Turismul Balneoclimateric Mijloc DE Valorificare Eficienta A Resurselor Balneoclimaterice
TURISMUL BALNEOCLIMATERIC- MIJLOC DE VALORIFICARE EFICIENTĂ A RESURSELOR BALNEOCLIMATERICE
C U P R I N S
Introducere
Turismul balneoclimateric- mijloc de valorificare a resurslor balneoclimaterice
Factorii naturali de cură și ierarhizarea stațiunii Ocna-Sibiului
Resursele balneoclimaterice ale României
Valorificarea resurselor naturale prin turism
Metode de diagnoză a resurselor naturale
Evaluarea resurselor naturale și opțiuni de valorificare a lor
Descrierea general a arealului Ocna-Sibiului
Obiectivele cercetării, definirea principalelor direcții de cercetare și a ipotezelor de lucru
Metodologia de cercetare, colectare a datelor și structura eșantionului pentru realizarea studiului
Diagnoza socio-economică a arealului Ocna-Sibiului
Analiza SWOT
Opțiuni de valorificare a resurselor balneoclimaterice
Concluzii
Bibliografie
INTRODUCERE
Turismul medical se detașează în cadrul celorlalte forme de turism datorită multiplelor beneficii sociale și economice pe care le aduce ca urmare a efectelor pozitive pe care acesta le are asupra stării de sănătate fizică și psihică a oamenilor.
Dintre țările Europei Centrale și de Est, ce au devenit state membre ale Uniunii Europene, România are avantajul oferit de cantitatea și calitatea factorilor naturali de cură, unii cu valoare de unicat, dar și dezavantajul unei baze tehnico-materiale, pe alocuri depășite.
Cu toate acestea, printr-un program realist de dezvoltare generală a turismului, turismul balnear, la rândul său, se poate repoziționa pe piața turismului românesc și pe piața turismului balnear european.
Strategiile naționale de dezvoltare a turismului din România, trebuie să armonizeze strategiile elaborate la nivel regional, local și al fiecărei stațiuni, ținând cont și de strategiile europene, în vederea evidențierii bogăției ofertei românești de acest gen și pentru a trezi interesul turiștilor străini atrași spre stațiunile balneare din statele dezvoltate ale Uniunii Europene nu numai de calitatea ofertei dar și de promovarea susținută a acesteia.
Tocmai de aceea, avantajele deosebite oferite României de importantul potențial balnear de care dispune trebuie să se transforme într-un avantaj competitiv, care în condițiile unei strategii adecvate să devină unul dintre elementele cheie ale turismului românesc.
Pornind de la aceste premise, lucrarea își propune să evidențieze principalele direcții de dezvoltare a turismului medical în spațiile urbane cu tradiție în domeniu și, pe baza acestora să contureze posibile strategii de dezvoltare, ce ar permite turismului balnear românesc să devină competitiv.
Prin lucrarea de față „Turismul balneoclimeteric- mijloc de valorificare a resurselor balneoclimaterice" am încercat să prezint cele mai eficiente căi de dezvoltare a turismului în stațiunea Ocna Sibiului prin reamenajarea patrimoniului stațiunii și diversificarea serviciilor turistice oferite.
Lucrarea este o prezentare a turismului și în special a turismului balnear atât teoretic, dar și practic prin expunerea unor fenomene care stau la baza practicării acestei forme de turism în Ocna Sibiului. Pe lângă acestea ea propune o diversificare a ofertei turistice, în scopul creșterii atractivității ei atât pe plan național, cât și internațional.
Pentru România, care dispune de un bogat și variat potențial natural și antropic, cât: și de o veche tradiție în organizarea călătoriilor – argumente suficiente pentru înscrierea, în perspectivă, a turismului în ramurile de bază ale economiei – înțelegerea și stăpânirea mecanismelor acestuia este cu atât mai importantă.
CAPITOLUL 1
TURISMUL BALNEOCLIMATERIC- MIJLOC DE VALORIFICARE EFICIENTĂ A RESURSELOR BALNEOCLIMATERICE
Turismul își are rădăcinile adânc înfipte în trecut, destul de probabil fiind faptul că oamenii "au efectuat deplasări de agrement dintr-o zonă în alta imediat ce s-au desprins de strămoșii lor". Astfel, Evul Mediu este reprezentativ pentru pelerinajele spre locurile sfinte ale creștinilor, Renașterea și Barocul remarcă deplasările legate de curiozitățile intelectuale, Iluminismul și Romantismul generează voiajele de plăcere, iar la începutul secolului al XIX-lea capitalismul susține călătoria în scopuri de afaceri.
O dată cu trecerea timpului, turismului i s-au atribuit diverse definiții, una dintre ele fiind cea a profesorului elvețian W. Hunzinker, a cărui opinie a fost îmbrățișată de un număr mare de teoreticieni, astfel că turismul este prin “ansamblul relațiilor și fenomenelor ce rezultă din deplasarea și sejururile persoanelor în afara locului de reședință atâta timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate de o stabilire permanentă sau o activitate lucrativă oarecare”. Pe o poziție foarte apropiată se situează și K.Krapf, ceea ce îi conduce pe cei doi autori, care au fost și inițiatorii Asociației Internaționale a Experțiilor Științifici ai Turismului (A.I.E.S.T), la formularea unui punct de vedere comun și mai elaborat, dar care păstrează, în esență aceleași elemente. Definiția propusă de W. Hunzinker și K.Krapf privește turismul ca "un ansamblu de fenomene și relații rezultând din călătoria și șederea nerezidenților, atâta timp cât acestea nu determină o reședință permanentă sau nu se leagă de vreo activitate temporară (sau permanentă) retribuită" și are meritul ca fiind o abordare mai riguroasă și mai complexă a turismului ca fenomen economico-social, constituindu-se în literatură ca element de referință.
Datorită revoluției industriale și a revoluției transporturilor și implicit a creșterii timpului liber și a veniturilor individului practicarea turismului s-a extins considerabil, cunoscând o expansiune foarte rapidă în societate pe plan mondial. Numărul țărilor în curs de dezvoltare, dar și a celor industrializate, care au început să dea importanță și să încurajeze activitatea turistică, este în continuă creștere. Am putea spune, că turismul modern, născut la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu dezvoltarea civilizației industriale și datorită creșterii sale deosebite în zilele noastre a devenit un turism de masă. Specialiștii au definit turismul de masă ca “un fenomen pe scară largă, ce cuprinde toate serviciile standardizate la un preț fix de vânzare, pentru o clientelă de masă” (Poon, 1993).
Creșterea cantitativă a turismului, de-a lungul timpului, a determinat abordarea sa ca știință distinctă de către unii specialiști. Totuși nu se poate spune că standardele profesionale, cu privire la dezvoltarea și planificarea industriei turistice, precum și a posibilităților create pentru învățământul superior, corespund unei industrii atât de largi. Acest lucru a dus la “o abordare din perspectiva mai multor științe sociale, precum și din aceea a diferitelor profesii. Șirul de probleme privind studiul și cercetarea în turism poate fi apreciat prin examinarea pe rând a naturii turismului în mai multe ipostaze: ca experiență umană; o conduită socială; un fenomen geografic; afacere și sursă de venit; ca industrie.”
Infinitatea de interdependențe din economia mondială, precum și tehnica actuală care, comprimând spațiul și timpul, apropie civilizațiile și popoarele, face ca turismul să devină mijlocitor al accesului întregii omeniri la tezaurul de civilizație și frumusețe al umanității. Existența statelor lumii a determinat distingerea a trei tipuri de turism, în funcție de efectuarea călătoriei în interiorul țării, în țările învecinate sau în cele îndepărtate și anume: turismul intern; turismul regional; turismul internațional îndepărtat;
Turismul intern (național) reprezintă circulația turistică întreprinsă de rezidenții unei țări în interiorul granițelor țării respective.
Turismul regional și turismul internațional îndepărtat fac parte din turismul internațional global, care presupune călătoria turistică persoanelor în afara granițelor țării de reședință. Scopul principal al călătoriei determină forma de voiaj, iar turismul ar putea fi clasificat în funcție de aceasta. Deși scopurile pot să difere și călătoria poate fi dinamizată de o mare diversitate de dorințe umane și atitudini mentale, intenția și acțiunea rezultată conturează următoarele forme distincte de turism:
turismul de odihnă și relaxare – include turiștii care doresc să combine relaxarea fizică și mentală cu schimbarea temporară a domiciliului.
turismul cultural – presupune călătorii spre destinații cu vestigii istorice, monumente, obiecte religioase și alte civilizații, în scopul lărgirii orizontului de cunoștințe cu privire la acestea.
turismul sportiv – este reprezentat de călătoria în scopul participării la activități sportive (pe plan local, regional sau internațional).
turismul social și sociologic – se referă la călătoriile, persoanelor cu venituri reduse, subvenționate de către organisme sociale.
turismul de afaceri – se referă la călătoria în scop de afaceri, sau la cele realizate din motive profesionale și care stau la baza turismul comercial.
turismul politic – este dat de participarea la evenimente politice sau la mari sărbători naționale, conferințe politice și economice ori sărbătorirea unor celebrități.
Deși pe plan mondial tendințele turismului se concentrează asupra turismului de afaceri, al turismului social și rural, al turismului de croazieră și al celui automobilistic, nu putem să nu amintim de turismul balnear, care, pe plan național, deține un loc fruntaș. Cunoscut încă de pe vremea romanilor, turismul balneo-medical a înregistrat în ultimul timp o amplă dezvoltare datorită următoarelor transformări:
valorificarea la un nivel superior a bogatelor resurse de factori naturali de cură de care dispune țara noastră;
modificarea raportului între consumul de energie fizică și consumul de energie psihică, creșterea veniturilor, a duratei timpului liber, dezvoltarea căilor și mijloacelor de transport, a bazei materiale de tratament, cazare, alimentație publică și agrement, creșterea dorinței de cunoaștere a altor țări și popoare;
oferta turismului balnear devine superioară ofertei altor forme de turism prin calificarea specială a personalului;
ameliorarea cunoștințelor în domeniul fiziopatomorfismului bolilor cu corolarul lor asupra măsurilor logice terapeutice;
creșterea nivelului educativ-științific, în domeniul medical, al populației și modificarea unor mentalități (oamenii devin responsabili în ceea ce privește îngrijirea propriei sănătăți). Curanții sunt dispuși să revină într-o stațiune balneară numai în măsura în care efectele post-cură vor fi corespunzătoare. Bolnavul cronic poate fi ușor determinat să încerce diverse tratamente dar nu va rămâne consecvent unui tratament anume. Bolnavul de azi nu mai are încrederea aproape mistică în calitățile curative ale unuia sau altuia tratament sau stațiune balneară așa cum se întâmpla cu câteva decenii în urmă. Exista tendința de înlocuire a tratamentului medicamentos cu tratament prin factori naturali de cură, prin fitoterapie și mai ales prin tratament preventiv dar această înlocuire va fi parțială și nu totală. Cura balneară este o completare la metodele de însănătoșire rapidă și la farmacologie pe care nu le concurează. Este apreciat și efectul de reabilitare psihică, spirituală și socială a bolnavilor în urma tratamentului balnear.
Turismul balnear asigură numeroase avantaje de ordin economic și social, pe lângă cele curative:
un grad ridicat de ocupare a bazei de cazare tot timpul anului, precum și un grad ridicat de folosire a forței de munca (această formă de turism fiind puțin supusă sezonalității);
relativă stabilitate a clientelei;
atrage în circuitul economic zone sărace în resurse naturale;
presupune sejururi mai lungi (18-21de zile), încasări medii pe zi-turist mai ridicate;
constituie o terapie a omului în general conform noii concepții despre turismul balnear îmbinat acum cu turismul propriu-zis (sănătate + odihnă);
răspunde unei cereri în continuă creștere atât pe plan internațional cât și național datorită:
– urbanizării (alienării, depersonalizării omului
Turismul balnear asigură numeroase avantaje de ordin economic și social, pe lângă cele curative:
un grad ridicat de ocupare a bazei de cazare tot timpul anului, precum și un grad ridicat de folosire a forței de munca (această formă de turism fiind puțin supusă sezonalității);
relativă stabilitate a clientelei;
atrage în circuitul economic zone sărace în resurse naturale;
presupune sejururi mai lungi (18-21de zile), încasări medii pe zi-turist mai ridicate;
constituie o terapie a omului în general conform noii concepții despre turismul balnear îmbinat acum cu turismul propriu-zis (sănătate + odihnă);
răspunde unei cereri în continuă creștere atât pe plan internațional cât și național datorită:
– urbanizării (alienării, depersonalizării omului);
– creșterii populației globului, din care, după estimări O.M.S., la nivelul actualului deceniu, 10-11% persoane sunt atinse de incapacitate temporară de muncă sau "sindrom de decondiționare" sau de boli cronice (16,6% suferă de boli de inimă, 12% de boli respiratorii, 7% de boli ale organelor interne, 12% de boli ale aparatului locomotor);
Permite dezvoltarea balneologiei sociale (participarea păturilor sociale cu venituri modeste care beneficiază de cure balneare total sau parțial plătite de asigurările sociale). Acest avantaj are ca efect dezvoltarea turismului social diferit de cel de masă sau de turismul popular (după prof. englezi Burkast si Medlik). B.I.T.S. definește turismul social ca un ansamblu de raporturi și fenomene ce rezultă din participarea la turism a păturilor sociale cu venituri modeste (participare posibilă sau facilitată datorită unor măsuri cu caracter social bine definit). După Oscar Snak turismul social este o formă a turismului pentru mase, practicată de clasele sociale cu posibilități financiare relativ limitate, formă care se manifestă ca turism familial sau turism pentru toți. L.Desplanques definește activitatea de turism social ca un ansamblu de activități vizând dezvoltarea turismului în cadrul categoriilor socio-profesionale cu venituri restrânse. Prof. elvețian W. Hunzicker, referindu-se la rolul umanitar al turismului, spunea că "omul este adevăratul centru al turismului iar funcția economică a turismului nu este decât subsidiară, în timp ce misiunea sa umanitară este iminentă; turismul are largi implicații si consecințe economice dar prin natura sa el este un factor social". Se afirmă deci că succesul concepției de dezvoltare a turismului balnear va fi asigurat de simbioza punctelor de vedere medicale, sociale, turistice și economice, toate acestea vor acționa concentrat în beneficiul întregii societăți.
Permite dezvoltarea agroturismului prin extinderea bazei de cazare în case omologate la particulari. Agroturismul la rândul lui are numeroase efecte pozitive:
duce la stagnarea migrației populației din mediul rural spre cel urban si chiar la atragerea în mediul rural a populației din mediul urban;
asigurarea unui nivel superior de trai în mediul rural;
conservă și protejează mediul etnofolcloric tradițional rural;
permite individualizarea consumului și ofertei;
face posibilă alimentația naturală, rațională.
Factorii naturali de cura si ierarhizarea statiunii Ocna Sibiului:
Romania dispune de un exceptional fond de factori terapeutici naturali de cura. In cadrul acestuia se remarca mofetarile, complexul de factori terapeutici ai litoralului, in care, pe langa elementele clasice ale talassoterapei, intra namolurile sapropelice si de turba, ghioluril, apele mezotermale, sulfuroase, etc. Romania poate organiza in cele peste 160 de statiuni balneare si localitati ce poseda ape minerale, ape termo-minerale si mofete, toate cele trei tipuri de asistenta balneo-medicala: profilatica, curativa, si de recuperare medicala. Dintre acestea, traditie foarte veche si o mare raspandire le are cel de-al doilea tip de asistenta.
Turismul balnear se adresează atat celor cu probleme medicale, ci și celor care vor să se relaxeze, să-și imbunatateasca condiție fizică, mentală și spirituală. In urma acestui fapt în ultimele decenii, prin importantele sale efecte, turismul balnear a devenit un pilon major al pieței turistice nationale si internaționale, spre care se centrează importante mijloace materiale și umane, cu implicare tot mai profundă a științei și tehnicii, a prestării unor servicii turistice și medicale complexe și la un nivel calitativ inalt, menite să satisfacă cerințele vitale ale omului, determinate de evoluția condițiilor de viață și a stării de sănătate.
Din păcate, revenirea României în rândul democrațiilor europene, începând cu anul 1989, a însemnat pentru turismul balnear, intrarea într-o criză profundă, baza tehnico-materială suferind o degradare continuă. În vederea fundamentării unor direcții de dezvoltare a turismului balnear, în perspectiva integrării europene, am efectuat în acest capitol o analiză a poziției stațiunilor balneare din România pe baza indicelui de atractivitate, a factorilor naturali de cură și a indicațiilor terapeutice, urmată de prezentarea modificărilor structurale ale ofertei balneoturistice românești și necesitatea protecției mediului în arealul stațiunilor balneare. Turismul balnear este singura formă de turism din țara noastră care se bazează pe un potențial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. România se înscrie printre țările europene cu un fond balnear remarcabil. Avem șansa ca 1/3 din apele termale și minerale de pe continent să se găsească în țara noastră. Această valoare este accentuată de complexitatea factorilor naturali, respectiv regăsirea în aceeași stațiune a factorilor principali de mediu, alături de o gamă largă de substanțe minerale de cură, cu efecte polifactoriale benefice și de existența în România a tuturor tipurilor de substanțe minerale balneare care pot fi utilizate în întreaga gamă a profilurilor de tratament balneare. În țara noastră există 160 de stațiuni și localități balneare ce dețin resurse minerale de cură, din care 24 sunt considerate de importanță națională cu recunoaștere și pe plan european. Cele 24 de stațiuni de importanță națională au fost ierarhizate pe baza sistemului de clasificare din România în funcție de gradul de dotare al acestora. Acest gen de clasificare poate fi considerat limitat și nerealist reflectând înzestrarea la un moment dat a stațiunilor balneare, de obicei incompletă și mai ales insuficientă pentru valorificarea complexă și rațională a resurselor balneare. Datorită acestui fapt, pentru a avea o imagine reală, este necesară alinierea la sistemul internațional de apreciere a stațiunilor, care face o ierarhizare științifică și obiectivă a acestora.
Această evaluare trebuie să fie făcută avându-se în vedere factorii obiectivi ce caracterizează oferta balneară, în primul rând aspectele cantitative și calitative ale substanțelor minerale terapeutice și ale mediului ambiant; dotarea cu structuri turistice care permit valorificarea și dezvoltarea funcției balneare, tradiția valorificării acestora, gradul de înzestrare cu elemente de infrastructură generală și turistică și impactul cu turismul la sfârșit de săptămână. Evaluarea calitativă a ofertei stațiunilor balneare este sintetizată de indicele de atractivitate turistică ce poate fi calculat pe baza comensurării actorilor ce o definesc, fiecare având o anumită pondere în atractivitatea totală a stațiunii, considerată 100%:
– substanțe minerale terapeutice 30%
– mediu ambiant și antropic 20%
– posibilități de valorificare dezvoltare 10%
– tradiția valorificării 3%
– accesibilitatea 6%
– acces 5%
– infrastructură 5%
– structuri turistice 10%
– dotări de interes general 4%
– impactul la sfârșitul de săptămână 3%
– alte forme de turism 4%
100%
Evaluarea fondului balnear și ierarhizarea stațiunilor în contextul ofertei balneare generale și în detaliu pe profile de tratament este benefică atât în plan turistic cât și socioeconomic.
Pe baza indicilor de atractivitate calculați se poate face o ierarhizare a stațiunilor balneoturistice în plan general pe de o parte, și în funcție de profilul patologic al acestora pe de altă parte. În ambele cazuri ierarhizarea nu se suprapune clasificării actuale a stațiunilor balneoturistice, în stațiuni de interes național, zonal și local, care are în vedere în principal, volumul și gradul de dotare al stațiunilor, precum și durata de exploatarea a acestora (permanentă sau sezonieră).
O primă clasificare a stațiunilor balneare din România după județele de care aparțin, numărul de unități și numărul de locuri de cazare, ca și după numărul aproximativ de locuitori care domiciliază pe raza localității respective a fost realizată de Ministerul Turismului în anul 2008 și este prezentată în Tabelul nr. 1.1
Stațiunile balneare din România
Tabelul nr. 1.1
*Sursa: Ministerul Turismului, 2008
Stațiunile balneare de mare interes turistic cu indice de atractivitate între 3.00 și 2.00, împreună cu cele cu un indice de atractivitate favorabil cu valori între 1.99 și 1.50 sunt grupate în tabelul nr. 1.2
Ierarhizarea stațiunilor în plan general și după gradul de dotare
Tabelul nr. 1.2
Sursa:*** Colectiv de elaborare, Adaptarea ofertei balneoturistice românești la cerințele pieței internaționale, I.C.T., Ministerul Turismului, București, 1993.
Tabelul nr.1.2 prezintǎ stațiunile de mare interes turistic, cu grad de atractivitate cuprins între 3.00 și 2.00. Stațiunile din această grupă prezintă un indice de atractivitate ridicat, dar nici una dintre ele nu înregistrează valori apropiate de nivelul maxim (3.00), cele mai bine cotate fiind Băile Herculane (2.23), Călimănești-Căciulata (2.20) și Slănic Moldova (2.18). Toate au un potențial balnear valoros, dar atractivitatea lor turistică este influențată negativ, într-o măsură mai mare sau mai mică, de celelalte componente ale ofertei turistice cum ar fi: modul defectuos de exploatare a resurselor; gradul scăzut de cunoaștere al zăcământului; poluarea accentuată a aerului, sonoră; valoarea estetică redusă a cadrului natural; structuri de cazare cu uzură fizică și morală avansată; numărul redus, calitatea și diversitatea necorespunzătoare a structurilor de agrement din toate stațiunile; calitatea improprie a dotărilor de infrastructură.
Stațiuni balneare de interes turistic național sau zonal în funcție de dotare
Tabelul 1.3
Sursa:*** Colectiv de elaborare, Adaptarea ofertei balneoturistice românești la cerințele pieței internaționale, I.C.T., Ministerul Turismului, București, 1993
In tabelul nr. 1.3. sunt prezentate statiunile balneoclimaterice care au un indice de atractivitate cuprins intre 1,50- 1,90 si care este favorabil dezvoltării activității balneoturistice. Pentru a ilustra diferențele între clasificarea aceasta, bazată pe indicele de atractivitate și clasificarea folosită în România am înscris în tabel, la coloana 4, stațiunile de interes național. Se observă că cele mai bune stațiuni din România, din punct de vedere al indicelui de atractivitate, corespund cu cele de interes național, spre deosebire de cele cu indice de atractivitate favorabil, care sunt în număr mai mare decât cele apreciate ca fiind de interes național. Avem și excepția reprezentată de Mangalia Sud, care nu are un indice de atractivitate favorabil dar intră în categoria stațiunilor de interes național datorită gradului de dotare. Stațiunile cuprinse în această grupă sunt considerate ca stațiuni de interes național sau zonal în funcție de gradul lor de dotare. Ele au ca elemente de atractivitate: potențial balnear valoros sub aspect calitativ și cantitativ; tradiția balneoturistică; condiții de practicare pe o scară extinsă a activităților balneare cu caracter preventiv și a odihnei active.
Statiuni balneare cu interes turistic limitat
Tabelul 1.4.
Sursa: *** Colectiv de elaborare, Adaptarea ofertei balneoturistice românești la cerințele pieței internaționale, I.C.T., Ministerul Turismului, 1993.
În general, aceste stațiuni au potențial cantitativ și calitativ important, beneficiind de un cadru natural exterior reconfortant. Ele sunt defavorizate de poziția în teritoriu, de accesibilitatea uneori dificilă, dar mai ales de existența unor structuri balneoturistice cu uzură fizică și morală avansată. Analiza indicelui de atractivitate s-a făcut pentru cele mai reprezentative stațiuni balneare din țara noastră. În afara acestora, există un număr foarte mare de stațiuni și localități cu resurse și dotări balneare, unele beneficiind de un cadru natural propice dezvoltării activităților balneare. Ele au o largă dispersie în teritoriu, fiind localizate mai ales în apropierea centrelor urbane mai importante. Caracteristicile factorilor naturali de cură, ca și a celorlalte elemente ale ofertelor balneoturistice creează premisele dezvoltării lor tot la nivel de interes local, având ca funcțiuni principale, tratamentul balnear, agrementul sau ambele.
Stațiuni balneare de interes turistic redus
(indice de atractivitate sub 1.00)
Tabelul nr. 1.5.
Resursele balneoturistice reprezintă componenta determinantă a ofertei balneare, caracteristicile lor cantitative și calitative determinând modul și nivelul de organizare și amenajare ale structurilor necesare valorificării lor. Oferta balneoturistică românească prin diversitatea factorilor naturali de cură permite tratarea unei game largi de afecțiuni, valorificarea superioară a acestora putând determina dezvoltarea turismului balnear din țara noastră.
Oferta turistică reprezintă cantitatea dintr-un anumit produs turistic pe care agenții economici specializați – deținători de bază tehnico-materială ce intervine în procesul producției turistice și/sau distribuitori – sunt dispuși să o cedeze cumpărătorilor la un moment dat, pentru diverse niveluri de preț
Turismul balneoclimatic și medicina balneară capătă pe zi ce trece noi valențe, paralel cu dezvoltarea social-economică a țării noastre și cu creșterea și modificarea structurilor de primire pentru cazare, alimentație publică, tratament și agrement din stațiuni România dispune de un fond bogat și variat de factori naturali terapeutici, apa minerală, apa și nămolul unor lacuri, emanațiile de gaze etc. Factori răspândiți cu generozitate pe aproape întreaga suprafață a țării în diferite zone climatice.
Dezvoltarea stațiunilor balneara a apărut în condițiile solicitărilor crescânde de cură ou, factori terapeutici naturali fi ale îmbogățirii fi înnoirii conținutului medicinii balneare moderne, care își găsește astăzi o fundamentare științifică pentru multe dintre metodele tradiționaliste folosite în mod empiric în trecut.
Țara noastră dispune în prezent de peste 160 de stațiuni și localități cu factori naturali curativi. In multe stațiuni serviciile balneoturistice sunt asigurate de unități moderne de tipul hotelurilor de cură și complexelor sanatoriale în care serviciile de cazare, masă, diagnostic și tratament sunt oferite în cadrul aceleiași clădiri (de exemplu, la Băile Felix, Băile Herculane, Sovata, Băile Tușnad, Covasna, Călimănești – Căciulata, Amara, Sângeorz Băi, Eforie Nord, Mangalia, Slănic Moldova, Vatra Dornei, Băile Govora , Ocna Sibiului etc.).
Resursele balneoclimaterice ale Romaniei:
Cercetările hidrogeologice au arătat că subsolul României conține o varietate de resurse balneare situate în interiorul sau la suprafața scoarței terestre. Aceste resurse sunt reprezentate în primul rând de substanțele minerale terapeutice, care prin proprietățile fizico-chimice răspund necesităților profilactice și medicale de menținere, consolidare, refacere a stării de sănătate, a capacității de muncă și de reconfortare fizică și psihică individuală. În al doilea rând, factorii climatici existenți în România, datorită poziției geografice (radiația solară, circulația atmosferică, temperatura, umiditatea, aeroionizarea, microclimatul salinelor) fac din climatoterapie un mijloc eficient, care contribuie în orice stațiune balneară la completarea ofertei de tratament.
Substanțele minerale terapeutice se regăsesc atât în apele minerale și termominerale cât și în apa lacurilor terapeutice a nămolurilor și turbelor.
Apele minerale.
Apele minerale sunt răspândite pe mai mult de 20% din suprafața țării la diferite adâncimi, având o largă gamă de proprietăți fizico-chimice și terapeutice în funcție de geneza lor. Sunt considerate ape minerale terapeutice, apele ivite la suprafață dintr-o sursă naturală sau aduse la zi prin foraje și ale căror caracteristici fizico-chimice pot exercita efecte farmaco-dinamice cu rol terapeutic. O clasificare fizico-chimică a apelor minerale și termominerale, unanim acceptată pe plan internațional nu există. În România se folosește o clasificare bazată pe proprietățile fizico-chimice ale apei minerale. Astfel, apele minerale reci, cuprind:
– ape oligominerale (Călimănești, Slănic – Moldova, Băile Olănești și cu caracter termal la Băile Felix, Călan, Moneasa, Geoagiu Băi, Vața de Jos);
– ape minerale carbogazoase (Borsec, Zizin, Covasna, Biborțeni, Vatra Dornei, Buziaș, Lipova, Tușnad, Borsec);
– ape minerale clorurato-sodice pure (Băile Herculane, Someșeni, Ocna Sibiului); mixte (Slănic Moldova, Sângeorz Băi, Băltățești, Malnaș Băi);
– ape minerale sulfatate (Slănic Moldova, Sărata Monteoru, Vața de Jos, Amara, Ocna Șugatag, Bălțățești, Băile Govora, Călimănești);
– ape minerale sulfuroase, unele având caracter mixt datorită componentelor clorurate, sodice, alcaline (Băile Herculane, Călimănești, Băile Olănești, Pucioasa, Săcele);
– ape minerale feruginoase (Lipova, Homorod, Malnaș Băi, Vâlcele, Biborțeni, Tușnad, Vatra Dornei);
– ape minerale arsenicale (Covasna, Șaru Dornei);
– ape minerale iodurate (Băile Olănești, Călimănești,Cozia, Bazna);
– ape minerale radioactive (Băile Herculane, Sângeorz Băi, Borsec).
B. Apele termominerale.
Prezența apelor geotermale și termominerale pe teritoriul României este legată de tectonică, anomalii hidrogeotermice, conductivitate termică. Acestea nu sunt pure, ci reprezintă diferite concentrații minerale de săruri solubile, existând astfel ape termale bicarbonate, sulfuroase, clorurate, clorurat-sulfuroase, cu utilizări multiple în cura externă și se găsesc în stațiunile: Băile Herculane, Călimănești, Căciulata, Băile Felix, Băile 1 Mai, Călacea și Vața de Jos.
Apa lacurilor terapeutice.
România dispune de un total de 3500 lacuri cu caracter permanent din care 63% au origine naturală, iar 27% antropice. Prin calitățile farmacologice și farmacodinamice ale apelor lor, o bună parte din lacuri prezintă interes terapeutic deosebit.
Din punct de vedere al genezei lacurile terapeutice se împart în trei categorii distincte: lacuri de liman; lacuri de câmpie; lacuri din masivele de sare.
Principalul lac de liman utilizat în scop terapeutic este lacul Techirghiol care are trei ramificații, Techirghiol, Tuzla, Urlichioi, cu apă cloruro-magneziană-sulfurată, utilizată în cură externă. Lacurile de câmpie sunt Amara, Slobozia, Strachina, Jirlău, Balta Amară, Câmpeni, Movila Miresii, Ianca, Sărat-Brăila. Toate aceste lacuri au compoziție chimică variată alături de sărurile de natriu fiind prezenți sulfații de magneziu și calciu. Apele acestor lacuri sunt utile în curele terapeutice externe. Lacurile din masivele de sare sunt Sovata, Tg. Ocna, Slănic, Ocnele Mari, Cojocna. Mineralizarea neomogenă a apelor lacurilor sărate și gradul diferențiat de încălzire, explică fenomenul de heliotermie care are caracter terapeutic. Toate aceste lacuri depun pe fundul lor nămoluri sapropelice care alături de calitatea terapeutică a apelor sporesc valoarea balneară a acestora și gama de tratamente balneare ce pot fi aplicate.
Nămoluri și turbe.
Nămolurile reprezintă mâluri care conțin peste 10% substanțe organice, iar turba este un depozit organic format din resturi vegetale incomplet descompuse, în condiții de exces de umiditate anacrobiană.. Există nămoluri sapropelice bogate în hidrosulfură de fier coloidală (Amara, Lacul Sărat, Techirghiol, Sovata, Ocna Sibiului) și nămoluri minerale sulfuroase (Săcelu) sau nesulfuroase (Sângeorz Băi). Valoarea terapeutică a nămolurilor este dată de temperatura, compoziția chimică, acțiunea mecanică și puterea farmacologică a acestora. Turbele prin fracțiunile organice și minerale pot căpăta valoare terapeutică. Turbării se găsesc în zona Dornelor, Bihor, Borsec, Mangalia. Tratamente cu nămoluri și turbe se practică în stațiunile Ocna Sibiului, Vatra Dornei, Govora, Sovata, Amara, Ocnele Mari, Techirghiol, Eforie Nord, Bazna.
Gazele mofetice.
Prin intermediul fisurilor din scoarța terestră și în urma excavării rocilor, ajung la suprafață gaze libere rezultate din procesele biochimice ale scoarței terestre. În țara noastră, zona Harghita-Căliman este foarte bine cunoscută pentru emanațiile gazoase numite mofete. Băile Tușnad, Borsec, Balvanyos, Buziaș, Covasna sunt stațiunile cele mai importante unde acest factor terapeutic este valorificat în spații amenajate. Solfatarele reprezintă emanații naturale de gaze unde gazul carbonic include și hidrogen sulfurat. În județele Covasna și Harghita există emanații carbogazoase-sulfuroase de altitudine, unice în Europa. La Turia, Șugaș Băi, Harghita sunt prezente asemenea emanații și utilizate în scop terapeutic.
Valorificarea resurselor naturale prin turism
Din cele mai vechi timpuri componentele mediului înconjurător au devenit resurse exploatabile pentru activitățile turistice, în ansamblul lor. Comercializarea acestor resurse intră în sfera de existență a însăși activităților turistice, resurse pe care nu numai le diseminează în rândul consumatorilor de turism, dar le conferă și o valoare adăugată importantă. Este firesc, deci, ca pe cale de consecință, aceste resurse naturale să majoreze substanțial veniturile realizate din turism, iar ca o finalitate de analiză economică să sublinieze evidenta interdependență existentă între turism și mediu.
România dispune de un bogat și complex potențial turistic. El este alcătuit mai întâi dintr-o varietate de forme de relief cum ar fi: izvoare de apă minerală si termală, lacuri folosite pentru agrement, natație și pescuit sportiv, un valoros fond cinegetic concentrat în păduri de foioase și de conifere, peisaje diverse, de la cel al crestelor montane dezvoltate la peste 2000 m altitudine la cele de câmpie, litoral și Delta Dunării. Ca și regiuni dezvoltate din punct de vedere turistic putem menționa zona de litoral care dispune de un bogat potențial turistic.
Resursele naturale care constituie pentru Romania un adevarat potential turistic sunt:
Potentialul turistic natural: Cuprinde ansamblul condițiilor pe care le oferă cadrul natural, prin componentele sale – relief, climă, hidrografie, vegetație, faună, monumente naturale, rezervații, vestigiile arheologice, monumente istorice, de artă și de arhitectură, arta și tradiția populară, evenimente cultural-artistice etc. – pentru petrecerea vacanței și respectiv atragerea unor fluxuri turistice.
Atractivitatea cadrului natural: Este dată de trăsăturile care individualizează componentele acestuia și poate fi definită, în principal, prin: valoarea peisagistică a unităților de relief existente; varietatea deosebită a tipurilor genetice și a formelor de relief; calitățile terapeutice, relaxante ale unor factori climatici, care se identifică prin tipurile de bioclimat; calitatea, repartiția și densitatea elementelor componente ale hidrosferei; biodiversitatea floristică și faunistică – care poate oferi elemente de cunoaștere științifică și ecologică, dar poate avea și valoare estetică, cinegetică etc.
Echilibrul teritorial: Include infrastructura tehnică a teritoriului, economia, aspectele sociale și starea mediului,educației, ocrotirea sănătății, cultură și culte, căile de acces, rețelele de alimentare cu apă, gaz, electricitate, rețelele de canalizare și rețelele de telecomunicații.
Resursele turistice cuprind ansamblul atractiilor turistice naturale si antropice dintr-o zona, regiune sau tara. In Romania, cadrul natural este bogat, variat si complex, cu o structura peisagistica deosebit de armonioasa. Complexitatea potentialului turistic ca si gradul sau de atractivitate, in general, sunt in stransa corelatie cu formele de relief si cresc progresiv, de la campie la munte; desigur litoralul Marii Negre si Rezervatia Biosferei Delta Dunarii fac exceptie.
Acestea fiind spuse, putem afirma ca Romania este o tara dotata cu diverse si spectaculoase forme de relief, imbinate armonios pe intreg teritoriul sau, bucurandu-se de o clima favorabila practicarii turismului in tot cursul anului, inzestrata cu o flora si o fauna bogata, cu numeroase monumente istorice, de arta si arhitectura; ea poate satisface prin resursele sale turistice preferintele diverselor segmente ale cererii turistice interne si internationale.
CAPITOLUL 2
METODE DE DIAGNOZĂ A RESURSELOR RURALE
În procesul dezvoltării spațiului rural, trebuie acordată o atenție deosebită elementelor ce caracterizează ruralul autentic și îi dau: individualitate, specificitate și autenticitate ce alcătuiesc triunghiul de aur al protejării și dezvoltării spațiului rural, și trebuie dezvoltate și valorificate în mod durabil, pentru a le menține nealterate.
Potențialul turistic natural (fond turistic natural, ofertă turistică primară) este alcătuit din totalitatea resurselor turistice puse la dispoziție de cadrul natural: unități, tipuri și forme de relief; tipuri și subtipuri climatice; ape; etaje de vegetație sau asociații vegetale – incluzând și modificările produse de intervențiile antropice – care prin valoarea și atractivitatea lor justifică deplasările de populație pentru vizitare și care conduc la amenajări de ordin turistic.
În foarte multe situații, componentele cadrului natural au un rol predominant în determinarea valorii potențialului turistic al teritoriului și dezvoltării industriei turistice.
Atractivitatea cadrului natural este dată de trăsăturile care individualizează componentele acestuia și poate fi definită, în principal, prin:
valoarea peisagistică a unităților de relief existente;
varietatea deosebită a tipurilor genetice și a formelor de relief;
calitățile terapeutice, relaxante ale unor factori climatici, care se identifică prin tipurile de bioclimat;
calitatea, repartiția și densitatea elementelor componente ale hidrosferei;
biodiversitatea floristică și faunistică – care poate oferi elemente de cunoaștere științifică și ecologică, dar poate avea și valoare estetică, cinegetică etc.
Majoritatea școlilor de metodologie insistă ca studiul unei anumite realități socio-economice să utilizeze „în mod paralel și complementar metode cantitative și calitative pentru a realiza un plus de cunoaștere”. Acestea, de regulă, aparțin managementului strategic și sunt utilizate de către factorii de răspundere ai dezvoltării rurale, pentru a avea o imagine de ansamblu și a identifica factorii critici cu impact asupra dezvoltării unui anumit areal. Alegerea metodelor în evaluarea strategică a unui areal de caracteristicile acestuia printre care amintim: tipologia, nivelul educației antreprenoriale și deprinderile populației, mărimea și structura demografică a acestora, proprietatea asupra pământului, capacitatea de mobilizare microregională în proiecte de dezvoltare. Pentru a-și putea atinge obiectivele și a implementa cu succes o strategie, mrnită să pună în valoare resursele de care dispune un anumit areal, factorii locali trebuie să facă o analiză profundă a acestuia care să cuprindă cele mai importante dimensiuni ale cadrului de viață, exprimate printr-un set de șase criterii de analiză: politic, economic, social, tehnologic, environmental (de mediu) și legislativ din spațiul rural cercetat, adică o evaluare a mediului intern și o evaluare a mediului extern a căror componente înfluențează direct, respectiv indirect dezvoltarea spațiului rural cercetat.
Analiza și înțelegerea mediului intern constituie un prim pas în formularea strategiei. Pentru elaborarea și implementarea strategiilor care să asigure dezvoltarea spațiului rural este necesară analiza mediului intern și cuplarea rezultatelor obținute cu cele obținute în analiza mediului extern.
„Mediul extern este definit în literatura de specialitate ca un ansamblu de forțe externe asupra cărora managementul nu are niciun control, dar care influențează evoluția și succesul organizațional .”
Literatura de specialitate prezintă o diversitate de metode pentru diagnoza socio economică la nivel tritorial și nu numai, dintre care am ales să prezint în mod succint următoarele: modelul PESTEL, analiza bazată pe scenarii, modelul Fahey si Narayanan, modelul VRIO, matricea SWOT, arborele-problemă și arborele-obiectiv etc.
Modelul PESTEL:
Reprezintă un proces de analiză profundă a componentelor ce influențează direct, respectiv indirect dezvoltarea spațiului rural cercetat (mediul extern) și acționează prin analiza următorilor factori: politic, economic, social, tehnologic, de mediu (environment), de egalitate și legislativ. Deciziile strategice și operaționale depind de condițiile tehnologice și, din ce în ce mai mult, de schimbările în nivelul de cunoștințe și tehnologie. Instrumentul de analiză strategică PESTEL a fost dezvoltat, pentru a permite identificarea și înțelegerea forțelor macroeconomice cu impact asupra dezvoltării și reprezintă un pas important în crearea unei noi strategii, deoarece fixează cadrul în care se operează și se vor lua decizii. O astfel de analiză este foarte utilă, mai ales în contextul globalizării, deoarece permite evidențierea unor aspecte particulare ale comunității studiate care permite adaptarea mediului economic și conferă rezistență acestuia la schimbările tot mai frecvente petrecute la nivelul mediului ambiant. Totodată permite factorilor de răspundere, o mai bună raportare la condițiile concrete, ceea ce influențează capacitatea acestora de elaborare și implementare a politicilor și strategiilor de dezvoltare, a colaborărilor și consultărilor cu toți partenerii implicați în procesul dezvoltării spațiulu rural.
Analiza bazată pe scenarii:
Lynch consideră că scenariul este imaginea unui mediu potențial al organizației, ale cărui implicații strategice pot astfel să fie investigate. Scenariile cercetează viitorul, nu îl prezic. Predicțiile pornesc de la o situație prezentă și o extrapolează în viitor, în timp ce scenariile reflectă situații diferite cu puncte de plecare alternative. Scopul este nu de a prezice, ci de a explora un set de posibilități, importante din punct de vedere strategic. Organizația își analizează apoi capacitatea de a face față diferitelor scenarii.
Modelul Fahey și Narayanan de analiză a macromediului:
În lucrarea „Macroenvironmental Analysis for Strategic Management", Fahey și Narayanan descriu dimensiunile mediului unei întreprinderi, relevante pentru elaborarea unei strategii. Autorii consideră că managerii trebuie să realizeze analiza macromediului lor, pentru a înțelege schimbările prezente și cele potențiale. Fahey și Narayanan subliniază distincția dintre mediul general și cel relevant pentru o organizație. Acesta din urmă este divizat în patru segmente: economic (cererea, productivitatea la nivel național, regional și local), politic, tehnologic (inovații și alte descoperiri) și social (elemente demografice, stilul de viață, valori culturale). Modelul analizei macromediului subliniază legăturile din cadrul segmentelor și dintre segmente. Schimbările unui element al macromediului atrag schimbări ale altor elemente, deoarece forțele schimbării interacționează, facându-le pe unele mai puternice sau intrând în conflict cu altele și diminuându-le puterea.
Analiza V.R.I.O.:
Pentru ca resursele sau competențele să ducă la un avantaj competitiv sustenabil, acestea trebuie să fie valoroase, rare, inimitabile și organizate.
O resursă este valoroasă, dacă ajută organizația să valorifice oportunitățile și să combată amenințările externe. Dacă aceste competențe creează eficiență, calitate, inovație sau răspuns favorabil din partea clienților, se poate spune ca atributul valorii este îndeplinit. Resursele sunt rare, dacă nu sunt deținute pe scară largă de competitori.
Inimitabilitatea se referă la dificultatea sau imposibilitatea unei alte firme de a reproduce acele resurse sau de a găsi un subsituent pentru ele. Acest atribut este cel mai greu de realizat, deoarece firmele, care dispun de resurse financiare și timp, reușesc de cele mai multe ori să imite anumite competențe ale concurenței. Pe de altă parte, resurse ca reputația sau cultura organizațională sunt intangibile și inimitabile. O resursă este organizată, dacă întreprinderea o exploatează în practică, printr-o strategie corespunzătoare.
Resursele care îndeplinesc toate cele patru atribute se numesc competențe nucleu . Chiar dacă doar unele dintre aceste atribute sunt realizate, organizația deține puncte forte, în lupta cu concurenții. Analiza V.R.I.O. se întocmește pentru fiecare resursă în parte.
Metoda analizei SWOT:
Analiza S.W.O.T. (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats) nu este altceva decât o analiză diagnostic care pune în evidență atât punctele forte, cât și punctele slabe – din mediul intern, oportunitățile și amenințările din mediul extern. Analiza SWOT este o metodă importantă a managementului strategic nu numai la nivelul întreprinderii, dar și la nivel teritorial, ea constituie una din etapele importante ale elaborării strategiei de dezvoltare.
Analiza SWOT constituie premisa pregătirii strategiilor de dezvoltare, care, de fapt, susțin evoluția viitoare a politicilor de dezvoltare rurală. Această metodă analizează atât mediul intern (puncte forte și puncte slabe), cât și mediul extern al organizației sau domeniului investigat (oportunități și amenințări). În principiu elaborarea ideilor privind dezvoltarea, realizarea și controlul strategiei se desfășoară cu antrenarea grupurilor afectate, iar analiza SWOT oferă un bun prilej pentru asigurarea acestei colaborări. „Persoanele implicate în acest demers pot fi întreprinzători și fermieri, membri ai autorităților locale, membri ai organizațiilor comunitare neguvernamentale, lucrători în infrastructura socială rurală, pensionari și tineri, manageri din sectorul industriei și serviciilor (incluzând turismul), precum și cercetători. O astfel de colaborare, este benefică, deoarece poate asigura ca ei să devină participanți activi în rezolvarea problemelor locale. Orice individ, grup de persoane, instituție sau firmă care ar putea avea un interes seminificativ în succesul sau eșecul unui proiect (atât ca implementatori, facilitatori, beneficiari sau adversari) este definit ca parte interesată (stakeholder)”. Așadar, părțile interesate reprezentate de diferitele grupuri (participanți/neparticipanți, susținători/oponenți etc.) au interese diferite și capacități diferite de a-și impune interesele. Această particularitate trebuie înțeleasă și recunoscută, în mod explicit, în procesul identificării problemei, al definirii obiectivelor și al selectării strategiei.
Particularitatea analizei SWOT constă în faptul că permite studierea concomitentă atât a caracteristicilor interne cât și a influențelor mediului extern, ținând cont deopotrivă de factorii pozitivi, și de cei negativi (tabelul 2.3).
Tabelul 2.3. Modelul general al analizei SWOT pentru diagnoza situației existente
Sursa: **Kulcsár L. (coord.), 1999. A SAPARD előcsatlakozási programra felkészítő képzés tananyaga kistérségek számára, SCOLAR,
Cu ajutorul analizei SWOT, se evaluează specificul intern al unui teritoriu, respectiv punctele sale tari și slabe, după care se analizează influențele externe, care pot prezenta două situații: una pozitivă constituind posibilitățile de dezvoltare, și una negativă constituind amenințări în calea dezvoltării.
Punctele tari reprezintă, resurse care pot fi folosite pentru obținerea unui avantaj strategic , iar punctele slabe atribute interne negative sau chiar incapacități care pot conduce la eșec în atingerea obiectivelor și care potrivit lui Katsioloudes, trebuie neutralizate sau atenuate, altfel spus referindune strict la spațiului rural reprezintă principalele resurse de dezvoltare rurală, (naturale, umane, financiare, productive etc).
Oportunitățile corespund unui fenomen extern susceptibil să aibă o influență favorabilă asupra dezvoltări spațiului rural. Ca și punctele forte, oportunitățile sunt temporare, nevalorificarea lor la momentul potrivit afectând dezvoltarea spațiului rural din punct de vedere strategic.
Amenințările reprezintă situații sau factori care, fără un răspuns adecvat din partea actorilor locali, conduce la o deteriorare dezvoltării spațiului rural. Atât oportunitățile cât și amenințările fac parte din categoria factorilor externi și cuprind elemente macroeconomice, pe care zona rurală nu îi poate controla.
Utilitatea analizei SWOT rezidă din posibilitatea identificării atât de oportunități potențiale de dezvoltare care pot fi valorificate de către decidenții din zona rurală, cât și de amenințări potențiale care ar putea inhiba dezvoltarea, deoarece acționează negativ asupra persoanelor, respectiv instituțiilor din zona rurală.
Atât oportunitățile cât și amenințările identificate într-un anumit areal, aparțin celor două componente ale mediului ambiant: micromediu, respectiv macromediu. Componentele macromediului privesc, tendințe de creștere economică atât la nivel regional, național cât și global, care influențează zona rurală în sens general. Pentru studiul acestor componente, se utilizează două abordări: una care pune accent pe elemente politice, economice, socio-culturale, tehnologice, ecologice și legale (PESTEL), iar alta, pe cele sociale, economice, politice, tehnologice, educaționale, de piață, de schimbări în mediul de afaceri (business), de etică și de regulamente (SEPTEMBER). Componentele micromediului privesc actorii externi, cei mai importanți fiind clienții, competitorii și furnizorii.
Combinarea acestor elemente, după cum se observă, în figura 2.6., conturează patru cadrane cărora le corespund anumite strategii.
Fig. 2.6. Matricea puncte forte-puncte slabe-oportunități-amenințări (SWOT)
În primul cadran, se valorifică oportunitățile mediului, pentru care se beneficiază de punctele forte necesare, aceasta fiind o alternativă strategică activă. În cadranul al doilea, se adoptă o strategie de exploatare a oportunităților, prin atenuarea sau eliminarea punctelor slabe. În cadranul al treilea, strategia organizației este pasivă și se concentrează pe contracararea amenințărilor mediului extern, prin valorificarea forțelor sale, iar în cadranul al patrulea, strategia este de contracarare a amenințărilor și minimizare a punctelor slabe, fiind tot o alternativă strategică pasivă.
Potrivit lui Ritson (2008), scopul alternativelor strategice generate de analiza SWOT ar trebui să îl reprezinte întărirea punctelor forte, pentru a putea exploata oportunitățile, contracara amenințările și ameliora punctele slabe ale organizației.
Arborele-problemă și arborele-obiectiv:
Reprezintă metoda care asigură continuitate analizei SWOT, cu ajutorul căreia odată evidențiate problemele majore cu care se confruntă locuitorii zonei rurale se procedează la ordonarea acestora după relațiile de cauzalitate și la construirea arborelui problemelor. Astfel, se evidențiază aspectele negative ale unei situații existente și se stabilesc relațiile „cauză” și „efect” dintre problemele identificate. Crearea unui arbore-problemă în mod ideal se elaborează în cadrul unei sesiuni cu un grup de participanți, parcurgând următorii pași:
Pasul 1: Organizarea unui brainstorming;
Pasul 2: Dintre problemele identificate în timpul brainstorming-ului, se selectează o problemă individuală de pornire, socotită de bază;
Pasul 3: Se caută problemele legate de problema de pornire;
Pasul 4: Se stabilește o primă ierarhizare a cauzelor și efectelor, adică problemele care, în mod direct, cauzează problema de pornire, sunt puse jos, și problemele, care sunt efecte directe ale problemei de pornire, sunt puse deasupra;
Pasul 5: Toate celelalte probleme sunt apoi sortate în același mod – întrebarea directoare fiind „Care este cauza acesteia?”. Dacă sunt două sau mai multe cauze care, combinate, duc la un efect se pune la același nivel în arborele problemei;
Pasul 6: Se leagă problemele cauză-efect cu săgeți, arătând în mod clar legăturile cheie;
Pasul 7: Se analizează arborele-problemă și se verifică validitatea și completitudinea ei. Se pune întrebarea către membrii grupului: „Mai sunt probleme importante și nemenționate?” Dacă da, acestea se specifică și se includ într-un loc corespunzător în diagramă;
Pasul 8: Se copiază diagrama pe o pagină de hârtie ca să fie păstrată ca un act, și se distribuie pentru comentarii/informații ulterioare.
În acest fel, se realizează ordonarea problemelor în arborele-problemă, care afișează în zona centrală principalele probleme ale arealului analizat, și facilitează o mai bună abordare a elaborării de soluții pentru rezolvarea problemelor semnalate și construirea în felul acesta a arborelui – obiectiv, ce va prezenta o structură diferită de a arborelui.problemă deoarece pentru fiecare problemă vor exista mai multe soluții de rezolvare. ce prezintă următorul pas în procesul elaborării strategiei de dezvoltare este formularea clară a obiectivelor.
Arborele-obiectiv este o abordare metodologică folosită pentru a pune în evidență ierarhia obiectivelor și prezintă relațiile dintre instrumente și obiective, respectiv instrumente și rezultate. Situațiile negative din arborele-problemă sunt convertite în soluții, exprimate ca performanțe pozitive. Pașii principali ale procesului sunt154:
Pasul 1: Reformulează toate situațiile negative ale analizei problemelor în situații pozitive care sunt dezirabile și în mod realist realizabile;
Pasul 2: Verifică relațiile instrumente-ținte pentru a fi siguri de validitatea și completitudinea ierarhiei (relațiile cauză-efect sunt transformate în legături instrumente-țintă);
Pasul 3: Se adaugă noi obiective, dacă acestea par a fi relevante, sau se șterg obiective care nu par a fi corespunzătoare sau necesare;
Obiectivele trebuie să fie specifice (Specific), măsurabile (Measurable), fezabile (Achievable), realistice (Realistic) și derulate după un program de timp stabilit (Timetable), prescurtat SMART. Obiectivele SMART furnizează actorilor de dezvoltare rurală ținte operaționale și acționează ca un mecanism de control în determinarea gradului de eficiență a managementului de dezvoltare.
CAPITOLUL 3
EVALUAREA RESURSELOR BALNEOCLIMATERICE DIN OCNA SIBIULUI ȘI OPȚIUNI DE VALORIFICARE DURABILĂ A LOR
Descrierea generală a arealului Ocna Sibiului:
Ocna Sibiului este o veche localitate transilvăneană, cu o poziție centrală în cadrul județului Sibiu și al României, la nord-vest de municipiul Sibiu și într-o zonă turistică de interes internațional.
Orașul are următoarele coordonate: 45o52’ latitudine nordică (pe aceeași latitudine cu stațiunea turistică Chamonix- Mont Blanc- Franța, asemănătoare orașelor Montreal- Canada, Harbin- R.P.Chineză, ale căror elemente climatice diferă în special prin factorii fizico-geografici); 24o05’ longitudine estică (asemănătoare cu a orașului Riga-Letonia sau a localității Khania- Creta, cu care trece aproximativ în același timp prin dreptul soarelui, însă razele solare cad sub unghiuri de incidență diferite, cauzând principala diferență climatică); altitudinea față de nivelul mării este de 408 m (zonalitatea pe altitudine este bine reprezentată spre exemplificare chiar în cadrul județului, până în stațiunea climaterică Păltiniș- 1540 m);
Stațiunea balneară Ocna Sibiului este așezată între dealuri domoale, de-a lungul Văii Visa, într-un peisaj liniștit și pitoresc de unde se văd Munții Făgăraș, Cindrel și chiar Munții Apuseni. Orașul are o suprafață de 25,2 km , este de formă alungită pe direcția est-vest și dispune de 5883 ha suprafață agricolă (3183 ha teren arabil, 1100 ha fânețe, 1291 ha pășuni).
Accesul spre Ocna Sibiului se poate face pe calea ferată 208 (Sibiu- Copșa Mică) cu două stații: Ocna Băi, la 12 km de la Sibiu și 33 km de la Copșa Mică- și Ocna Sibiului-Fabrica de cuțite; pe șosea: -D.N.1- E.64- D.N.7 (E 81) (Sibiu- Sebeș) din Sibiu- Autogara Turnișor-Aeroport (2 km), apoi spre dreapta pe D.J.106 B (15 km). Pe D.N.14 (Sibiu-Copșa Mică) din Slimnic, pe drum îmbunătățit (16 km). Din D.N.14 B (Blaj), prin Păuca (58 km); cu avionul: Aeroportul Sibiu, apoi legătura pe calea ferată sau pe cea rutieră.
Orașul Ocna Sibiului este așezat în bazinul superior al râului Visa, la contactul Depresiunii Sibiului cu Podișul Secașelor și Podișul Hârtibaciului, încadrat de o mică depresiune alungită, formată din două compartimente: culoarul râului Visa și bazinetul dolinar, rezultat prin eroziunea torențială și prăbușirea sterilului de deasupra minelor părăsite din masivul de sare.
Depozitul de sare de la Ocna Sibiului are o grosime de aproximativ 1,5 km. Forma de stâlp a zăcământului de sare se motivează prin mecanismul ridicării sării, explicat pentru prima oară de către Ludovic Mrazec în anul 1907 care a introdus în literatura de specialitate și noțiunea de "cuta diapiră".
Sarea se caracterizează printr-o plasticitate foarte mare, fapt care îi imprimă o mobilitate tectonică. Ca urmare, in regiunea tectonică, ea străpunge depozitele sedimentare de deasupra, ajungând la zi sub forma unui sâmbure diapir, la marginea sudică a anticlinalului Ohaba- Presaca- Ocna Sibiului din zonă. Zăcământul salin de aici are o suprafață de 40 km și o rezervă geologică de 61 miliarde tone. Sarea din aflorimente are o culoare cenușie datorită incluziunilor argiloase. Dealurile alcătuite din roci sedimentare au spinări rotunjite, domoale și sunt dispuse în două culmi principale, orientate nord-sud, de o parte si de alta a culoarului văii Visei. Cele mai înalte sunt în jur de 600 m, în Podișul Amnașului (Dealul Magului, 624 m). Ocna Sibiului este flancată la vest de profilul dealurilor: Chicioara Ocnei (574 m), Fața vacilor (499 m), Dealul Cetății (441 m), iar la sud-vest de Dealul Ricoteciu (549 m). în est se profilează Gorganul (562m), Dealul Sibiului (506 m), iar la sud Depresiunea Sibiului, cu relief neted (420 m). Versanții dealurilor despăduriți progresiv (pentru a face loc categoriilor de folosință agricolă și pentru construcția salinelor) păstrează în totalitate agroterase antropice, dovadă a unei intense populări a zonei.
Valea Visei este însoțită în zonă de o singură terasă, de 5-6 m înălțime relativă și cu lățime de 200-300 m, versanții fiind asimetrici: cel stâng este mai înalt, puternic erodat și instabil, afectat de alunecări și eroziuni torențiale, iar cel drept mai puțin înclinat și mai stabil. Localitatea și stațiunea care formează orașul Ocna Sibiului s-au dezvoltat cu precădere în lungul văii, ocupând în totalitate terasa inferioară a acesteia. Albiile afluenților Visei sunt puțin adânci, totul trădând faza de evoluție avansata a reliefului cu versanții ușor înclinați și cu interfluvii plane, ceea se reflecta si in denumirile date de localnici: Șesul Mare, Șesul Mic, Tabăra, Șesul Malurilor, Șesul Lacul lui Vlad. De fapt, în ansamblul său, vatra orașului se include vastei Depresiuni a Sibiului și numai microrelieful condiționat de vechile exploatări de sare prăbușite dă o notă cu totul aparte.
Masivul de sare (sâmburele diapir) se întinde la marginea sud-estică a localității. Zona de sare are aspect de dolină deschisă. Apele de infiltrație au acțiune de dizolvare asupra masivului de sare. Paralel tasarea stratelor de sare a dus la crearea unor forme asemănătoare cu cele de pe pereții de sare ai Lacului Brâncoveanu, cu avene sau honuri și lapiezuri. Pe marginea cuvetelor lacustre sunt prezente fenomene de prăbușire și alunecări de teren. Dizolvarea naturală a formațiunilor salifere are loc sub o cuvertă constituită din roci permeabile sau în aflorimente, unde nu există un acoperământ protector.
Aflorimentele de sare cele mai atrăgătoare din punct de vedere turistic sunt pereții de sare deschiși de apa Lacului Brâncoveanu și peretele nordic al Lacului Ocnița. Degradarea suprafeței terenului datorită dizolvării sării este un fenomen destul de frecvent, ce evoluează în etape, în funcție de energia de relief, regimul hidrologic și caracteristicile hidrogeologice ale depozitelor reziduale acoperitoare. Dacă cotele nivelului hidrostatic din zona de aflorare a masivului de sare se mențin constante la nivelul lacurilor, atunci viteza de dizolvare a sării scade la valori neglijabile, datorită îngroșării cuverturii de depozite reziduale și datorită soluțiilor saturate ce staționează pe spinarea masivului de sare.
La orice schimbare a nivelului hidrostatic local, viteza de dizolvare a sării din masiv poate crește foarte mult în unele puncte, determinând denivelări ale suprafeței. La scăderea nivelului hidrostatic, viteza de dizolvare a sării din spinarea masivului crește brusc, din cauza scurgerii apelor saturate care protejează sarea. În cazul ridicării nivelului hidrostatic, începe dizolvarea rapidă prin tăierea orizontală a sării situată anterior deasupra nivelului hidrostatic. În aflorimentul de sare al Lacului Brâncoveanu se observă tăieturile orizontale de dizolvare, ce marchează vechile niveluri hidrostatice locale.
Dizolvarea naturală a masivului de sare are loc în salturi: după o perioadă îndelungată de dizolvare lentă și de stabilire a unui echilibru, la orice modificare naturală sau provocată de om a nivelului hidrostatic local, urmează o dizolvare rapidă, însoțită de degradarea suprafeței.
Zona Ocna Sibiului se încadrează în climatul temperat continental de deal și podiș cu altitudini de 400-600 m, având unele nuanțe locale, în concordanță cu variațiile mici ale elementelor meteorologice, constituind un climat de trecere între Podișul Secașelor și Depresiunea Sibiului. Particularitățile climatice constituie un mijloc important de prevenire și tratament al unor boli.
Radiația solară însumează 106.820 cal/cm, iar durata medie de strălucire a soarelui este de 1955,3 ore/an. Numărul mediu lunar de zile cu confort termic, în iulie, la amiază, este de 11, iar cel de inconfort prin încălzire, de 8, lunile relaxante fiind aprilie, mai, septembrie și octombrie. Numărul mediu anual de zile cu cer senin este de 118, iar cel de zile cu cer acoperit de 120. Temperatura medie anuala este de 8,9 C, mai mult decât dublă față de stațiunea climaterică Păltiniș, un alt punct de atracție turistică al județului Sibiu. Amplitudinea termică este de 23,4 C.
Privit în ansamblu, climatul stațiunii și mai ales topoclimatul bazinului depresionar dolinar prezintă un caracter "de adăpost", favorizând tratamentul balnear. Elementul cel mai reprezentativ din acest punct de vedere îl constituie insolația puternică (aproximativ 118 zile senine într-un an, în special în perioada mai- septembrie), cumulată și cu calmul destul de frecvent.
Rețeaua hidrografică este colectată de râul Visa, afluent pe stânga al Târnavei Mari. Bazinul hidrografic al acestui râu este de 555 km și lungimea de 42 km, la Ocna Sibiului, în cursul superior, debitul fiind mic și variabil. Procesul de colmatare al albiei este relativ înaintat, scurgerea apei fiind lentă, însa foarte rar, la debite mari, s-au produs inundații în partea de nord-est a orașului, ceea a determinat regularizarea albiei în acest sector. În aval de oraș, pe râul Visa și pe afluentul sau Râura, până la localitatea Loamneș, s-au amenajat zece bazine lacustre-heleștee pentru creșterea crapului. Nivelul freatic se situează la adâncimea medie de 1,5 m, apa fiind în general nepotabilă în zona diapirului de sare, și la 3-4 m pe terasa din amonte a așezării, unde apa este potabilă.
Perimetrul de protecție hidrologică de 53 ha situat la suprafața masivului de sare cuprinde 14 lacuri antroposaline, situate la niveluri diferite, precum și numeroase lacuri mici carstosaline, apărute pe cale naturală. O schiță din anul 1770 precizează că, pe lângă salinele aflate în exploatare, "erau în acest timp încă 13 saline inundate de mulți ani". Salinele din această perioadă au fost săpate în masivul de sare după metoda maramureșeană "tip clopot", cu unul sau două puțuri, și au fost amenințate deseori de izvoare sau erupții de apă, fiind abandonate definitiv, rând pe rând, datorită inundațiilor sau chiar spațiului insuficient de mare dintre două ocne. Abandonarea exploatărilor de sare a avut ca urmare pătrunderea apelor de infiltrație, dizolvarea părții superioare a calotei și, în special, a pragurilor care susțineau puțurile, împreună cu o parte a terenului înconjurător. Astfel pe locul fostelor exploatări se formau cu timpul excavații pline cu apă, lacuri mai mici sau mai mari, prezente în Evul Mediu sub denumirea de "vetustissimae fodinae" (mine foarte vechi). Lacurile au în general suprafețe mici, însă adâncimile sunt mari, datorita fostelor mine de tip clopot.
Salinitatea crește de la suprafață, unde există un aport de apă dulce din ploaie și din scurgere superficială, spre adâncime, unde devine maximă la contactul cu masivul de sare (320 g/l). Aceasta duce la stratificarea termica a apei (heliotermie) astfel: sub un strat de 1,5 m de apa puțin concentrata și mai rece urmează până la 2,5 m un strat de apă caldă care este de fapt orizontul cu temperatură maximă: 30-35 C, a cărei temperatură depinde de intensitatea razelor solare. Sub acest strat temperatura scade spre adâncime, devenind constantă. Amestecul apei prin balneație duce la dispariția fenomenului de heliotermie.
Lacurile din ștrand: Lacurile Horea, Cloșca, Crișan s-au format prin inundarea a șase saline neatestate documentar. Pe locul lor, în 1770, erau menționate: Lacul Roșu Interior, Lacul Roșu Exterior, Lacul Verde Interior, Lacul Verde Exterior, Lacul Femeilor, Lacul Liber. În anul 1844, se foloseau deja pentru băi, iar în anul 1846, Lacul Cloșca a fost împrejmuit, ceea ce dovedește importanța lui pentru balneație. Suprafața totală a oglinzii de apa este de 7848,6 m2. Adâncimile maxime sunt: Lacul Horea -44,5 m, Lacul Cloșca -34,55 m, Lacul Crișan -44 m. Salinitatea la suprafață este de 69-72 g/l, iar la adâncime, unde apa vine în contact cu masivul de sare, atinge 330 g/l. În jurul lacurilor sunt amenajate cabine, grup sanitar, dușuri și platforme de lemn pentru plajă. Izvoarele minerale Horea, Cloșca, Crișan, captate in sud- vestul lacului Crișan, în anul 1888, provin din nivelul freatic al Dealului Băilor. Apa este clororosodică, bromurată, cu temperatura de 13oC și mineralizarea de 14 g/l (Crișan), 6 g/l (Cloșca), 3 g/l (Cloșca). Debitul izvorului Horea este de peste 400 l/24 h; utilizat în tratamente.
Lacurile din parcul stației C.F.R.: Lacul fără fund (Lemnelor) s-a format pe locul salinei "Francisc Grube", părăsită în 1775 datorită infiltrațiilor de apă. Suprafața oglinzii de apă este de 1665 m2, iar adâncimea maximă de 32 m. Salinitatea apei la suprafață este de 96 g/l, iar la 6 m, la contactul cu masivul de sare, ajunge la 318 g/l. Lacul este declarat rezervație naturală hidrogeologică, deoarece manifestă cel mai puternic, față de toate celelalte, fenomenul de heliotermie. Astfel in zilele de vară temperatura apei la suprafață atinge valori de 24,5 oC, iar la 2,5 m temperatura ajunge la 31,4oC. Sub 3 m temperatura scade la 12-14oC, devenind constantă spre adâncime. Lacul este folosit și ca bază de cercetare științifică.
Lacul Inului (Pânzelor) își are originea pe locul salinei "Josef", exploatată cu doua puțuri și abandonată în anul 1770, datorită infiltrațiilor puternice prin pereți. Suprafața 875 m2; adâncimea maximă -46 m. Salinitatea apei la suprafață este de 9 g/l; de la adâncimea de 5,5 m atinge 320 g/l.
Lacul Mâțelor se află pe locul unei saline neatestate documentar, însă era exploatată in Evul Mediu târziu, cu sistem clopot, la adâncimea de peste 80 m, prin doua puțuri. Suprafața este de 1232,5 m2; adâncimea maximă -74,7 m (al treilea după Avram Iancu si Ocnița). Salinitatea la suprafață este de 34 g/l și crește, la 8,5oC m adâncime, până la 323 g/l.
Lacul Vrăjitoarelor este un lac mic, pe cale de înmlăștinire, cu apa dulce provenita din precipitații, cu adâncimea de 0,25 m, într-o groapă întinsa, cu vegetație hidrofilă, pe locul unei vechi saline neatestate documentar.
Lacurile din exterior. Lacul Avram Iancu (Ocna Pustie) s-a format pe locul salinei "Fodina Maior" ("Grosse Grube"), exploatată în sistem clopot, prin două puțuri, până la adâncimea de 160 m. Salina a fost abandonata în anul 1849. În salina părăsită au fost înmormântați 349 luptători revoluționari honvezi căzuți în luptele cu armatele habsburgice. În anul 1890, în urma unor ploi torențiale, mina a fost inundată complet, șapte cadavre, conservate de apa suprasaturată în sare, fiind scoase la suprafață. Au fost înmormântate la marginea lacului, unde s-a ridicat, la acea vreme, și un monument comemorativ, care mai târziu a alunecat în apele lacului, datorită dizolvării sării de pe mal. Adâncimea maximă este de 128 m (cel mai adânc lac antroposalin din România și printre cele mai adânci din Europa); salinitatea la suprafață este de 181-200 g/l; suprafață lacustră: 2649 m2. Este legat de Lacul Ocnița (împreună au o suprafață de 10137 m2 ).
Lacul Ocnița s-a format pe seama salinei "Fodina Minor" ("Kleine Grube"), exploatată în sistem clopot până la adâncimea de 136 m, prin două puțuri, și abandonată în anul 1817, datorită infiltrației apelor. În anul 1899, timp de doua zile, s-au infiltrat în salina părăsită apele Pârâului Sărat din apropiere. La început, s-au format trei bazine lacustre, care apoi s-au unit. Din anul 1970, pragul de separație față de Lacul Avram Iancu s-a erodat și, în prezent, cele două bazine sunt unite. Suprafața: 7494,8 m2; adâncime maximă -83 m (al doilea după Avram Iancu). Salinitatea apei la suprafață este de 170- 260 g/l. O pompă de suprafață scotea de la adâncimea de 10 m apa sărată, de 260 g/l, care, printr-o conductă de 800 m, era transportată în stațiune pentru proceduri medicale la cald. Pe malurile sudic și vestic erau amenajate plaje de nisip, vestiare, dușuri, bazin betonat pentru copii și instalații de joacă pentru copii.
Lacul Rândunica (Sf. Ioan) are la origine abandonarea salinei "Nepomuceni Johann Grube". Salina a fost exploatată între anii 1722- 1877, în sistem clopot, cu două puțuri până la adâncimea de 80 m. În anul 1977, printr-o fisură produsă în malul vestic, s-a făcut legătura, în cursul unei singure zile, cu lacul subteran din mina "Ignatiu", ceea ce a provocat o scădere a nivelului apei cu 3 m. Prin acumularea apei din precipitații, lacul a revenit la nivelul anterior. Suprafața este de 2149 m2, adâncimea de -46,54 m, iar mineralizarea apei la suprafață de 8-9 g/l.
Lacul Brâncoveanu este situat pe locul unei saline ce se află în exploatare până în anul 1699, când infiltrațiile de apă au determinat părăsirea ei, la adâncimea de 140 m. Din anul 1866, a început sa se arunce in acest lac sterilul sărat inutilizabil, scos din salinele ce se aflau în exploatare. În anul 1966, nivelul apei lacului a avut o scădere bruscă cu 11 m, ca urmare a scurgerii apei printr-o fisură produsă în peretele de sare, în lacul subteran alăturat din mina "Ignatiu". Lacul este format în aflorimentul masivului de sare, cu pereții la 90 , unde se observă tăieturile orizontale de dizolvare ce marchează vechi niveluri ale apei lacului și unde apele de precipitații au creat prin dizolvare lapiezuri verticale. Suprafața este de 567,5 m2, iar adâncimea maximă de 13,6 m. Salinitatea apei la suprafață este de 310 g/l, fiind cel mai sărat lac din Ocna Sibiului și printre cele mai sărate din țară. În anul 1847 aici s-au construit cabine pe o plută (care azi nu mai sunt), dispunea de asemenea de plaje de lemn și nisip care azi sunt degradate; pentru a coborî în lac are scări din lemn.
Lacul Austel s-a format pe locul unei vechi saline neatestate documentar. În anul 1922, nivelul apelor sale era mult mai ridicat decât în prezent și a fost coborât prin drenare artificială, deoarece s-a crezut ca apele sale inundă salina "Ignatiu", ce se afla în exploatare. Suprafața este de 254 m2 și adâncimea maximă de 2,5 m.
Lacul Gura Minei s-a format prin prăbușirea unui puț din nordul salinei "Ignatiu", deschisă în anul 1780. Din anul 1786, se continuă exploatarea sării diferit de sistemul maramureșean "tip clopot", cu două galerii trapezoidale situate perpendicular, apa care inunda salina fiind scoasă permanent la suprafață.
Alăturat, se află în curs de formare Lacul Mihai Viteazul, cu originea în trei lacuri mici carstosaline. Suprafața sa este de 504,8 m , în continuarea și la nivelul Lacului Gura Minei, iar apa este deversată în Lacul Ocnița printr-un canal de supra-plin.
Lacul Balta cu nămol s-a format într-o excavație în acoperământul sării, unde s-a depozitat sterilul sărat neutilizat din exploatarea salinei "Ignatiu" (în apropierea fostei magazii de sare). Constituie sursa de nămol terapeutic pentru stațiunea balneoclimaterică și pentru turiști. Suprafața 306,92m; adâncimea maximă – 1,05 m. Nămolul sapropelic conține 58,89 % substanțe minerale, 34,65 % apă și 6,75% substanțe organice.
Lacul Verde (al poporului) își are originea în două saline apropiate, neatestate documentar, ce se exploatau concomitent și care au fost abandonate din cauza infiltrațiilor de apă. Datorită colmatării avansate a lacului, depunerile de nămol împiedică contactul apei cu masivul de sare. Suprafața este de 3001,3 m2, iar adâncimea maximă de 3,25 m. Salinitatea la suprafață este de 8-9 g/l.
Lacurile stațiunii Ocna Sibiului
Tabelul nr. 3.1
Sursa:** http://www.primariaocnasibiului.ro/OcnaSibiului/Asezare.aspx
Ocna Sibiului are o vegetație de pădure de amestec de cvercinee cu alte foioase (șleau) și cu vegetație de pajiști, cu un biotop caracteristic sărăturilor.
Pădurea de gorun (Quercus petraea) și de amestec de cvercinee și alte foioase s-a restrâns prin defrișări la 13% din suprafața fondului funciar și este răspândită pe dealurile din vestul localității, unde izvorăște Visa și afluentul acesteia Râura. În etajul dominant, gorunul se asociază cu stejari, tei, frasini, fagi, pini, molizi, paltini, ulmi, cireși. Al doilea etaj de arboret este format din carpen împreună cu jugastru, măr și păr pădureț. Arbuștii sunt prezenți frecvent prin alun, păducel, lemn câinesc, sânger etc. Stratul ierbos este format din steluța, păiuș, horști etc.
Pășunile și fânețele naturale valoroase reprezintă 42,9% din suprafața agricolă, fiind formate, în cea mai mare parte, pe locul pădurilor de gorun defrișate. Principalele specii sunt: păiuș de livadă, păiuș, iarba vântului, raigras, trifoi alb, golomăț, timoftica, firuță. În lunci se întâlnesc: rogoz, coada calului, trestie etc.
Biotopul din jurul lacurilor sărate și din împrejurimi formează zone concentrice bine diferențiate. Suprafețele abrupte argilomarnoase, cu un grad de acoperire redus, dau un aspect de stepă uscată, cu vegetație răzleață. Printre mediile faunistice dominate de insecte, sunt caracteristice biotopului din jurul lacurilor câteva lepidoptere. În apa sărată biomasa variază de la un lac la altul.
Din bogata faună de interes cinegetic apar: căprioara, mistrețul, iepurele, viezurele, potârnichea, fazanul, vulpea, lupul, pârșul de ghinda, pisica sălbatică etc. Dintre păsările comune amintim sturzul cântător, mierla neagră, scorțarul, ciocănitoarea verzuie, șoimul rândunelelor, pițigoiul mare, cucuveaua pitică, huhurezul mic.
Lacurile piscicole amenajate în lunca Visei și a afluentului său Râura sunt heleștee pentru creșterea crapului comun și a altor varietăți: crap, crap fitofag, crap-oglindă, lin, caras, somn. Stufărișurile și păpurișurile constituie loc de hrană și adăpost pentru rațe, gâște și stârci. Este răspândit crustaceul filopod, artemia salină, care împreuna cu alte nevertebrate, formează prin descompunere nămolul sapropelic.
Obiectivele cercetării, definirea principalelor direcții de cercetare și a ipotezelor de lucru
Obiectivul major al cercetarii il constituie proiectarea unor optiuni strategice de valorificare a resurselor naturale bazate pe economie, conectate la mediul rural si sustinute de biodiversitate, care sa conduca la o mai buna adaptare dar si imbunatatire a politicilor de valorificare a resurselor naturale. In cadrul cercetarii s-a urmarit atat identificarea problemelor prinvind slaba valorificare a resurselor naturale cat si potentialul pe care acestea din urma il dezvolta. Pentru indeplinirea obiectivului general au fost stabilite cinci obiective specifice:
Adaptarea si imbunatatirea proiectelor de dezvoltare durabila a resurselor naturale in arealul Ocna-Sibiului;
Identificarea alternativelor de dezvoltare si diversificare a activitatilor din sfera turismului si proiectarea unor masuri strategice conectate la realitatea spatiului studiat care sa promoveze un ansamblu unitar si coerent de criterii si principii ale dezvoltarii turismului balnear in vederea utilizarii in mod eficient a resurselor naturale, umane, energetice, informationale, dar si materiale;
Formularea de recomandari strategice in vederea intensificarii procesului de adaptare a economiei la cerintele dezvoltarii durabile a turismului balnear in corespondenta cu valorile si conceptele globale prind mediul, traditia, conservarea mediului si a peisajului traditional;
Promovarea unei dezvoltari rurale integrante in vederea reducerii discrepantelor dintre mediul urban si cel rural, alaturi de imbunatatirea calitatii vietii prin mentinerea durabilitatii spatiului studiat si sustinerea unor activitati economice viabile;
Cresterea si stabilizarea veniturilor populatiei ca urmare a angajarii in domeniul turistic dar si intr-o gama larga de activitati conexe cu activitatile economice existente in Ocna-Sibiului.
In cadrul studiului au fost identificate posibilitatile de integrare a activitatilor desfasurate in zona Ocna-Sibiului si au fost recomandate directii de actiune privind consolidarea celor durabile.
Pentru realizarea aestor obiective, in cadrul studiului au fost tratate mai multe directii de cercetare:
Diagnoza spatiului Ocna-Sibiului;
Impactul politicilor, programelor si a masurilor de dezvoltare a turismului balnear din Ocna-Sibiului;
Cuantificarea factorilor de influenta si posibilitatea diversificarii activitatilor economice din Ocna-Sibiului;
Optiuni strategice si diversificarea activitatilor microeconomice din regiune.
Avand la baza teoriile si studiile din literatura de specialitate, dar si observatiile personale, am formulat o serie de concluzii specifice:
In cazul promovarii factorilor locali cu oportunitatile de dezvoltare aferente, sursele de finantare si accesul la ele, rolul parteneriatelor dintre sectorul public si cel privat accentueaza manifestarea unui dinamism economic?
Prin valorificarea eficienta a resurselor naturale- in cazul de fata cele balneoclimaterice- vom intensifica procesul de dezvoltare si deversificare economica a spatiului Ocna-Sibiului?
Daca la baza elaborarii politicilor de dezvoltare sta specificitatea si strategiile de atractivitate, printr-o abordare de tip “bottom-up” vor fi create premisele unei dezvoltari si diversificari durabile a activitatilor economice din spatiului studiat?
Daca se adopta strategia de reducere a marginalizarii teritoriale si de extindere a infrastructurii, informatiei si a TIC dezvoltarea si diversificarea activitatilor turistice este intensificata?
Metodologia de cercetare, colectare a datelor și structura eșantionului pentru realizarea studiului
Multitudinea problemelor, necesare de abordat, atunci când se pune în discuție cercetarea valorificării resurselor balneoclimaterice, solicita o metodologie de cercetare care se poate adapta specificitatilor teritoriale. Conform specialiștilor, o astfel de metdologie poate fi studiul de caz, aceasta din urmă confirmând multe proiecte și studii de cercetare atât la nivel național cât și internațional.
Valorificarea resurselor balneoclimaterice este o problemă complexă care solicită validarea mai multor ipoteze, metode de lucru care sunt utilizate atât calitativ cât și cantitativ precum: studiul datelor statistice în domeniu (rapoarte, strategii, studii de caz, monografii), interviuri semistructurate cu factori locali cheie și interviuri structurate pentru colectarea datelor, analiza PESTEL, analiza SWOT și analiza relevantei oportunităților și amenințărilor pentru punctele forte și slabe identificate. Aplicarea studiului de caz afișează o structură schematica a cercetării în teren conform fig. 3.2 și detaliază obiectivele acesteia, formulează întrebări și specifică metodă de colectare a datelor.
Fig. 3.2 Structura metodologica a cercetarii de teren
Culegerea datelor din teren a fost posibila prin combinarea mai multor metode. In acest sens s-a procedat la aplicarea unui studiu de caz- instrument de cercetare cantitativa foarte important, care, impreuna cu informatiile obtinute din analiza secundara a datelor si a literaturii de specialitate (rapoarte, monografii, strategii, studii) a permis conturarea unui studiu mai realist. Totusi folosirea acestei metode nu a fost suficienta, deoarece nu ofera o imagine realista asupra arealului studiat din punct de vedere al activitatilor economice, oportunitatea dezvoltarii, astfel a fost nevoie de o dublare a activitatilor de colectare a datelor cantitative prin organizarea unui interviu semistructurat cu factorii locali cheie. Metodele utilizate in acest scop su fost:focus-grupul, observatia, studiu de caz.
Focus-grupul:este o metoda de intervievare construita pentru a evidentia raspunsuri la anumie probleme de la un numar mic de intervievati. Specificul metodei este dat de participarea concomitent sau etapizat a mai multor factori cheie intr-o sesiune si recrutarea in scurt timp a unui volum mare de informatii calitative prin tehnica “inteligentei impartite”. Informatiile colectate, reprezinta experiente ale paricipantilor, iar compararea acestora la o intelegere mai buna a fenomenului supus analizei. Specialisti recomanda ca utilizarea acestei metode sa se faca in situatiile in care temele de abordat genereaza opinii contradictorii si apare necesitatea de a purta discutii in interiorul grupului. Procdura de lucru in cadrul interviului de grup consta in utilizarea unui ghid de interviu unde sunt inserate intrebari pe teme corespunzatoare obiectivelor cercetatorului. Numarul de participanti la intalnirile focus-grup este limitat, participantii formeaza o echipa si abordeaza teme cunoscute dinainte. Derularea unei intalniri focus-grup este constituita din urmatorii pasi:
Selectarea participantilor- trebuie sa conduca catre constituirea unor grupuri in interiorul carora sa existe omogenitate. Numarul de participanti, in general, variaza de la 6 pana la 10 pe grup. De obicei, participantii nu se cunosc dinaninte;
Proiectarea ghidului de interviu- se recomanda sa fie fundamentata pe o atenta definire si o buna delimitare a temelor abordate. Ghidurile pentru fiecare grup vor fi diferite, iar majoritatea intrebarilor deschise;
Alegerea si instruirea facilitatorilor- facilitatorul trebuie sa dovedeasca creativitatea si motivatia lui si sa aiba o buna relatie cu participantii;
Cursul discutiei- discutia poate fi lansata intr-un mod relativ deschis prin introducerea temei sesiunii si prin punerea unei intrebari simple de interes general. Ghdiul de interviu ii amintste facilitatorului toate punctele estentiale care trebuie discutate;
Analiza si raportarea rezultatelor- este etapa finala care consta in interpretarea si compararea informatiei primite de la participanti si cautarea opiniilor comune si divergente in cadrul fiecarui grup.
Observatia: este o metoda calitativa suplimentara folosita in cercetarea de teren, ce poate aduce un plus de cunoastere datorita faptului ca cercetatorul poate studia fenomenul in cadrul sau natural. Observatia participativa consta in faptul ca investigatorul culege date prin participarea intr-o zona a vietii sociale. Observatorul nu incepe testarea ipotezelor, ci intra in arena cu o minte deschisa. Presupunerea e ca ipotezele adecvate nu pot fi formulate fara intelegerea situatiei si a mentalitatii membrilor grupului. Observatia ne-participativa reprezinta o metoda bazata pe neimplicarea personala a cercetatorului in fenomenul studiat, astfel evitandu-se implicarea emotionala si o subiectivitate mai insemnata in procesul studiului.
Studiu de caz:este metoda care permite o abordare complexa si profunda a unei probleme in situatii in care nu exista informatii destule si este necesara realizarea unui studiu exploratoriu. Studiul de caz este o metoda de analiza holistica aplicabila situatiilor complexe si infatiseaza intr-un mod complet o situatie data pentru a obtine o imagine exacta a fenomenelor actuale si pentru a intelege cauzele ce le-au determinat scopurile declarante ale studiului de caz sunt de a:
Ilustra, fapt pentru care studiul de caz devine un instrument utilizat pentru a adauga realism unei evaluari, prezentat intr-o forma narativa;
Explora sau de a prezenta ipoteze pentru cercetari viitoare, identificand diferite puncte de vedere ale partilor interesate;
Analiza critic, de a verifica si valida afirmatii referitoare la un program, sau strategie;
Evalua modul de implementare, respectiv de a controla difuzarea de servicii si mecanismele ei, deseori in diferite locuri;
Analiza impactul programelor si a intelege caracterul unor procese ce produc diferite efecte.
Diagnoza socio economică a arealului Ocna Sibiului
Componentele ruralului din Ocna-Sibiului, sunt reprezentate de componenta sociala si componenta economica. Fiecare dintre acestea este structurata pe subcomponente, astfelt incat spatiul rural ia forma unei retele arboricole de legaturi si coneziuni care mijlocesc fluxuri de materie, energie si informatie in diferite directii si de diferite intensitati. Componenta fizica a sistemului rural din Ocna- Sibiului contine substratul geologic, relieful, clima, reteaua hidrografica, vegetatia, fauna si solurile; componenta sociala contine populatia rurala si habitatul rural, iar componenta economica cuprinde resursele naturle, agricultura, industria rurala, transporturile, comertul si turismul rural.
Orașul Ocna Sibiului are o activitate economică redusă și puțin variată. Terenurile agricole sunt lucrate în cea mai mare parte cu mijloace modeste. În localitate funcționând o cameră agricolă cu 2 specialiști.
Activitatea industrială este slab reprezentată, la nivelul localității desfășurându-și activitatea doar câteva unități cu profil industrial (fabrică de mobilă, croitorie, tacâmuri, patiseruie), cea mai importantă unitate industrială fiind S.C. ICOS S.A., amplasată la intrare în localitate și are ca domeniu de activitate confecționarea de tacâmuri inoxidabile. Sectorul de prestări servicii este slab reprezentat în oraș cu număr redus de angajați, pondere nesemnificativă în cifra de afaceri a orașului; majoritatea fiind de reparații auto. Scăderea veniturilor localnicilor determină solicitarea din ce în ce mai mică a prestărilor de servicii.
Resursa naturală de bază, care constituie suportul dezvoltării economice a orașului Ocna Sibiului, sunt complexul de lacuri sărate . Cele 52 lacuri antroposaline și castrosaline au o suprafață totală de 35.741 mp cu un volum de apă acumulată de 265.699 mc. Suprafața totală a zonei lacurilor este de 60 ha, fiind zonă protejată. Prezența lacurilor sărate la Ocna Sibiului a dus la creșterea turismului. Acest tip de activitate are un potențial mare de dezvoltare. Dezvoltarea localității din punct de vedere economic este atragerea de investitori în turism.
Din totalul de 2774 persoane apte de muncă 2718 lucrează, din care 1888 persoane în agricultură (lucrează terenurile proprietate personală). Economia localității este reprezentată de S.C. ICOS S.A. cu 35 angajați și S.C. FASCINATIA LOCUINȚEI SRL cu peste 25 angajați. Restul fac naveta la Sibiu. Numărul total de agenți economici existenți pe teritoriul orașului Ocna Sibiului la data de 31.12.2005 este prezentat în Tabelul nr. 3.1.
În zonă se dezvoltă Zona industrială Ocna Sibiului ZIOS, pe o suprafață de circa 60 h ce va funcționa în regim de parc industrial privat. Aceasta este o oportunitate majoră pantru dezvolarea orașului prin atragerea de investitori, creșterea gradului de ocupare al forței de muncă locale și realizarea de venituri suplimentare importante la bugetul local.
Numărul total de agenți economici existenți pe teritoriul orașului Ocna Sibiului la data de 31.12.2005
Tabelul nr. 3.1
** Sursa: http://www.primariaocnasibiului.ro/OcnaSibiului/Strategiadedezvoltare.aspx
Diagnoza politica:
Dezvoltarea spatiului urban cat si rural este marcata de momentul aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana (1 iauarie 2007), fapt care semnalizeaza inceputul unei noi ere in economia si dezvoltarea rurala a tarii noastre. Acest moment influenteaza dezvoltarea spatiului atat urban, cat si cel rural pe cel putin doua directii: in sensul adaptarii economiei rurale in vederea integrarii pe piata interna a Uniunii Europene, dar si a adoptarii in totalitate a Politicii Agricole Comune, ceea ce constituie un puternic factor de presiune asupra autoritatilor locale. Considerate motoare ale economiei, orasle sunt catalizatori pentru creativitate si inovare. Diversele dimensiuni ale vietii urbane- economica, sociala, culturala si de mediu- sunt strans legate intre ele, iar succesul in materie de dezvoltare urbana poate fi atins numai prin intermediul unei abordari integrate.
Una dintre problemele majore cu care se confrunata orasul Ocna Sibiului si care necesita investitii financiare din partea autoritatilor locale si judetene este regenerarea urbana, sau mai bine zis creearea unor locuri de munca mai bine platite; cresterea dorintei de investitii in zona de catre investitori straini; atragerea de fonduri rambursabile si nerambursabile din partea Uniunii Europene pentru dezvoltarea orasului. Un accent crescut din partea autoritatilor locale trebuie pus si pe dezvoltarea orasului prin prisma protectiei mediului, prin amenajrea de spatii verzi, inlocuirea actualului iluminat public cu surse regenerabile de energie, actualizarea gradului de eficienta energetica a locuintelor. “Climatul politic este caracterizat de elementele prezentate, iar evaluarea acestuia este importanta in stabilirea strategiilor nationale de dezvoltare a spatiilor rurale si urbane.”
Diagnoza economica:
Mediul economic este alcatuit dintr-un ansamblu de elemente care compun viata economica a spatiului in care actioneaza atat firmele, cat si micii intreprinzatori si producatori in cazul orasului Ocna Sibiului. Orasul are o activitate economica redusa; terenurile agricole sunt lucrate de catre locuitorii orasului, iar lipsa unui spatiu destinat comercializarii produselor agricole ingreuneaza situatia economica a orasului. Lipsa investitorilor straini in zona atrage dupa sine o scadere a veniturilor locuitorilor si migratia acestora catre orase mai mari. Sursa naturala de baza a veniturilor a locuitorilor o reprezinta agricultura si prezenta complexului de lacuri sarate din zona. Prezenta acestora din urma in zona a dus la o dezvoltare rapida a orasului din punct de vedere economic, deoarece au functionat ca un magnet in cazul investitorilor.
Diagnoza sociala:
Mediul social alaturi de cel economic reprezinta baza analizelor privind dezvoltarea locala. In ultima perioada tendinta populatiei este de diminuare, de aceea pentru a veni in sprijinul locuitorilor, autoritatile locale si-au propus in perioada 2014-2020 atragerea de fonduri privind modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare si sociale. In urma acestor atrageri de fonduri, orasul va prezenta o valoare in crestere a populatiei, valoare ce se mentinea constanta de la ultimul recesamant realizat in anul 2002. Tendinta de declin demografic de datoreaza mai multor factori cum ar fi: potentialul economic care nu poate asigura ocuparea resurselor de munca; plecarea populatiei de altor etnii in tara de origine; lipsa investitorilor in zona. Masurile care ar trebui luate in considerare sunt:
Cresterea calitatii sistemului de invatamant prin reabilitarea si modernizarea scolilor, gradinitelor din zona;
Cresterea si dezvoltarea sistemului de sanatate- accesul locuitorilor la servicii de sanatate de calitate conform Ununii Europene;
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii specifice intreventiilor in situatii de urgenta
Diagnoza tehnologica:
Mediul tehnologic este un element cheie in analiza pestel, deoarece acesta are un rol important asupra bune functionari a orasului. Accesul rapid la drumul European E81; dezvoltarea infrastructurii de comunicare, date si voce; prezenta sistemului de canalizare in oras sunt cateva din elementele cheie prezente in orasul Ocna Sibiului. Totusi autoritatile locale doresc sa modernizeze reteaua de transport prin extinderea retelelor rutiere,accesul in satul Toparcea sa fie facut pe drum modernizat.
Diagnoza mediului:
“Consecintele multiple ale poluarii au determinat, in ultimele decenii, ca protectia mediului sa devina una dintre cele mai importante si mai serioase probleme ale umanitatii. Astfel, societatea trebuie sa faca eforturi pentru a reduce impactul negative exercitat de cresterea economica asupra mediului inconjurator”
In cele ce urmeaza vom analiza domeniile de interes major ale orasului Ocna-Sibiului, in vederea identificarii posibilelor avantaje si dezavantaje ce intervin in calea dezvoltarii durabile.
Politic:
Politici sociale corespunzatoare
Adaptarea economiei la cerintele Uniunii Europene;
Creearea unui parteneriat intre investitorii locali si autoritatile locale;
Atragerea investitorilor;
Creearea unui mediu de afaceri propice dezvoltarii acesteia;
Economic:
Prezenta politicilor economice, fiscale, bugetare;
Forta de munca crescuta;
Infrastructura dezvoltata pentru initierea si dezvoltarea mediului de afaceri;
Rata de activitate crescuta-turism, agricultura;
Rata crescuta a somajului
Social:
Numarul populatiei in crestere;
Nivelul de educatie la nivel liceal-prezenta unui liecu in oras;
Structura pe varste este in crestere- populatia tanara depaseste cea varstnica;
Tendinta populatiei de migrare catre orasele mai mari;
Interesul crescut pentru cautarea unui loc de munca este in crestere- peste 32 % dintre localnici isi cauta un loc de munca
Tehnologic:
Derularea programelor de dezvoltare a infrastructurii;
Reabilitarea sistemului centralizat de alimentare a orasului cu apa;
Infrastructura de comunicare dezvoltata- acces la internet, telefonie fixa si mobila;
Receptivitatea autoritatilor locale fata de inovatiile digitale;
Existenta planului urbanistic in format digital
Enviromental:
Deschiderea administratiei locale fata de politicile privind mediul inconjurator;
Gestionarea eficienta a deseurilor pentru protectia factorilor de mediu;
Amenajarea centrului pentru colectarea selectiva a deseurilor menajere;
Atragerea de fonduri si programe de dezvoltare a protectiei mediului
Legislativ:
Reglementari ale autoritatilor locale privind: protectia mediului; ONG-urile; impozitarea; cresterea competitivitatii in mediul de afaceri; sanatatea publica
Promovarea incluziunii sociale din partea autoritatilor locale[18]
Rezultatele obtinute in urma aplicarii analizei Pestel sunt prezentate mai sus si cuprind criteriile majore de diagnoza( Politice, Economice, Sociale, Tehnologice, ale Mediului, Legislativ).
Din cele prezentate se desprinde concluzia ca intreprinderile in spaiul rural Ocna-Sibiului cu unele exceptii manifesta o evolutie buna in directia dezvoltarii si diversificarii lor, porinind de la ideea ca un rol important in realizarea acestui obiectiv revine serviciilor, care inregistreaza cresteri mai ales la nivelul transporturilor (in special transporturile rutiere), turismului, respectiv agroturismului, telecomunictiilor, dar fara a se reusi valorifcarea importantului potential turistic al arealului Ocna-Sibiului.
3.5 Analiza SOWT
Analiza S.O.W.T. (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats) nu este altceva decat o analiza diagnostic care pune in evident atat punctele forte, cat si punctele slabe- din mediul intern, oportunitatile si amenintarile din mediul extern. Analiza SOWT este o metoda importanta a managementului strategic nu numai la nivelul intreprinderii, dar si la nivel territorial, ea constituie una din etapele importante ale laborarii strategiei de dezvoltare.
Analiza SOWT constituie premisa pregatirii strategiilor de dezvoltare, care, de fapt, sustin evolutia viitoare a politicilor de dezvoltare rurala. Aceasta metoda analizeaza atat mediul intern(puncte forte si puncte slabe), cat si mediul extern al organizatiei sau domeniului investigat(oportunitati si amenintari).
Analiza prezentată are scopul de a pune în evidență elementele de sprijin pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare locală și urmărește în general principalele domenii și sub- domenii de evaluare a situației economice și sociale a orașului Ocna Sibiului. Având în vedere numărul mare de puncte slabe identificate, în raport cu cele tari, se poate aprecia că strategia care va fi propusă ar trebui să pună accentul într-o primă etapă, pe contracararea slăbiciunilor, înainte de a urmări valorificarea și maximizarea atu-urilor. Pe de altă parte, existența unor oportunități ale mediului extern (programe, interes turistic etc.) poate încuraja o strategie pro-activă din acest punct de vedere, conducând astfel la o strategie de tip minim – maxim, respectiv minimizare slăbiciunilor și maximizarea oportunităților.
România se află în fața celei mai importante oportunități de dezvoltare, în contextul disponibilizării Instrumentelor Structurale și al integrării crescânde într-o economie tot mai globalizată. Viitorul României este acela al unei economii dinamice, competitive și inovative, funcționând în structurile economice, sociale și politice ale Uniunii Europene și ale economiei globale.
Orașul Ocna Sibiului trebuie să fie pregătit să valorifice avantajele potențiale asociate acestor schimbări. Există provocări importante în adaptarea sistemelor economice, sociale și instituționale, pentru a maximiza beneficiile acestor procese și a gestiona schimbările și impactul inevitabil asupra populației. Prin urmare, toate aspectele societății trebuie orientate către o creștere economică sustenabilă.
Punctele tari reprezinta resursele care sunt folosite in vederea obtinerii avantajului din punct de vedere al dezvoltarii a mediului intern;
Punctele slabe sunt atributele negative care pot conduce la esecul dezvoltarii mediului intern;
Oportunitatile reprezinta punctele care influenteaza favorabil dezvoltarea mediului intern. Ne fiind valorificate la momentul oportun,acestea pot afecta dezvoltarea mediului intern;
Amenintarile sunt acele situatii care pot conduce la o degradare a dezvoltarii mediului intern.
Atat oportunitatile cat si amenintarile fac parte din categoria factorilor care influenteaza mediul intern din exterior, adica ei cuprind acele elemente macroeconomice pe care mediul intern in unele situatii nu ii poate controla.
Utilitatea acestei analize reiese din posibilitatea recunoasterii potentialelor oportunitati de dezvoltare care pot fi valorificate, cat si a posibilelor amenintari care ar putea impiedica dezvoltarea, deoarece acestea influenteaza negativ asupra mediului intern.
Atat oportunitatile cat si amenintarile identificate intr-un anumit areal, apartin celor doua componente ale mediului ambiant: micromediu, respectiv macromediu. Componentele macromediului privesc, tendinte de crestere economica atat la nivel regional, national cat si global, care influenteaza zona rurala in sens general. Pentru studiul acestor componente, se utilizeaza doua abordari: una care pune accent pe elementele politice, economice, social-culturale, tehnologice, ecologice si legale (PESTEL), iar pe alta, cele sociale, economice, politice, tehnologice, educationale, de piata, de schimbari in mediul afaceri, de etica si de regulamante(SEPTEMBER).
Analiza swot a mediului intern din perspectiva resurselor umane, sociale, culturale si a invatamantului:
Puncte tari:
Imagine și un nume cunoscut la nivel național;
Centru urban cu servicii de interes inter-comunal (spital, liceu, bănci, judecătorie, poștă, notariat, târg, administrație financiară);
Centru de interes comercial – organizare târg săptămânal;
Forță de muncă cu educație superioară și medie;
Forța de muncă existentă calificată diversificat: constructori, fierari, șoferi, mecanici, tâmplari, confecții textile și pielărie și relativ tânără;
Forță de muncă cu tendințe de stabilitate (în sensul păstrării unui loc de muncă);
Stoc de animale (bovine, ovine);
Producție semnificativă de cereale;
Dezvoltarea activitatilor de transport persoane si marfuri(sector care a creat locuri de munca in ultimii ani);
Cresterea numarului de vizitatori ai ansamblului Ocna-Sibiului in ultimii ani;
Numarul mare de vizitatori/ turisti in sezonul cald(depasesc capacitatile de cazare existente);
Statutul juridic clar al proprietatii private(toti locuitorii orasului detin titluri de proprietate);
Disponibilitatea autoritatilor locale de a-si imbunatati performantele manageriale;
Existenta proiectelor in curs de derulare ”Reabilitarea infrastructurii pentru cresterea atractivitatii statiunii balneare Ocna-Sibiului” si “Extinderea zonei lacurilor naturale, reabilitarea parcului balnear Ocna- Sibiului”;
Organizarea evenimentelor locale (de exemplu, Sarbatoarea salinelor, Zilele orasului);
Mediul asociativ este bine conturat(parteneriate intre asociatiile existente in localitate);
Unitatile de invatamant se afla intr-o stare buna de functionare;
Existenta dispensarelor medicale;
Existenta infrastructurii culturale (caminul cultural din Toparcea si casa de cultura).
Puncte slabe:
Lipsa unor strategii de dezvoltare a orasului;
Orasul nu are un aspect primtor(lipsa toaletelor publce din oras, a spatiilor verzi);
Lipsa unor studii de piata privind valorificarea resurselor naturale;
Lipsa unui personal calificat in domeniile cheie de activitate: turism si agricultura;
Incapacitatea de functionare a singurului liceu din oras;
Lipsa informatiilor pentru producatorii agricoli;
Lipsa activitatilor cu valoare adaugata scazuta;
Lipsa cunostintelor elementare ale producatorilor agricoli in domeniu;
Lipsa unor servicii turistice:informatii, marketing, legatura cu pensiuni/ hoteluri;
Standartele in domeniul turistic si alimentatie publica scazute;
Slaba relationare intre domeniile publice si cele private;
Inexistenta parteneriatelor intre activitatile locale si cele private;
Lipsa unor strategii de promovare a localitatii si a zonei la nivel national;
Performanta scazuta a activitatilor din partea autoritatilor locale;
Lipsa unor strategii de colectare si reciclare a deseurilor din satul apartinator Toparcea;
Lipsa unor strategii privind existenta unui centru pentru colectarea si valorificarea resurselor pomicole;
Sporul natural negative, scaderea numarului populatiei;
Infrastructura scolara si cea sanitara se afla intr-o situatie precara:Sali de clasa invechite, lipsa aparaturilor de inalta calitate in dispensarul localitatii;
Lipsa atragerilor fondurilor pentru reabilitarea fondurilor culturale.
Oportunitati:
Finanțări pentru investiții prin Instrumentele structurale;
Existența de programe de sprijin pentru incadrarea șomerilor;
Bursa locurilor de muncă pentru comunități dezavantajate;
Existența unor programe la Ministerul Transporturilor Construcțiilor și Turismului pentru stațiunile și zonele turistice de interes turistic național;
Dezvoltarea sistemului de asigurări de sănătate private.
Amenintari:
Emigrarea forței de muncă calificată în special în Italia, Grecia, Spania, Germania, Franța;
Scăderea natalității, îmbătrânirea populației, reducerea sporului natural și a numărului de locuitori;
Schimbările frecvente și contradictorii ale cadrului legislativ;
Diminuarea interesului tinerilor pentru cultură, artă, tradiții, folclor;
Ușurința cu care tinerii adoptă valorile așa-zis „occidentale” și renunță la cele autohtone.
Analiza swot a mediului intern din perspectiva transportului, a mediului, a retelelor tehnico-edilitare si a economiei locale:
Puncte tari:
Existenta IMM-urilor in oras: SC. ICOS. SA, SC. FASCINATIA LOCUINTEI. SRL;
Mediul de afaceri in dezvoltare;
Orasul dispune de un sistem de canalizare centralizat;
Infrastructura de comunicatie dezvoltata: telefonie fixa si mobila, internet, posta;
Accesul rapid la drumul european E81;
Capacitatea de cazare a turistilor in hoteluri, pensiuni, campinguri;
Pozitia orasului pe un traseu turistic de interes national;
Existenta serviciului public comunitar de interventii pentru situatii de urgenta;
Deschiderea autoritailor locale privind investitorii;
Existenta pietei agroalimentare, unde este pemis atat accesul producatorilor cat si micilor meseriasi;
Orasul dispune de o retea de alimentare cu gazele naturale.
Puncte slabe:
Multi proprietari ai capacitatilor de productie aflate in conservare nu au posibilitatea de valorificare a acestora;
Reteaua de apa potabila este invechita si subdimensionata;
Eficienta redusa a serviciilor de gospodarire comunala;
Drumurile localitatii sunt nemodernizate total;
Drumul catre satul apartinator, Toparcea, este greu practicabil in sezonul rece;
Lipsa unui sistem de canalizare si a unei statii de epurare a apei uzate proprie;
Centrul istoric al orasului este neintretinut, iar elementele de patrimoniu sunt partial distruse;
Lipsa locuintelor pentru tineri;
Interesul scazut pentru infiintarea de microferme pentru cresterea de: bovine, ovine, porcine, caprine;
Lipsa spatiilor amanajate pentru reciclarea si valorificarea deseurilor menajere.
Oportunitati:
Existenta strategiei de dezvoltare socio-economica a judetului Sibiu;
Existenta strategiei de dezvoltare si promovare a turismului in judetul Sibiu;
Existenta in apropiere a deponiei ecologice Cristian;
Atragerea investitorilor care folosesc tehnoloii nepoluante;
Accesul la instrumentele struturale;
Facilitarea parteneriatelor intre investitorii straini si cei locali;
Promovarea produselor agroalimentare ecologice si traditionale.
Amenintari:
Neimplementarea corespunzatoare a unor proiecte cu finantare externa;
Lipsa colaborarii eficiente intre consiliul judetean si autoritatile locale.
Analiza sowt din perspectiva resurselor financiare a mediului intern:
Puncte tari:
Facilitati pentru investitorii romani sau straini(concesionarea terenurilor la un pret scazut)
Puncte slabe:
Colectarea impartiala a impozitelor locale;
Insuficienta resurselor de la bugetul local si cote reduse din redistribuiri;
Lipsa resurselor financiare pentru asigurarea cofinantarilor si plata studiilor de fezabilitate, asigurarea cheltuielilor neeligibile pentru implementarea unor proiecte cu fiantare europeana.
Oportunitati:
Existența unor programe guvernamentale /ale unor donatori internaționali (agricultură, mediu, sănătate, turism, învățământ, comunități defavorizate);
Programe de finantare externa;
Programe de finantare nerambursabile europene;
Programul Agenției pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperație pentru sprijinirea meșteșuguri.
Amenintari:
CAP IV
OPȚIUNI DE VALORIFICARE A RESURSELOR BALNEOCLIMATERICE
Inca de la aparitia sa sub forma organizata, turismul s-a aratat a fi un fenomen scio-economic, in deplina ascensiune, determinat de dorinta si nevoia umana de odihna, recreere, cunoastere, refacere fizica si mentala, foarte necesare in conditiile covilizatiei actuale.
In contextual implicatiilor economice se inscribe si contributia turismului la dezvoltarea unor zone mai putin bogate in resurse cu valoare economica mare, capabile sa asigure dezvoltarea unor intreprinderi sau industrii puternice, dar cu importante si attractive resurse turistice naturale si antropice. Acestea din urma pot atrage fluxuri turistice interne si international si duc la aparitia si dezvoltarea localitatilor ca statiuni turistice.
Exista doua categorii principale de resurse turistice si care alcatuiesc potentialul touristic al unui teritoriu: resurse naturale (forme de relief deosebite, tinuturi de climat favorabile hidrografic, fond floristic, forestier, faunistic atractiv) si resurse antropice (reprezentate de multitudinea de monumente istorice, muzee, case memorial, edificii religioase, valori etnografice).
Estimarea obiectiva a valorilor de potential touristic se poate incepe prin stabilirea rolurilor si functiilor pe care le au in teritoriu in raport cu un system de criterii de ordin calitativ si cantitativ. Astfel, in evolutia sa, turismul favorizeaza utilizarea pe plan local a diferitelor resurse, a disponibilitatilor de forte de munca, avand ca effect benefic stabilizarea acesteia, cu reducerea fenomenelor de migrare spre mediul urban. Punerea in valoare a acestor resurse turistice joaca un rol important in valorificarea si dezvoltarea unor judete, zone, localitati, prin amenajari si structure turistice, contribuind la ridicarea economica si cultural a teritoriilor respective. De asemenea se asigura atat realizare dotarilor tehnico-edilitare necesare sustinerii ativitatilor turistice cat si favorizarea procesului continuu de urbanizare si dezvoltare a serviciilor publice.
Turismul balneoclimateric si medicina balneara capata pe zi ce trece noi valente, paralel cu dezvoltarea social-economica a tarii noastre cu cresterea si modernizarea structurilor de primire pentru cazare, alimentatie publica, tratament si agrement din statiuni. Romania dispune de un fond bogat si variat de factori naturali terapeutici: apa minerala, apa si namolul unor lacuri, emanatiile de gaze, etc., factori raspanditi cu generozitate pe aproape intreaga suprafata a tarii in diferite zone climatice. Varietatea mare a acestor factori se datoreaza asezarii geografice si structurii geologice complexe a scoartei pamantului tarii noastre.
Dupa ce de-al doilea razboi modial, baza materiala a statiunilor de tip tratament a cunoscut o dezvoltare si modernizare fara precedent, din cauza societatii moderne care este supusa unui ritm de viata mai alert, solicitarea in activitati tot mai complexe, in conditiile industrializarii si urbanizarii.
Dezvoltarea statiunilor balneare a aparut in conditiile solicitarilor crescande de cura cu factori terapeutici naturali si ale imbogatirii si innoirii continutului medicinii balneare modern, care isi gaseste astazi o fundamentare stiintifica pentru multe dintre metodele traditionaliste folosite in mod empiric in trecut.
In societatea moderna,oamenii si-au modificat stilul de viata, atat in ceea ce priveste conditiile de munca, prin reducerea efortului fizic datorita mecanizarii si automatizarii proceselor de productie; desfasurarea activitarilor intr-un mediu confortabil, cat si din punct de vedere al conditiilor de locuit, cu un microclimate mentinut in limitele restranse ale confortului termic in timpul anului; de asemenea, omul modern si-a redus efortul fizic in privinta deplasarii utilizand tot mai mult mijloacele de transport, in conditiile evolutiei tot mai rapide spre urbanizare.
In prezent, atat pe plan modial, cat si in Romania, in politica de ocrotire a sanatatii populatiei se pune un accent tot mai mare pe medicina omului sanatos, pentru metinerea starii fizice si psihice, ca una dintre conditiile de baza ale nivelului de civilizatie. Acest lucru reliefeaza si mai mult importanta medicinii preventive, pentru preintampinarea aparitiei bolilor cronice.
Inainte de a face o prezentare si o analiza asupra valorificarii turismului balnear, se impune o trecere in revista a principalelor motive care determina atat actul plecarii in vacanta si calatorie, cat si destinatia catre care se orienteaza turistul.
Ponderea medie a destinatiior de vacanta
Tabelul nr 3.2
**Sursa: Institutul de Cercetare pentru Turism (2013) si Institutul de Marketing si Anchete Sociologice (2014)
Litoralul si muntele raman punctele forte ale turismului romanesc, in ultimii ani mentinandu-se in primele locuri. Pe locul trei se gaseste ponderea turismului balnear care se mentine pe locul trei dinainte de 1990. Din codificarea motivelor care conduc la o activitate turistica au fost inregistrate urmatoarele optiuni:
Odihna, recreere, destindere……62,5 %
Distractie,divertisment……28,6%
Soare, plaja, sporturi nautice……21,0%
Sporturi de iarna……3,7%
Excursii, drumetii……10,9%
Ingrijirea si mentinerea sanatatii……16,3%
Dorinta de schimbare a decorului……14,8%
Cunoastere, informare cultural……12,3%
Nu au practicat activitti turistice……2,6%
Dupa cum se observa, principal motivatie turistica ramane odihna, recreerea avand ponderea cea mai mare din totalul subiectilor intervievati.
Din cele prezentate de Institutul de Cercetare pentru Turism se pot desprinde urmatoarele concluzii care reprezinta si principalele caracteristici ale cererii turistice:
Dinamismul care se manifesta prin dese oscilatii, uneori bruste si neasteptate si care se datoreaza in principal labilitatii motivatiilor, precum si a altor factori (familiali, personali, sociali);
Diversitate si eterogenitate exprimate prin intermediul unor elemente date de pesonalitate, stil de viata, gusturi, mediul social-economic al potentialilor clienti;
Sezonalitatea accentuate determinate de prezenta unor factori socio-economici, psiho-sociali, culturali, naturali.
Elasticitatea fata de inportanti factori (economici, psihologici, conjuncturali, geografici) datorita faptului ca activitatile turistice satisfac in principal cerintele personale ale turistilor.
În conditiile dezvoltarii durabile a Romaniei, valorificarea superioara a resurselor turistice se impune cu preganta, ca in orice domeniu economic. Aceasta presupune atat o valorificare complexa si eicienta in contextual unuit turism intensive, cat si o protejare si conservare a valorilor turistice, multe dintre ele epuizabile intr-un viitor apropiat.
Practica a dovedit ca turismul romanesc a cunoscut pana in prezent o dezvoltare conjuncturala si extensiva, fara o conceptie unitara cuprinzand toate categoriile de resurse, si adresandu-se in aceeasi masura, turismului intern si celui international. Aceasta conceptie a condus pe de-o parte, la faramitarea investitiilor la nivel teritorial, realizandu-se totodata,”produse turistice” (montane, balneoturistice, cultural, etc.) si, mai ales, necopetitive pe piata externa, iar pe de alta parte, obiective turistice si zone cu un potential touristic reprezentativ sau cu o valoare de unicat au fost lasate in afara turismului.
Folosita ca un instrument de organizare,conducere si metoda de cercetare in turism, analiza-diagnostica apare in urma necesitatii obiective de armonizare a resurselor naturale cu obiectivele stabilite, in conditii de inalta eficienta economica si sociala. Aceasta din urma, se foloseste de urmarirea si depistarea sistematica a fenomenelor noi aparaute in turism, inscriindu-se intre instrumentele pe care stiinta conducerii le pune la dispozitia factorilor de decizie.
Principalele categorii de resurse turistice din Romania genereaza si formele de baza ale turismului romanesc: turism montan (odihna, sporturi de iarna, dumetie, speoturism, alpinism, cunoastere stiintifica, etc.); balnear (cura balneara, climatim, odihna); de litoral (odihna, balneo-medical, agreement, sportiv); vanatoare si pescuit; turism sportiv si de agreement; turism cultural (de cunoastere, educativ-instructiv); de afaceri; stiintific; de congrese, etc.
Factorii naturali de cura din Romania au fost utilizati pentru tratament de aproape 2000 de ani, prin descoperirea si folosirea in scopuri terapeutice a apelor minerale de la Baile Herculane de catre daci si romani. Ulterior, s-au dezvoltat si alte statiuni balneare ca Baile Felix si Vatra Dornei, apoi Calimanesti-Caciulata,Ocna-Sibiului, care au capatat faima international inca din secolele trecute.
Romania dispune in prezent de peste 150 de statiuni si localitati cu factori naturali de cura. In multe dintre ele s-au construit complex sanatoriale modern, in care serviciile de cazare, masa, diagnostic si tratament sunt oferite in cadrul aceleiasi cladiri. (Baile Felix, Baile Herculane, Sovata, Baile Tusnad, Covasna, Mangalia, Ocna-Sibiului, Calimanesti-Caciulata). Statiunile balneoclimaterice dispun si de o gama larga de procedure terapeutice pe masura varietatii factorilor de cura, ca si baze de tratament modern si complexe, care satisfac cerintele turismului intern si international.
Din analiza modului de valorificare a factorilor naturali de cura s-au desprins urmatoarele:
Folosirea cu precadere a surselor de ape minerale (local si a namolului);
Utilizarea preponderenta a apelor minerale pe profilul statiunilorbalneare si partiala fata de polivalenta terapeutica a acestor ape;
Dezvoltarea statiunilor balneare traditionale s cu factori curativi reprezentativ, paralel cu statiuni de importanta locala, fara o fundamentare hidrologica balneomedicala;
Utilizarea incomplete a factorilor de cura traditional sau recent pusi in evident, folosirea mai redusa a noilor produse medicale realizate pe baza factorilor naturali de cura.
Cu toata bogatia, varietatea si valoarea terapeutica a factorilor naturali de cura din Romania, ca si eficienta lor incontesabila, si unanim recunoscute pe plan international, valorificarea acestora in balneoturism este sub posibilitati. Astfel, baza de cazare pentru turism in statiunile balneare reprezinta circa 20 % din totalul tarii, iar ponderea turistilor straini 10 %, daca ne referim strict la activitatea de cura balneara.
Turismul balnear joaca un rol important in diversificarea economiei unei tari aparand principalele activitati specifice: industria agrementului, agentiile de voiaj, productia de artizanat si imprimand noi valente activitatilor existente: agricultura, constructiile, industria alimentara, serviiile culturale.
Turismul balnear reprezinta o sursa principala de valorificare superioara a resurselor balneoclimaterice prin:
Prin intermediul acestui turism sunt valorificate toate elementele cadrului natural: frumusetea peisajului, calitatile curative ale apelor (minerale, termale, sarate), lacurilor terapeutice, gazelor mofetice, lacurilor terapeutice, namolul folosit in scop terapeutic, factorii naturali de cura, monumentelor de arta, edificiile istorice;
Contribuie in mod eficient la circulatia baneasca realizata atat de turismul national cat si de cel international;
Este un pilon important in generarea de noi locuri de munca si atenuarea somajului;
Este o ramura energo-intensiva- ea utilizeaza in principal resurse inepuizabile;
Asigura o dezvoltare echilibrata a zonei;
Turismul balnear, de sănătate și înfrumusețare, este una din tendințele la nivel european în ceea ce privește petrecerea concediilor sau a timpului liber. Sudul Transilvaniei propune și o astfel de sursă de interes turistic prin factorii curativi din stațiuni balneoclimaterice aflate în plin proces de relansare ca produse turistice bine definite. Elementele care atrag turiștii în stațiunile balneoclimaterice în general și la Ocna Sibiului în special, sunt:
factorii curativi de excepție – apa sărată, aerosolii / aerul sărat de la Ocna Sibiului (și secundar nămolul din această zonă
bazele moderne de tratament care exploatează elementele balneo – există un complex bine dotat pentru tratarea diverselor afecțiuni, dar care oferă și produse specifice de „wellness”, alături de o varietate de servicii de agrement (sport, relaxare)
posibilitățile de agrement oferite de lacurile sărate – mulți localnici, dar și oameni din județele vecine vin la Ocna Sibiului mai ales în timpul lunilor de vară
pe lângă posibilitățile de tratament, stațiunea oferă și un cadru natural pitoresc, relaxant;
apropierea de principalele centre urbane ale județului (de Sibiu, respectiv relativ aproape de Sighișoara), care favorizează vizitele de o zi, fără înnoptare
produsele turistice de tratament „balneo” sau de spa / wellness oferite în România sunt atractive pentru turiștii străini nu numai pentru renumele lor, dar și pentru tarifele relativ scăzute comparativ cu cele din țara de origine sau din alte țări cu tradiție în domeniu. Turiștii de toate vârstele, mai ales persoanele de vârsta a treia, cu afecțiuni tratabile în centrele balneo, reprezintă și la Ocna Sibiului un segment consistent; cei mai mulți străini sosesc din țări ca Germania sau Franța, iar recent se pare că Ocna Sibiului a devenit interesantă pentru turiștii israelieni;
mulți dintre vizitatorii lacurilor sărate sunt localnici obișnuiți să vină în mod regulat „la băi”; Ocna Sibiului atrage și români din toate zonele țării: Cluj, Mureș, București, Dolj, Timiș, Dâmbovița, etc.
Un segment aparte este reprezentat de turiștii care vin la tratament în stațiunile balneoclimaterice, pentru aceștia posibilitatea identificării unor interese alternative fiind mai limitată. Cu toate acestea, se pot distinge o serie de interese mixte predominante pentru turiștii din sudul Transilvaniei, prezentate în cele ce urmează:
„călătoria în timp", parcurgerea „istoriei vii” a unor locuri – turism al tradițiilor și cultural-istoric deopotrivă, de multe ori cu o componentă activă (vizitarea pe jos a satelor, tur al muzeelor etc.);
cultură și relaxare – fără a neglija faptul că relaxarea este o componentă a oricărei deplasări turistice, aceasta poate avea o importanță mai mare sau mai mică pentru turiști; contactul cu principalele obiective culturale ale zonei, dublat de alegerea unor activități de agrement în restul timpului este o ipostază întâlnită pe scară largă în cazul orașului Ocna Sibiului, un segment reprezentativ fiind turiștii de vârsta a doua și a treia sosiți cu ocazia tratamentelor balneare;
turism pentru omul modern și activ” – presupune o vacanță cu activități cât mai diversificate, fiind în general nevoie ca nucleul să îl reprezinte un oraș mare (de exemplu, ziua vizitarea Sibiului, excursii pe munte sau prin sate, iar serile rezervate teraselor sau cluburilor);
cunoaștere și învățare – mulți străini sosesc cu gândul de a afla cât mai multe despre România și poporul român, deci combină interesele culturale cu interacțiunea cu localnici, respectiv cu o componentă educațională-ocupațională (află cum se face mâncarea în sate și eventual participă la alte meșteșuguri etc.); pentru contactul cu arta populară și pentru învățarea unei meserii sosesc și elevii sau tinerii din taberele tematice;
business și agrement – participanții la un eveniment în interes de serviciu, organizat în afara zonei de reședință (seminar, training, ședință națională de vânzări) caută tot mai mult posibilitățile de relaxare după ziua de muncă (muzee, excursii sau pur și simplu o plimbare și o cafea într-un local).
Posibilitățile privind interesele mixte ale turiștilor nu se opresc aici, existând și concepte inovatoare care sunt încă într-un stadiu incipient de dezvoltare sau idei cu potențial, cum ar fi „cicloturism spre obiectivele turistice culturale”, „excursie călare prin satele tradiționale” sau „schi și baie în aceeași zi la Bâlea și Ocna Sibiului”.
CONCLUZII SI PROPUNERI
Turismul medical și cel balnear reprezintă o tendință în creștere cu implicații economice majore atât pe plan global cât și pe plan național. Beneficiile aduse au fost recunoscute de aproape toate instituțiile importante din lume, iar numeroși cercetători acordă din ce în ce mai multă atenție acestui segment de servicii.
Orasul Ocna Sibiului dispune de resurse naturale și antropice de mare calitate, de o cultură și tradiții distincte care o diferențiază de celelalte stațiuni balneare ale României constituindu-se în așa numitele puncte tari, evidențiate în analiza SWOT și care ce pot fi fructificate în scopul creșterii calității experienței turistice.
Analiza de față pune în evidență elementele de sprijin pentru finalizarea implementării obiectivelor prpuse pe baza unei strategii de dezvoltare locală și urmărește în general principalele domenii și sub- domenii de dezvoltare economică și socială a orașului Ocna Sibiului. Având în vedere numărul mare de puncte slabe identificate prin analiza SWOT, în raport cu cele tari, se poate aprecia că strategia a pus accentul, într-o primă etapă, pe contracararea slăbiciunilor, înainte de a urmări valorificarea și maximizarea atu-urilor. Pe de altă parte, existența unor oportunități ale mediului extern (programe, interes turistic etc.) poate încuraja o strategie pro-activă din acest punct de vedere, conducând astfel la o strategie de tip minim – maxim, respectiv minimizare slăbiciunilor și maximizarea oportunităților.
Ocna Sibiului trebuie să fie pregătita să valorifice avantajele potențiale asociate acestor schimbări. Există provocări importante în adaptarea sistemelor economice, sociale și instituționale, pentru a maximiza beneficiile acestor procese și a gestiona schimbările și impactul inevitabil asupra populației. Prin urmare, toate aspectele societății trebuie orientate către o creștere economică sustenabilă.
Analizând localizarea, relieful, clima, istoricul localității, resursele naturale, în special lacurile sărate, se desprinde în mod firesc ideea că Ocna Sibiului are un mare potențial turistic ce a fost exploatat în trecut și trebuie fructificat și în viitor. Stațiunea balneo-climatericǎ Ocna Sibiului are un potențial ridicat de practicare a turismului balnear datoritǎ faptului cǎ aici întâlnim o diversitate de resurse balneare (ape minerale, ape sǎrate, nǎmol fosil și topoclimat sedativ) și o bazǎ de tratament dotatǎ cu aparaturǎ modernǎ și condusǎ de personal medical calificat. Reabilitarea parcului balnear, amenajarea în scop turistic a obiectivelor naturale (instalații de iluminat, modernizarea grupurilor sanitare, crearea punctelor de colectare a gunoiului menajer),
Pentru dezvoltarea stațiunii balneo-climaterice Ocna Sibiului este necesar ca aceasta sǎ promoveze o ofertǎ turisticǎ puternicǎ care sǎ fie accesibilǎ, sǎ respecte raportul calitate-preț și sǎ fie diversificatǎ pentru a atrage mai multe categorii de turiști.
Proiectul de dezvoltare durabilǎ a zonei lacurilor de la Ocna Sibiului,a urmărit dezvoltarea a comunitǎții din zona lacurilor din Ocna Sibiului prin utilizarea eficientǎ a resurselor naturale, promovarea turismului, a valorilor culturale tradiționale, conservarea peisajului.
Principalele obiective ale acestui proiect urmăresc:
promovarea localitǎții Ocna Sibiului prin turism: crearea unui brand specific zonei lacurilor sǎrate și difuzarea acestuia prin atenta selecționare a instrumentelor adecvate de comunicare;
sensibilizarea administrației publice locale cu privire la problemele de infrastructurǎ din turism, în special a cǎilor de acces în zonele cu potențial turistic ridicat;
introducerea conceptului de dezvoltare durabilǎ la scarǎ localǎ și regionalǎ și promovarea creǎrii de capacitǎți locale în domeniu;
dezvoltarea sistemului de formare profesionalǎ în turism prin diversificarea și integrarea ofertei educaționale la nivelul mediu și superior;
reabilitarea, modernizarea și extinderea structurilor de primire și a unitǎților conexe (piscine, ștranduri, piste cicloturism, amenajǎri pentru practicarea pescuitului sportiv, terenuri de golf, tenis, paint-ball etc.);
dezvoltarea turismului balnear – îmbunǎtǎțirea, modernizarea și dotarea bazelor de tratament, inclusiv a salinelor terapeutice, dezvoltarea rețelelor de captare și transport a izvoarelor minerale și saline etc;
promovarea turismului de nișǎ, dedicat tineretului prin diseminarea de informație.
BIBLIOGRAFIE
Nicula Virgil – Turismul din perspectiva secolului XXI, Editura Continent, Sibiu, 2003, pag. 20
W.Hunziker, Individual und Sozial Turism in Westereuropaeishe Raun, Berne, 1940.
Hunziker W., Krapf K., 1942 pag.21, ajustată în: Hunziker W., 1959 pag.11
Glăvan Vasile – Amenajarea turistică a teritoriului (Note de curs), Alma Mater, Sibiu, 2003, pag.3
Cosmescu Ioan – Economia turismului: Principii și mecanisme, Editura Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 1998, pag.30.
Cristureanu Cristiana – Economia și politica turismului internațional, Editura Abeona, București, 1992
Cosmescu Ioan – Economia turismului: Principii și mecanisme, Editura Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 1998, p.41.
Kaul R.N.- Dznamics of Tourism, Sterling Publisher Private Limited, New Delhi, 1985, p.12
Snak Oscar – Economia și organizarea turismului, Editura Sport-Turism, București, 1975.
W.Hunziker, Individual und Sozial Turism in Westereuropaeishe Raun, Berne, 1940.
Bran Florina & Rosu Anca, Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Economica, Bucuresti, pag 134
***Colectiv de elaborare,Studii la modernizare, dezvoltare durabilă a turismului și diversificarea ofertei turistice românesti, I.C.T, Ministerul Turismului, Bucuresti, 1995, pag 5
***Colectiv de elaborare,Studii la modernizare, dezvoltare durabilă a turismului și diversificarea ofertei turistice românesti, I.C.T, Ministerul Turismului, Bucuresti, 1995, pag 7
***Colectiv de alaborare, Adaptarea ofertei balneare romanesti la cerintele pietei international, I.C.T. Ministerul Turismului, Bucuresi, 1993, pag 197
*** Colectiv de elaborare, Adaptarea ofertei balneoturistice românești la cerințele pieței internaționale, I.C.T., Ministerul Turismului, București, 1993.
Ghidul stațiunilor balneoclimatice din România, L. Munteanu C. Stoicescu L. Grigore, Editura Sport-Turism, București, 1978
*** Colectiv de elaborare, Adaptarea ofertei balneoturistice românești la cerințele pieței internaționale, I.C.T., Ministerul Turismului, București, 1993
Adaptare după Ph. Kotler -”Managementul marketingului”, Ed. Teora, București, 1997, p.97
I. Istrate Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Economica, 1996, pag 140
Ghidul stațiunilor balneoclimatice din România, L. Munteanu C. Stoicescu L. Grigore, Editura Sport-Turism, București, 1978
N. Nicolae Valorificarea patrimoniului touristic in profil territorial, Editura Bucuresti, 2009, pag 57
I. Istrate Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Economica, 1996, pag 150
Bran Florina & Rosu Anca, Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Economica, Bucuresti, pag 130
Iagăru Romulus, 2012, Managementul strategic al resurselor natural, Editura Universitatii Lucian Blaga, p. 16
Kerekes, Kinga și colab. 2010. Dezvoltare rurală. Ocuparea forței de muncă în mediul rural. Editura Accent, Cluj-Napoca, pp. 33.
David, F., R. 2009. Strategic Management, 12th edition, Prentice Hall, New Jersey
Nistorescu, T., Sitnikov, C., 2009. Management strategic, Editura Sitech, Craiova, p. 102.
Băcanu, B. 1999. Management strategic, Editura Teora, București
Rabin, J., Miller, G., Bartley, W.H. 2000. Handbook of Strategic Management, 2nd edition, CRC Press, New York.
Alkhafaji, A.F., Nelson, R.A. 2003. Strategic Management, Formulation, Implementation and Control in a Dynamic Environment, Routledge Publisher.
Lynch, R. 2008. Corporate Strategy, 4th edition, Prentice Hall Publisher, London.
Faahey, L., Narayanan, V.K., Macroenvironmenrtal Analysis for Strategic Management, The West Series in Stretegic Management, West Publishing Company, St. Paul, Minnesota, 1986.
Doval, E., 2003. Analiza strategică a mediului concurențial. Editura Fundației România de Mâine, București.
Doval, E. 2003. Op. Cit
Prahalad, C.K., Hamel, G. 1990. The Core Competence of the Corporation, Harvard Business Review, May
Ilieș Liviu, 2008. Bazele economiei întreprinderii, suport de curs Universitatea Babes -Bolyai Cluj-Napoca Centrul de Formare Continuă siÎnvătământ la Distantă Facultatea de Stiinte Economice și Gestiunea Afacerilor,Cluj Napoca, p. 33.
http://www.scribd.com/doc/59221121/Managementul-Firmei
K. Kerekes, 2010. Dezvoltare rurală. Ocuparea forței de muncă în mediul Rural, Editura Accent, Cluj-Napoca p. 50
K. Kerekes, 2010. Dezvoltare rurală. Ocuparea forței de muncă în mediul Rural, Editura Accent, Cluj-Napoca p. 51.
EC, 2004. Project Cycle Management Guidelines, Aid Delivery Methods, Vol.1,EuropeanCommission,
http://ec.europa.eu/europeaid/multimedia/publications/publications/manuals-tools/t101_en.html
Kulcsár L. (coord.), 1999. A SAPARD előcsatlakozási programra felkészítő képzés tananyaga kistérségek számára, SCOLAR, Budapest
Hiriyappa, B., 2008. Strategic Management for Chertered Accountants, Newq Age Internațional Publisher, New Delhi, India, p. 16.
Katsioloudes, M. 2006. Strategic Management – Global Cultural Perspectives for Profit and Non-Profit Organizations, Butterworth Heinemann Publisher, Oxford, UK
Kerekes, Kinga și colab. 2010. Op. cit. p. 52.
Nistorescu, T., Sitnikov, C., 2009. Op. cit.
Nistorescu T., Sitnikov C. (2009), "Management strategic", ed. Sitech, Craiova, p. 118
Kerekes, Kinga și colab. 2010. Op. cit. p. 54
http://www.primariaocnasibiului.ro/OcnaSibiului/Asezare.aspx
Simion Baltes, Nicolae Nistor – Ocna Sibiului: file de cronica, Ed. Sport – Turism, Bucuresti, 1986
Simion Baltes, Nicolae Nistor – Ocna Sibiului: file de cronica, Ed. Sport – Turism, Bucuresti, 1986
Simion Baltes, Nicolae Nistor – Ocna Sibiului: file de cronica, Ed. Sport – Turism, Bucuresti, 1986
http://www.primariaocnasibiului.ro/OcnaSibiului/Asezare.aspx
Simion Baltes, Nicolae Nistor – Ocna Sibiului: file de cronica, Ed. Sport – Turism, Bucuresti, 1986
Iagaru Romulus, Managementul strategic al resurselor naturale, Editura Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2012, pag 159
Iagaru Romulus, Managementul strategic al resurselor naturale, Editura Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2012, pag 160
Iagaru Romulus, Managementul strategic al resurselor naturale, Editua Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2012, pag 163
EC, 1999. Evaluating socio-economic programmes. Principal evaluation techniques and tools, Means Collection Vol. 3, Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities
Iagaru Romulus, Managementul strategic al resurselor naturale, Editua Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2012, pag 163
www.sage-ereference.com/socialscience/Article_n896.html
Iagaru Romulus, Managementul strategic al resurselor naturale, Editua Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2012, pag 163
www.eurofinantare.info/Documente/Strategie-centru-2014-2020iulie2013.pdf
Romulus Iagaru, Managementul strategic al resurselor natural, Editura Universitati Lucian Blaga, 2012, pag 172
www.eurofinantare.info/Documente/Strategie-centru-2014-2020iulie2013.pdf
www.eurofinantare.info/Documente/Strategie-centru-2014-2020iulie2013.pdf
www.eurofinantare.info/Documente/Strategie-centru-2014-2020iulie2013.pdf
www.eurofinantare.info/Documente/Strategie-centru-2014-2020iulie2013.pdf
L. Ilies, Best practices in project management, Editura ASE, 2008,pag 43
K. Kerekes Dezvoltare rurala. Ocuparea fortei de munca in mediul rural, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2010, pag 51
L. Ilies, Best practices in project management, Editura ASE, 2008,pag 46
R. Iagaru Managementul strategic al resurselor naturale, Editura Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2012, pag 152
http://www.primariaocnasibiului.ro/OcnaSibiului/Strategiadedezvoltare.aspx
Bran Florina & Rosu Anca, Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Economica, Bucuresti, pag 59
Glăvan Vasile – Amenajarea turistică a teritoriului, Alma Mater, Sibiu, 2004
Bran Florina & Rosu Anca, Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Economica, Bucuresti, pag 85
Snak Oscar – Economia și organizarea turismului, Editura Sport-Turism, București, 1975
Bran Florina & Rosu Anca, Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Economica, Bucuresti, pag 145
BIBLIOGRAFIE
Nicula Virgil – Turismul din perspectiva secolului XXI, Editura Continent, Sibiu, 2003, pag. 20
W.Hunziker, Individual und Sozial Turism in Westereuropaeishe Raun, Berne, 1940.
Hunziker W., Krapf K., 1942 pag.21, ajustată în: Hunziker W., 1959 pag.11
Glăvan Vasile – Amenajarea turistică a teritoriului (Note de curs), Alma Mater, Sibiu, 2003, pag.3
Cosmescu Ioan – Economia turismului: Principii și mecanisme, Editura Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 1998, pag.30.
Cristureanu Cristiana – Economia și politica turismului internațional, Editura Abeona, București, 1992
Cosmescu Ioan – Economia turismului: Principii și mecanisme, Editura Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 1998, p.41.
Kaul R.N.- Dznamics of Tourism, Sterling Publisher Private Limited, New Delhi, 1985, p.12
Snak Oscar – Economia și organizarea turismului, Editura Sport-Turism, București, 1975.
W.Hunziker, Individual und Sozial Turism in Westereuropaeishe Raun, Berne, 1940.
Bran Florina & Rosu Anca, Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Economica, Bucuresti, pag 134
***Colectiv de elaborare,Studii la modernizare, dezvoltare durabilă a turismului și diversificarea ofertei turistice românesti, I.C.T, Ministerul Turismului, Bucuresti, 1995, pag 5
***Colectiv de elaborare,Studii la modernizare, dezvoltare durabilă a turismului și diversificarea ofertei turistice românesti, I.C.T, Ministerul Turismului, Bucuresti, 1995, pag 7
***Colectiv de alaborare, Adaptarea ofertei balneare romanesti la cerintele pietei international, I.C.T. Ministerul Turismului, Bucuresi, 1993, pag 197
*** Colectiv de elaborare, Adaptarea ofertei balneoturistice românești la cerințele pieței internaționale, I.C.T., Ministerul Turismului, București, 1993.
Ghidul stațiunilor balneoclimatice din România, L. Munteanu C. Stoicescu L. Grigore, Editura Sport-Turism, București, 1978
*** Colectiv de elaborare, Adaptarea ofertei balneoturistice românești la cerințele pieței internaționale, I.C.T., Ministerul Turismului, București, 1993
Adaptare după Ph. Kotler -”Managementul marketingului”, Ed. Teora, București, 1997, p.97
I. Istrate Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Economica, 1996, pag 140
Ghidul stațiunilor balneoclimatice din România, L. Munteanu C. Stoicescu L. Grigore, Editura Sport-Turism, București, 1978
N. Nicolae Valorificarea patrimoniului touristic in profil territorial, Editura Bucuresti, 2009, pag 57
I. Istrate Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Economica, 1996, pag 150
Bran Florina & Rosu Anca, Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Economica, Bucuresti, pag 130
Iagăru Romulus, 2012, Managementul strategic al resurselor natural, Editura Universitatii Lucian Blaga, p. 16
Kerekes, Kinga și colab. 2010. Dezvoltare rurală. Ocuparea forței de muncă în mediul rural. Editura Accent, Cluj-Napoca, pp. 33.
David, F., R. 2009. Strategic Management, 12th edition, Prentice Hall, New Jersey
Nistorescu, T., Sitnikov, C., 2009. Management strategic, Editura Sitech, Craiova, p. 102.
Băcanu, B. 1999. Management strategic, Editura Teora, București
Rabin, J., Miller, G., Bartley, W.H. 2000. Handbook of Strategic Management, 2nd edition, CRC Press, New York.
Alkhafaji, A.F., Nelson, R.A. 2003. Strategic Management, Formulation, Implementation and Control in a Dynamic Environment, Routledge Publisher.
Lynch, R. 2008. Corporate Strategy, 4th edition, Prentice Hall Publisher, London.
Faahey, L., Narayanan, V.K., Macroenvironmenrtal Analysis for Strategic Management, The West Series in Stretegic Management, West Publishing Company, St. Paul, Minnesota, 1986.
Doval, E., 2003. Analiza strategică a mediului concurențial. Editura Fundației România de Mâine, București.
Doval, E. 2003. Op. Cit
Prahalad, C.K., Hamel, G. 1990. The Core Competence of the Corporation, Harvard Business Review, May
Ilieș Liviu, 2008. Bazele economiei întreprinderii, suport de curs Universitatea Babes -Bolyai Cluj-Napoca Centrul de Formare Continuă siÎnvătământ la Distantă Facultatea de Stiinte Economice și Gestiunea Afacerilor,Cluj Napoca, p. 33.
http://www.scribd.com/doc/59221121/Managementul-Firmei
K. Kerekes, 2010. Dezvoltare rurală. Ocuparea forței de muncă în mediul Rural, Editura Accent, Cluj-Napoca p. 50
K. Kerekes, 2010. Dezvoltare rurală. Ocuparea forței de muncă în mediul Rural, Editura Accent, Cluj-Napoca p. 51.
EC, 2004. Project Cycle Management Guidelines, Aid Delivery Methods, Vol.1,EuropeanCommission,
http://ec.europa.eu/europeaid/multimedia/publications/publications/manuals-tools/t101_en.html
Kulcsár L. (coord.), 1999. A SAPARD előcsatlakozási programra felkészítő képzés tananyaga kistérségek számára, SCOLAR, Budapest
Hiriyappa, B., 2008. Strategic Management for Chertered Accountants, Newq Age Internațional Publisher, New Delhi, India, p. 16.
Katsioloudes, M. 2006. Strategic Management – Global Cultural Perspectives for Profit and Non-Profit Organizations, Butterworth Heinemann Publisher, Oxford, UK
Kerekes, Kinga și colab. 2010. Op. cit. p. 52.
Nistorescu, T., Sitnikov, C., 2009. Op. cit.
Nistorescu T., Sitnikov C. (2009), "Management strategic", ed. Sitech, Craiova, p. 118
Kerekes, Kinga și colab. 2010. Op. cit. p. 54
http://www.primariaocnasibiului.ro/OcnaSibiului/Asezare.aspx
Simion Baltes, Nicolae Nistor – Ocna Sibiului: file de cronica, Ed. Sport – Turism, Bucuresti, 1986
Simion Baltes, Nicolae Nistor – Ocna Sibiului: file de cronica, Ed. Sport – Turism, Bucuresti, 1986
Simion Baltes, Nicolae Nistor – Ocna Sibiului: file de cronica, Ed. Sport – Turism, Bucuresti, 1986
http://www.primariaocnasibiului.ro/OcnaSibiului/Asezare.aspx
Simion Baltes, Nicolae Nistor – Ocna Sibiului: file de cronica, Ed. Sport – Turism, Bucuresti, 1986
Iagaru Romulus, Managementul strategic al resurselor naturale, Editura Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2012, pag 159
Iagaru Romulus, Managementul strategic al resurselor naturale, Editura Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2012, pag 160
Iagaru Romulus, Managementul strategic al resurselor naturale, Editua Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2012, pag 163
EC, 1999. Evaluating socio-economic programmes. Principal evaluation techniques and tools, Means Collection Vol. 3, Luxembourg: Office for Official Publications of the European Communities
Iagaru Romulus, Managementul strategic al resurselor naturale, Editua Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2012, pag 163
www.sage-ereference.com/socialscience/Article_n896.html
Iagaru Romulus, Managementul strategic al resurselor naturale, Editua Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2012, pag 163
www.eurofinantare.info/Documente/Strategie-centru-2014-2020iulie2013.pdf
Romulus Iagaru, Managementul strategic al resurselor natural, Editura Universitati Lucian Blaga, 2012, pag 172
www.eurofinantare.info/Documente/Strategie-centru-2014-2020iulie2013.pdf
www.eurofinantare.info/Documente/Strategie-centru-2014-2020iulie2013.pdf
www.eurofinantare.info/Documente/Strategie-centru-2014-2020iulie2013.pdf
www.eurofinantare.info/Documente/Strategie-centru-2014-2020iulie2013.pdf
L. Ilies, Best practices in project management, Editura ASE, 2008,pag 43
K. Kerekes Dezvoltare rurala. Ocuparea fortei de munca in mediul rural, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2010, pag 51
L. Ilies, Best practices in project management, Editura ASE, 2008,pag 46
R. Iagaru Managementul strategic al resurselor naturale, Editura Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2012, pag 152
http://www.primariaocnasibiului.ro/OcnaSibiului/Strategiadedezvoltare.aspx
Bran Florina & Rosu Anca, Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Economica, Bucuresti, pag 59
Glăvan Vasile – Amenajarea turistică a teritoriului, Alma Mater, Sibiu, 2004
Bran Florina & Rosu Anca, Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Economica, Bucuresti, pag 85
Snak Oscar – Economia și organizarea turismului, Editura Sport-Turism, București, 1975
Bran Florina & Rosu Anca, Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Economica, Bucuresti, pag 145
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Turismul Balneoclimateric Mijloc DE Valorificare Eficienta A Resurselor Balneoclimaterice (ID: 148305)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.