0201 200 117 193 162 244 330 432Hoteluri Valcea TOTAL
Hosteluri Valcea TOTAL
Moteluri Valcea TOTAL
Vile turistice Valcea
TOTAL
Cabane turistice Valcea
TOTAL
Pensiuni turistice Valcea
TOTAL
Pensiuni agroturistice
Valcea TOTAL

41
3.3 Unități de alimentație
Serviciile de alimentație conform Rachita, 2012, p. 93, prezintă o caracteristică
importantă, pentru serviciile de alimentație publică și anume acea de nestocabilitate. Sunt
însă și produse care pot fi stocate , cum ar fi băuturile, dar in principal alimentele sunt
consumate în unitatea de alimentație.
O unitate de al imentație de -alungul unei zile oscileaza de la supraprod uctie și
subproducție care afectează negativ unitatea de alimentație. Este nevoie pentru s ocietate de
unități de alimentație publică petru a se putea dezvolta echilibrat, pentru dezvoltarea
economiei dar cel mai important pentru satisfacerea nevoilori gastronomice ale clientului.
Serviciile de alimentatie fac parte din domeniul turismului ca și cazarea și transporturile, care
fac parte din serviciile importante din domeniul turismului (Fig.3.7).
Alimentația este foarte importantă pentru turișiti, deasemenea este important ca
această să fie de calitate și să determine turistul să mai viziteze lo cul respectiv, oferindui
fidelizare prin ofertele propuse de către unitatea de alimentație.
Este foarte importantă prezența unităților de alimentație cu specific diversificat,
pentru a putea beneficia de turiști străini care preferă o alimentaț ie cu specificul de unde
provin sau pentru turiștii naționali care doresc să încerce și alt specific culinar.
Calitatea serviciilor din cele trei județe Mehedinți, Gorj și Vâlcea este una de nivel
scăzut spre mediu, în dezvoltare , având în vedere prezența perso nalului necalificat în
majoritatea unităților de alimentație.
Relația dintre turism și alimentație este una importantă în cea ce privește calitatea
serviciilor raportate la cantitate, pentru dezvoltarea alimentației publice.
Serviciile de alimentație pre zente într -o unitate hotelieră sunt importante pentru
atragerea clienților și menținerea lor pe o perioadă mai lungă de timp. Unitățile de alimentație
publică existente în cele trei județe Mehedinți, Gorj și Vâlcea sunt următoarele : hoteluri,
restaurante , cafenele, baruri, cofetării, patiserii, etc.

42

Fig. 3.7 Relația dintre serviciile de alimentație, turism, cazare și transporturi ;
Sursa Iovu Denisa Mirabela

Turism
Unități de
alimentație
Transportur i
Unități de cazare

43
4. Circulația turistică

4.1 Fluxuri turistice interne
Turismul conform Mazilu, 200 0, p. 125 este o form ă de globalizare, a culturii,
mobilității care de -alungul timpului a fost greu de evaluat. Este o activitate care adună
populația din diferite culturi, clase sociale definită ca fluxuri turistice .
Circulația turistică conform Cristure anu, 1990, p.81, reprezintă „un număr de
persoane care circulă între un bazin de cerere și unul de ofertă ”.
Fluxurile de turi ști interni la nivelul celor trei județe Mehedinți, Gorj și Vâlcea sunt
diferite. Județul cu cei mai mulți turiști receptori este Vâlcea care prezintă un trend
descendent – ascendent între 2006 și 2015. Fluxul de turișt i cel mai ridicat a fost în 2015 de
278.403 turiști , iar cel mai redus a fost înregistrat în 2012 de 201.970
Județul cu cel mai scăzut număr de turiști a fost județul Mehedinți, care prezintă un
trend ascendent în același interval de timp. Fluxul de turiști cel mai ridicat a fost în 2015 de
69.653 persoane, iar cel minim a fost de 39.383 înregistrat în 2006 .

Fig. 4.1 Sosiri ale turi știlor în structuri de primire turistică cu funcț iuni de cazare turist ică:
Sursa : http://statistici.insse.ro/shop/
050000100000150000200000250000300000
Numar
persoaneNumar
persoaneNumar
persoaneNumar
persoane
Anul 2006 Anul 2009 Anul 2012 Anul 2015493715615970870 75251205180 202431 201970278403
Total Romani Gorj
Total Romani Mehedinti
Total Romani Valcea

44
În județul Gorj fluxul de turiști români prezintă un trend ascende nt la fel ca și în cazul
județului Mehedinți . Cel mai ridicat număr de turiști a fost în 2015 de 75.251 , iar cel mai
redus este de 49.371 persoane în anul 2006 (Fig. 4.1 ).

Fig. 4.2 Î nnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri și tipuri de turiști:
Sursa : http://statistici.insse.ro/shop/
În urma analizei graficului de mai sus s -a constatat o diferență de turiști de la an la an
dar și între cele trei județe Mehedinți, Gorj și Vâlcea. Cele mai numeroase înnoptări au fost
înregistrate de către județul Vâlcea care prezintă un trend descendent – ascendant . În perioada
analizată 2006 -2015 numărul maxim de înnoptări a fost de 1.262.468 în 2066, iar numărul
cel mai redus de înnoptări a fost de 1.042.456 de turiști în 2012 . Județul Mehedinți prezintă
cele ma i scăzute înnoptări , maximul fiind de 147.6 59 înnoptări ale turiști lor români,
înregistrate în 2015 , iar minimul de turiști români înregistrați în perioada analizată a fost de
110.020 în anul 2012 . Județul Gorj prezintă același trend ascendent, numărul maxim de turiști
a fost înregistrat în 2012 și a fost de 161.655 înnoptări de turiști români, iar numărul minim
de turiști romîni a fost înregistrat în anul 2006 de numai 92.541 turiști români.
Comparative între cele trei județe Mehedinți, Gorj și Vâlcea, cel mai vizitat a fost
județul Vâlcea, acol o unde s -au înregistrat cei mai mulți turiști români din anul 2006 până în
2015.
0200000400000600000800000100000012000001400000
Numar Numar Numar Numar
Anul 2006 Anul 2009 Anul 2012 Anul 201592541 1074781616551401921262468
107868610424561137425
Total Romani Gorj
Total Romani Mehedinti
Total Romani Valcea

45
4.2 Fluxuri turistice externe

Turiștii străini sunt în majori tatea cazurilor, turiști Europe ni, cei mai numeroși sunt
cei sosiți din apropierea României, din Bulgari, Ungaria și Republica Moldova , iar cei mai
reduși ca număr sunt cei din continentul Africa, Asia, Australia, Oceania și America.
Fluxul turiștilor străini a înregistrat numărul maxim de 11.350 persoane de către
județul Mehedinți în anul 2015. În perioada analizată 2006 -2015 se observă o creștere a
turiștilor străini aproape dublă față de anul 2006 când s -au înregistrat 6.709 turiști străini.
Județul Gorj înregistrează cei mai puțini turiști străini numărul maxim fiind d e 3.752
persoane în 2012, iar cel mai scăzut a fost înregistrat în 2006 de 2.193 persoane.
În județul Vâlcea este prezent un flux de triști străini cu un trend descendent –
ascendent, persoanele cele mai numerose au fost de 8.489 înregistrate în anul 2015. Fluxul
cel mai scăzut de turiști străini a fost de 3.042 înregistrat în anul 2009 (Fig. 4.3) .

Fig. 4.3 Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turisticș cu funcț iuni de cazare turist ică
Sursa : http://statistici.insse.ro/shop/

020004000600080001000012000
Nr. pers. Nr. pers. Nr. pers. Nr. pers.
Anul 2006 Anul 2009 Anul 2012 Anul 2015219329033752
316767096547
536911350
3737
304249938489
Total Straini Gorj
Total Straini Mehedinti
Total Straini Valcea

46
Înnoptările turiștilor străini conform datelor furnizate de INSS sunt fluctuante în
perioada de timp analizată 2006 -2015. Județul Mehedinți înregistrează cel mai mare număr
de turiști străini dintre cele trei județe analizate, cel mai mare nu măr a fost de 17.982 de
persoane în anul 2015. Numărul cel mai mic de turiști străini înregistrat de județul Mehedinți
a fost de 9.952 de persoane în anul 2012.
Județul cu cel mai mic număr de turiști străini a fost județul Gorj care prezintă un
trend ascendent -descendent, cu un maxim de turiști str ăini în anul 2012 de 11.661 persoane ,
minimul a fost de 5.553 persoane în anul 2006 . Județul Vâlcea prezintă un trend descendent –
ascendent, cu un maxim de turiști străini în anul 2015 de 16.632 de persoane, iar minimul a
fost înregistrat în 2009 de 7.903 persoane străine sosite în județ (Fig. 4.4)
.

Fig. 4.4 Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, tipuri de turisti
Sursa : http://statistici.insse.ro/shop/

020004000600080001000012000140001600018000
Numar Numar Numar Numar
Anul 2006 Anul 2009 Anul 2012 Anul 20155553849211661
696414637
11111
995217982
9128
79031012116632
Total Straini Gorj
Total Straini Mehedinti
Total Straini Valcea

47
5. Modalități de valorificare a potențialului
turistic – Analiza SWOT

Puncte tari:
 Prezen ța numeroaselor obiective patrimoniu Operele lui Brâncuși în Gorj , peste 500 de
obiective în județul Vâlcea (Mănăstirea Cozia, conace boierești , vestigii istorice, etc), iar în
județul Mehedinți există numeroase muzee (Muzeul Porțile de Fier) și biserici (Bi serica de la
Strehaia) , tradiții, festivaluri și folclor ;
 Poziționarea geografică a județul ui Mehedinți în sud – vestul României ;
 Județul Mehedinți este traversat de drumul European E70 și Județul Gorj este traversat de
drumul European E79 și drumurile Naționale 67B, 67C ȘI 67D;
 Tradițiile și obiceiurile din mediul rural încă se mai păstrează ;
 Promovarea Gorjului prin pagina web – http://www.gorj -turism.ro/ ;
 Existența a numeroase structuri de cazare în județul Vâlcea .

Puncte slabe :
 Lipsa autostrăzilor în cele trei județe Mehedinți, Gorj și Vâlcea ;
 Lipsa aeroporturilor din Mehedinți, Gorj și Vâlcea ;
 Neimplicarea autorităților în refacerea, promovare și dezvoltarea obiectivelor culturale ;
 Baze de date inexistente pentru promovare evenimentelor culturale și festivalurilor , pentru a
atrage atât turiști români cât și străini ;
 Căile ferate neelectrificate în totalitate și numeroase gări nedotate corspunzător ;
 Îndicatoare turistice foarte puține sau chiar de loc în unele zone ;
 La nivel de județ nu sunt prezente planuri de marketing ;
 Programe reduse de promovare a turismului cultural în agențiile de turism ;
 Legături directe cu Bulgaria cu ajutorul transporturilor feroviare inexistente ;
 Concentrare dezvolt ării turismul ui pentru popula ția cu venituri mici .
Oportunități :
 Programe de modernizare a transporturilor rutiere existente ;
 Dezvoltarea turismului cultural pe termen lung ;
 Implicarea în dezvoltarea proiectelor prin parteneriate cu alte țări – Franța, Italia, Turcia ;

48
 Implementarea unor strategii de dezvoltare la nivel regional ;
 Posibilitatea de finanțare a turismu lui cultural prin programe ex terne și interne destinate
turismului ;
 Implicare în promovarea turismului în cadrul târgurilor de turism de la Budapesta, Berlin,
Viena și București .

Amenințări :
 Neimplicarea autorităților în programele Europene de refacere a infra structurii ;
 Utilizarea redusă a transporturilor feroviare în favoarea celor rutiere ;
 Oferta turistică este scăzută comparative cu alte județe din țară la nivel international.

5.1 Perspective de dezvoltare a turismului cultural

Turismul este unul din sectoarele economice care prezintă o contribuție importantă în
dezvoltarea economiei din ce în ce mai mult.
Există argumente care susțin și motivează dezvoltarea turismului pentru îmbunătățirea
economiei :
1. Resursele turistice prezintă o caracteristică importantă și anume acea că este
inepuizabil și poate să se mențină pe termen lung ;
2. Valorificare resurselor turistice și exploatarea lor prin promovarea turismului cu ltural
pe piața externă, poate î mbunătății v eniturile țării ;
3. Contribuie la crearea locurilor de muncă sigure ;
4. Reprezintă un mijloc de protejare, valorificare și conservare a obiectivelor culturale,
monumente, biserici, folclor, etc;
5. Turismul cultural contribuie la educarea populației și ridicarea nivelului de civilizație.
Pentru dezvoltarea turismului este nevoie de o contribuție în dezvoltarea produselor
turistice pentru ca turiștii să fie dispuși să plătească prețul cerut. Este necesară implementarea
unor segmente de piață mai bogate. Organizarea de festivaluri culturale, evenimente
tradiționale cu specific local, pentru refacerea patrimoniuliu. Încurajarea populației locale să
promoveze resursele culturale din zonă cu dedicare și mândrie .
Turismul cultural are nevoie de susținerea guvernului prin proiecte destinate
turismului cultural de menținere și refacere a patrimonului cultural , de mijloace media prin
care să promoveze obiectivele turistice, populația locală este importantă prin transmiterea

49
mesajelor istorice, religioase și emoționale turiștilor pentru a transmite mai departe
frumusețea locului, a culturii și obiceiurilor întâl nite. Nu în ultimul rând o importanță
deosebită este cea a industriei turistice care contribuie la refacerea nevoilor întâlnite de turiști.
Cele trei județe Mehedinți ,Gorj și Vâlcea dispun de un potențial turistic cultural
important ce poate fi valorifica t și dezvoltat.

50
CONCLUZIE

Turismul cultural este compus din istoria locului, tradiții și obiceiuri, artă ,muzică,
artă culturală, port tradițional, evenimente culturale, aculturație, monumente, artă culinară,
obiceiuri și mentalități sociale.
Județul Mehedinți reprezintă o vatră folclorică în continuă îmbogățire. Există o
varietate de porturi populare cu amprenta originală , cu un simț artistic al populației autohtone
din aceste locuri. Tradițiile și obiceiurile sunt evidenț iate în acest județ prin sărbători
specifice. Concentrația cea mai însemnată a obiectivelor turistice este concentrată în Drobeta
Turnu Severin care reprezintă și un centru economic, administrativ, politic și cultural în
județul Mehedinți.
Județul Gorj este înzestrat cu un potențial turistic diversificat prin arhitectură,
monumente de artă, patrimoniu etnografic și folcloric important păstrat de -alungul istoriei.
Așezările rurale ce prezintă un stil gorjenesc tradiționa l, obiectivele patrimoniu,
tradiți ile și obiceiurile alcătuiesc atracții importante în turism. Ofertele deosebite și
interesante contribuie cu succes la satisfacerea celor mai exigente preferințe pentru diverse
motivații turistice ce motivează turiști să fie interesați de această zonă în t oate anotipurile.
Peisajul istoric al județului Gorj și implicit al poporului român ocupă un loc deosebit
cu o încărcătur istorică aparte. Emblema Gorjului sunt operele Brâncușiene care atrag
numeroși turiști străini și români .
Județul Gorj deține un loc important în peisajul foclorului național. Obiceiurile,
tradițiile și datinle sunt păstrate cu mare atenție, ele făcând parte din existența Gorjului.
Nedeile de la Polovragi, Novaci care sărbătoresc Ziua Oierului atestă portul popular și
tradițiile care a u durat peste veacuri încă din vremea dacilor, reprezentând și un mijloc de
distracție și voie bună.
Arta populară gorjeană este bine reprezentată prin crestăturile în lemn care au loc la
Runcu, Polovragi, Dobrița și Novaci, scoțând în evidență arhitectura satelor.
În județul Vâlcea se găsec vestigii ale civilizației trecute, și care au fost descoperite de
arheologi. S -au găsit numeroase forturi dacice, cel mai important este Buridava care a fost
capitală pe timpul regelui Burebista.
Județul Vâlcea avea ca simbol “pâine și sarea –simbol strămoșesc al îndestulării și al
ospitalității… – se găsesc în Vâlcea să saturi un popor… ”. Acest lucru se poate observa și astăzi

51
în bogăția și formele de relief variate, și prin potențialul cultura l deosebit. În județul Vâlcea
Constantin Brâncoveanu a fost cunoscut pentru păstrarea Creștinismului și promovarea
culturii prin stilul arhitectonic numit stil brâncovenesc.
În încheiere precizez că cele trei județe Mehedinți ,Gorj și Vâlcea dispun de un
potențial turistic cultural important ce poate fi valorificat și dezvoltat , însă este nevoie de
implicare în refacerea in frastructurii de transport și modernizarea unităților de cazare .

52
Bibliografie :
Baranovscki N., Neamu G .(1983), Județul Gorj , Editura Academiei , București
Cucu V., Ștefan M., (1973), Ghidul turistic al monumentelor istorice, Editura Sport -Turism,
București
Geamănu C., (2004), Eficiența în turism, Editura Universității din Craiova , Craiova
Mazilu M., (2007), Geografia turistică, Editura Didactică și Pedagogică, București
Rachita U., (2012), Metode și tehnici privind organizarea unităților de cazare și primire
turistică din România, Editura Sitech, Craiova
Rușinaru A., (1973), Gorj ghid turistic, Editu ra pentru turism, București
Vintilescu C., (2011), Potențialul turistic al județului Gorj, Editura Legis, Craiova
Vlahuță A., (1965), România pitorească, Editura pentru literatură, București
Webografie:
http://olteniaistorica.blogspot.ro/2009/06/cadrul -geografic -al-olteniei.html
http://politici.weebly.com/turism/category/turism -cultural
http://www.calatoruldigital.ro/2009/11/judetul -mehedinti/
http://www.cjgorj.ro/Date%20site/Sedinte%20Consiliu/29.08.2014/pHCJ%20Strategie%20D
GASPC.pdf
http://www.informatiadeseverin.ro/is/wp -content/uploads/2015/06/Strategia -de-dezvoltare –
CJ-Mehedinti -2014 -2020.pdf
http://www.mehedinti.insse.ro/main.php?id=407
http://www.prefecturagorj.ro/files/fisiere/investeste/monografie_2012.pdf
http://www.unnpr.ro/expertize/EXPERTIZE_2016/CRAIOVA/Dolj_Gorj_Olt_Mehedinti.pdf
www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/Monografie_ Gorj .pdf
www. primaria drobeta.ro/wp -content/uploads/2014/07/137.pdf