Turismul continuă să fie unul dintre sectoarele economiei globale cu cea mai mare rată de [616970]

1
Introducere

Turismul continuă să fie unul dintre sectoarele economiei globale cu cea mai mare rată de
creștere. Tinerii călători sunt recunoscuți astăzi, ca fiind, vizitatori valoroși, care contribuie la
dezvoltarea unei destinații, din punct de vedere economic, social și cultural. Anali za acestui subiect
are o importanță majoră, deoarece acești turiști tineri vor deveni în curând adulți, și membrii ai
societății cu drepturi depline. Statisticile, arată că, atunci când tinerii devin adulți, au tendința să
urmeze aceleași tipare legate de turism, pe care le-au dezvoltat în tinerețe. Turismul de tineret are
numeroase beneficii economice, sociale și culturale, printre care se numără: sprijinirea
producătorilor locali , contribuția la dezvoltarea activităților dintr -o zonă anume, precum și
promovarea înțelegerii între persoane care aparțin unor culturi diferite .
Din punct de vedere al ciclului de viață al destinației, și raportat la piața turistică
mondială, România se află în stagiul de introducere spre creștere, fiind o țară foarte potrivit ă
modelului alocentric, în care se poate încadra comportamentul turistic al tinerilor.
Din dorința de a studia cât mai profund domeniul turismului tinerilor am ales să prezint
această temă și să o structurez astfel :
În primul capitol am ales să prezint noțiuni generale legate de turism – cencepte si
definiții, importamță economică și social, factorii cu cea mai mare influență asupra activității de
turism și elementele ce susțin motivația turistului.
În al doilea capitol am abordat subiectele legate de tema aleasă si anume turismul
tinerilor, piața turismului de tineret precum politici și strategii de marketin recomandate pentru
promovarea turismului de tineret.
În capitolul trei este prezentat un studiu de caz cu privire la turismul tinerilor în România
dar în cadrul acestui studio voi prezenta și județul Cluj, Capitala Europeană a Tineretului în anul
2015, un important cenntru cultural, politic,economic și universitar, un model al turismului
pentru tineret în țara noastră.
Capitolul patru conține un so ndaj de opinie cu privire la percepția asupra turismului
balnear din România, forma aceasta de turism fiind mai puțin aducătoare de tineri care sa o
practice. În urma sondajului voi prezenta si ce ar trebui făcut ca turismul balnear să atragă și
publicul t ânăr.
În încheieraea lucrării , capitolul cinci, voi prezenta o serie de concluziile și propuneri.

2
Capitolul 1. Turismul – activitate economico -socială

1.1. Concepte și definiții

Importanța tot mai mare p e care o are turismul a determinat preocupări pentru definirea cât
mai ex actă și complete a fenomenului turistic. Apariția turismului nu poate fi datată cu exactitate
dar se poate observa că încă din cele mai vechi timpuri au existat forme incipite de turism.
O activitate economică poate fi definită și delimitată, în principal prin obicetul său. În
această accepțiune, putem consemna faptul că turismul are ca obiect de activitate producerea și
asigurarea condițiilor de consum a unor servicii eterogene și bunuri materiale care concură la
satisfacerea cerințelor turiștilor cât și a altor persoane.
Etimologic, cuvântul „turism" provine din termenul englez „tour" (călătorie), sau „to tour",
„to make a tour" (a călători, a face o călătorie), termen creat în Anglia, în jurul anilor 1700, pentru
a desemna ac țiunea de voiaj în Europa – în general și în Franța – în special. La rândul său, acest
termen englez derivă din cuvântul francez „tour" (călătorie, plimbare, mișcare), fiind preluat de
majoritatea limbilor europene cu sensul de călătorie de agrement. Terme nul francez are rădăcini și
mai adânci, el derivă din cuvântul grec „tournos" și, respectiv, din cel latin „turnus" și înseamnă
tot călătorie în circuit. Din termenul „turism" a derivat și cel de „turist", adică persoana care
efectuează călătoria pentru pl ăcerea proprie.
Într-o altă optică, turismul este privit ca unitatea dintre oferta și cererea de servicii turistice,
realizată în unitate de timp și spațiu. Unele încercări de a defini fenomenul turistic poartă ampren ta
profesiunii celor care le -au format. Astfel, într -un sens restrâns:
 un economist ar putea susține că turismul este în principal un fenomen cu caracter
economic deoarece depinde mult de un anumit nivel al veniturilor.
Turismul reprezint ă un ansamblul de activități prin care omul își petrece timpul liber
călătorind spre destinații situate in afara reședinței permanente și a locului de muncă, în scopuri
nelucrative, pentru plăcerea proprie. Totodată, turismul este industria creată pentru satis facerea
tuturor bunurilor și serviciilor solicitate de turiști la locul de destinație, la un înalt nivel calitativ.

3
În cadrul turismului există doua categorii de relații : relații materiale , care apar atunci când
turiștii recurg la anumite servicii plătite și relații imateriale rezultate din contactul cu populația
locală,cu civilizația, cultura, tradițiile, instituțiile publice, etc. din țara vizitată. Astfel se creează,
implicit, relații co mplexe între turist și țara, regiunea, zona sau localitatea (stațiunea) vizitată și
între anumite aspecte ale vieții economice, fianciare, sociale, culturale și turismul ca ramură a
economiei naționale (sector terțiar al economiei naționale).
Dicționarul Enciclopedic Român (1966, vol. IV) propune următoare definiție a turismului :
“activitatea cu caracter recreativ sau sportive, constând în parcurgerea, pe jos sau cu diferite
mijloace de transport, a unor distanțe, pentru vizitarea regiunilor pitorești,a l ocalităților, a
obiectivelor culturale, economice, istorice, etc.”
De-a lungul anilor con ținutul noțiunii de turism s -a modificat, s -a îmbogățit continuu și, de
la începutul secolului XXI reprezintă “un ansamblu de acțiuni umane puse în funcțiune pentru
realizarea călătoriilor de plăcere ”. Această noțiune include “industria ospitalității (hospitality
industry) “ ca parte componentă a sectorului terțiar al economiei naționale având ca scop principal
satisfacerea cerințelor turistului.

Sintetizând cele enunțate, prin turism se înțelege:
• în primul rând 1, ansamblul de activități prin care omul își petrece timpul liber călătorind
în altă localitate sau țară, pentru a vizita oameni și locuri, monumente și muzee, pentru a -și
îmbogăți cunoș tințele generale, pentru a se distra și a face sport, pentru odihnă sau tratament;
• în al doilea rând, industria creată pentru satisfacerea tuturor bunurilor și serviciilor
solicitate de turiști la locul de destinație, la un înalt nivel calitativ și în c ondițiile protecției și
conservării resurselor turistice, în special, și a mediului înconjurător, în general.

Luând în considerare rapida schimbare pe care a suferit -o mediul economico -social în care
se desfășoară turismul în perioada de la ultima Confe rință Internațională a ONU privind turismul
(Roma 1963), Conferința Internațională asupra turismului și statisticii turismului de la Ottawa din
iunie 1991 a recomandat noi definiri ale conceptelor de bază în turism:

1 Lect. univ. drd. Carmen Boghean, Economia comerțului, turismului și serviciilor ,Curs, 201 1 , pag.8

4
„Turismul se referă la activitățile unei persoane care călătorește în afara mediului său
obișnuit, pentru mai puțin de o perioadă specificată de timp și al cărei scop principal de călătorie
este altul decât exercitarea unei activități remunerate la locul de vizitare."

În ceea ce prive ște turistul , acesta este reprezentat de “orice persoană care sedeplasează
spre locul situat în afara reședinței sale obișnuite, pentru o perioadă mai mare de 12 luni și ale
cărei motive principale de călătorie sunt altele decât exercitarea unei activități rem unerate în
locul vizat ”.2
Sunt men ționate, în acest context trei criterii considerate esen țiale pentru a distinge
vizitatorii (în sensul de turi ști) de alte categorii de c ălători și pentru a elimina ambiguit ățile
generate de unii termeni.

Potrivit acestor criterii:
 voiajul trebuie s ă fie efectuat într -un loc situat în afara re ședinței obi șnuite, ceea ce
exclude c ălătoriile mai mult sau mai pu țin regulate între domiciliu și locul de munc ă sau de studiu;
 sejurul nu poate dep ăși 12 luni consecutive, peste acest prag vizitatorul având, din punct
de vedere statistic, statutul de rezident;
 motivul principal al c ălătoriei trebuie s ă fie altul decât exercitarea unei activit ăți
remunerate, la locul vizitat, ceea ce exclude migra ția legat ă de lo cul de munc ă.

1.2. Importanța economică și socială a turismului
Privit în ansamblu, turismul constituie un fenomen social -economic complex, speci fic
civilizației moderne, puternic ancorat în viața societății și, ca atare, influențat de evoluția ei.
Turismul se caracterizează printr -un înalt dinamism, atât la nivel național cât și la nivel
mondial, adresându -se unor segmente largi ale populației și răspunzând necesităților oamenilor de
refacere a sănătății, de recreere și cunoaștere. Totodată, turismul, datorită caracterului să u de masă,
precum și conținutului său complex, antrenează un vast potential material și uman , cu implicații
profunde asupra evoluției întregii societăți. Este una din ramurile economice care au cunoscut
cea mai rapidă expansiune în ultimele decenii.

2Lect. univ. drd. Turcu Daniela, Economia Turismului , Editura Eurostampa Timi șoara 2008 ,pag. 5

5
Apariția turismului de masă în tot mai multe țări începând cu secolul 20, generalizarea
concediilor anuale plătite, progresele fără precedent înregistrate în domeniul transporturilor au
permis dezvoltarea extrem de rapidă a ac estui domeniu nou al economiei.
Pe plan economic, turismu l se dovedește a fi un factor al progresului economic, cu largi și
pozitive implicații asupra dezvoltării întregii societăți. Astfel, prin faptul că acționează în direcția
introducerii în circuitul economic (intern și internațional) a resurselor turistice, a patrimoniului
cultural istoric, de mare atracție, și a unora din realizările contemporane în domeniile construcțiilor
și artei, turismul se constituie într -un factor dinamizator al structurii economiei locale.
Turismul face parte din comerțul invizibil influențând balanța de plăți a unei țări prin
creșterea încasărilor din turismul receptor și a plăților pentru turismul emitentde fluxuri turistice.
În țările cu veche tradiție turistică ,precum Grecia, Italia, Spania, Franța, Austria, Israel,
Egipt, Tunis ia, Thailanda, SUA și în unele mici state insulare, turismul a devenit vital pentru
economiile lor iar aportul acestuia a marit formarea PIB având valori între 5 -15% , valori apropiate
de unele ramuri economice de bază . Beneficiile economice ale industrie i turistice sunt multiple.
Industria turistică generează un număr semnificativ de locuri de muncă, iar investițiile în
acest domeniu au o durată de amortizare relativ scurtă. Economia locală, în ansamblu, beneficiază
ca urmare a dezvoltării turismului. Tur iștii creează o cerere suplimentară de servicii și bunuri de
consum, stimulând astfel sectorul terțiar al economiei (serviciile, comerțul, industriile artizanale
etc).
În același timp, localitățile turistice tind să aibă o infrastructură edilitară și de s ervicii mai
dezvoltată. Sectorul transporturilor și sectorul imobiliar sunt alte două ramuri importante ce au de
câștigat prin dezvoltarea turismului.

Rolul social al turismului:
– contribu ția turismului la crearea de noi locuri de munc ă (în turism și în celelalte ramuri care se
dezvolt ă datorit ă dezvolt ării turismului) și la apari ția de noi meserii (de exemplu, animator în
turism), și pe aceast ă cale reducerea șomajului;
– contribu ția turismului la refacerea capacit ății fizice și psihice a oamenilor, cu consecin țe pozitive
asupra productivit ății muncii.

6
Rolul cultural -educativ:3
– vizitarea unei zone ( țări) îi ofer ă turistului posibilitatea de a dobândi noi cuno ștințe de geografie,
istorie, științele naturii, art ă, literatur ă etc.;
– contactul turi știlor cu zone sau țări cu nivel mai ridicat de cultur ă și civiliza ție poate avea efecte
pozitive asupra acestora.

1.3. Factorii cu cea mai mare de influență asupra activității de turism
A. Veniturile popula ției reprezint ă principala conditie pentru manifestarea cererii turistice,
fiind deci suportul material al dezvolt ării turismului. Nivelul lor este influen țat de nivelul
de dezvoltare economic ă și social ă a unei țări.
– Sporirea veniturilor individuale , mai exact, a p ărții care r ămâne dup ă acoperirea nevoilor
fiziologice (ad ăpost, hran ă, îmbr ăcăminte, înc ălțăminte) influen țează nivelul cheltuielilor pentru
turism.
– Veniturile influen țează circula ția turistic ă atât cantitativ , prin modificarea numărului turi știlor,
cât și calitativ, determinând durata deplas ării, intensitatea plecărilor în vacan ță, caracterul
organizat sau particular al presta ției, distan ța pe care se efectueaz ă călătoria, realizarea c ălătoriei
în interiorul

B. Prețurile și tarifele
– Influen ța pre țurilor poate viza produsul turistic în ansamblul lui sau numai una din componentele
sale: transport, cazare, alimenta ție, agrement; se poate manifesta în raport cu piața inte rnă sau
interna țional ă; poate produce muta ții cantitative sau calitative.
În general, practicarea unor tarife ridicate limiteaz ă accesul serviciilor turistice și se reflect ă
mai ales în reducerea num ărului de turi ști, a duratei sejurului, a distan țelor de călătorie, a frecven ței
plecărilor în vacan ță etc. În acela și timp nu sunt excluse reac țiile adverse, în care tarife foarte
scăzute pot genera neîncrederea turi știlor în calitatea serviciilor determinând, o reducere a
solicit ărilor pentru serviciile turist ice respective.

3Lect. univ. drd. Turcu Daniela, Economia Turismului , Editura Eurostampa Timi șoara 2008 ,pag. 10

7
C. Oferta turistic ă – ansamblul elementelor care motiveaz ă deplasarea în scop turistic și
anume: resursele turistice naturale și antropice, echipamentele turistice, bunurile și
serviciile destinate consumului turistic, for ța de munc ă, infrastructura, condi țiile de
comercializare (prețuri, facilit ăți etc.). Fiecare dintre aceste elemente are contribu ția sa în
dezvoltarea turismului. Existen ța unor resurse turistice valoroase, de și important ă, nu este
suficient ă pentru atragerea turi știlor în zon ă. Valorificare a acestora depinde de gradul de
dezvoltare a bazei materiale, de calitatea și diversitatea serviciilor oferite.

D. Progresul tehnic înregistrat în domeniul dezvolt ării mijloacelor de transport și în
infrastructura turistic ă vizibil ă și invizibil ă, aferent ă folosi rii acestora, cons tituie un alt
factor important de influen ță. El are consecin țe asupra gradului de mobilitate a popula ției
și acționeaz ă asupra unor fenomene cum ar fi: urbanizarea, industrializarea, calitatea
mediului, perform anțele dot ărilor hoteliere precum și calitatea serviciilor turistice.

E. Evolutia demografic ă corelat ă cu dinamica popula ției și muta țiile în structura acesteia
pe vârste, profesiuni, medii etc.
– creșterea numeric ă a popula ției influen țează hotărâtor activitatea turistic ă, aceast ă
corela ție realizându -se numai în țările cu un nivel economic ridicat, capabile s ă asigure
locuitorilor lor condi țiile materiale necesare c ălătoriei;
– analizând structura pe vârste a popula ției și modific ările ap ărute pe aces t plan la un
nivel mondial se deta șează distinct dou ă tendin țe: tineretul este și va reprezenta un segment
la populației cu rol desoebit în activitatea turistică fapt stimulat de facilit ățile acordate lor de
agen ții de turism (facilit ăți justificate de exsiten ța unor venituri mai mici și de importan ța
redus ă acordat ă de tineret confortului turistic);
– distribu ția popula ției pe categorii socio -profesionale are un rol important în determinarea
circula ției turistice (segmentele de popula ție cu un nivel superior de preg ătire și patronii
manifest ă mai mult ă înclina ție pentru consumul turistic comparativ cu interesul modest
manifestat de lucr ătorii agricoli și țărani).

8
F. Timpul liber al sfâr șitului de s ăptămână, al concediilor și vacan țelor influen țează prin
mărimea sa posibilit ățile de practicare a turismului. Principalele cauze care au
determinatcre șterea valoric ă a timpului liber s -au realizat pe seama: diminu ării duratei zilei
de munc ă la 8 ore și chiar mai pu țin, reducerii s ăptămânii de lucru, promov ării cu succes a
sistemelor de lucru cu timp par țial, institu ționaliz ării, generaliz ării și cre șterii duratei
concediului annual plătit, reducerii timpului total de munc ă în cadrul vie ții.

G. Dintre factorii psiho -sociologici care influen țează semnificativ turismul amintim: moda,
tradi țiile (serb ări populare tradi ționale și festivaluri), dorin ța de cunoa ștere și instruire
(manifest ări științifice, culturale, sportive).

Astăzi se apreciează că turismul reprezintă, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de
activitate și, in același timp, cel mai important generator de locuri de muncă.
Deși turismul aduce contribuții importante în venitul anual el nu poate fi acceptat ca
industrie, întrucât nu produce bunuri materiale rezultate din prelucrarea tehnologică a m ateriilor
prime.

1.4.Forme de turism
Potențialul natural și antropic reprezintă sursele unor variate forme de turism.
Motivațiile diverse ale turiștilor, participarea la fenomenul turistic a tot mai multor persoane
precum și dezvoltarea circulației turistice au condus la diversificarea formelor de turism.
Turismul presupune alegerea destinațiilor de către turist, stabil irea itinerariilor, a perioadei
și a duratei vacanței, scopul final fiind satisfacerea unor nevoi de ordin social , cultural,
spiritual,etc.
În literature de specialitate se întâlnesc mai multe clasificări ale formelor de turism4 având
la bază diverse cri terii de clasificare .
Astfel, se disting următoarele forme de turism:

4 Conf.dr. Muntean Mihaela -Carmen, Economia turismului, Note de curs 4, pagina 1

9
1) După modul de alegere al destinației turistice există :
– turism voluntar
– turism forțat

2) După zona de proveniență și de destinație :
– turism intern
-turism internațional
3) După modul de organizare :
– turism organizat
– turism semiorganizat
– turism neorganizat
4) După numă rul participanților :
– turism individual
– turism de grup
5) După categoria de vârstă și de ocupație a turiștilor
– turism de tineret
– turism pentru populația active
– turism pentru vâsrta a treia
6) După tipul zonei de destinație :
– turism montan
– turism litoral
– alte tipuri
7) După mijloacele de transport utilizate :
– turism nava l
– turism aerian
– turism cu mijloace auto
– turism cu trenu
– alte forme de turism
8) După sezonalitate :
– turism continuu
– turism discontinuu

10
1.5. Elemente ce susțin m otivația turistului
Motivațiile turiștilor sunt foarte diverse: unii turiști caută odihna și relaxarea, alții aventura,
unii turiști preferă natura, în timp ce alți turiști vor să descopere locuri noi sau sunt interesați de
obiectivele cultural -istorice sau de manifestările c ulturale. Refacerea sănătății se numără de
asemenea, printre motivațiile turistice frecvent întâlnite.
Există o segmentare destul de bine conturată a pieței turismului în funcție de caracteristici
ale turiștilor precum vârsta, situația familială, nivelul de inst ruire, nivelul veniturilor.
Tinerii preferă turismul activ ( turismul montan , turismul sportiv și cel de aventură ) și
optează pentru durate mai scurte ale sejurului , familiile cu copii se îndreaptă cu precădere spre
turismul rural și cel balnear. V ârstnicii sunt interesați îndeosebi de turismul balnear și într -o măsură
ceva mai mică de turismul cultural.

Figura 1 Sursa : Aspecte privind dezvoltarea turismului în regiunea Centru -2011, pag.7
MOTIVAȚIA
Patrimoniul
natural, turism
activ, sporturi de
iarnă, ecoturism
Stațiuni balneare,
wellness, refacerea
sănătății, turism de
agrement
Moștenire
culturală,
patrimoniu
arhitectonic,
muzee, evenimente
culturale
Turism rural, arta
tradițională,
festivaluri și
manifestări
culturale

11
Elementele care susțin motivația turiștilor

Figura 2 Sursa : Aspecte privind dezvoltarea turismului în regiunea Centru -2011, pag.8

Elemente
ce susțin
motivația
turiștilor
Structurile de
primire turistică
Infrastructura de
transport și cea de
acces către
obicetivele și
zonele turistice
Informarea și
promovarea
turistică
Programele si
evenimentele
culturale si de
petrecere a
timpului pentru
turiști

12
Capitolul 2. Turismul tinerilor

Turismul continuă să fie unul dintre sectoarele economiei globale cu cea mai mare rată de
creștere.
Potrivit OMT turistul tânăr cheltuiește între 1.000 și 6.000 de dolari pe călătorie, cu sejururi
mai lungi (de până la 50 de zile), în timp ce cheltuielile medii pe turist sunt de de 1.450 de dolari.
De fapt, tinerii fac deja 190 de milioane de călătorii internaționale pe an și acest segment a crescut
la un ritm mai rapid decât turismul global în ansamblu.
Astfel, până în 2020 vor exista aproape 300 de milioane de călătorii internaționale
realizate de persoane sub 30 de ani, conform previzunilor OMT. “Piața de tineret reprezintă, prin
urmare, o mare oportunitate pentru creșterea viitoare a industriei turismului. Odată cu dezvoltarea
eficiență și campaniile de marketing specifice, potențialul acestui segment ar putea crește și mai
mult”, remarcă agenția de turism a Națiunilor Unite.
Tinerii călători sunt recunoscuți astăzi, ca fiind, vizitat ori valoroși, care contribuie la
dezvoltarea unei destinații, din punct de vedere economic, social și cultural. Analiza acestui subiect
are o importanță majoră, deoarece acești turiști tineri vor deveni în curând adulți, și membrii ai
societății cu dreptur i depline. Statisticile, arată că, atunci când tinerii devin adulți, au tendința să
urmeze aceleași tipare legate de turism, pe care le -au dezvoltat în tinerețe.
Turismul de tineret5 are numeroase beneficii economice, sociale și culturale, printre care
se numără: sprijinirea producătorilor locali , contribuția la dezvoltarea activităților dintr -o zonă
anume, precum și promovarea înțelegerii între persoane care aparțin unor culturi diferite . Din punct
de vedere al ciclului de viață al destinației, și raport at la piața turistică mondială, România se află
în stagiul de introducere spre creștere, fiind o țară foarte potrivită modelului alocentric, în care se
poate încadra comportamentul turistic al tinerilor.
La nivel mondial, se recunoaște din ce în ce mai m ult puterea pe care o are turismul de
tineret asupra dezvoltării economiei, ca atare, crește și numărul cercetărilor în acest domeniu.

5 Prof. dr. ec. Gabriel BRĂTUCU , POLITICI ȘI STRATEGII DE MARKETING PENTRU PROMOVAREA TURISMULUI DE
TINERET DIN ROMÂNIA ,Brașov 2015

13
2.1. Abordări conceptuale privind turismul de tineret și componentele sale
La nivel mondial, turismul ,ca și sector economic, este în continuă creștere cu o rată din ce
în ce mai mare. Astfel, cunoașterea trăsăturilor și caracteristicilor al acestui segment are
importanță majoră.
2.1.1 Definirea conceptului de turism de tineret
Cea mai cunoscută și accepta tă definiție a fost formulată de către Organizația Mondială a
Turismului, prezentând turismul ca fiind: “activități ale oamenilor care călătoresc și stau în locuri
din afara mediului lor obișnuit pentru mai mult de 24 de ore, dar nu mai mult de un an conse cutiv,
cu scopul de recreere, afaceri, sau alte obiective.”
Definiția porpusă de WYSE este următoarea: “ Turismul de tineret include călătoriile
independente (fără a fi însoțiți de un tată sau tutor personal) pentru perioade mai mici de un an
realizate de persoane între 16 și 29 de ani care sunt motivate, în parte sau total, de dorința de a
experimenta alte culturi, să construiești o experiență vitală și/sau beneficieze de oportunități de
învațare formală sau informală într -un mediu care nu este cel obișnu it”.
Astfel, turismul de tineret include, la rândul său, diverse subsectoare :
călători independenți care merg în vacanță,
studenți care realizează sejururi în străinătate;
turism idiomatic (se extinde, mai ales în destinațiile tradiționale care încearcă să inoveze);
working holiday (tineri care călătoresc de la trei luni la un an într -o țară, cu scopul de a
combina un loc de muncă temporal și vacanță);
sau colectivul de vo luntari (un tip de călătorii în creștere, foarte concentrat pe muncă în
folosul comunității și umanitară).

2.1.2. Importanța turismului de tineret
Liderii mondiali au recunoscut importanța turismului, ca fiind un motor al dezvoltării
economice sociale și culturale. Este important de menționat faptul că turiștii tinerii de astăzi vor
deveni turiștii adulți ai viitorului.

14
Datorită schimbărilor comportamentale influențate de către evoluția tehnologică, socială
și economică, tinerii de azi vor avea un profil diferit când vor crește, față de profilul turistic al
adulților de la ora actuală. Având astfel atitudini, opinii și comportamente diferite față de aceștia.
Prin înțelegerea nevoilor tinerilor, firmele din domeniu, vor reuși să dezvolte servicii turistice care
să satisfacă acest segment nu doar acum, ci și peste 10 ani, când aceștia vor reprezenta piața
turistică globală. Guvernele din țările dezvoltate lucrează la dezvoltarea strategiilor pentru
atragerea acestui segment, prin oferirea unor facilități spe cifice destinate persoamelor care practică
anumite tipologii ale turismului de tineret (turism educ ațional, schimb cultural etc.)
Prin veniturile anuale de peste 180 miliarde de dolari, generate de către tineri prin
activitatea pe care îl generează anual , turismul de tineret contribuie la dezvoltarea economică unei
țări. Aceștia petrec vacanțe mai lungi decât ceilalți turiști, consumă produse locale, călătoresc în
orice perioadă a anului și explorează locuri care nu prezintă interes pentru alte persoane.
Din punct de vedere socio – cultural , turismul de tineret ajută la înțelegerea propriei culturi,
ale culturilor străine, și la dezvoltarea personală a călătorilor. Acești turiști aduc cu ei, energie
creativă, și noutate locurilor pe care le vizitează, fi ind dornici să cunoască, să înțeleagă și să ajute
dacă acest lucru este posibil. S -a observat că, datorită acestor caracteristici, în orașele în care au
fost organizate vacanțe pentru tineri a scăzut nivelul delicvenței juvenile. Turismul de tineret are
potențialul de a unii oamenii din culturi diferite, promovând astfel pacea și a înțelegerea reciprocă
dintre oamenii din diferite regiuni ale pământului.

2.1.3. Formele turismului de tineret
Turismul de tineret poate căpăta diferite forme precum:
Turismul educațional,
Programele de voluntariat,
Programele “work and travel”,
Schimbul cultural,
Turismul sportiv și de aventură,
Turism de evenimente precum și
Turismul de recreere.

15
Termenul de turism educațional se referă la: orice program prin intermediul căruia
participanții călătoresc într -o locație ca un grup, având ca scop primar angajarea în activități
educative asociate locației respective.
Se compune din mai multe sub -categorii, cum ar fi : ecoturismul, t urismul rural, schimburi
de studenți între instituții de învățământ etc.
Scopul său este de a îmbunătății procesul educațional, de a îmbogății experiența
educațională. Pe urma practicării acestui tip de turism, studenții au devenit mai puțin materialiști,
mai adaptabili, mai independenți, precum și mai conștienți de propria lor cultură. Aceste schimburi
sunt facilitate prin intermediul programelor educaționale precum Leonardo, Socrates, Erasmus și
Erasmus+. Programele de voluntariat se referă la obiceiul tinerilor de a merge în călătorii
organizate pe durata cărora lucrează, oferindu -și munca în mod voluntar unor cauze care merită
efortul lor, efectuând în timpul liber și activități turistice la destinația gazdă. Participarea în
activități de voluntariat î i ajută pe aceștia să devină persoane mai bune, să fie recunoscători pentru
ce au, întorcându -se din această experiență cu un simț al empatiei și al m oralității mult mai
dezvoltat.

Programele work and travel6 sunt foarte similare cu cele de tip voluntari atl, diferența în
acest caz fiind statutul de angajat pe care îl dobândesc tinerii care participă la aceste programe, ei
fiind plătiți pentru munca depusă. La momentul de față, principala destinație pentru acest tip de
turism este SUA. Schimbul cultural, p resupune schimbul voluntar al studenților, artiștilor, atleților
precum și al altor persoane intre diferite țări.
Scopul principal al acestor programe fiind promovarea propriilor valori și cunoașterea
modului de viață din alte țări. Aceste schimburi contr ibuie la dezvoltarea unor relații pozitive cu
ceilalți, înțelegerea diferitelor puncte de vedere, dezvoltarea cunoștințelor și aptitudinilor specifice
unei societăți multiculturale, spre care se îndreaptă populația lumii.

6 Prof. dr. ec. Gabriel BRĂTUCU , POLITICI ȘI STRATEGII DE MARKETING PENTRU PROMOVAREA TURISMULUI DE
TINERET DIN ROMÂNIA ,Brașov 2015, pagina 16

16
Turismul sportiv7 se referă l a acele călătorii care implică observarea sau practicarea unui
sau mai multor sporturi în timpul sejurului. În strânsă legătură cu turismul sportiv se află turismul
de aventură , care poate fi definit ca o tipologie a turismului care implică explorarea unui loc mai
puțin frecventat de către turiștii de masă, având un nivel de risc mediu, necesitând, în anumite
cazuri, abilități speciale și o condiție fizică bună.
Una dintre cara cteristicile de bază asociate cu turismul de aventură este „căutarea”
intenționată a situațiilor riscante care implică o doză de adrenalină datorită caracterului lor
periculos cu care acestea sunt asociate de către participanți. Evenimentele sunt una dinte cele mai
importante elemente motivaționale ale activitățile turistice mai ales în cazul tinerilor.
În unele cazuri, tinerii sunt dispuși să străbată distanțe foarte mari, doar să poată participa
la un anumit eveniment. În mod evident cu cât este mai atra ctiv un evenimentul, cu atât sunt mai
dispuși oamenii să parcurgă un drum mai lung. Atractivitatea evenimentelor constă în faptul că,
acestea nu sunt niciodată la fel, și niciodată nu pot fi reproduse cu exactitate.

Turismul de recreere practicat de căt re tineri este reprezentată de acele persoane
independente, aventuroase, cu vârsta între 15 – 29 ani, care doresc să călătorească cu intenția de
a-și vizita prietenii și/sau familia. Aceste călătorii au ca scop odihna, distracția și recreerea, fără
ca tine rii să lucreze ca angajați sau pe bază de voluntariat. Fiind un grup compus din membrii
tineri, turiști care călătoresc în scop recreativ au un venit scăzut, fiind astfel foarte sensibili la preț.
Cu toate aceștia, sunt dispuși să cheltuie din bugetul lor pe anumite mofturi personale și pe
experiențe de neuitat.

Turismul de evenimente ,în cazul tinerilor , se bazează pe organizarea concertelor ,
evenimentelor sportive , și a evenimentelor de team building .

7 Prof. dr. ec. Gabriel BRĂTUCU , POLITICI ȘI STRATEGII DE MARKETING PENTRU PROMOVAREA TURISMULUI DE
TINERET DIN ROMÂNIA ,Brașov 2015, pagina 17

17
2.2. PIAȚA TURISMULUI DE TINERET
Piața turistică de tineret a avut o evoluție similară cu cea a tur ismului general ,f iind mult
mai dezvoltat ă în țările avansate decât în cele în curs de dezvoltare.

2.2.1. Evoluția pieței turistice de tineret
Dezvoltarea politicilor și strategiilor de marketing trebuie să ia în calcul evoluția pieței
turistice de tineret. Mărimea și caracteristicile viitoare a acestei piețe, se poate stabili doar pe baza
evoluției sale de până acum, atât la nivel mondial cât și local.
Conform cercetărilor referitoare la piața turistică de tineret la nivel mondial, de poate
concluziona că Tinerii călătoresc având ca principal scop plăcerea, chiar daca se observă o creștere
a turismului educațional și a celui în interes profesio nal.
Datorită numărului crescut de facilitați disponibile, turiștii tineri capătă din ce în ce mai
multă experiență, ajungând sa viziteze în medie 10 tari de -a lungul vieții. Procesul de planificare
a unei calatorii devine mai complex, turistul tânăr ajun gând sa folosească în medie 9 surse de
informare, din care sursa principală este internetul, acesta fiind așadar cel mai eficient canal de
promovare. Este de asemenea, foarte important faptul că acest segment manifesta o sensibilitate
financiara crescută. Totuși, în funcție de durata călătoriilor, sumele medii cheltuite au ajuns la
3000 de euro, contribuind în mod semnificativ la dezvoltarea afacerilor locale legate de turism.
Aceste informații fiind utile pentru dezvoltarea politicilor și strategiilor b azate pe dinamica acestei
piețe.
La nivel național, deoarece, nu există date specifice despre piața turismului de tineret, au
fost adaptate informațiile referitoare la piața turistică generală la cea a segmentului de tineret.
Astfel, se poate concluziona , că aceasta are o tendință descrescătoare, în ciuda faptului că numărul
unităților de cazare dedicate acestui domeniu este în creștere. Acest lucru arată că unii jucători ai
pieței turistice au început să recunoască potențialul turismului de tineret. Pent ru a obține o
dezvoltare semnificativă în acest domeniu, în principal trebuie să se pună mai mult accent pe
strategiile de îmbunătățire a indicelui de utilizare a capacității de cazare turistică pe termen lung.

18
2.2.2. Campanii pentru promovarea turismu lui
Turismul de tineret fiind inclus în grupul țintă general, prin urmare, campaniil e discutate
în continuare au impact și asupra lor. Conform analizelor, privind acest subiect, se poate spune că
România nu are o strategie continuă privind promovarea turi smului, neexistând o continuitate în
mesajele promoționale transmise, iar majoritatea acțiunilor promoționale guvernamentale nu au
fost cu succes.
Una dintre cele mai eficiente campanii fost cea lansată de Gândul, prin colaborare cu
grupul GMP, având ti tlul “Why don't you come over?” (De ce nu veniți la noi), adresată
britanicilor. La această campanie sa adaugă și promovarea prin jocul Second Life, în care
Bucureștiul este una dintre cele mai vizitate destinații virtuale. Sunt menționate de asemenea, și
câteva târguri organizate cu scopul de a promova produsele turistice către tineri.
Organizația Mondială a Turismului, a dezvoltat Masterplanul pentru turismul național, pe
perioada 2007 – 2026, document în care se pune accent și pe dezvoltarea turismu lui de tineret,
împreună cu obiectivele turistice care se recomandă a fi promovate și descrierea mixului de
marketing potrivit țării.

2.2.3. Campanii de succes pentru promovarea turismului de tineret la nivel
mondial
Cu toate că in România nu s -a pus un accent special pe atragerea tineretului, alte țări au
recunoscut potențialul acestui segment și au dezvoltat campanii de succes destinate acestui tip de
turism.
Această parte a lucrării prezintă astfel campaniile dezvoltate de către 2 țări care au cel ma i
mare flux de turiști tineri, la nivel mondial.
Australia s-a promovat prin oferirea celui mai bun loc de muncă din lume unor tineri,
având responsabilitatea de a face cunoscută o zonă din Australia, în timp ce germanii s-au
concentrat pe oferirea unei aplicații turistice care poate fi accesată prin intermediul unor hotspoturi
gratuite puse la dispoziția tinerilor turiști. Această aplicație a fost completată și de către o pagină
web interactivă care să permită atât localn icilor cât și turiștilor să își împărtășească experiențele și
recomandările referitoare la călătorii.

19
2.3. POLITICI ȘI STRATEGII DE MARKETING RECOMANDATE PENTRU
PROMOVAREA TURISMULUI DE TINERET
Acest subcapitol are ca obiectiv principal propunerea unor politici și strategii de marketing
care pot fi folosite pentru promovarea turi smului de tineret din România, atât în rândul tinerilor
din țară cât și în celor din străinătate.

2.3.1. Poziționarea României ca destinație turistică
În cazul tinerilor turiști, pot fi abordate două strategii de poziționare diferite, una destinat
tinerilor din țară și una destinată celor din străinătate.
În fața tinerilor străini , România poate fi poziționată, pe baza personajului lui Dracula, dar
cu accentul pe alte at racții decât mitul. Astfel se poate sublinia că România are și alte obiective
turistice decât Castelul Bran, care pot fi la fel de atractive sau chiar mai atractive ca acesta. O altfel
de poziționare, tot pentru segmentul turiștilor străini, poate fi reali zată prin intermediul costurilor
relativ mici la evenimente și petreceri.
Pentru tinerii din țară , poziționarea se poate face conform ideologiei de a -și cunoaște mai
întâi propria țară, și ca fiind destinația ideală pentru vacanțele scurte care implică u n buget total
mai redus.

2.3.2. Politica de produs
Produsul turistic, potrivit tinerilor, include: turismul montan, sportiv și de aventură, la care
se adaugă și turismul de evenimente. Prima categorie este susținută de profilul aventuros al
tinerilor ș i mediul potrivit pentru practicarea acestui tip de turism. Turismul de evenimente, cu
accentul pe entertainment , este potrivit tinerilor deoarece, aceștia caută și sunt dispuși să cheltuie
bani pe distracție în timpul călătoriei, mai exact cea mai mare p arte a bugetului de călătorie fiind
destinat acestui element.

20
În luarea deciziilor pentru practicarea turismului, tinerii trebuie s ă ia în calcul diferi ți
factori pentru planificarea vacan ței, cum ar fi:
− țara/localitatea de destina ție;
− data plec ării și durata c ălătoriei;
− modalitatea de rezervare;
− tipul serviciilor turistice consumate;
− prețul produsului turistice etc.;
În alegerea unei destina ții de vacan ță, num ărul mare de factori care intr ă în joc fac cu atât
mai dificil ă înțelegerea proces ului de adoptare a deciziei de cump ărare.
Dacă destina ția, pre țul și confortul sunt principalele criterii de alegere pentru tineri în
procesul de decizie asupra vacan țelor, asigurarea condi țiilor de siguran ță și securitate a tinerilor
pe perioada sejurului , prețul produsului turistic și activit ățile desf ășurate pe perioada sejurului sunt
principalele criterii care motiveaz ă alegerea p ărinților.
Informa țiile legate de destina țiile și caracteristicile produselor turistice oferite sunt cele
mai importante componente ale deciziei de c ălătorie și ale comportamentului consumatorului de
produse turistice și în conformitate cu un asemenea punct de vedere, procesul lu ării deciziei de a
călători cuprinde cinci stadii, și anume8 :

8 Postelnicu, G., Turism interna _ional – realit __i _i perspective , Ed.Casa C _r_ii de _tiin__, Cluj
Napoca, 1998. Dorința de a
călători
Culegerea
informațiilor și
formarea imaginii
Alegerea între
diferite variante și
alegerea finalăPregătirea călătorieiEfectuarea
călătoriei și
evaluarea
experiențelor
acumulate

21
2.3.3. Politica de preț
Conform cercetărilor, tinerii prezintă cea mai mare sensibilitate față de prețul serviciilor
turistice, din cauza venitului redus de care dispun. Astfel, prețul pentru un sejur de 7 zile nu este
indicat să depășească 550 Euro în c azul tinerilor din țară, respectiv 350 Euro în cazul tinerilor din
străinătate. Pentru a păstra prețurile cât mai atractive tinerilor, jucătorii din turism trebuie să
apeleze la strategii de ajustare a prețurilor precum: rabatul, bonificația, prețurile pro moționale,
strategia prețurilor diferențiate, prețul psihologic și vânzarea la pachet.

2.3.4. Politica de distribuție
Tinerii sunt reticenți când vine vorba de efectuarea unor rezervări prin intermediul
agențiilor de turism, din acest motiv canalul po trivit pentru distribuția produselor turistice către
tineri este internetul prin care se poate face o distribuție directă. Eventualii intermediari din acest
proces pot fi motoarele de căutare pentru serviciile turistice, precum și site -uri de cazare și
ticketing. Personalul turistic trebuie să fie onest, deschis, prietenos și informal, tinerii având
deschidere către comunicare și către legarea unor prietenii cu aceștia.

2.3.4. Politica de promovare prin social media
Tinerii resping tehnicile promoționale clasice, astfel, o metodă eficientă de promovare a
produselor turistice către tineri este oferirea prin intermediul internetului a informației exacte, în
momentul în care acesta este în stadiul de căutare al procesului decizional. Unul dintre cele mai
acceptate canale de către tineri este social media, datorită prezenței prietenilor și cunoscuților pe
aceste platforme, și datorită timpului îndelungat pe care tinerii îl petrec pe acestea. Mesajul
transmis prin intermediul acestor platforme trebuie să fie în primul rând creativ, transparent și
sincer, compus într -un limbaj colocvial, asemănător cu cel al tinerilor.
O metodă foarte eficientă de promovare a unei locații este prin „crearea unei povești„ în
jurul obiectivelor și destinațiilor turistice. Aceste p ovești pot fi și întâmplările de că lătorie ale unor
turiști sau a unei celebrități recunoscute și admirate de către tineri, care este invitată să viziteze
țara și să împărtășească povestea sa de călătorie prin intermediul platformelor de socializare.

22

Capitolul 3. Studiu de caz privind turismul tinerilor în România

Turismul tinerilor este un segment în continuă creștere în industria turismului. Tinerii
reprezintă 20% di n piața mondială a turismului.
Potrivit unor studii internaționale, scopul tinerilor care călătoresc e ste: să vadă locuri noi ,
să viziteze obiective turistice și să își facă prieteni .
Caracteristicile ce conturează portretul tânărului turist sunt următoarele :
Turismul active este forma preferat ă de aceștia
Nu cheltuie sume mari pentru cazare
De obicei pleacă în grup (5 -10 persoane)
Zonele preferate de tinerii români sunt : Litoralul (Costin e;ti, Vama Veche, 2 Mai) ,
turismul activ în Munții Carpați, Delta Dunării și taberele.

23
3.1. Privire de ansamblu asupra României – principalele atracții ce vizează nișa
turismului tinerilor
3.1.1. Atracții naturale
Tabe 3.1.1.1. l Ariile protejate
Hectare
Rezervație a biosferei
Delta Dunării 580.000
Parcuri Naționale
Munții Rodna 46.399
Călimani 24.041
Cheile Bicaz – Hășmaș 6.575
Piatra Craiului 14.800
Cozia 17.100
Buila – Vânturariț a 4.186
Valea Jiului 11.127
Retezat 38.138
Valea Domogled – Cerna 60.100
Semenic – Cheile Carașului 36.665
Cheile Nera – BeușniŃa 37.100
Munții Măcinului 11.321
Ceahlău 8.396
Numărul total de parcuri naționale 315,948
Rezervații naturale = 13
Munții Maramureș 148.850
Vânători Neamț 30.818
Putna – Vrancea 38.204
Bucegi 32.663
Grădiștea Muncelului – Cioclovina 38.184
Portile de Fier 115.655
Lunca Mureșului 17.166
Apuseni 75.784
Balta Mica a Brăila 17.529
Comana 24.963
Lunca Joasa a Prutului Inferior 8.247
Tara Hațegului
Geoparcul Dinozaurilor 102.392
Geoparcul platoului Mehedinți

Numărul total de rezervații naturale = 13 106.000
756,455
Sursa: Romsilva (Regia Nationala a Pădurilor) și Autoritatea Națională pentru Turism

24
Există trei categorii principale de zone protejate în România:
 Rezervația Biosferei Delta Dunării
 13 Parcuri Naționale
 13 Rezervații Naturale
Suprafaț a totală a acestora este de 1.652.403 hectare – aproximativ 7% din teritoriul
României. Activităț ile pot varia de la vanătoare si drumeț ii montane pană la plimbări de agrement
si sporturi de iarnă , activități ce sunt specific turismului pentru tineret.

Tabel 3.1.1.2 Activită ți si atracții curente si propuse oferite in parcurile si rezervațiile naturale
Denumirea parcului

X = existent
P = propus

Delta Dunarii X X X X X X X X X
Parcuri Naționale
Munț ii Rodna X P X X X P P P
Călimani X X P P X X X
Cheile Bicaz – Hășmaș X X X P X X X X X
Piatra Craiului X X X P X X P X X X
Cozia X P X X P X P P
Buila – VânturariŃa X P X X X X P P
Valea Jiului X P P X X P X P
Retezat X X X X X X X P P P
Valea Domogled –
Cerna P P X P P P P P
Semenic – Cheile
Carașului P P X X P X P P X P P P
Cheile Nera –
Beușniț a X X P X
Munț ii Măcinului X X P X X P
Ceahlău X X
Rezervații naturale
Munț ii Maramureș P P P P P P P X P P

25
Vânători Neamț P X X X X X P
Putna – Vrancea X X P X P X X X X X
Bucegi X P X X X P X P P X P P P
Grădiștea Muncelului
– Cioclovina X X X X X P X P P
Portile de Fier X X X X P P P X P P P
Lunca Mureșului X X X X X X X X
Apuseni X X X X P X X P X X
Balta Mica a Brăila P X P P P P
Comana P X X P X X X X P
Lunca Joasa a
Prutului Inferior P X P X X X P P
Tara Hațegului
Geoparcul
Dinozaurilor X X
Geoparcul platoului
Mehedinț i X X X X P P X P X P P P

Sursa9: Romsilva (Regia Nationala a Padurilor) și Autoritatea Națională pentru Turism

9 Master plan privind dezvoltarea turismului în România 2007 -2026

26
3.1.2. Turismul de aventură
Peșterile

Table 3.1.2.1. Peșteri cu dotări generale pentru primirea turiștilor

Județ Peștera Locația Iluminat
Alba Peștera Vârtop Arieșeni √
Alba Ghețarul Scărișoara Gârda de Sus √
Alba Poarta lui Ionele* Gârda de Sus √
Argeș Peștera Dambovicioara Dâmbovicioara √
Bihor Peștera Urșilor Chișcău √
Bihor Peștera Meziad Meziad, comuna Remetea √
Bihor Peștera Ungurului Șuncuiuș √
Bihor Peștera Vântului Șuncuiuș √
Bihor Peștera Vadu Crișului Vadu Crișului √
Caraș Severin Peștera Comarnic Iablacea, comuna Carașova √
Dâmbovița Peștera Ialomiț a Moroeni √
Gorj Peștera Muierilor Baia de Fier √
Gorj Peștera Polovragi Polovragi x
Vâlcea Peștera Liliecilor Mănăstirea Bistriț a, Costești √
Sursa: Institutul Național de Speologie "Emil Racovita"

Peșterile10, parcurile naționale , parcurile naturale și alte tipuri de arii protejate sunt un
excelent mijloc de cultură și educație, laborator de cercetare și teren de explorare, locuri ideale de
recreere. Tinerii pasionați de natură si biodiversitate pot descoperi minunățiile din țara noastră și
obiective cu titlu de unicat in Europa sau în lume.

10 10 Petru Lificiu, Patrimoniul natural al României, Forumul Ecologiștilor din România, pagina 206

27
Aventurile pe sau sub apă
Frumusețile naturale românești nu așteaptă doar ca să fie admirate. Sunt pregătite oricând să ofere
un pic de aventură , fie :
 pe apă – la rafting
 sub apă – la scufundări, Speo -scuba diving (speologie subacvatică)
 fie pe munte – la escaladă, alpinism, heliski, parapantă sau bungee jumping.
În România acestea pot fi practicate pe Marea Neagră, în Mamaia , Eforie și în Delta
Dunării, pe Grindul Chituc, la Gura Portiței, pe lacul Murighiol și la Mila 23 .

Speo -scuba diving – Izbucul Tauz, Mun ții Apuseni seniuz ,
Munții Rafting în Defileul Jiului Sport pe apă , Mamaia
Sport pe apă , Mamaia

28
Alte forme ale turismului de aventură:
 Ciclismul montan clasic – un tur al Munților Carpați pe bicicletă, făcut numai la altitudini
care depășesc 1.000 de metri.
 Zborul cu parapanta se poate face mai ales în stațiunea Rânca, de la poalele vârfului
Păpușa, din județul Gorj. Alte opțiuni mai sunt Vatra Dornei și Poiana Brașov, în Masivul
Postăvaru.
 Tabere de aventură
 Schiul extrem , în afara pistei, se poate face pe un domeniu situat deasupra stațiunii Rânca,
între 1. 700 și 2.100 de metri altitudine
 Tiroliana,tehnica alpină ce presupune traversarea unor zone abrupte cu ajutorul unui
sistem de corzi statice, scripeți și cabluri de oțel ancorați în mod natural sau artificial.
Cea mai mar e tiroliană din țară măsoară peste 147 demetri și este suspendată la 137 de
metri între pereții Cheilor Râșnoavei, în apropierea stațiunii Predeal.
 Skydiving -ul (parașutismul) – se poate practica la aeroclubul din Sibiu, cel din Ploiești –
Strejnic, aerodrom ul din Baia Mare, la Tuzla, Cluj sau București.
 Turismul ecvestru , o poți face în : Cheile Râșnoavei, Parcul Național Munții Măcinului,
Călimani /Suceava, Munții Dornei, Munții Apuseni, Șieu – Sfântu,Bistrița pe cai Pursânge
Arab, Lipițan, Friesen, Andaluz șiHuțul, rasă specific românească.

Tabel 3.1.2.2. Centre de echitație care oferă vacan țe de echitaț ie

Sursa: CNTE și ANT

Toate centrele menționate mai sus sunt membre ale CNTE (Comitetul Național de Turism Ecvestru). Județ Nume Locaț ie
Bistrița-Năsăud Centrul de echitaț ie Ștefan cel Mare Lunca Ilvei
Brașov Equus Silvania Șinca Nouă
Brașov Centrul olandez de călărie Făgăras
Cluj Daksa Cluj-Napoca
Cluj Green Mountain Holidays Huedin
Mureș Corbet Transair Târgu Mures
Mureș Hipohouse Sighișoara
Sibiu Centrul englez de călărie Sibiu
Suceava Parcul naț ional Căliman Vatra Dornei

29
3.1.3. Patrimoniul Cultural
A. Monumente istorice
România are șapte obiective turistice incluse în patrimoniul mondial UNESCO. Unele din
acestea sunt deosebite prin faptul că reprez intă grupuri de puncte de atracț ie într -o anumită zonă
și nu un singur centru de interes:
Delta Dunării (desemnată în 1991)
Mănăstirile din Moldova (1993)
Mănăstirea Horezu (1993)
Satele cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999)
Cetățile Dacice din Munț ii Orăștie (1999)
Centrul istoric din Sighișoara (1999)
Bisericile d e Lemn din Maramureș (1999)
Lista de patrimoniu a Ministerului Culturii și Cultelor cuprinde aproape 30.000
monumente istorice , din care 6.614 sunt desemnat e drept obiective de interes național și
internaț ional. Acestea includ sit -uri arheologice, clădiri de interes istoric și arheol ogic inclusiv
structuri, monumente și statui de cult și laice.
Există un număr de 288 clădiri incluse în categoria caselor memoriale . Acestea variază
de la Castelul Peleș până la case sărăcăcioase a unor celebri oameni de cultură și de litere.
Județele cu cea mai mare concentraț ie de monumente istorice sunt 11 – Argeș, Mureș,
Sibiu, Cluj, Br așov, Prahova, Covasna, Dâmboviț a, București, Constanta și Hunedoara. Acest
lucru indică faptul că regiunile centrale și litoralul Mării Negre sunt cele mai importante din
perspectiva patrimoniului cultural.
B. Muzeele
C. Satele tradiționale
D. Evenimentele culturale : spectacole, festivaluri , concursuri, expozi ții, târguri ,
evenimente sportive ( campionate fotbal, hochei, etc.) , seminarii.

11 Masterplan de dezvoltare a turismului în Romania 2007 -2026 , partea I, pagina 19

30

3.1.4. Ritmul orașelor și divertismentul12

Dincolo de peisajul fascinant, relieful variat și tradițiile adânc înrădăcinate, unul d intre
filoanele farmecului unei țări stă în măiestria cu care izbutește să împletească trecutul și prezentul
în orașele sale.
Așezările urbane ale României, multe dintre ele
cu o istorie ce se întoarce în urmă cu milenii, au ales mai
degrabă să își creeze un viitor autentic, pornind de la
bazele moștenirii ancestrale decât să se dezvolte cu
repeziciune. Așa că, să nu fim surprinși când, chiar și în
orașele cu o viață puternic legată de contemporaneitate,
descoperim vestigii ale vremurilor tre cute luând forma
zidurilor unor cetăți antice sau ale unor case strămoșești.
Și pentru că spațiul românesc este plin de bogății
de tot soiul, aceste meleaguri au fost adeseori râvnite de
alte popoare. Semne ale trecerii lor pe aici se fac simțite
pe întreg cuprinsul țării. Dacă orașele de pe țărmurile
Mării Negre au o puternică amprentă grecească, în nordul
extrem se simte încă influența vecinilor maghiari, în
vreme ce arhitectura și modul cumpătat de a privi viața,
specifice v estului și centrului României ne duc în
continuare cu gândul spre moștenirea germanică.
Divertismentul și viața de noapte sunt elemente importan te pentru tineri. Cu cât oferta
turistică ce ține de unitățile de alimentație si diverisment sunt mai variate, cu atât atractivitatea
penru ac ea zonă est emai mare .

12 Broșură Descoperă România, Autoritatea Națională pentru Turism

31
3.1.5. Circuitele Turistice
Circuitele se numără print re formele de turism preferate de către tineri. Indiferent dacă sunt
tineri români sau străini ,ei sunt atrași săpractice astfel de incursiuni în țar a noastră.
Principalele circuite turistice ,din România, care atrag turișii tineri sunt:
1. Circuitul Maramureșului 6. Circuitul Dobrogei și a Deltei Dunării
2. Circuitul Transilvaniei 7. Circuitul Banatului și a Crișanei
3. Circuitul Olteniei
4. Circuiul Munteniei
5. Circuitul Bucovinei și Moldovei
Sursa : Broș ură Descoperă România. Autoritatea Națională pentru Turism, pagina 14 -15

32
În concluzie , România este o țară cu un foarte mare potential turistic în ceea ce privește
segmental turismului pentru tineri. Poziția geografică, p eisajul, relieful, diversitatea formelor de
turism ce se pot practica la noi în țară, patrimonial cultural vast , existența obiectivelor turistice
incluse în patrimonial UNESCO, sunt elementele ce pot face din România una din pricipalele
destinații în topul turiștilor tineri. În present acest segment nu este exploatat la capacitățile maxime .
Lipsa unei infrastructure de transport adecvate, personalul necalificat din domeniul
turismului, implicarea si susținerea turismului din partea Statului , lipsa unui marketing adecvat și
a unor strategii de promovare cu impact puternic sunt puncte slabe ce umbresc turismul românesc.
Din anul 2014 se incearcă promovarea turismului pentru tineret si atragerea unui numar
mai mare de turiști. În vederea atingerii scopului propus România a lansat și primul cluster de
tineret din lume . Prin acest proiect, in care sunt implicate statul, companii, agentii de turism,
transportatori si asociatii de turism, vor fi realizate programe de tip city break, de evenimente si
schimburi de experiente pentru tinerii straini, dar vor fi obtinute si fina ntari din fonduri europene
cu ajutorul carora tinerii din Romania să pornească mici business -uri in turism . Programele din
acest cluster pentru tineret vizeaza atragerea turistilor intre 16 si 32 de ani.Persoanele din aceasta
categorie de varsta sunt turisti care calatoresc in strainatate pentru experiente, pentru evenimente,
leisure, clubbing si adve nture si prefera in general cazarile la hosteluri sau hoteluri ieftine, si nu la
hoteluri sofisticate si scumpe. Într -adevar turistii tineri pana in 30 de ani nu cheltuiesc mult in
destinatiile in care merg, insa calatoresc pe o perioada mai lunga de timp, mai des si in grupuri
mari, ceea ce compenseaza din punct de vedere financiar si se apropie astfel de turismul facut de
persoanele care se cazeaza in hoteluri de lux si sunt clientii restaurantelor scumpe.
Cardul Euro 26 Euro26 este un card destinat tinerilor până în 30 de ani , emis de Asociația
Europeană pentru Mobilitate. Cardul Euro26 face parte din rețeaua europeană EYCA –
European Youth Card Association , oferind posesorilor lui toate avantajele rețelei europene și
urmează p rincipiul reciprocității.
Acesta oferă posesorilor accesul la o retea de peste 60.000 de comercianți în toată
Europa , de unde se pot achiziționa bunuri și servicii cu o reducere dinainte anunțată. Lista este
disponibila atât pe site -ul www.euro26.ro , secțiunea Discounts, cât și pe site -ul european
www.eyca.org . Posesorii cardului au acces la o multitudine de proiecte și evenimente special
create pentru ei de c ătre organizațiile partenere EYCA.

33
Cardul Euro26 se poate comanda online de orice tânăr cu vârsta cuprinsă între 14 și 30
de ani. Data la care posesorul cardului împlinește vârsta de 30 de ani este ultima zi în care cardul
mai poate fi folosit. Cardul are o valabilitate timp de 1 an. Costă doar 20 RON și durează 10 zile
lucrătoare ca acesta să fie trimis prin Poșta Română. Ca să îl reînnoiești, trebuie comandat din
nou.
Acest card poate fi utilizat și în România. R educerile sunt cuprinse între 5% – 80% pentru
bilete la teatru, muzee, centre culturale, biblioteci, cluburi, unități de alimentație sau bilete pentru
transportul în comun.
"România poate fi primul exemplu, la nivel global, de atragere a tinerilor prin acest tip
de clustere, nisa de turism pentru tineri fiind una pe care punem un accent deosebit. Prin
atragerea si fidelizarea turistilor tineri ne putem asigura cel putin doua generatii de turisti,
putem creste incoming -ul", a spus ministrul turismului. Ac esta se asteaptă astfel ca numărul
turiștilor străini tineri în România sa crească cu 10% in fiecare an.

34
3.2. CLUJ , capital europană a tineretului și bastionul vieții trepidante din centrul
Transilvaniei

În cea de a doua parte a studiului privind turismul tiner ilor am ales să prezint u n oras plin
de energie si de viata, Clujul este unul dintre centrele politice, economice si universitare ale ță rii.
În anul 2015 Clujul a fost Capitala Europeană a Tineretului, titlu câștigat intr -o competiție
deschisă pentru 49 de țări din spațiul european. Acest statut a fost foarte important pentru
dezvoltarea nișei de turism pentru tineret.

3.2.1. Despre Capitala Europeană a Tineretului13
Capitala Europeană de Tineret este titlul acordat unui oraș european pentru un an, timp în
care i se va acorda șansa de a prezenta, printr -un program multi -direcțional, viața și dezvoltarea
orașului din punct de vedere tineresc pe plan cultural, social, politic, economic. Inițiativa
programului capitalei încurajea ză implementarea ideilor noi și proiectelor inovative relative la
participarea activă a tinerilor în societate ce urmăresc să prezinte un model pentru dezvoltarea
viitoare a politicilor de tineret din alte municipalități europene.
Titlul este acordat de către Forumul European de Tineret . Acest Forum este platforma de
organizații de tineret din Europa. Reprezentând 99 de organizații de tineret, atât Consiliile de
tineret naționale cât și Organizațiile Non -guvernamentale, au încredere că organiz ațiile de tineret
sunt instrumentul prin care împuternicim, încurajăm, implicăm, reprezentăm și susținem tinerii.
Forumul tinerilor unește zeci de milioane de tineri din toată Europa, creat cu scopul de a reprezenta
interesele lor comune.

13 http://www.youthforum.org/

35
DESPRE Capitala Europeană a Tineretului CLUJ 2015
MISIUNE ȘI OBIECTIVE
Misiunea Programului este de a întări rolul și sprijinul acordat tinerilor și organizațiilor de
tineret și pentru tineret în participarea activă a acestora în schimbarea societății printr -un proces
de dezvoltare urbană sustenabilă, responsabilă și inclusivă, prin împărtășirea spațiului, culturii,
puterii, muncii, bucuriei, viziunii și valorilor europene comune, abordând teme precum
responsabilizarea și susținerea tinerilor, mobilitatea, inform area și dialogul structurat în cadrul
unui program de un an în Cl uj-Napoca.

Prin intermediul acestui program, s -a urmărit:
• Implicarea comunității locale prin proiecte și activități de tineret,
• Să devină de-a lungul unui an, un centru european de eveni mente majore, înt âlniri, conferințe,
• Să fie activați tinerii și organizațiile lor în cadrul acestui proces de dezvoltare urbană,
• Să sporească cooperarea sustenabilă între organizațiile locale, n aționale, europene,
• Să crească nivelul de cunoștințe al europenilor legat de Cluj -Napoca ș i de Transilvania,
• Să includă orașul Cluj -Napoca în rețelele europene din sectorul de tineret și nu numai,
• Să creeze un parteneriat durabil între autoritățile locale, ONGurile de tineret și alte instituții cu
responsab ilitate în sectorul de tineret,
• Să creeze mecanisme de screening durabile pentru tineri și crearea de oportunități în carieră mai
bune pentr u tinerii talentați,
• Să creeze condițiile necesare pentru a susține inovațiile, ideile cre ative ale tinerilor,
• Să creeze mecanisme financiare durabile pentru susținerea proiectelor si structurilor de tineret.

CINE GESTIONEAZĂ PROGRAMUL ȘI TITLUL?
Titlul a fost acordat de către Forumul European de Tineret Primăriei Municipiului Cluj –
Napoca. Având în vedere decizia Consiliului Local Cluj -Napoca, Federația SHARE Cluj -Napoca
formată din 31 de organizații non -guvernamentale a primit responsabilitatea de a pregăti și
implementa Programul Tineret@Cluj -Napoca 2015, repezentând Capitala Europeană de Tineret.

36

CE S -A REA LIZAT
ÎN CIFRE:
• 50% din p opulația locală totală a participat măcar la un eveniment al Capitalei Europene de
Tineret (200.000 de participanți unici locali, 1.000.000 participanți locali),
• Numărul de turiști a crescut cu 15% in 2016 fata de 2015
• 80% din populația sub 35 ani participă la minim un evenim ent sau proiect al capitalei detineret,
• 2.000 de voluntari se implică în Capitala Europeană de Tineret și formează grupul de Voluntari
ai Clujului,
• 75 de start -upuri (ONG uri, companii noi) sunt form ate cu ajutorul programului,
• Finanțarea tinerilor la nivelul municipialității crește cu 150%, în contextul anului Capitalei
Europene de Tineret,
• Toate fondurile pentru tineret valabile în sectorul ONG urilor din diferite surse cresc cu 100%
urmând EYC,
• 1 metodă de bună practică e creată pentru a implementa programe ce se desfășoară pe tot
parcursul anului în Cluj -Napoca,
• 1 nouă prioritate pe politici și activități în domeniul tineretului e creată în Planul de Dezvoltare.

Planuri generale p entru C luj în 2014 -2020.
ÎN DESFĂȘURARE:
• O platformă cloud (comunitate virtuală) de oameni conectați la spiritul Clujului e creată,
• Imaginea Clujului în Europa e îmbunătățită, Clujul devin e un element permanent în harta
mentală a tinerilor europeni,
• Mecani sme durabile sunt create în mai multe sectoare de activitate,
• Un standard în managemementul marilor proiecte e creat în urma acestui proces,
• Participarea comunității locale e intensificată în viața orașului prin puterea tinerilor,
• Spațiile publice su nt reinventate,
• Modelele europene adaptează și aplică specificități locale,
• Tineretul devine prioritate orizontală în fiecare proces de dezvoltare al orașului.

37
MOTTO14: SHARE (A ÎMPĂRTĂȘI)
Definiție:
Verbul a împărtăși :
1. a avea sau a folosi ceva în același timp ca altcineva.
2. A împărți mâncare, bani, bunuri, etc. și a oferi o parte din acestea altcuiva.
3. Dacă unul sau mai multe persoane împart o activitate, fiecare din ei realizează o parte din aceea
activitate.
4. D acă două sau mai multe persoane sau lucruri împărtășesc un sentiment, o calitate sau o
experiență, amândoi sau toți au același sentiment, calitate sau experiență.
5. A spune altcuiva despre gândur ile, sentimentele, ideile tale.
Substantivul împărtășire : parte, parte a unei afaceri:
1. O parte a ceva ce a fost împărțit la mai mulți oameni, care aparține sau trebuie realizată de o
anumită persoană.
2. una dintre părțile egale în care dreptul de proprietate al unei companii este împărțit și care poate
fi cumpărat de către membri ai publicului.

Principiul de bază, mesajul și conceptul SHARE vorbește despre :
• SHARING Cluj -Napoca – spațiul său, cultură, muncă, putere , bucurie, viziune, într -un mod
responsabil, incluzând regiunea Transilvaniei,
• Europa are p arte de multe experiențe valoroase în Cluj -Napoca,
• Cluj -Napoca își asumă o cotă mare in construirea Europei,
• Tinerii împărtășesc participarea, dezvoltarea, rețelele, viziunea, parteneriatele, creativitatea, pe
care l e adaugă imaginii Cluj -Napoca.

14 http://ro.cluj2015.eu/cluj -napoca2015.html

38
ASPECTE STRATEGICE ALE CAPITALEI DE TINERET

• PERIOADĂ : perioada de desfășurare a Capitalei Europene de Tineret din 2015 începe cu 31
decembrie 2014 și se termină pe 28 decembrie 2015, însumând astfel 363 de zile.
• LINIA DE EVENIMENTE : Întregul an va fluctua cu mai multe momente -cheie, printre ele
desfășurându -se sute de acțiuni mai mici. Va exista o comunicare permanentă a activităților.
• MOMENTE -CHEIE : momentele -cheie ale anului sunt reprezentate de evenimentele publice,
momentele de celebrare s au puncte de focalizare ale Capitalei Europene de Tineret.
• LIMBI DE CIRCULAȚIE INTERNAȚIONALĂ ȘI ÎNȚELEGEREA LOR : Programul
Capitalei Europene a Tineretului din 2015 se va concentra foarte mult pe comunicarea
internațională și utilizarea limbilor străine . Comunicarea internațională nu este încă o putere a
orașului.
• LOCURI ȘI ATMOSFERĂ : Programul Capitalei Europeane a Tineretului nu este doar despre
organizarea de evenimente ci și despre orașul care “poartă“ acest titlu.
Acesta este motivul pentru care Capitala va fi prezentă în spațiul public, în cafenele, restaurante,
instituții publice cu standuri de informare, artă, etc. În plus, evenimentele organizate de Programul
Tineret@Cluj -Napoca 2015 nu e necesar sa se întâmple doar în Cluj, dar si în Regiune (SHARE
Region – Transilvania) și până chiar și în alte țări.
• TEMATICA EUROPEANĂ : capitala de tineret contribuie și ea la europenizare. Vom avea
evenimente specifice pe mai multe culturi, în mai multe limbi, cum sunt: franceză, engleză,
maghiară, germană. Aceste evenimente concretizate pe mai multe limbi decât cele menționate
anterior vor fi finalizate în urma parteneriatelor specifice cu instituții din alte țări sau Capitale de
Tineret.
• COMUNICARE ȘI PR : comunicarea e considerată măcar la fel de importa ntă ca evenimentele
în sine. De aceea, Capitala se va axa pe conținutul editorial, pe comunicarea prin orice canal posibil
(imprimări proprii, presă, media online, rețele sociale).
• PARTICIPARE : participarea tinerilor în co -crearea capitalei de tineret re prezintă cheia
strategică a programului nostru.
Evenimentele participative sunt bazate în general pe ideile tinerilor iar cea mai mare parte
din ele sunt evenimente mici ce se desfășoară nu doar în centrul orașului cât și la marginea acestuia.

39

TIPURI DE EVENIMENTE CE AU ATRAS TURIȘTII TINERI DIN STRĂINĂTATE ȘI
DIN ȚARĂ

• Evenimente publice majore : evenimente speciale organizate în momente cheie ale anului 2015
și 2014. Evenimentele majore vor atrage cea mai mare parte a participanților prin concerte și alte
forme de manifestare artistică.
• Proiecte de participare : activități și concepte ce implică comunitatea locală și turiștii și
vizitatorii, de asemenea acțiuni în spațiul public cu scopul de a atrage atenția asupra unui anumit
subiect sau de a schimb a modul de gândire asupra problemelor publice.
• Găzduirea de evenimente și proiecte internaționale : acest titlu atrage mai multe evenimente
de tineret internaționale, transformând Clujul într -un centru internațional pentru tineri.
• Parteneri de evenimente : Considerând parteneriatele ca un factor de succes, evenimentele
organizate de o organizație parteneră vor produce o creștere semnificativă a vizibilității,
participării, comunicării.
• Proiecte virtuale : Participarea înseamnă și modalități de a conecta oameni din afara orașului
folosind tehnologia și soluții cloud. Acesta este modul în care nu doar Europa vine la Cluj, ci și
Clujul merge în Europa.
• Proiecte profesionale : Poate că este distractiv, dar generăm și forme durabile de dezvoltare,
lucrăm la crearea de modalități de a reduce șomajul în rândul studenților, pentru a pune în
valoare creativitatea tinerilor, inovația ducând la o comunitate europeană prosperă.
• Schimburi de tineri : Perioada de pregătire și anul de Capitală Europeană de Ti neret, vor genera
o creștere semnificativă a schimburilor între tineri, facilitând o creștere în relațile interpersonale
dintre tinerii di n oraș și cei din străinătate.

40

CUVINTE CHEIE
PARTICIPARE: EYC 2015 înseamnă idei, inițiative și proiecte de tineri din C luj,
România și Europa.
PARTENERIAT : EYC 2015 este povestea comună a tuturor organizațiilor care doresc să
adauge un proiect, acțiuni, evenimente.
REȚEA : EYC 2015 conectează oamenii din Cluj ș i din toată Europa.
IMAGINE : EYC 2015 înseamnă că orașul Cluj câștigă un loc perman ent pe harta
mentală a Europei
CREATIVITATE : EYC 2015 înseamnă creativitatea tinerilor și inovația promovată și
pusă în valoare.
IMPLICAREA : EYC 2015 este un context de a i mplica oamenii în dezvoltarea
proceselor din Cluj, Rom ânia și Europa.
VIZIUNE : EYC2015 înseamnă viziunea pusă în practică de oameni și mai ales
a tinerilor din comunitatea noastră locală, națională și europeană.

41
3.2.2. Situația indicatorilor turistici ai județului Cluj
În continuare voi prezenta situația indicatorilor economici ce caracterizează sectorul
turismului, tipurile de structuri de primire turistică, capacitatea de cazare în funcțiune, evoluția
numărulu i sosirilor de turiști și a numărului de innoptări.
Din cauza faptului ca nu exista statistici pe grupe de vârstă, ci doar total numar turiști,
în urma cercetărilor am aflat că din numărul total de turiști trei sferturi sunt tineri . Atfel, voi
prezenta t oti indicatorii la nivel general, cuprinzand toti turiștii, insă stiind că cei mai multi sunt
tineri ne vom putea face o imagine de ansamblu asupra turismului tinerilor din aceasta zonă.
In anul 2016 numărul de turiști din Cluj a depășit ,în premieră, pe cel al locuitorilor. În anul
2016 au fost cu 15% mai mulți turiști decat în 2015 , numărul fiind de 371 .000 de persoane.
Creșterea semnificaivă din ultimii ani a determinat si schimbarea statutului , Clujul nemaifiind
oraș de transit, turiștii dorind să s tea câteva zile sau nopți și să viziteze orașul.

Tabel 3.2.2.1. Evoluția indicatorului sosiri totale turiști în structurile de primire turistică
din jud ețul Cluj și în municipiu ,pe tipuri de structuri, 2010 -2016
Tipuri de
structuri de
primire
turistica Județ Localitati Ani
Anul
2010 Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015 Anul
2016
UM: Numar persoane
Numar
persoane Numar
persoane Numar
persoane Numar
persoane Numar
persoane Numar
persoane Numar
persoane
Total Cluj TOTAL 242374 287083 299233 344629 354820 428812 498465
– – MUNICIPIUL
CLUJ –
NAPOCA 184441 221426 240029 265135 262578 319220 371505
Hoteluri Cluj TOTAL 182413 226488 232913 253044 258363 306894 339555
– – MUNICIPIUL
CLUJ –
NAPOCA 152141 185291 203044 214125 206202 258763 285973

42
Hosteluri Cluj TOTAL 717 2628 1126 2046 4690 7417 12949
– – MUNICIPIUL
CLUJ –
NAPOCA 717 2628 1126 2046 4690 7417 12789
Hoteluri
apartament Cluj TOTAL : : : 311 241 168 216
– – MUNICIPIUL
CLUJ –
NAPOCA : : : 311 241 168 216
Moteluri Cluj TOTAL 980 2806 3215 5430 4309 5475 9305
Vile turistice Cluj TOTAL 22535 19431 18946 19924 18444 17522 15978
– – MUNICIPIUL
CLUJ –
NAPOCA 22486 18729 17506 19924 18444 9955 14777
Cabane
turistice Cluj TOTAL 1805 2402 2337 2166 536 655 779
Popasuri
turistice Cluj TOTAL 1373 1102 1054 347 192 590 :
Tabere de
elevi si
prescolari Cluj TOTAL : : : : : 266 822
Pensiuni
turistice Cluj TOTAL 10347 15067 20512 33020 40216 55023 74193
– – MUNICIPIUL
CLUJ –
NAPOCA 8241 12354 17457 27888 32703 42021 56766
Pensiuni
agroturistice Cluj TOTAL 21359 14823 18313 27500 27531 34488 44668
– – MUNICIPIUL
CLUJ –
NAPOCA 11 88 79 : : 582 984

43
Din tabelul prezentat ( 3.2.2.1. ) se poate observa că numărul turiștilor este în creștere în
intrevalul anilor 2010 -2016. In anul 2015 se înregistrează o creștere semnificativă față de anii
precedenti, unul din moto arele creșterii fiind faptul Festivalul Untold care a strâns 30.000 de turiști
și titlul primit de Cluj , acela de Capitală Europeană a Tineretului. Concentrația mare de turiști este
în municipiul Cluj.
In topul preferințelor turiștilor se află hotelurile urmate de pensiunile turistice. Este de
înțeles de ce predomină hotelurile deoarece majoritatea tinerilor au sejururi de maxim 3 nopti iar
atractia principală o reprezintă festivalurile culturale, festivaluri internaționale de muzică
(Untold) ,expoziții.

Tabel 3.2.2.2. Sosiri turiști în structurile de primire turistică în județul Cluj 2010 -2016
Tipuri de
structuri
de
primire
turistica Tipuri
de
turisti Macroreg iuni,
regiuni de
dezvoltare si
judete Ani
Anul
2010 Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015 Anul
2016
UM: Numar persoane
Numar
persoane Numar
persoane Numar
persoane Numar
persoane Numar
persoane Numar
persoane Numar
persoane
Total Total Cluj 242374 287083 299233 344629 354820 428812 498465
– Romani Cluj 187301 221306 236392 278655 281103 340278 398074
– Straini Cluj 55073 65777 62841 65974 73717 88534 100391

Din tabelul prezentat (3.2.2.2.) se observă faptul că pe perioada anilor 201-2016tendința
numărului de turiști a fost de creștere .

44

În urma analizării figurii 3.2.2.3. putem observa că numărul turiștilor din anul 2016 este
dublu față de anul 2010 pe ambele tipuri de turiști (străini și români), pe parcursul anilor numărul
acestora crește, excepție fac doar turiștii străini din anul 201 2, unde se inregistrează o scădere a
acestora cu aproximativ 3000 de turiști.
Din punct de vedere al tipului de turiști care vizitează județul Cluj, în fiecare an,
aproximatov 80% dintre aceștia sunt români restul fiind străini.

187374221306236392344629
281103340278398074
5507365777 62841 65974 7371788534100391
050000100000150000200000250000300000350000400000450000
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Figura 3.2.2.3 Sosiri români și străini în județul Cluj
2010 -2016
Români Străini

45
Tabel 3.2.2.4. Evoluția indicatorului înnoptări în structurile de primire turistică după
tipurile de structuri și turiști 2010 -2016

Tipuri de structuri
de primire
turistica Tipuri de
turisti Macroregiuni,
regiuni de
dezvoltare si judete Ani
Anul
2010 Anul
2011 Anul
2012 Anul
2013 Anul
2014 Anul
2015 Anul
2016
UM: Numar
Numar Numar Numar Numar Numar Numar Numar
Total Romani Cluj 324881 377601 388229 452923 494941 642576 739896
– Straini Cluj 103010 120274 122530 129718 151079 214020 223022
Hoteluri Romani Cluj 235609 299155 307887 328624 365696 427646 489886
– Straini Cluj 90447 104575 107908 110905 120043 167500 172977
Hosteluri Romani Cluj 1272 1868 1495 1972 2195 3542 11032
– Straini Cluj : 2281 213 1751 6691 11927 13919
Hoteluri
apartament Romani Cluj : : : 511 376 301 420
– Straini Cluj : : : 698 726 660 551
Moteluri Romani Cluj 1513 3413 3641 6786 7108 44346 21700
– Straini Cluj 47 52 : 91 211 92 31
Vile turistice Romani Cluj 23340 19549 18949 21562 18407 20272 20247
– Straini Cluj 11134 11168 11296 9828 12522 10157 8677
Cabane turistice Romani Cluj 3249 3962 3306 2756 936 928 851
– Straini Cluj : : 4 22 63 121 224

46
Campinguri Romani Cluj 1246 2988 1185 836 228 182 :
– Straini Cluj 191 240 142 51 70 132 :
Popasuri turistice Romani Cluj 1872 1479 1675 355 271 1082 :
– Straini Cluj 42 20 1 : : 12 :
Tabere de elevi si
prescolari Romani Cluj : : : : : 1196 2906
Pensiuni turistice Romani Cluj 15794 20910 24620 50294 57249 78862 117524
– Straini Cluj 552 1683 2284 3239 5754 16496 17260
Pensiuni
agroturistice Romani Cluj 40986 24277 25471 39227 42475 64219 75330
– Straini Cluj 597 255 682 3133 4999 6923 9383

Din tabelul prezentat se observă faptul că numărul de înnoptări din anul 2016 este dublu
față de numărul de innoptări din anul 2010, cum era de așteptat dat fiid faptul că și numărul
turiștilor s -a dublat în toată perioada aceasta . Românii preferă hotelurile urmate de pensiuni
turistice si pensiuni agroturistice din 2010 pană in 2016 preferințele fiind acel eași, în schimb
turiștii straini preferau hotelurile urmate de moteluri în anul 2010 iar în prezent preferă hotelurile
urmate de pensiunile turistice apoi motelurile.

47

În anul 2016 ambele tipuri de turiști au preferat sa innopteze la hotel sau pensiune turistică.
Românii au optat apoi pentru moteluri în timp ce străinii au innoptat in hosteluri. Din graficul
prezentat observăm că hostelurile sunt mult mai utilizate decât românii. O explicație ar fi faptul că
tinerii doresc să nu cheltuie foarte mulți bani pe cazare iar această formă de unitate de cazare este
pe placul lor plus că ei călătoresc în grupuri de 5 -10 persoane si ii avantajează cazarea intr -o astfel
de unitate , dar mai intervine și cultura. Tinerii străini sunt obișnuiti cu hostelurile .

489886217001103211752485120247420
1729773113919172602248677551
H O T E L U R IM O T E L U R IH O S T E L U R IP E N S I U N I T U R I S T I C EC A B A N E T U R I S T I C EV I L E T U R I S T I C EH O T E L U R I A P A R T A M E N T FIGURA 3.2.2.5. Î NNOPTĂRI ÎN STRUCTURILE DE
PRIMIRE TURISTICĂ DUPĂ TIPURILE DE
STRUCTURI ȘI TURIȘTI 201 6
Români Străini

48
Capitolul 4. Turismul balnear – percepția tinerilor

4.1. Sondaj de opinie – Aspecte ale percepției tinerilor cu privire la
turismul balnear în România
Acest chestionar a fost aplicat unui eșantion de 100 de subiecți. Scopul general al acestui
sondaj a fost reprezentat de necesitatea obținerii de date și informații privind percepția tinerilor
asupra turismului balnear din România și posibilită țile de îmbunătățire a acestuia, devenind o
formă de atracție cat mai mare și pentru tineri.
Sondajul a fost efectuat pe parcursul lunilor martie și aprilie 2017 .
Publicul țintă corespunzător acestui sondaj a m ales persoane cu studii superioare în curs .
Dintre responden ți, 29,4% apar țin sexului b ărbătesc, iar 70,6% apar țin sexului femeiesc .
Majoritatea responden ților au venituri mai mici de 1.000 de lei (49,3%), 39,6% dintre ei
având venituri între 1.000 și 2.000 de lei, 5,3% – 2.000 -3.000 lei și 5,8% – peste 3.000 de lei.
Pentru aceasta s -a asigurat ca în eșantionul de luc ru sa fie cuprinși cu precădere turiști
potențiali și nu vizitatori (persoane care circulă prin zonă în interes profesional sau în vizită la
rude).

Rezultatele cercetării

Pentru analiza principalelor propriet ăți senzoriale ale destina țiilor balneare, este necesar ă
cunoa șterea motivelor vizit ării lor, întrucât unele servicii turistice de care pot beneficia
consumatorii poten țiali se adreseaz ă unor segmente de pia ță (de exemplu, servicii de recuperare,
tratament, profilaxie, relaxare etc.), ale c ăror car acteristici generice vizeaz ă senza ții specifice care
stau la baza form ării unei anumite percep ții (de exemplu, baia de soare, serviciu de tratament al
astmului alergic sau al traheobron șitelor reprezint ă un factor stimulator al sim țului tactil etc.).
Major itatea responden ților care au vizitat pân ă în prezent o sta țiune balnear ă – 56% – au avut ca
scop relaxarea, urmat ă de odihn ă (13%) și preven ție (12%) – Figura 1.

49

Figura 4.1. Motivele vizitării stațiunilor balneare

De altfel, dup ă vizitarea cât mai multor locuri noi (37% dintre responden ți), principalul
scop în alegerea unei destina ții turistice este odihna și recreerea (35,4%) și apoi relaxarea (12,2%)
– tabelul 1, toate constituind principalele motive pentru care tinerii au vizit at pân ă în prezent
stațiunile balneare din România, fapt ce accentueaz ă importan ța produselor turistice balneare.

Tabelul 4.1
Principalul scop în alegerea unei destinații turistice
% din total coloan ă
Vizitarea cât mai multor locuri noi 37,8
Odihnă și recreere 35,4
Relaxare 12,2
Divertisment 6,7
Cunoașterea 6,0
Desfășurarea unor activități sportive extreme 1,5
Alt motiv 0,4
Sursa: sondaj statistic realizat de autori.

50
Întrucât toate sta țiunile balneare din România permit desfășurarea vacan țelor în toate
anotimpurile, majoritatea fiind, în general, sta țiuni cu caracter permanent, perioada de petrecere a
vacan țelor este important ă pentru determinarea factorilor sezonieri care compun și diferen țiază
experien ța turistic ă.
91% dintre responden ți își desf ășoară vacan țele în perioada iulie -septembrie (figura 2).
Totodat ă, pentru fructificarea poten țialului turistic al sta țiunilor balneare, este necesar ă sublinierea
principalilor stimuli senzoriali sezonieri care pot ac ționa asupra consumatorilor poten țiali
deopotriv ă și în alte perioade (octombriedecembrie, ianuarie -martie – 1%). Aceast ă acțiune st ă la
baza construirii avantajelor concuren țiale/competitive pe care sta țiunile balneare le pot de ține, în
raport cu alte tipuri de destina ții turistice, al c ăror caracter sezonier nu permite desf ășurarea
vacan țelor în aceast ă perioad ă.

Figura 4.2. Perioada de desfășurare a vacanțelor

Pentru a completa „universul sim țurilor” din perspectiva unei experien țe turistice cât mai
complexe (cu multiple forme de turism), s -a considerat important ă determinarea principalelor
forme de turism care pot fi practicate, din perspectiva responden ților, în paralel cu turismul
balnear.
Turismul montan (36%) și turismul cultural (24%), urmate d e ecoturism (13%) au fost
principalele forme de turism asociate turismului balnear; stimulii senzoriali la care consumatorii
pot fi supu și în cadrul practic ării activit ăților aferente formelor de turism asociate, „îmbog ățind”

51
în acest mod experien ța senzor ială și aducând valoare ad ăugată experien ței turistice, cu efecte
asupra ob ținerii satisfac ției.

Figura 4.3. Forma de turism cea mai potrivită pentru a fi practicată în
paralel cu turismul balnear

Contribu ția formelor de turism asociate turismului balnear este important ă considerând
„universul senza țiilor” unei experien țe turistice balneare; aceasta poate fi completat ă cu activit ăți
auxiliare, care stimuleaz ă alte sim țuri decât cele percepute de consumatori în cadrul experien ței
balneare, sau care accentueaz ă perceperea unor sim țuri reg ăsiți și în experien ța senzorial ă
balnear ă.
Turismul montan (figura 4 .3.) este forma de turism care solicit ă, din perspectiva
responden ților, toate sim țurile (64%) și este, deopotriv ă, considerat ca fiind cel mai potrivit pentru
practicarea turismului balnear.. Turismul de litoral (44,5%) și turismul de aventur ă (35,3%)
reprezint ă într-o propor ție mai mare, în viziunea responden ților, forme de turism care solicit ă toate
simțurile înaintea turismului balnear. Activit ățile pe care acestea le presupun pot fi utilizate, în
cadrul unei strategii de marketing senzorial, în construirea produselor balneare dezvoltate (de
exemplu, pentru o mai bun ă „acoperire” a sim țurilor, practicarea serviciilor de
înfrumuse țare/wellness în sta țiunile balneare de pe litoral etc.).

52

Figura 4 .4. Forma de turism care solicită, din perspectiva respondenților,
cele cinci simțuri

O alt ă posibilitate de practicare a turismului balnear o poate reprezenta situa ția de
„alternativ ă” a petrecerii timpului într -o destina ție de alt tip (rural ă, montan ă, de litoral, urban ă
etc.). Responden ții consider ă turismul balnear o alegere în raport cu o de stina ție rural ă (61,3%
dintre ace știa ar alege o destina ție balnear ă, în compara ție cu o destina ție rural ă). Totu și,
destina țiile montane și cele de litoral (considerate de c ătre responden ți ca fiind cele care antreneaz ă
cel mai bine toate cele cinci sim țuri) ar fi selectate de c ătre responden ți, dac ă aceștia ar avea de
ales între fiecare dintre ele și o sta țiune balnear ă..

Tabelul 4.2. Posibilitatea alegerii destinației balneare în comparație cu alt tip de destinație
turistică – % –
Desti nație balneară 61,3 38,7 Destinație rurală
Destinație balneară 4,4 95,6 Destinație pe litoral
Destinație balneară 4,4 95,6 Destinație montană
Destinație balneară 44 56 Destinație urbană

53
Anotimpurile ofer ă specificitate senza țiilor ob ținute în special pe baza activit ăților în
natur ă; așadar, perceperea vacan țelor balneare ca fiind propice pentru un anumit anotimp
proiecteaz ă automat în mintea consumatorului un anumit set de activit ăți și implicit un anumit set
de senza ții „așteptate”.
Vara (figura 4.5) este considerat ă în propor ție de 40,1% cel mai potrivit anotimp pentru o
vacan ță balnear ă, urmat ă de toamn ă (20,6%); astfel, se impune determinarea activit ăților
necesare/preferate (de exemplu, efectuarea unor cure de teren), setul de se nzații pe care acestea le
presupun (de exemplu, ac țiunea termic ă a soarelui în timpul curelor de teren încadrat ă în
stimularea sim țului tactil) și pozi ția consumatorilor poten țiali fa ță de aceste senza ții. De asemenea,
este necesar ă comunicarea avantajului turismului balnear de a putea fi practicat în toate
anotimpurile cu delimitarea componentelor senzoriale asociate fiec ăruia dintre ele (scorul mediu
al afirma ției conform c ăreia anotimpurile conteaz ă practicarea turismului balnear fiind 4,12, pe o
scală de la 1 la 5).

Figura 4.5. . Anotimpurile asociate unei vacanțe în destinații balneare

Gustul (figura 4.6.), considerat sim țul prin intermediul c ăruia se poate diferen ția în mod
semnificativ turismul balnear, este analizat în cadrul cercet ării prin gustul mânc ării din sta țiunile
balneare, fiind considerat în principal dietetic (37%). Întrucât o propor ție semnificativ ă dintre
responden ți (19%) consider ă că mâncarea din sta țiunile balneare este obi șnuită – fără elemente de
diferen țiere, pe fondul opini ei responden ților conform c ăreia gustul reprezint ă un „atu” în strategia
de marketing senzorial, se impune conturarea unei identit ăți gustative mai puternice atât prin
analiza propriet ăților senzoriale, cât și prin comunicarea lor în ceea ce prive ște mâncarea, apele

54
minerale sau termale sau elemente auxiliare utilizate în curele balneare, cum sunt produsele
apicole, fitoterapeutice etc.

Figura 4.6. . Percepția gustului mâncării în stațiunile balneare

În ceea ce prive ște mirosul, alt sim ț considerat de referin ță pentru sta țiunile balneare
(figura 4.7), acesta este considerat, de majoritatea responden ților (40,4%) binef ăcător. Totu și,
25,6% dintre ace știa consider ă mirosul din sta țiunile balneare ca fiind nepl ăcut. Cele dou ă
caracteristici nu se exclud reciproc, întrucât nu reprezint ă transcrierea unor propriet ăți senzoriale
efective, ci, în urma interpret ării, se refer ă la judecata asupra senza ției percep ute prin intermediul
mirosului.
Astfel, un miros cu acelea și propriet ăți senzoriale (de exemplu, aerul s ărat din saline etc.)
poate fi considerat, în urma unei judec ăți generate de multipli factori (experien țe anterioare,
procese de înv ățare etc.) deopotriv ă binef ăcător sau nepl ăcut.

Figura 4.7. . Percepția mirosului aeru lui din stațiunile balneare

55

Referitor la cromatic ă (în calitate de stimul al v ăzului), principala culoare, perceput ă de
39% dintre responden ți ca fiind specific ă stațiunilor balneare, este culoarea gri (de exemplu,
culoarea argilei), figura 10, urmat ă de verde – 24% (de exemplu, culoarea p ădurilor) și alb – 12%
(de exemplu, culoarea apei). Culorile men ționate ca fiind „identitare” pentru turismul balnear, în
general, trebuie analizate prin compararea rezultatelor cu culorile elementelor identitare ale
stațiunilor balneare (de exemplu, apele minerale și termale, cadrul natural) pentru a descoperi
raportul între percep ția responden ților/tinerilor și realitate, în vederea stabilirii obiectivelor
strategiei de marketing senzorial.

Figura 4.8 . Asocierea culorilor cu stațiunile balneare din România

Exploatarea propriet ăților senzoriale în cadrul unei abord ări analitice a produselor
considerate unice (din cadrul experien țelor turistice) – cu accent pe sim țurile considerate
pregnante în sta țiunile balneare – reprezint ă principalii vectori senzoriali ai destina țiilor. În cazul
stațiunilor balneare, produsele considerate unice în cea mai mare propor ție (figura 4.9. ) sunt apele
minerale (cu un scor mediu de 4,35 pe o scal ă de la 1 la 5), urma t de produsele medicale (4,03).
În cazul acestora, trebuie realizat ă o analiz ă amănunțită pornind de la elementele
senzoriale generale, caracteristice tuturor sta țiunilor balneare care de țin ape minerale (pentru
delimitarea unei identit ăți senzoriale de tip umbrel ă), și continuând cu particularit ățile senzoriale
în cazul fiec ărei destina ții studiate (de exemplu, mirosul apelor sulfuroase de la B ăile Govora etc.).

56

Figura 4.9 . Măsura în care produsele regăsite în destinațiile balneare sunt
considerate a fi unice

Imaginea destina țiilor balneare are un rol semnificativ în analiza percep ției tinerilor, cu
privire la sta țiunile balneare, atât în cazul consumatorilor efectivi, dar mai ales în cazul
consumatorilor poten țiali (care î și formeaz ă un sistem de raportare sen zorial ă pe baza imaginii
destina ției, în special considerând componenta sa afectiv ă). Astfel, sta țiunile balneare sunt
considerate într -o mai mare m ăsură învechite decât moderne (cu un scor mediu de 2,35 pe o scal ă
de tip diferen țială semantic ă având cinci grada ții, unde grada ția notat ă cu 1 reprezint ă trăsătura
„învechite”, iar grada ția notat ă cu 5 reprezint ă trăsătura „moderne”) – tabelul 4.3.
De asemenea, sunt considerate într -o mai mare m ăsură pasive, decât active (2,61), cu o
ofert ă restrâns ă, decât cu o ofert ă bogat ă (2,63), plictisitoare, decât interesante (2,71) și ieftine,
decât scumpe (2,91). Faptul c ă, în opinia consumatorului, sta țiunile balneare din România nu sunt
considerate a avea o ofert ă bogat ă poate reduce paleta de senza ții resim țite, a cestea fiind generate
de activit ăți considerate plictisitoare, pasive (în propor ții semnificative). Imaginea destina țiilor
balneare poate fi „reactualizat ă” tocmai prin intermediul senza țiilor pe care le presupun activit ățile
care se petrec în mod real în stațiunile balneare; astfel, relansarea sta țiunilor poate avea loc prin
construirea de noi produse, ale c ăror beneficii pot fi comunicate/accentuate atât prin comunicarea
cognitiv ă a propriet ăților senzoriale (de exemplu, senza ția tactil ă produs ă de du șul subacval care
conduce la relaxare muscular ă etc.), cât și prin comunicarea afectiv ă a lor (de exemplu, starea de
calm indus ă de culorile parcului balnear al sta țiunii B ăile Govora prim ăvara).

57

Tabelul 4.3. Componente ale imaginii stațiunilor balneare din România

Sursa: sondaj statistic realizat de autori.

În ceea ce prive ște pia ța turismului balnear, tinerii consider ă extinderea pie ței produselor
vizate de aceast ă form ă de turism, care se adreseaz ă unor segmente multiple de pia ță (segmentat ă
după criteriul vârstei, venitului și a afec țiunilor); afirma ția conform c ăreia turismul balnear este
dedicat strict persoanelor cu anumite afec țiuni de s ănătate a înregistrat în propor ție de 61,6% –
dezacord și dezacord total, afirma ția conform c ăreia turismul balnear este dedicat persoanelor în
vârst ă a înregistrat în propor ție de 56,5% – dezacord și deza cord total, în timp ce afirma ția conform
căreia turismul balnear este dedicat persoanelor cu resurse materiale sc ăzute a înregistrat în
propor ție de 70,7% – dezacord și dezacord total (tabelul 3).

În ceea ce prive ște produsul balnear, se subliniaz ă caracteristici legate de gradul de
sofisticare și calitate; afirma ția conform c ăreia în destina țiile balneare nu se desf ășoară alte
activit ăți în afara celor medicale a înregistrat în propor ție de 76,3% – indiferent, dezacord și
dezacord total, în timp ce afirma ția conform c ăreia calitatea produselor din destina țiile balneare
este una îndoielnic ă a înregistrat în propor ție de 69,7% – indiferent, acord și acord total. Faptul c ă
40,3% dintre responden ți nu au o p ărere bine -definit ă asupra pre țului produselor balneare,
considerând o strategie de distribu ție exclusiv ă, indic ă necesitatea unei mai bune contur ări a
strategiei mixului de marketing, având în vedere distinc ția între cump ărătorul și consumatorul de
produse turistice balneare (68,6% dintre tinerii car e au vizitat sta țiunile balneare din România au
declarat faptul c ă un alt membru al familiei a luat aceast ă decizie). Învechite 1 2,35 5 Moderne
Ieftine 1 2,91 5 Scumpe
Plictisitoare 1 2,71 5 Interesante
Cu ofertă restrânsă 1 2,63 5 Cu ofertă bogată
Pasive 1 2,61 5 Active

58

Tabelul 4.4. Afirmații cu privire la turismul balnear din România

Dezacord
total Dezacord Indiferent Acord Acord total
Turismul balnear este
dedicat strict
persoanelor cu
anumite afecțiuni de
sănătate. 14,3 47,3 17,7 16,7 3,3
Turismul balnear este
dedicat persoanelor în
vârstă. 13,7 42,8 15,7 23,1 4,8
Turismul balnear este
dedicat persoanelor
cu resurse materiale
scăzute,. 19,0 51,7 22,6 6,4 0,4
Prețurile din stațiunile
balneare sunt relativ
scăzute. 2,7 23,2 40,3 31,0 2,9
Accesul în destinațiile
balneare se face de
obicei prin
intermediul unor
instituții care oferă
bilete de tratament. 5,5 15,3 25,7 47,3 6,2
Stațiunile balneare
din România sunt
inferioare stațiunilor 2,0 4,6 16,7 41,1 35,6

59
balneare din
străinătate.
În destinațiile
balneare nu se
desfășoară alte
activități în afara
celor medicale. 6,7 39,8 29,8 16,6 4,0
Calitatea produselor
din destinațiile
balneare este una
îndoielnică. 3,5 26,7 40,2 24,8 4,7
Sursa: sondaj statistic realizat de autori.

Cu toate acestea, importan ța abord ării tinerilor, din perspectiva marketingului destina ției
balneare, ca segment de pia ță atractiv, este sporit ă prin con știentizarea relevan ței turismului
balnear în viitor (înregistrarea unui scor mediu de 3,54, fa ță de 2,65, pe o scal ă de la 1 la 5), fiind
necesar ă preocuparea mai profund ă și constant ă, în acela și timp, pent ru aceast ă „matrice produs –
piață”.

60
Concluzii sondaj

Având un rol la fel de important precum cel al auditului destina ției în cadrul planific ării de
marketing, analiza în profunzime a senza țiilor și percep țiilor consumatorilor poten țiali (în cazul
studiului de fa ță, a tinerilor) ofer ă o „imagine” la fel de valoroas ă – a reflect ării interac țiunii
consumatorului cu privire la diferitele tipuri de resurse, produse și servicii de la nivelul sta țiunii
balneare. Plecând de la preponderen ța factorulu i emo țional în raport cu cel ra țional în ceea ce
prive ște serviciile turistice, modul în care consumatorul poten țial reac ționeaz ă în raport cu stimulii
proveni ți din consumul unor servicii turistice și percepe „universul” unei destina ții devine esen țial
în crearea imaginii cu privire la respectiva destina ție.
Determinarea percep țiilor relev ă impactul unor dimensiuni „ascunse” ale produsului turistic
asupra psihicului consumatorului, care difer ă, în intensitate (la nivel de senza ție), dar mai ales în
interp retare, prin felul în care o experien ță turistic ă poate fi perceput ă în mod total diferit de c ătre
două categorii de consumatori (de exemplu, considerarea mirosului din sta țiunile balneare ca fiind
binef ăcător și/sau nepl ăcut etc.).
Conturarea „universul ui de senza ții”, caracteristic destina țiilor balneare, ofer ă susținere
consolid ării valorilor simbolice în mintea consumatorilor, care, în acest context, sunt dublate de
experien ța turistic ă prin cele cinci sim țuri.
Delimitarea clar ă a stimulilor ce definesc și/sau diferen țiază stațiunea balnear ă ajută la
poziționarea și, respectiv, la construirea unui profil senzorial care, integrat în imaginea destina ției,
aduce plusvaloare, atât prin valoarea emo țional ă a produselor turistice din c adrul s ău, cât și prin
relația destina ției cu consumatorul. Consolidarea valorii emo ționale conduce, în acest mod, la
formarea unei atitudini pozitive fa ță de destina ția balnear ă, aceasta fiind o component ă important ă
în studierea comportamentul consumator ului de servicii turistice.

61
Capitolul 5. Concluzii și propuneri
În urma studiului realizat am ajuns la concluzia că atât România cât și Județul Cluj dețin
un potențialul turistic de excepție, cu o mare varietate și diversitate de obiective de interes național
și internațional, areale peisagistice de o frumusețe deosebită, factori terapeutici diverși, etc. oferă
posibilitatea dezvoltării unei industrii a ospitalității de înaltă calitate.
Punctele tari, în această privință, sunt :
 Diversitatea re surselor naturale și antropice ușor accesibile și armonios repartizate,
 Patrimoniul cultural -istoric și arhitectural inclus și în patrimoniul UNESCO care se
încadrează în categoria destinațiilor turistice de interes național și internațional,
 Fauna și flor ă bogată, factori natural de cură și resurse minerale,
 Bucătărie tradițională și specialități regionale,
 Poluare redusă,
 Calendar bogat în evenimente culturale pe tot parcursul anului și în toate zonele,
 Posibilitatea practicării unor multiple forme de tur ism de aventură
 Tarifele accesibile
Toate aceste elemente susțin pozitiv dezvoltarea turismului tineretului și pot situa România
printe preferințele tinerilor atunci când vine vorba de petrecerea vacanței.
Punctele slabe sunt reprezentate de :
– Infrastru ctura de transport nemodernizată
– Lipsa unui marketing adecvat cu privire la turismul din țara noastră
– Personalul necalificat în domeniul turismului

Firea primitoare a românilor și minunatul patrimoniu turistic atrag anual un
număr mare de turiști din țară și străinătate, care se pot caza în funcție de preferințe, la hotel,
pensiune turistică, cabană, vilă turistică, sau alte forme de cazare. Din analizele făcute am observat
ca aproximativ 80% dintre turiștii care sosesc anual în Cluj sunt români fapt c e arată că turiștii
străini sunt intr -un număr mult mai scăzut.
Hotelul urmat de motel și pensiunea turistică este cea mai potrivită formă a industriei
ospitalității pentru Cluj. Importanța pensiunilor turistice a sporit pe măsură ce tot mai mulți turișt i
s-au orientat spre unitățile de cazare specifice “industriei ospitalit ății” mai mici, cu tarife ieftine
și amplasare în zone preponderent rurale sau periferice orașelor, unități specifice turismului

62
tinerilor deoarece ei fac parte din categoria turiștil or ce nu doresc să chletuie sume mari pentru
cazare.
Numărul în creștere al turiștilor sosiți, care s -a dublat în intervalul de timp 2010 -2016 . De
astfel, studiul dinamicii numărului de înnoptări , în intervalul arătat, evidențiază o tendință constant
ascendentă, înregistrată per ansamblu de întreg sectorul turistic.
Titlul de Capitală Europeană pe care la primit Clujul a ajutat la promovarea imaginii
României în străinătate și a adus, întradevăr, un număr mare de turiști. Anul 2015 când s -a
organizat a ici si Festivalul Untold a fost anul în care s -a înregistrat o creștere semnificativă în
ceea ce privește număruld e turiști tineri sosiți.
Anul Autoritățile locale investesc sume importamnet pentru promovarea Clujului, in
special a evenimentelor culturale ce au loc.
În concluzie Clujul reprezintă un model pentru turismul din țara noastră alături de orașe
precum București, Sibiu, Brașov, Timișoara. Cât despre turismul tinerilor la nivel de țară, acesta
nu este în prezent foarte bine conturat si li psesc strategii de dezvoltare cu privire la această nișă.
In anul 2014 s -a înființat primul cluster pentru tineri din lume, în România , acesta fiind un punct
de plecare în atragerea tine rilor la noi în țară și se dorește ca în fiecare an turismul ti nerilor să
crească , cu 10% .

63
BIBLIOGRAFIE
 Cărți
1. Lificiu Petru , Patrimoniul natural al României, Forumul Ecologiștilor din
România,București 2011
2. Arpad Harangoza, Invitație la călătorie România, noi media print,2012
3. Abărgăoniței Sorin I. , Oferta agroturistică a Bucovine, Editura Tipo Moldova, 2010
4. Albuț A. , Ițco G. , Mic îndrumar în activitatea turistică , Editura Mușatinii Suceava, 1998,
5. Boghean Carmen, Economia comerțului, turismului și serviciilor ,Curs, 2011
6.Dinu Mihaela , Geografia turismului , Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2002
7. Muntean Mihaela Carmen , Economia turismului , note de curs , 2013
8. Cunoaște România. Editura Economică, 2004.
 Articole sau documente descărcate
8. Claudia Moisă, Decizia de călătorie a tinerilor, 2011
9. Strategia de dezvoltare a județului Cluj
10. Masterplanu de dezvoltare a turismului în România 2007 -2026
11. Demeter Timeea , POLITICI ȘI STRATEGII DE MARKETING PENTRU
PROMOVAREA TURISMULUI DE TINERET DIN ROMÂNIA , Brașov 2015

 Pagini web
12. www.insse.ro
13. www.anat.ro
14. hwww.cimec.ro
15.https ://www.researchgate.net/publication/283567556_Turismul_de_tineret_ –
_realitati_si_perspective
16. http://radiovacanta.ro/2014/09/04/audio -cluster -in-turismul -pentru -tineret/
17.http://evisionturism.ro/turismul -de-tineret -de-la-nisa-de-piata -la-segment -strategic –
pentru -companii -si-destinatii .