Turismul Balneo În Ţara Oaşului Baias Stefan [605418]

TURISMUL BALNEOCLIMATIC ÎN ȚARA OAȘULUI
Baiaș Ștefan, Ilieș Dorina Camelia, Josan Ioana, Someșan Răzvan, Buz Loredana, Gaceu Loredana

CUPRINS: I. INTRODUCERE II. CONCEPTUL ,,ȚARA OAȘULUI’’ III. CADRUL GEOGRAFIC IV. BIOCLIMATUL ȚĂRII OAȘULUI V. STAȚIUNILE BALNEOCLIMATICE DIN ȚARA OAȘULUI VI. ALTE AMENAJĂRI TURISTICE VII. POSIBILITĂȚI DE AMENAJARE TURISTICĂ A COMUNEI VAMA VIII CIRCUIT TURISTIC CU MOMENTE GENERATOARE DE EMOȚII POZITIVE CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE – s-a analizat Țara Oașului din punct de vedere al turismului balneoclimatic datorită amenajărilor turistice existente și potențiale, fiind o regiune geografică ce se pretează foarte bine la o valorificare turistică datorită numeroaselor resurse naturale de care dispune. – apoi existența numeroaselor puncte de atracție (Sâmbra Oilor, Băile Puturoasa, Valea Măriei, Lacul Mujdeni, Lacul Călinești Oaș, Centrul de olărit de la Vama, etc.) generează posibilități de amenajare a diferite structuri turistice.

CONCEPTUL ,,ȚARA OAȘULUI”
-  aspectul general al Depresiunii Oaș, cu fundul și versanții complet despăduriți îndreptățește explicația conform căreia numele Oaș vine de la termenul Avas; -  Avas care înseamnă ,,curătură’’ (teren despădurit pentru a face loc culturilor cerealiere, pentru o activitate agricolă închegată); – pentru etimologia toponimului ,,Oaș’’ s-au emis mai multe ipoteze: – după numele unui voievod local ,,Oaș’ – awas = pădure străveche secular – havas = munte – avas sau ovas = curătură, despădurire

CADRUL GEOGRAFIC
Relieful Țării Oașului (Ilieș, M., (2006), Țara Oașului-Studiu de Geografie Regională, Pag. 264, Presa Universitară Clujeana, Cluj Napoca)

BIOCLIMATUL ȚĂRII OAȘULUI • Surprinderea caracteristicilor climatice ale spațiului Țării Oașului este posibilă doar prin luarea în calcul și a principalelor stații meteorologice din sectoarele învecinate (Satu-Mare, Baia Mare, Sighetul Marmației, Ocna Șugatag), inclusiv de pe teritoriul Ucrainei (Hust, Vinogradovo, Beregovo); • Privind lucrurile la microscară, se observă o scădere accentuată a temperaturii medii anuale în sectorul Munților Igniș, de la 8,50C la Orașu Nou (circa 200 m altitudine), la 8,30C la Certeze (circa 350 m altitudine), la 60C pe la 900 m altitudine și sub 40C la 1100 m; • Bioclimatul general al munților mijlocii și mici indiferent că este vorba de culmi sau depresiuni, prezintă un caracter tonico-stimulent, în partea superioară și cu nuanțe de sedare și relaxare în partea inferioară; • Acest bioclimat este solicitant al funcțiilor neuro-vegetative, endocrine, care coordonează aclimatizarea organizmelor și deasemenea este indicat în anemii, convalescență, rahitism, insomnie;

STAȚIUNI BALNEOCLIMATICE DIN ȚARA OAȘULUI Luna-Șes Turț Băi Băile Puturoasa

Peisaj din localitatea Turț Băi Peisaj din arealul Luna Șes
Peisaj din arealul Luna Șes

Localizarea stațiunii Băile Puturoasa (www.invest.digitalzonesm.ro)

- Apele băilor au un bogat conținut de sulf, clor și iod; - Apele sulfuroase au proprietatea de a trata mai multe afecțiuni, prin conținutul de săruri și minerale precum și hidrogen sulfurat, care este singurul compus al sulfului ce se absoarbe în organism prin piele, plămân și pe cale digestivă, eliminându-se prin piele, intestin și rinichi; - Afecțiuni ce pot fi tratate prin cura cu ape sulfuroase: – afecțiuni reumatismale degenerative cronice – afecțiuni reumatismale abarticulare cronice – afecțiuni posttraumatice ale aparatului locomotor – afecțiuni respiratorii și ORL – afecțiuni neurologice periferice cronice – afecțiuni ginecologice cronice – afecțiuni dermatologice

• În prezent sunt amenajate două bazine cu două temperaturi, unul cu 34-36°C și al doilea cu 36-38°C; • este prezent și un areal cu activități recreaționale echipat cu aparate de fitness, masă de biliard și tenis de masă; • în jurul Băilor Puturoasa pot fi parcurse diverse trasee montane pentru o deconectare în aer liber;

Băile Puturoasa

ALTE AMENAJĂRI TURISTICE – Lacul Călinești-Oaș – Hanul Sâmbra Oilor – Complexul Mujdeni

Lacul și barajul de la Călinești Oaș
Pensiunea Alina și Mișu
Lacul de la Calinești-Oaș Lacul de la Călinești – Oaș

Lacul Mujdeni Complexul Mujdeni
Restaurantul din cadrul complexului Mujdeni
Sala de fitnes din cadrul complexului Mujdeni Complexul Mujdeni

În baza de tratament sunt puse la dispoziția turiștilor următoarele servicii: – fizioterapie și recuperare medicală – consultații medicale de specialitate – elongații vertebrale computerizate – terapie prin laser – electroterapie generală – hidrokinetoterapie – masaje regionale și generale – termoterpie (împachetări cu parafină) – electrocardiografie computerizată (EKG) – kinetoterapie și de întreținere

Restaurantul complexului Pintea
Terasa complexului Pintea
Hotelul Valea Măriei

Interior de cameră din incinta cabanei ’’Sâmbra Oilor’’ Cabana ’’Sâmbra Oilor’’

AMENAJAREA TURISTICĂ A COMUNEI VAMA – s-a ales localitatea Vama, în vederea valorificării si amenajării din punct de vedere turistic deoarece aceasta dispune de resurse turistice, atît naturale (ape minerale sulfuroase și termale la Băile Puturosa și Valea Măriei, relief montan – vârful Mica, păduri) cât și antropice (creșterea animalelor, pomicultura, meșteșugul olăritului). – apoi comuna este plasată pe drumul național care leagă orașul Satu Mare de Negrești Oaș și desemenea face legătura cu orașul Sighetul Marmației, acesta fiind un real avantaj deoarece se poate integra unui itinerariu turistic care să cuprindă și alte obiective din ,,Țara Oașului’’ și ,,Țara Maramureșului’’.

Localizare Comuna Vama, Băile Puturoasa și Băile Valea Măriei în cadrul obiectivelor antropice ale Țării Oașului (www.oas.ro)

Vase pregătite pentru a fi arse în cuptor Expoziție de vase din cadrul centrului de ceramică din Vama
Drumul modernizat Vama – Băile Puturoasa Băile Puturoasa

CIRCUIT TURISTIC PE ITINERARIU CU MOMENTE GENERATOARE DE EMOȚII POZITIVE ITINERARIU: SATU MARE – BOTIZ – LIVADA – ORAȘUL NOU – VALEA MĂRIEI – VAMA (BĂILE PUTUROASA) – NEGREȘTI OAȘ – BIXAD – CALINEȘTI OAȘ – CERTEZE – HUTA CERTEZE – PASUL HUTA.

SCHEMA CIRCUITULUI TURISTIC CU MOMENTE GENERATOARE DE EMOȚII POZITIVE Circuit in Țara Oașului (anul 2015, 14-17 ianuarie)

BIBLIOGRAFIE: ALMAȘ, I., (1985), Țara Oașului:contribuții bibliografice. Studii și comunicări, Editura Muzeului Sătmărean, Satu Mare; ANDRON, I. G., (1969), O colecție de artă populară, în Satu Mare, Studii și comunicări, I, Întreprinderea Poligrafică „Crișana”, Oradea; ANDRON, I. G., (1977), Țara Oașului, Editura Dacia, București; BĂLTĂREȚU, ANDREEA, (2003), Amenajarea turistică durabilă a teritoriului, Ed. Syivi, București; BĂNĂȚEANU, T., (1958), Ceramica populară din Țara Oașului, Editura de stat pentru literatură și artă, București; BOUET, J., BERNARD, L., Rădulescu, S., (2006), Din răsputeri – Glasuri și cetere din Țara Oașulu, Institutul cultural român, București; COCEAN, P., (1992), Modele de amenajare turistică a unei regiuni muntoase din România, SUBB, nr 1-2, Cluj-Napoca; COCEAN, P., (1997), Geografia turismului românesc, Editura Focul Viu, Cluj-napoca; COCEN, P., (2004), Geografia turismului, Ed. Focul Viu, Cluj Napoca; FOCȘA, G., (1975), Țara Oașului. Studiu etnografic. Cultura materială, Ed. Muzeul Satului, București; GERGELY, I., RAȚIU, O., (1981-1982), Flora „Țării Oașului”(județul Satu Mare), în studii și comunicări, V-VI, Întreprinderea Poligrafică „Crișana”, Oradea; HAIDUC, GH., (1986-1987), Câteva date noi despre ceramica de la Vama, în Satu Mare. Studii și comunicări, VII-VIII, Întreprinderea Poligrafică Oradea HALMI, I., (2001), Folcor Oșenesc, Ed. Someșul, Satu Mare; IELENICZ, M., (2006), România-Enciclopedie Turistică, Ed. Corint, București;

ILIEȘ, M., ILIEȘ GABRIELA, (2001), Țara Oașului și Țara Maramureșului-câteva aspect geografice comparative, Revista Muzeului Maramureșului din Sighetu Marmației; ILIEȘ, M., (2007), Amenajare turistică, Ed. Casa Cărții de știință, Cluj Napoca; ILIEȘ, M., (2006), Țara Oașului-Studiu de Geografie Regională, Presa universitară Clujeană, Cluj Napoca; MAC, I., BUDAI, I., (1992), Munții Oaș-Gutâi-Țibleș, Casa Editorială pentru turism și cultură „Abeono”, București MĂLAN, L., (2002), Transilvania-Ghid turistic, Ed. Prochart, Oradea; MUȘLEA, I., (1932), Cerecetări folclorice în Țara Oașului, Editura Curtea Domnească, Cluj Napoca NETEA, V., (1940), Țara Oașului, Ed. Cartea Românească, București; POP, GR., (1999), Carpații și Subcarpații României, Ed. Presa Univ. Clujeană, Cluj-Napoca; POSEA, GR., (2001), Vulcanismul și relieful vulcanic, Editura Fundației România de mâine, București PRICĂJAN, A., (1985), Apele minerale terapeutice din România, Ed. Științifică și Enciclopedică, București; SCURTU, V., (1940), Cercetări folclorice în Ugocea românească, Cluj Napoca;