Turismul Balnear Si DE Agrement In Statiunea Buzias

TURISMUL BALNEAR ȘI DE AGREMENT ÎN STAȚIUNEA BUZIAȘ

CUPRINS

INTRODUCER

CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALĂ A STAȚIUNII

I.1. Așezarea geografică

I. 2. Căile de acces

I. 3. Relieful

I. 4. Clima

I. 5. Hidrografia

I. 6. Fauna și flora

I. 7. Considerații geologiceși geofizice

CAPITOLUL II. ORGANIZAREA SERVICIILOR TURISTICE

II.1. Gestionarea turismului

II.2. Dotările existente

II.3. Analiza structurilor turistice din stațiunea Buziaș

II.4. Evaluarea stării resurselor stațiunii

CAPITOLUL III. CLIMATUL ȘI TERMALISMUL

III.1. Aerul și climatul

III.2. Apa minerală Buziaș

IIII.3. Termalismul la Buziaș

III.4. Posibilități terapeutice balneare în stațiunea Buziaș

CAPITOLUL IV. CIRCULAȚIA TURISTICĂ

IV.1. Indicatori ai ofertei

IV.2. Indicatori ai cererii turistice

IV.3. Indicatori ai relației cerere-ofertă

CAPITOLUL V. MODALITĂȚI DE RELANSARE A TURISMULUI LA BUZIAȘ

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Serviciile de tratament și alimentație publică, alături de serviciile de cazare și transport, precum și de multe alte servicii, sunt o componentă esențială a turismului.

Turismul reprezintă un fenomen caracteristic societății, civilizației actuale, o componentă majoră a vieții economice mondiale.

Turismul evoluează sub incidența procesului de dezvoltare al umanității, acționând ca factor important în creșterea economică.

Noțiunea de turism are un caracter dinamic, lărgindu-și sfera de cuprindere în continuu și adaptându-se la viața economică. Turismul are ca scop organizarea călătoriilor pentru diferite scopuri: recreere, tratament, agrement, participare la reuniuni, congrese, întâlniri de afaceri și include toate activitățile necesare satisfacerii nevoilor turiștilor.

Importanța serviciului de cazare turistică privește conținutul industriei hoteliere care a evoluat paralel cu dezvoltarea capacității de cazare și implicarea în activitatea turistică a acesteia, îmbogățindu-se cu noi forme și funcții de protecție.

La început, existența hotelului a fost legată de efectuarea unor deplasări în alte scopuri decât turistice. Ulterior, pe măsura dezvoltării circulației turistice și dezvoltării turismului ca fenomen de masă, crește numărul locurilor de cazare.Industria hotelieră, deși nu privește în exclusivitate angrenarea tuturor spațiilor de cazare și servicii pentru turiști, manifestă multă receptivitate față de nevoile acestora. Pe lângă atracția exercitată de un loc turistic, amenajările legate, în principal, de condițiile de odihnă și agrement, contribuie, în mod hotărâtor, la prezența turiștilor în acea zonă. Complexitatea serviciilor de cazare, diversitatea lor, reprezintă un factor de prestigiu, de atractivitate a produsului turistic și indirect, de creștere, a eficienței comercializării lui.

Turismul de odihnă și recreere presupune renunțarea la activitățile de orice fel și exercitarea în mod voluntar a unor activități preferate de fiecare turist. Acest fel de turism ajută la refacerea potențialului fizic și intelectual al turistului după un an de muncă și pregătirea sa pentru începerea unui nou an de lucru.

Proiectul de față își propune să analizeze factorii care influențează circulația turistică în stațiunea balneoclimaterică Buziaș, începând cu factorii geografici, microclimatul, resursele naturale, până la factorii economici și de natură managerială.

De asemenea, ne propunem să identificăm aspectele ce induc desincronizări și inadvertențe în activitatea S.C.T.B. Buziaș, precum și metode eficiente de înlăturare a acestora, în vederea relansării turismului.

Statiunea Buzias, grație medicilor și naturaliștilor veniți de la Viena,Budapesta, Belgrad și din Germania, s-a făcut pentru prima oară cunoscută în Europa. Tratamentul balnear profilat în principal în cura internă (afectiuni ale aparatului urinar, ale colonului, ficatului,etc.), avea o durată cuprinsă între o săptămână și o lună. La început bolnavii beau 4 pahare de apă minerală pe zi, apoi doza creste pana la 10-12 pahare pe zi. Se indica suferindului să bea apă minerală direct de la izvor, imediat după răsăritul soarelui.Cura externă, materializată în baie în apă încălzită cu "pietre fierbinti" (pietre încălzite pe jar) avea caracter secundar, cu rol de a ajuta tratamentul de bază. (Topârcea Th., 1985)

În anul 1959 se introduce tratamentul afecțiunilor aparatului respirator cu ajutorul aerosolilor; din 1962 se înființează ca unitate distinctă fizioterapia, fiind utilizată pentru o gamă foarte largă de afecțiuni; în anul 1966 se dezvolta cura externă prin bai în CO2 liber (mofetă) la Baia nr. 2, procedură indicată în afecțiuni cardiovasculare; în anul 1969 s-a înființat secția de recuperare pentru bolnavii cardiovasculari.

CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALĂ A STAȚIUNII

I.1. Așezarea geografică

Orașul stațiune Buziaș este situat în sud-vestul României la întretăierea paralelei de 45 de grade 37 minute latitudine nordică cu meridianul de 21 grade 48 minute longitudine estică.
Se învecinează la nord cu comuna Racovița, la est cu comuna Darova, la vest cu comunele Chevereșu Mare și Nițchidorf, iar la sud cu județul Caraș-Severin.

Teritoriul orașului are o suprafață de 105,2 km2, unde în prezent locuiesc 8388 locuitori.

Declarat localitate balneară încă din anul 1819, orașul propriu-zis se desfășoară pe terasa superioară a Timișului la contactul dintre câmpia și dealurile bănățene, în partea de sud-est a celui mai mare județ al țării, județul Timiș.

Așezarea Buziașului în plină câmpie, ca un oraș-stațiune balneară și-a găsit importanța și chiar numele în minunatele calități binefăcătoare ale izvoarelor sale.

Buziașul surprinde cu originalitatea și pitorescul său, prin frumusețea sa și îndeosebi prin minunatul parc care înconjoară stațiunea.

Orașul-stațiune Buziaș este situat în sud-vestul României, între colinele care se prelungesc la poalele dealului Silagiului. Orașul este situat aproximativ la jumătatea distanței dintre Timișoara-Lugoj (la 35 de km de Timișoara și la 28 de km de Lugoj).

Figura 1.1.Așezarea geografică a stațiunii Buziaș, în județul Timiș.

I.1. Căile de acces

Orașul stațiune Buziaș este situat pe drumul județean 592 la 34 de km sud-est de municipiul Timișoara și la 521 de kilometri (502 de kilometri pe calea ferată, via Craiova) capitala țării,  București.

Pentru a ajunge la Buziaș se pot utiliza și liniile aeriene deservite de aeroportul internațional din Timișoara.

Accesibilitatea ușoară, a reprezentat, împreună cu efectele terapeutice ale apelor minerale și cele de dioxidul de carbon liber(în mofete), unul dintre factorii care au determinat o rapidă creștere a funcțiilor balneoclimaterice și turistice ale stațiunii Buziaș.

Este considerată, alături de Băile Felix și Băile Herculane, o stațiune reprezentativă de interes național și internațional unde anual circa 30.000 de curanți din țară și străinătate (Germania, Ungaria, Austria, Canada, Israel, etc.) își refac sănătatea.

Pentru buna aprovizionare a orașului și pentru asigurarea legăturilor cu județele țării de unde sosesc în stațiune mii de turiști, Buziașul are asigurate variate căi de acces :

Timișoara-Buziaș, pe drumul județean 592

Lugoj-Buziaș, pe drumul județean 512

Buziaș-Berzovia, pe drumul județean 582 A1

Buziaș-Topolovățul Mare, pe drumul județean 582 A2

Timișoara-Buziaș, pe calea ferată 118

Lugoj-Buziaș, pe calea ferată 116

Reșița-Buziaș, pe calea ferată 122-116

I.2. Relieful

Peisajul este rezultatul unei "lunecări" spre nord a Timișului, care părăsește, pe stânga, o succesiune de 4-5 terase poligenetice și înscrie în relief un abrupt de subîmpingere pe dreapta.
Acest fenomen s-ar datora unei ridicări recente, probabil villafranchiene, a micului horst cristalin reprezentat de Dealul Silagiu. Tot el și-a pus amprenta și asupra văilor care coboară din dealuri, acestea devenind vizibil asimetrice, cu un versant de tip ciestă, nejustificat de structura geologică.

În sud-estul stațiunii este situat Dealul Silagiu, încadrat la zona colinară. Cu o energie de relief slabă, având culmi rotunjite, pante domoale și înălțimi ce rar trec peste 300 m, această zonă este accesibilă turiștilor ce o vizitează mai ales toamna.

Relieful de terase face trecerea dintre deal și lunca Timișului. Se admite existența în limitele orașului Buziaș a trei terase, respectiv: terasa înaltă, cu o altitudine relativă de 55-65 m și o lățime maximă de 2,0-2,5 km; terasa superioară, cu o altitudine relativă care coboară dinspre est spre vest, de la 28-30, la 18-20 m (nord-est de la Bacova), are aspectul unei câmpii întinse, străbătută de numeroase văi tributare râului Șorcani (mai este numit și Șurgani); terasa inferioară, identificată la sud de localitatile Hitiaș și Sirbova, are o lățime maximă de 2,5 km și o altitudine relativă de 10-15 m.Între această terasă și lunca Timișului se dispune, ca o treaptă intermediară, terasa joasă.

Orașul Buziaș și satele aparținătoare sunt situate în zona de contact dintre relieful înalt banatic și Câmpia Panonică, ce pătrunde dinspre vest. Relieful acestei zone crește dinspre vest spre est, pornind de la limita câmpiei joase a Timișului și culminând în zona de dealuri a Silagiului.

I.3. Clima

Așezat în sud vestul țării într-o regiune de tranziție, deal – câmpie piemontană, Buziașul se caracterizează printr-un regim climatic temperat-continental moderat, cu caractere de trecere între climatul continental și mediteranean, sub influența maselor de aer propagate dinspre Marea Mediterană.

Referitor la particularitățile circulației atmosferice și la procesele circulației generale, ele sunt condiționate în mare parte de anticiclonul Azorelor, cu frecvență maximă în sezonul cald al anului și îndeosebi în lunile iunie și iulie.

În sezonul rece un rol important în evoluția proceselor legate de vreme revine depresiunii formate în bazinul Mării Mediterane, iar in mai mica măsură, anticiclonul siberian, iar în sezoanele de tranziție un rol însemnat îl are depresiunea islandică.

Regimul termic este moderat cu o medie anuală de 10,9C și cu o diferență medie de la iarnă la vară de 22,6 C.

Presiunea atmosferică este cuprinsă între 750 mm în luna mai și 755 mm în luna octombrie. Dinspre dealurile împădurite ale Silagiului bat brize de munte, vântul de N-V aduce iarna zăpadă și vara ploi.

Umiditatea absolută a aerului este mai mică în cursul dimineții și mai mare în timpul zilei, din cauza evaporării apei gazoase. Media umidității relative a aerului este de 75,7%.

Nebulozitatea cu o medie anuala de 5,6 zecimi se caracterizează prin valori maxime iarna(7,2 zecimi în lunile decembrie și ianuarie) și valori minime vara (în luna august 3,9 zecimi). Numărul zilelor senine este de aproximativ 130 cu frecvența cea mai ridicată la sfârșitul verii și începutul toamnei, iar a celor noroase, de 128,6 cu frecvența maximă în lunile de primăvară și la începutul verii.

Durata efectivă de strălucire a soarelui respectiv totalul de ore cu insolație atinge o valoare medie anuală de aproximativ 2.060 ore.

În limitele orașului Buziaș au fost individualizate mai multe microclimate(ale parcului, terenurilor deschise înierbate din amonte și aval de parcul stațiunii), iar iarna zona Dealului Silagiu, topoclimatul cu același nume.

I.4. Hidrografia

În imediata apropiere a stațiunii se află lacul de acumulare de pe Valea Salcia cu un baraj înalt de 11,20 metri și lung de 360 metri – el se află la o distanță de aproximativ 2 km de orașul Buziaș – și lacul de acumulare de pe Valea Silagiului, cu un baraj de 11,50 m înălțime și lung de 40 metri – ce se află la o distanță de 3 kmde stațiune.

În zona nordică a stațiunii, la cca. 5-6 km se află râul Timiș – singurul curs de apă important, cu direcția de parcurgere E-V, cu debit mare.

Pârâul Salcia de-a lungul căruia este amplasată stațiunea, izvorăște din zona pădurii Dumbrava. Acesta primește o serie de afluenți, pe partea stângă a localității Buziaș, ca: Preturii, Silagiului și Bisericii.

Apele subterane sunt apele potabile ale fânschise înierbate din amonte și aval de parcul stațiunii), iar iarna zona Dealului Silagiu, topoclimatul cu același nume.

I.4. Hidrografia

În imediata apropiere a stațiunii se află lacul de acumulare de pe Valea Salcia cu un baraj înalt de 11,20 metri și lung de 360 metri – el se află la o distanță de aproximativ 2 km de orașul Buziaș – și lacul de acumulare de pe Valea Silagiului, cu un baraj de 11,50 m înălțime și lung de 40 metri – ce se află la o distanță de 3 kmde stațiune.

În zona nordică a stațiunii, la cca. 5-6 km se află râul Timiș – singurul curs de apă important, cu direcția de parcurgere E-V, cu debit mare.

Pârâul Salcia de-a lungul căruia este amplasată stațiunea, izvorăște din zona pădurii Dumbrava. Acesta primește o serie de afluenți, pe partea stângă a localității Buziaș, ca: Preturii, Silagiului și Bisericii.

Apele subterane sunt apele potabile ale fântânilor și apelor minerale. Apa este ușor carbogazoasă și feruginoasă.

Izvoarele apelor minerale din stațiunea Buziaș se datorează unui subsol cu sedimente de 100-110 m grosime, în care apar trei straturi cu ape, fiecare fiind gazificat cu CO2.

I.5. Flora și fauna

Ca urmare a condițiilor de relief, climă, sol, în raza orașului Buziaș vegetația este cea de stepă și silvostepă cu areale izolate de păduri.

Vegetația de stepă este reprezentată de brustur, pelin, jaleș (Salvia pratensis) si de unii arbuști: păducel (Crataegus monogyna), prun, măceș (Rosa canina).

Cea mai largă extindere în zona orașului buziaș o constituie suprafata agricolă. Ponderea principală o are terenul arabil cultivat cu porumb, grâu și floarea soarelui.

O suprafață importantă ocupă vița de vie pe versantul nordic al Dealului Silagiu, ca și pomii fructiferi: piersicul, prunul, vișinul. De asemenea trebuie amintite și plantele decorative din stațiune: magnolia, regina nopții, crizantemele, liliacul.

Un loc deosebit ocupa in peisajul orasului Buzias parcul statiunii balneare,care deține o suprafață de 25 ha în care sunt prezente unele rășinoase ca: bradul, tuia, pinul, precum și numeroase foioase:  platanul, teiul, mesteacănul, plopul, salcia,stejarul.

Stațiunea este înconjurată de un frumos și bine întreținut parc, care deține o suprafață de 25 ha cuprinzând o sumedenie de specii de plante, copaci de esențe rășinoase și foioase.Parcul constituie pentru localnici și vizitatori un loc de odihnă și recreere.În parcul stațiunii, animalul cel mai îndrăgit și des întâlnit este veverița.

Varietatea lumii vegetale din jurul orașului, cât și din parcul stațiunii face ca lumea animală să fie deosebit de bogată.

Fauna este formată în primul rând de specii ca și: iepure, cerb, căprioară, mistreț, vulpe, bursuc, dihor, veveriță etc. păsările sunt reprezentative prin: privighetoare, sticlete, pițigoi, graur, pupăză, guguștiuc, turturele etc.

I.4. Considerații geologice și geofizice

Studii mai vechi arată că în limitele orașului Buziaș ar exista două falii:
falia Lucareț -Buziaș – Gătaia, ca una care a înlesnit venirea și revărsarea la suprafață a erupțiilor de bazalte de la Lucareț și Gătaia,  precum și apariția izvoarelor carbogazoase la Buziaș și Lipova, iar a doua, falia Buziaș – Rugi, ca una care a contribuit la formarea Timișului.

Cristalinul, prezent la zi în Dealul Silagiu, coboară, încă începând de la sud de Buziaș, sub baza de eroziune, afundându-se progresiv atât spre nord, cât și spre est și vest, sub depozite pliocene și cuaternare.

Depozitele sedimentare pliocene sunt dispuse în facies panonic.Datorita faptului ca sunt acoperite de formațiuni cuaternare, nu aflorează decât sporadic si în deschideri mici, principalele caracteristici ale lor fiind conturate de forajele executate pentru captarea apei minerale.
Depozitele pliocene au o grosime de 65 – 134 m și sunt constituite dintr-o succesiune neregulată de nisipuri, în general fine, rareori grosiere și cu elemente de pietriș, iar uneori cu intercalații de gresii, nisipuri argiloase, argile și argile nisipoase.

La Buziaș s-au decelat 3 nivele permeabile ale Cuaternarului și Pliocenului, situate peste formațiunile Cristaline întâlnite în foraje la adâncimi de 78-93 m. Orizonturile prestatoare de apele minerale sunt :

strat acvifer freatic la 7-10 m ;

strat acvifer de adâncime la 17-70 m conținând ape ascensionale cu nivel hidrostatic de 2,5 m ;

strat acvifer artezian în contex cu Cristalinul sub 80 m, se manifestă la 25-30 m deasupra solului, are CO2 2 g/l ;

Ca surse de apă minerală există 7 sonde :

a). Sonda nr.1 (Anton 1A)

Este la nord de Casa de cultură, săpată în 1962 la 120 de m adâncime, conține apă bicarbonatată, clorurată, bromurată, sodică, calcică, magneziană, feruginoasă, carbogazoasă, hipotonă. Are debit de 4,4 l/s din care este avizat pentru exploatare 0,65 l/s.

Tabel nr.1

Buletin de analiză chimică a sondei 1 din 1982

b). Sonda nr.2 (23 August)

Situat în fața Casei de odihnă nr.1, săpată în 1961 de ICSPC București, cu debit artezian de 3,5 l/s, avizat pentru exploatare 2,22 l/s. Analiza chimică din 1982 decelează o apă bicarbonatată (2000 mg/l), clorurată (744,6), sodică (486,1) calcică (326,3) magneziană (178,9), feruginoasă (15,8), carbogazoasă (200,6), hipotonă (MT 3853,437). Se folosește atât în cură externă pentru ștrand cât și în cură internă.

c.) Sonda nr.3 (IBF 3)

Se află în parcul stațiunii, în vecinătatea hotelului “Buziaș”, a fost săpată în 1960 de către ICSTC București până la 90,8 m,debitează artezian 3,8 l/s cu aviz de exploatare 3,4 l/s. Compoziția apei: este bicarbonată (1781,2), clorurată (290), sodică (335,5), magneziană (148,8), carbogazoasă (2689), hipotină (MT 3033,459), temperatura 14,5 C. Este gospodărită prin sistem centralizat pentru cura externă la hotelul Parc, Timiș, pentru ștrand cât și pentru cura internă (buveta Izvorul Moș Bîzieș).

Figura 1.2. Izvorul Bîzieș

d). Sonda nr.4 (SMB 5)

Se află în spatele băii nr.2, la 40m est de centrala termică nr.2, a fost săpată în 1965 de ISPC București la adâncimea de 75 m și a furnizat 9,7 l/s cu aviz de exploatare de 2,8 l/s. Este o apă bicarbonată (1195,6), clorurată (219,8), sodică (186,7), calcică (215,6), magneziană (88,5), feruginoasă (10,5), carbogazoasă (2420), hipotonă (MT 4446,246), temperatura 15 C, Ph 6. Se folosește în cură externă prin sistem centralizat (baia nr.2, complex Parc, Timiș).

e). Sonda nr.5

La NE de parcul stațiunii, a fost executată în 1979 de ICSLGS la o adâncime de 79,3 m, are un debit artezian de 5 l/s, conține apă bicarbonatată, calcică, magneziană, feruginoasă, carbogazoasă, hipotonă (MT-3763,3 mg/l), temperatura 13,5C, pH 6,3 ; este trecută în conservare din 1981.

f). Sonda nr.6 (Izvorul lui Glad)

Se găsește pe malul stâng al văii Salcia, la adâncimea de 96,3 m cu debit artezian de 4,5 l, conținând o apă bicarbonatată, sodică, slab iodurată, carbogazoasă (1900-2000), hipotonă (MT-5948,5), temperatura 15C, pH 6,7. Este în conservare din 1982.

La controlul metodologic din 21.07.1988 s-au recoltat probe de la izvoarele “Moș Bîzieș” sonda 3, 23 August, Phoenix și sondele 4 și 1 efectuându-se analize fizico-chimice și bacteriologice.

Tabel nr.2

Analizele fizico-chimice și bacteriologice efectuate la izvoare

CAPITOLUL II. ORGANIZAREA SERVICIILOR TURISTICE

II.1. Gestionarea turismului

La fel ca majoritatea stațiunilor balneo-climaterice din România, activitatea turistică din stațiunea Buziaș se desfășoară în cadrul Societății Comerciale de Tratament Balnear (S.C.T.B.).

Adresa : BUZIAȘ, cod.305100, str. Florilor nr.1, TIMIȘ, tel.0256/321060.

Creeată în anul 1990, S.C.T.B. avea un capital social de 15.580.000 lei vechi, statul rămânând majoritar și deținând 70% din acest capital social. În urma acțiunii de privatizare încheiată în anul 1994 societatea a privatizat circa 9,7% din capitalul social având 1407 acționari cu 567.027 de acțiuni.

Nr.de înregistrare la Registrul Comerțului : J35/342/15.04.1991.

Cod.Fiscal : R-1849307.

Principalii beneficiari ai serviciilor de cazare, masă și tratament sunt cetățenii de vârsta a treia (pensionarii) a căror bilete sunt subvenționate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, dar și alte persoane mai tinere care au afecțiuni cardiovasculare.

II.2. Dotările existente

Existentul de capital fix poate și trebuie să fie apreciat în strânsă legătură cu necesarul de dotări ținând seama de mărimea populației. În acest sens, se poate recurge la calculul mărimilor relative de intensitate pentru a se determina indicatorii care caracterizează dotările necesare în activitatea de turism.

S.C.T.B. Buziaș S.A. are în exploatare următoarele :

Hotelul Parc, cu 300 de locuri, restaurantul și baza sa de tratament ;

Hotelul Timiș, cu 300 de locuri, restaurantul și baza sa de tratament, dar care in prezent este in conservare pentru renovare

Hotelul Phoenix, cu 100 de locuri ;

Restaurant-cantină ;

Baze de tratament : Baia 2 ;

Centrala termică ;

9 sonde de apă minerală ;

Un restaurant rustic ;

Un ștrand

Muzeul de istorie al stațiunii ;

Vechiul cazino ;

3 baruri de zi.

Figura 2.1. Hotel Parc

II.3. Analiza structurilor turistice

Spațiul fizic, suportând repercursiunile modificărilor socio-culturale care se traduc prin noi opțiuni teritoriale, dezafectări imobiliare și speculații funciare, adaugă la această problemă pe cele proprii legate de relief, sol, climat, hidrografie sau exigențele biologice. În condițiile civilizației moderne, acest spațiu întâmpină greutăți în funcționarea sa normală. Facilitatea echilibrului unui spațiu fizic impune societății o bună cunoaștere a principiilor care condiționează organizarea și evoluția spațială. Din punct de vedere al turismului, trebuie analizate consecințele provocate de către acest tip de activitate economică mediului fizic, pragurile critice și cadrul operațional care favorizează o dezvoltare regională corespunzătoare.

Turismul, prin exigențele sale multiple, prin implicarea adesea sistematică în mecanismele cele mai elementare ale vieții cotidiene ale populației, are o puternică tendință spre inducerea unor tulburări de origine antropică.

Perturbările legate de turism, nu menajează nici un domeniu fizic, nici topografia, nici hidrografia, nici biocenoza ai cărui biotopi constituie suportul și sursa de energie. Excluzând ceea ce se numește “domesticirea” mediilor naturale, este necesar să se elimine fenomenele de poluare datorate activității pe care societatea de consum obișnuiește s-o numească progres: poluarea atmosferică, a solului, a apelor, poluare biologică. Supraaglomerarea demografică constituie, în sine un factor considerabil de poluare. Diversitatea gradului de ocupare spațială din punct de vedere turistic, prin natura sa istorică și dezvoltarea contemporană determină diferențele față de utilizarea optimă a unui spațiu geografic, acestea constituind principala sursă a profundelor tensiuni cu care sunt confruntate regiunile cu vocație turistică. Suprasarcinile pe teritoriile turistice au origini și căi de realizare diferite. Numeroasele studii efectuate pe această temă, permit în prezent, înțelegerea fenomenului de creștere turistică, înfățișarea ulterioară a peisajelor transformate de om, evoluția comportamentelor diferiților factori socio-economici, semnele mai mult sau mai puțin aparente ale motivațiilor turistice.

Utilizarea solului, consecințele socio-profesionale ale acesteia, transformarea spațiilor urbane, evoluția arealelor recreative, opțiunea între diferitele anotimpuri, toate acestea încep să fie cunoscute și facilitează demersul asupra legăturilor dintre acțiunea turistică și efectele sale asupra mediului ambiant.

Odată cu dezvoltarea turismului asistăm la înlocuirea ecosistemului natural, așa cum a fost el conceput în sistemul agriculturii și pescuitului, prin ecosistemul de tip urban. Această substituire permite obținerea de profituri importante, căci se bazează numai pe factori fizici ai mediului : aerul, apa, solul sau energia. Elementele din bioceneza sunt mai puțin importante din acest punct de vedere.

Învelișul vegetal este discontinuu (așa este cazul dunelor de nisip), absent sau degradat.

Un fenomen din ce în ce mai des întâlnit este insuficiența protecției florei și faunei care constituie un simptom al degradării mediului înconjurător. Transformările socio-economice sunt principalele cauze ale apariției acestui fenomen.Activitatea turistică apare, în general, în zonele mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic. Urbanizarea pe care aceasta o induce, accelerează deblocările spațiale, iar nivelul scăzut de viață al populației autohtone accelerează presiunile asupra mediului.

De mai mult de un sfert de secol, asistăm la marginalizarea unor regiuni și la migrările masive ale populației în căutare de lucru și de condiții mai bune de viață, către zonele de maximă concentrare turistică. În aceste condiții, valoarea terenurilor din aceste regiuni a scăzut vertiginos, cu atât mai mult cu cât factorii responsabili în această problemă au tendința să le ignore.

Turismul neorganizat și presiunile exterioare exercitate asupra țărilor în curs de dezvoltare fac ca măsurile publice de conservare a mediului să devină aleatoare chiar din momentul apariției lor.

Atractivitatea factorului climatic declanșează afluența unei mase de rezidenți temporari, care devin proprietari imobiliari și care contribuie într-o anumită măsură, la “îmbătrânirea” piramidei vârstelor: mulți dintre aceștia își cumpără apartamente sau reședințele secundare pentru a se instala definitiv în aceste zone în momentul pensionării, procentul populației inactive crește, conferind anumitor stațiuni turistice caracterul unor orașe de pensionari (așa este cazul stațiunii Cannes, de pe Coasta de Azur). În aceste centre, este foarte greu de conceput și de realizat revitalizarea altor activități, deoarece interesele și preocupările vârstnicilor nu sunt întotdeauna compatibile cu cele ale tinerilor (Putz,E.,Pârjol,F.,1997,pg.194-213).

Turismul a devenit un motor principal al dezvoltării economice, în acest sens el angajând responsabilitatea colectivităților publice. Prin intermediul activității turistice intră în circuitul economic toate tipurile de agenți economici: de le intreprinderea independentă și familială până la marea firmă; intreprinderile producătoare de bunuri și servicii, alături de organismele financiare. Integrarea în activitate aturistică a acestor agenți economici antrenează și includerea primăriilor în această mișcare. Pe plan funcțional și juridic, primăria trebuie să realizeze echipamentele colective și infrastructurile de interes public; ea este un instrument de arbitraj între interesele locale diveergente și asigură funcționarea unor organisme pentru a evita unele abuzuri; primăria poate deveni un veritabil agent economic, ea se poate implica în activitatea colectivităților locale prin dreptul de expropriere pentru cauze de utilitate publică. Tipul de intervenție al primăriei este în funcție de importanța infrastructurii și a echipaamentelor care reflectă intensitatea activității turistice. Turismul de vilegiatură și dezvoltarea comerțului sau a artizanatului determină asigurarea unor echipamente și infrastructuri care respectă planul de ocupare a solului. În cazul unor lucrări de amenajare turistică de proporții mai mari, primăria este proprietarul tuturor lucrărilor realizate în calitate de autoritate concesionară.

Aplicarea în practică a procedurilor de amenajare turistică necesită o evaluare a rezistenței la schimbare și a stabilității mediilor fizice sau umane.Relieful impune noțiunea de toleranță la schimbare în funcție de intensitatea, frecvența și periodicitatea fenomenelor care influențează mediul. Această veritabilă “trilogie” a mediului are repercursiuni directe asupra stabilității sau instabilității reliefului; ea permite realizarea bilanțului fundamental pentru planurile de amenajare turistică. Oricât de mare ar fi capacitatea de adaptare a ecosistemelor, inițiatorii acțiunilor turistice provoacă numeroase excese în utilizarea factorului de mediu.

Agenții economici privați sau publici, naționali sau locali, individuali sau colectivi induc, de multe ori, în eroare populația autohtonă prin simularea unor planuri comune de acțiune. (Istrate I., Drau F., Roșu A.G., 1996)

Noile tehnologii de abordare a problemei amenajării ameliorează metodele de punere în practică a unor planuri de valorificare mai eficientă a resurselor de care dispune o destinație turistică. Astfel, marketingul permite ajustarea ofertei produsului turistic la cererea turistică prin integrarea armonioasă a acesteia în mediul economico-social. Includerea mediului înconjurător în definirea produsului turistic nu intră în contradicție cu scopurile de comercializare a acestuia. Dimpotrivă, o politică eficientă de valorificare a resurselor trebuie să aibă în vedere calitatea capacității de cazare, exploatare, integrarea în mediul de primire, definirea unor valori de intreprindere care să fie în concordanță cu cultura tradițională a populației autohtone.

Pe lângă categoriile de activități deja amintite, componente ale “produsului turistic”, acest veritabil agregat cuprinde și o serie de servicii care însoțesc practica turistică. Acestea se adresează fie beneficiarilor firmei (direct și indirect), fie contribuie într-un fel sau altul la desfășurarea corespunzătoare a unor prestații, ori a activității în ansamblul său.

Aceste servicii pot fi de pregătire a consumului turistic : organizarea călătoriilor, incluzând după caz, stabilirea itinerariilor, rezervarea serviciilor, de asemenea elaborarea programelor, procurarea de documente de călătorie, hărți, editarea de ghiduri, liste de informare -–aspecte de cunoaștere necesare pentru clientelă – și alte aspecte de comunicare în avans, inclusiv publicitatea.

Sunt și servicii auxiliare care pot fi de însoțire, specifice (paramedicale, științifice și pentru turismul de congrese, sportive și pentru alte categorii speciale de turism, sau nespecifice (general valabile și pentru alte categorii de populație decât turiștii) ; închirieri automobile și șoferi, telecomunicații, poștă-curier și comisioane, schimb valutar, asistență de persoane (invalizi, bătrâni, copii).

Mai există și o serie de servicii post-factum – de întreținere a relației (scrisori de curtoazie și comunicare, de returnări și alte diferențe eventuale de la decontări, diverse facilități pentru clienți fideli sau speciali etc.).

Pe lângă cele amintite, trebuie să arătăm și necesitatea unor servicii permanente (de funcționare, reparații și întreținere, curățenie etc.), care de fapt sunt consumate de însăși firma în cauză. Majoritatea lor nu se adresează direct clientului.

Într-un spațiu geografic care dispune de un potențial natural atrăgător, turismul nu se poate dezvolta decât în ipoteza în care există suficiente posibilități pentru cazarea vizitatorilor.

Unitățile de cazare, îndeplinesc mai multe funcții, îmbinarea armonioasă a acestora asigurând confortul solicitat de turiști :

funcția de cazare propriu-zisă ;

funcțiile complementare : agrement, alte servicii ;

funcția de producție, în legătură cu alimentația turiștilor ;

funcția comercială ;

funcția de informare.

O stațiune balneară îndeplinește trei funcțiuni principale :

activitatea de tratament balnear ;

funcția de rezidență temporară ;

funcția de agrement.

Pentru a putea prezenta cele mai bune condiții pe care le oferă stațiunea Buziaș, este necesară o analiză a calității structurilor existente.

Structurile de cazare

Serviciul de cazare se prezintă ca o activitate complexă decurgând din exploatarea capacității de cazare, fiind alcătuit dintr-un grup de prestații oferite turistului pe timpul rămânerii lui în unitatea hotelieră.

Dezvoltarea și calitățile serviciilor de cazare sunt dependente în primul rând de existența unei baze tehnico-materiale de cazare: toate acestea cu dotările corespunzătoare care să ofere turiștilor condiții optime și care să îndeplinească și alte funcții.

Cazarea în stațiunea balneoclimaterică Buziaș cuprinde complexele balneare formate din hoteluri de 2, 3 si 4 stele “ “TIMIȘ**”, “PARC***” si “PHOENIX****” cât și case de odihnă de 1-2 stele având o capacitate totală de cazare de 1040 locuri.

Tabel nr.3

Cazarea în stațiunea balneo-climaterică Buziaș

Localizarea hotelurilor în cadrul stațiunii constituie un punct pozitiv. Accesibilitatea este ușoară, toate hotelurile fiind deservite de o șosea practicabilă și un autobuz care face multe curse pe zi între stațiune și gară.

Hotelurile beneficiază de o așezare privilegiată, aproprierea acestora de parc le conferă un cadru agreabil și relaxant pentru turiști.

Recepțiile hotelurilor sunt luminoase și spațioase, funcționând 24 ore din 24. Personalul este amabil și primitor, având o ținută reglementară. Panourile de afișaj existente în cadrul recepțiilor îi informează pe clienți asupra serviciilor anexe, care le sunt oferite. Fiecare hotel dispune de propria sa parcare. Nivelul calității serviciilor este în continuă creștere. Camerele sunt bine amenajate și decorate. Mobilierul este confortabil și starea acestuia este bună. De reținut este faptul că majoritatea camerelor dispun de balcon.

Prezența lifturilor face mai ușor accesul în camere, ținând cont de faptul că majoritatea clienților sunt de vârsta a treia, dar sunt și persoane cu handicap locomotor.

Păstrarea în starea bună a materialelor, a mobilierului și grupurilor sanitare dă o notă mai confortabilă camerelor.

Prețurile practicate sunt conform clasificării de 2 stele ale unităților de cazare.

În stațiunea Buziaș se practică tarife diferențiale pentru turiștii veniți pe cont propriu și pentru cei sosiți cu bilete de tratament, dar acestea fiind egale pentru turiștii români și străini. Tarifele pentru cazarea turiștilor sunt afișate vizibil la recepțiile hotelurilor.

De menționat faptul că prețurile turistice sunt într-o continuă modificare datorită influențelor unor factori conjuncturali, cum ar fi: creșterea costurilor de producție ca urmare a modificărilor de piață.

Din categoria serviciilor hoteliere ce întregesc funcția de cazare se pot menționa următoarele :

primirea și distribuirea în hotel a corespondenței turiștilor ;

păstrarea obiectelor de valoare ;

spălatul și călcatul lenjeriei ;

curățenia hainelor ;

dotarea camerelor la cererea clienților cu inventar suplimentar ;

punct de desfacere a presei ;

telefon național și internațional ;

activități de agrement : jocuri distractive (remmy, șah, biliard) ;

un butic-vitrină în cadrul recepției ;

parcare.

Resursele de muncă se referă la potențialul uman ca factor de producție.Acesta poate fi definit cantitativ având ca sursă dimensiunea personalului structurată corespunzător, dar și calitativ, prin nivelul calificării profesionale. Din punct de vedere cantitativ numărul persoanelor angajate în aceste unități de cazare se ridică la peste 150 de persoane.

În aceste unități de cazare se utilizează un sistem informațional și de rezervări modern, gestiune computerizată, forță promoțională, adaptare la clientela internațională mai ales prin standardizarea elementelor de confort la nivelul cerințelor internaționale.

Structurile de alimentație publică

Activitatea de alimentație publică reprezintă îmbinarea într-un ansamblu armonios a acțiunilor necesare pregătirii și prezentării preparatelor culinare și a băuturilor, a serviciilor determinate de desfășurarea și consumul acestora.

Alimentația constituie o altă componentă necesară în cadrul agregatului de turism, ca una din cerințele cele mai importante ale turistului ce trebuie acoperite în cadrul sau chiar la locul sejurului. Pentru satisfacerea nevoilor alimentare se poate opta pentru luarea mesei (meselor) în cadrul unităților de cazare (când acestea sunt dotate cu restaurant), în alte forme organizate în contextul sejurului respectiv sau pe perioada tratamentului.

Imensul sector al alimentației publice, care asigură servirea directă a mesei pentru clientelă, constând în diverse platouri sau alte preparate (inclusiv cofetărie, băuturi etc.) ține, pentru o parte a sa, de turism.

Serviciile de alimentație publică reprezintă, inclusiv cele din cadrul hotelurilor, aproape jumătate și din activitatea acestora.Există și în acest caz diferite categorii de restaurante, de la alimentația rapidă la bucătăria de înaltă clasă.

Firmele de alimentație publică prezintă indiferent de caracterul lor independent ori integrat, unități sau localuri diverse.

Un criteriu important de definire a unităților constă în însuși conținutul ofertei, respectiv mâncarea sau alimentul preponderent, care devine definitoriu. Folosind tipologia consacrată principalele forme sunt următoarele :

Restaurantul tipic sau propriu-zis se definește ca unitatea de alimentație publică cea mai complexă, în sensul că servește, orice alimente și preparate, cu accent însă pe mâncărurile gătite, concepute, cel puțin la origine sau în principiu, pe calapodul celor trei mese principale (dejun, prânz, cină).

Restaurantul este un local (format din o sală de mese și accesorii necesare desfășurării prestațiilor aferente) destinat alimentației publice (cu o mare diversitate de preparate culinare, de patiserie, de cofetărie, mâncăruri calde și reci etc.). Aici pot fi incluse în mod obișnuit băuturi și alte produse care se consumă (și) la masă (ca, de exemplu țigări).

Combinând diverse criterii de clasificare, se poate detalia că restaurantul clasic poate fi de lux sau obișnuit (fără pretenții speciale).Organizarea lui de către (sau în) intreprinderi, instituții (de regulă în condiții specifice sub aspectul prețurilor) îi poate da caracterul de cantină (cantină-restaurant). În alte cazuri organizarea privată și specificul mai restrâns, familiar (dar, de regulă, tot în condiții de preț mai redus) îi poate da caracterul de restaurant-pensiune (organizat de familii de mici întreprinzători care s-au specializat pe prepararea și servirea mesei pentru mai multe familii din împrejurimi, pentru clientelă relativ stabilă și, doar mai rar pentru clientelă ocazională). Este vorba pur și simplu de o “diviziune a muncii” extinsă până și la propria alimentație întâlnită (aproape doar) în occident încă din vechime, masa luându-se în condiții de natura celor de acasă, deloc pretențioase (cel mai adesea nu servesc, în cadrul pensiunilor nici băuturi alcoolice). Amplasarea restaurantului în aer liber a creeat noțiunea de “grădină de vară” care cel puțin în zona cu climă temperată are funcționare sezonieră.

Oferta restaurantului se poate completa, după caz, cu alte consumuri ce se obișnuiesc cu ocazia meselor, precum produse de tutun, dar și servicii auxiliare, îndeosebi de animație.

Restaurantul cu specific – este specializat pe anumite sortimente din cele amintite mai sus sau, cel puțin într-o notă dominantă sau formă de prezentare.

Astfel anumite categorii de ofertă au caracter unic sau doar predominant, permanent.Așa au luat naștere și restaurantele cu specific, și celelalte categorii particulare de localuri.

Predominanța unui alt tip de bunuri alimentare (sau eliminarea unor componente) poate conduce la un specific :

restaurant dietetic, pe diverse forme de nutriție orientată, de regulă fără băuturi alcoolice, dar și fără zaharuri, fără grăsimi etc. ; varianta cea mai răspândită e cea lacto-vegetariană, dar specializarea se poate face și pe paste făinoase, pe anumite legume ;

preparate exclusiv (sau măcar preponderent) din carne se oferă în unități specializate pe acestea : zahanale (cu grătare îndeosebi pe grătar) – dar și ciorbe specifice de carne și măruntaie și diferite variante de tocănițe și tocături (inclusiv pârjoale, chifteluțe, mititei, cârnați etc.) ;

restaurantul vânătoresc, pescăresc ;

restaurant cu specific țărănesc ;

restaurant cu specific local sau național ;

pizzerie – unitate specializată după cum îi spune numele, (fiind axat pe una din mâncărurile aparte ce pot fi întâlnite în cazuri cu specific național italian) ; de regulă fără pretenții de lux, dar nu obligatoriu. (Olteanu V., Cetina I., 1994)

c)Alte unități de alimentație publică specializate după criteriul alimentelor servite sunt :

cofetărie – unde se servesc variate torturi, prăjituri, checuri etc.

plăcintărie, gogoșerie, langoșerie (plăcinte calde cu carne, cu brânză, cu mere etc.) ;

patiserie – oferind diferite pateuri, plăcinte, merdenele, brânzoaice, ștrudele, saleuri etc., dar și covrigi și alte produse tip pâine.

Forma de servire și conținutul bucatelor și băuturilor sunt diverse și personalizate pe cât posibil. Astfel, iau naștere o mare varietate de firme, de sortiment culinar oferit, forme de alte servicii, diverse elemente de atracție și organizare, orar ș.a., care uneori se regăsesc și în denumire.

În același context al diversificării continue (ținând de specific, chiat de nota de personalitate a fiecărei unități de alimentație publică, clientela vizată etc.), amintim că aceasta se realizează și pentru motivul că sectorul alimentației publice, ca și cel al hotelăriei, este foarte concurențial.

Asemenea aspecte menite să atragă clientelă contribuie în mod deosebit (de la o unitate la alta) la identitatea turistică și la creșterea atractivității unor localități sau zone.

Pentru diverse categorii de turiști, restaurantele de lux sau cele cu profil specific (pescăresc, vânătoresc, popular-național, regional, tip cramă etc.) se pot constitui prin ele însele în repere turistice (ca puncte de motivare), grație calității servirii sau prin natura ofertei ori prin pitorescul local, prin particularități, prin caracterul reprezentativ (pentru zona vizitată de exemplu), prin renume etc. (Jivan A. )

Stațiunea Buziaș are 3 unități de alimentație publică :

Restaurantul hotelului “PARC” ;

Restaurantul hotelului “TIMIȘ” ;

Restaurantul “CENTRAL”.

Restaurantul hotelului “TIMIȘ” fiind momentan închis, el deschizându-și porțile doar cu ocazia unor ocazii festive, nu face obiectul analizei calitative.

Restaurantul hotelului “PARC”, situat la parterul acestuia, beneficiază de aceeași accesibilitate ca și a hotelului. El are o capacitate de 360 de locuri și 60 de locuri pe terasa acoperită.

Restaurantul “CENTRAL” este situat la puțină depărtare de cele trei hoteluri, și are o capacitate de 200 de locuri. Aici mai funcționează un bar de zi și un punct de vânzare a restaurantului.

În ambele unități consumatorii sunt serviți cu un larg sortiment de preparate culinare (gustări calde și reci, preparate lichide calde, mâncăruri, minuturi, salate, dulciuri de bucătărie), produse de patiserie-cofetărie, fructe, băuturi nealcoolice și alcoolice. Pentru creerea unei atmosfere animate, restaurantele organizează servicii suplimentare ca: mese festive, banchete, recepții etc.

Sub stricta îndrumare și supraveghere a medicului, pacienții pot servi meniurile mai multor regimuri alimentare.

În ceea ce privește calitatea instalațiilor și a echipamentelor din dotare, restaurantele au săli spațioase, mobiliere de bună calitate, condiții igienice foarte bune și bine decorate.

Dar fiind calitatea bună a meselor și prețul practicat, accesibil, restaurantele oferă un bun raport calitate/preț.Personalul lucrător este amabil, dinamic, are o ținută reglementară și bune cunoștiințe profesionale.

Unul dintre aspectele cele mai importante ale muncii angajaților din restaurante este de a se ocupa de calitatea servirii la recepțiile, ocaziile festive, organizate în aceste unități.

Ținuta ospătarilor, atitudinea lor, calitatea și aspectul preparatelor servite în funcție de preferințele clientului, dar și de țara lui de origine, contribuie la reușita acestora.

Structurile de tratament

Dacă în urmă cu 35 de secole, Hipocrate susținea că “natura este cel mai bun medic și numai prin faptul că ajutăm eforturile ei, mai obținem oarecare succese”, astăzi medicii informați și utilați cu tehnici moderne sunt datori să aplice judicios în complexele terapeutice, factorii naturali și kineticofizicali.

Stațiunile balneare utilizează metode complexe de tratament. Pentru aplicarea metodelor terapeutice fizio-balneare specifice stațiunile dispun de baze de tratament complexe dotate cu : instalații de balneoterapie, buvete, instalații pentru hidro- și termoterapie, săli și dispozitive pentru kinetoterapie, amenajări speciale pentru practicarea curei de teren, terenuri de sport.

Stațiunea Buziaș beneficiază de următoarele baze de tratament :

Baza de tratament a hotelului “PARC”

Baza de tratament a hotelului “TIMIȘ”

Baia 2

Baza de tratament a hotelului “PARC” asigură circa 460 de proceduri de băi la cadă în apă minerală încălzită, ea mai dispunând și de o secție de hidroterapie, o secție de termoterapie, o secție de fizioterapie și de o sală de gimnastică medicală.

Baza de tratament a hotelului “TIMIȘ” are în componență : pavilion de căzi pentru băi în apă minerală încălzită, mofetă pentru băi în CO2 liber, secțiile de hidro- și fizioterapie, cabinetul de masaj, sala de gimnastică medicală și cabinete ale medicilor specialiști.

Baia 2, este situată în parcul stațiunii și are în dotare : 52 de căzi, în care se fac băi cu apă minerală încălzită, mofete, termoterapie și împachetări cu parafină.

În vecinătatea Băii nr.1 este amplasată sala de fizioterapie, dotată cu aparate medicale moderne: diadinamice, ultrascurte, magnetodiaflux, solux, ultraviolete etc. Ea deservește pacienții cazați în casele de odihnă.

Pentru cura internă s-au amenajat buvete alimentate cu apele minerale captate de Sonda nr.2 (buvetele “IOSIF” și “IZVORUL NR3-PHOENIX”) și Sonda nr.3 (buveta “IZVORUL MOȘ BÎZIEȘ”).

Patrimoniul și animația

Valorificarea patrimoniului turistic implică asigurarea unor condiții optime pentru deplasarea, sejurul și petrecerea plăcută a timpului liber de către turiști.

Ansamblul condițiilor care facilitează deplasarea și sejurul constituie, alături de patrimoniul natural și cultural, elemente de atracție și motive pentru alegerea unei destinații turistice. (Sasu C., 1995)

Animația intervine pe perioada timpului liber urmărind să ocupe cât mai plăcut acest timp și să asigure un plus de satisfacție clientelei, acesta putând fi :

animație culturală, muzee, festivaluri ;

animație sportivă ;

animație ludică : discoteci, jocuri mecanice ;

animație recreativă ;

animație comercială.

Patrimoniul natural al stațiunii Buziaș

Potențialul natural care compune spațiul turistic cuprinde relieful, peisajul, apele, fauna și flora. Valoarea relativă a acestora este dată de interesul turistic pe care îl suscită, de caracterul lor.

Parcul situat în inima Stațiunii Buziaș, reprezintă un valoros punct de atracție și este constituit dintr-o mare varietate de arbori (pini, tei, brazi, aluni, plopi), unde cel mai vechi este un platan: Platanul Gigant Bătrân de peste două secole. Parcul este traversat de pârâul Valea Salcia și este ținut viu de diferite specii de păsări și de numeroase veverițe.

Jucăușele veverițe îi conduc pe turiști spre rotonda din centrul parcului, unde ceasul solar și jetul artezian constituie puncte de atracție. Parfumul florilor multicolore, precum și acordurile fanfarei care concertează în duminicile de vară creează un cadru plăcut. Parcul constituie loc de promenadă favorizat de turiștii și de locuitorii care doresc să se odihnească pe bănci și să-și potolească setea de la izvoarele de apă minerală.

Parcul reprezintă un mare avantaj pentru stațiune, turiștii regăsindu-și aici calmul și repausul de care au nevoie.

Patrimoniul istoric și cultural

Patrimoniul istoric și cultural cuprinde resurse care din punct de vedere turistic motivează o călătorie și care pot fi valorificate prin includerea lor în oferta turistică.

Importanța resurselor istorice și culturale, ca dotare factorială a stațiunii Buziaș, este justificată nu numai de caracterul lor original ci și de caracterul lor unic.

Parcul adăpostește din 1875 o colonadă de lemn, capodoperă arhitecturală unică în România. La ora actuală în Europa, Cehia este singura posesoare a unei construcții asemănătoare. Colonada conduce la două chioșcuri de lemn, astăzi simboluri ale stațiunii.

Vechiul Cazino construit între 1853-1856, a devenit celebru prin sejurul pe care împăratul Franz Joseph de Austria l-a efectuat în septembrie 1898, dând dovadă de splendidul trecut al stațiunii.(Simuț D., Simuț L., 1986)

În Casa de Odihnă nr.20 este astăzi adăpostit primul “MUZEU BALNEAR” care amintește de istoria stațiunii, istoria orașului Buziaș și începutul termalismului cu ajutorul aparatelor de epocă, a descoperirilor relevante, a machetelor.

Bogăția și îmbinarea elementelor, bine studiate ale acestui muzeu sunt principalele piese ale acestui patrimoniu cultural.

Muzeul de Artă și Tradiție Populară deține o bogată colecție a lui Iuliana Folea Trodeanu, fiind expuse peste 800 de piese de costume tradiționale din Banat.

Animația recreativă și sportivă

Stațiunea Buziaș creează condiții optime pentru ca timpul în care turiștii sunt cazați aici, să se desfășoare într-o ambianță plăcută și în condiții bune.

Astfel, anual în parc se desfășoară, în prima duminecă a lunii iulie o paradă a muzicilor de fanfară.

Terasa clubului este în fiecare an la 8 septembrie, scena desfășurării unei sărbători tradiționale, numită “Rugă”.

Ștrandul cu apă minerală crabogazoasă este un loc frecventat de vizitatorii stațiunii. Împrejmuit de un șir de cabine și amenajat cu nisip pentru băi de soare, acest stabiliment deservește în special pe vizitatorii care vin aici pentru odihnă.

Biblioteca este deschisă atât pentru locuitorii orașului Buziaș cât și pentru turiști, iar cinematograful “Scala” propune două filme pe săptămână, el contribuind la dinamismul activității recreative a Buziașului.

Pentru petrecerea timpului liber se oferă posibilități de pescuit în râul Timiș, se organizează excursii în împrejurimi spre podgoriile de pe dealul Silagiului, pădurea Dumbrava, lacul – barajul Silagiu, dar și excursii externe până la Budapesta și Lacul Balaton, și bineînțeles, organizarea unor partide de vânătoare și pescuit.(Simuț D., Simuț L., 1986)

La S.C.T.B. Buziaș S.A. lucrează în prezent 167 persoane.

Într-un spațiu geografic care dispune de un potențial natural atrăgător, turismul nu se poate dezvolta decât în ipoteza în care există suficiente posibilități pentru cazare.

Cazarea este funcția principală a unității hoteliere, indiferent de mărimea, tipul, gradul de confort și dotarea acesteia. Ea presupune existența unui spațiu și a echipamentului necesar asigurării condițiilor de odihnă și igienă a turiștilor, toate în conformitate cu prevederile stabilite în M.O. 220/1995 și enumerate mai sus.

Odihna turiștilor este condiționată de amplasarea spațiilor de cazare, de insonorizarea camerelor în raport cu zonele de mare circulație (scări, lifturi, culoare etc.) din interiorul unității de mișcare a personalului în interior.

Localizarea hotelurilor în stațiune constituie un punct pozitiv. Accesul este facil, toate hotelurile fiind deservite de o șosea și un autobuz care circulă pe traseul gară-stațiune. Hotelurile beneficiază de o așezare privilegiată, apropierea acestora de parc conferindu-le un cadru agreabil și relaxant pentru turiști.

Prețurile practicate sunt conform clasificării de 3-4 stele ale unităților de cazare S.C.T.B. Buziaș S.A. practică tarife diferențiate pentru turiștii veniți pe cont propriu și pentru cei sosiți cu bilete, dar egale pentru turiștii români și străini.

Prețurile sunt într-o continuă modificare, datorită influențelor conjuncturii pieței. Rezervările se pot face atât prin telefon și fax, cât și prin vizitarea paginii de web de pe Internet.

Firma acordă importante reduceri de tarife, în funcție de mărimea grupului de turiști, de perioadă și de durata sejurului.

Turiștii beneficiază de servicii de alimentație, care întregesc activitatea de cazare. În unitățile de restaurație ale S.C.T.B. Buziaș S.A., consumatorii sunt serviți cu un larg sortiment de preparate culinare, produse de patiserie-cofetărie, fructe, băuturi nealcoolice și alcoolice.

Pacienții aflați sub supravegherea medicului pot servi meniuri ale mai multor regimuri alimentare.Dată fiind calitatea bună a meselor și prețul accesibil practicat, restaurantele oferă un bun raport calitate-preț.

II.4. Evaluarea stării și resurselor stațiunii

Starea bună a materialelor, a mobilierului și grupurilor sanitare dă o notă mai confortabilă camerelor.

Recepțiile hotelurilor sunt spațioase și luminoase, funcționând 24 de ore din 24. Personalul este amabil și primitor, având o ținută reglementară. Panourile de afișaj existente îi informează pe clienți asupra serviciilor anexe care le sunt oferite. Fiecare hotel dispune de parcare proprie.

Nivelul calității serviciilor este în continuă creștere. Camerele sunt frumos amenajate și decorate, iar mobilierul este confortabil și se află în stare foarte bună. Camerele dispun, în majoritate, de balcoane.

Prezența lifturilor face mai ușor accesul în camere, ținând cont de faptul că majoritatea clienților sunt de vârsta a treia.

Fiecărui hotel îi aparține câte o unitate de restaurație, bar și terasă.

Alimentația constituie un serviciu care completează cazarea și reprezintă îmbinarea într-un ansamblu al acțiunilor necesare pregătirii și prezentării preparatelor culinare și al băuturilor, al serviciilor determinate de desfășurarea și consumul acestora.

Hotelurile “PARC” și “TIMIȘ” beneficiază de bază de tratament proprie.

Resursele de muncă se referă la potențialul uman ca factor de producție. Acesta se definește fie cantitativ, având ca sursă dimensiunea personalului structurată corespunzător, fie calitativ, prin nivelul calificării profesionale.

Din punct de vedere cantitativ, numărul persoanelor angajate în aceste unități de cazare se ridică la 53 de angajați.

În aceste unități de cazare se utilizează un sistem informațional și de rezervări modern, gestiune computerizată, forță promoțională, adaptare la clientela internațională, mai ales prin standardizarea elementelor de confort la nivelul cerințelor internaționale.

CAPITOLUL III. CLIMATUL ȘI TERMALISMUL

Climatul, aerul (puternic ionizat), prezența bioxidului de carbon și a apei minerale din stațiunea Buziaș, posedă calități terapeutice excepționale.

III.1. Aerul și climatul

Climatul favorizează tratamentul afecțiunilor cardio-vasculare în toate sezoanele și nebulozitatea redusă este benefică turiștilor.

Caracteristica majoră a stațiunii Buziaș este aerul puternic ionizat (400-700 perechi de ioni negativi/cm3 de aer). Acest procent de ionizare corespunde unui procent prezent la o altitudine de la 1200 m la 2000 m. Stațiunea Buziaș nu este situată decât la altitudinea de 128 m, poate deci întâmpina bolnavii suferinzi de deficiență cardiacă și nervoasă care nu suportă un sejur la altitudine.

III.2. Apa minerală Buziaș

În hidrogeologia orașului-stațiune Buziaș, apele minerale ocupă un loc important dat fiind rolul lor în dezvoltarea socio economică a acesteia, care în timp au conturat o serie de premiere la nivel național.

Descoperirea apelor minerale este păstrată in mai multe legende pe care buzieșenii le transmit din generație în generație.

Printre altele o legenda afirmă că la început satul Buziaș era răsfirat.Ocupația principală a locuitorilor era munca pământului și creșterea vitelor. Întreg hotarul așezării ducea mare lipsă de apă de băut, iar la un singur sălaș,  așezat intr-o pădurice frumoasă exista apă bună –  în apropierea casei în care locuia moș Bîzieș, un bătrân bun și sfătos.
Cu timpul tot mai mulți săteni și-au mutat locuințele lângă izvorul cu apă acrișoară. Locul lui era în parcul stațiunii, iar urmașii bătrânului, au dat numele așezării de Bîziaș.
În memoria lui, în fața Băii nr. 2, în anul 1984 s-a amenajat buveta "Izvorul moș Bîzieș".

Potrivit documentelor din arhiva stațiunii, prima analiză chimică a apelor minerale a fost făcută în anul 1805, fiind printre primele efectuate asupra acestui tip de ape în țara noastră.
Apele celei dintâi surse cunoscute la Buziaș, Izvorul Mihai, care capta stratul acvifer freatic, ar fi avut 1311,6 mg/l CO2.
În contextul acestor considerente, se poate aprecia că descoperirea științifică a zăcământului hidromineral de la Buziaș a avut loc în anul 1805, an cu care începe și cercetarea lui.

Se pot menționa următoarele particularități ale zăcământului hidromineral Buziaș: se compune din 3 intervale de adâncimi cu ape minerale, respectiv: 6-10 m, cunoscut sub numele de stratul freatic; 17-60 m ( pentru vestul orașului 132 m) numit stratul (orizontul) ascensional și, la contactul sedimentar-ctistalin, stratul (orizontul) artezian.

în cele trei intervale de adâncime sunt cantonate ape minerale care din punct de vedere chimic aparțin la cinci grupe, respectiv:

grupa "a", include apele stratului artezian, cu o mineralizare totală (fără CO2 dizolvat) de 3200-5200 mg/l și cu conținut de CO2 de 2000-3100 mg/l, fiind, după conținutul de ioni în soluție, ape bicarbonatate, sodice, bromurate, slab iodurate, clorurate, magneziene, feruginoase, carbogazoase; sunt prezente în centrul și vestul statiunii

grupa "b" cuprinde apele stratului artezian, cu o mineralizare totală (fără CO2 dizolvat) de 2150-2300 mg/l si un continut de CO2 de 2000-2500 mg/l, fiind ape bicarbonatate, calcice-magneziene, feruginoase, carbogazoase; sunt prezente in estul statiunii

grupa "c" include apele stratului ascensional, cu o mineralizare totală (fara CO2) de 1000-1200 mg/l si un continut de CO2 de 1500-2000 mg/l, fiind ape bicarbonatate, sodice, calcice-magneziene, feruginoase, carbogazoase; sunt prezente in centrul statiunii

grupa "d" include apele stratului ascensional cu o mineralizare totala (fara CO2 dizolvat) de 1800-2300 mg/l si un continut de CO2 de 1400-1950 mg/l, fiind tipul de ape bicarbonatate, sodice, slab bromurate, clorurate, calcice-magneziene; sunt prezente in vestul orasului

grupa "e" cuprinde apele steatului freatic, cu o mineralizare totala (fara CO2 dizolvat) de 1100-2000 mg/l si un continut de CO2 de 600-1700 mg/l, fiind tipul de ape bicarbonatate, sodice, calcice, feruginoase, carbogazoase; sunt preznente in estul statiunii

apele minerale sunt rezultatul unui amestec de ape bicarbonatate, calcice magneziene specifice depozitelor pliocene aflate in imediata vecinatate a Buziasului, cu ape clorosodice, bromo-iodurate, care ar migra dinspre zone vestice.

Componentul de bază al apelor minerale, cu rol în chimismul lor precum si in regimul orizonturilor acvifere este dioxidul de carbon.

Se constată existenta a 5 tipuri de ritmicitate a continutului dioxidul de carbon al apelor minerale captate din stratele artezian si ascensional, caracterizate prin lungimi de unda si anplitudini care par a le fi specifice.

se admite că exploatarea zăcământului hidromineral este rațională atunci când debitul captat din stratul artezian nu atrage după sine micșorarea conținutului de CO2 al apelor sub valoarea limită de 2200 mg/l, iar a celor captate din stratele ascensional si freatic (unde este mineralizat), sub 1500 mg/l si respectiv 1000 mg/l

Pentru cura balneară, în prezent sunt captate apele minerale ale stratului artezian.
Din stratul acvifer artezian, pe lângă ape minerale se captează și volume mari de gaze. În compoziția lor, dioxidul de carbon are cea mai mare pondere (91,50-98%), fiind insotit de argon, metan, oxigen și azot. Gazele de sondă sunt utilizate în tratamentul balnear (mofetă) sau sunt îmbuteliate, după o prealabila filtrare, de statia Apemin Buziaș.

Existența surselor de apă minerală depinde de prezența munților vulcanici, de zăcămintele de petrol, de gazele naturale și de săruri. Astfel, majoritatea surselor provin din apele care, prin infiltrație, sosesc de la mare adâncime și revin la suprafață încărcate de gaz carbonic și de săruri, între timp temperatura apei poate crește între 7C-11C, făcând din Buziaș o stațiune minerală atermală.

După al doilea război mondial s-a desfășurat o vastă campanie de prospectare a resurselor de apă minerală, care apoi au fost captate și analizate pentru a stabili caracteristicile fizico-chimice.

Astăzi la Buziaș există 7 izvoare, 6 fiind exploatate în scop terapeutic, al șaptelea fiind exploatat de întreprinderea “PHOENIX” în scop comercial.

Apele minerale de Buziaș au o compoziție chimică bogată în :

bioxid de carbon (CO2)

fier (Fe)

bicarbonat

clor (Cl)

calciu (Ca)

magneziu (Mg)

brom (Br).

Gazul carbonic, principala compoziție a apei de Buziaș (2,4 g/l), este prezent sub trei forme :

în stare gazoasă

asociat cu metan

dizolvat în apă.

Decurg trei tipuri de utilizări :

emanații naturale (mofete)

cură externă și internă

îmbuteliere

III.3. Termalismul la Buziaș

Profilul actual al stațiunii

Statiunea este profilată pentru tratamentul afecțiunilor cardiovasculare și pentru cele ale sistemului nervos central. Ca boli asociate se pot trata afecțiuni ale tubului digestiv, boli hepatobiliare, nevroză astenică, boli profesionale, boli de nutriție și metabolism precum și unele boli reumatismale.

Factorii naturali de cură

Clima, si apele minerale și dioxidul de carbon liber sunt factoriinaturali de cură reprezentativi pentru stațiunea Buziaș.

Clima, prin valorile elementelor sale componente, este caracterizată ca fiind continental-temperată cu caracter de tranziție între climatul continental si cel mediteranean, sub influenta

maselor de aer propagate dinspre Marea Mediterană.
Numeroși bolnavi si turisti beneficiaza de proprietatile curative ale topoclimatului stațiunii, prin cura de teren și helioterapie. Aceste două elemente ale tratamentului sunt facilitate de particularitatile aeroionizării din terenul aferent orașului Buziaș.
Astfel, măsurători executate de specialiștii Institutului de Igienă și Sănătate Publică din Cluj Napoca au scos în evidenta, în mai multe puncte din statiune, concentrații de aeroioni mici mai ridicat decât cele obișnuite.

Gradul de ionizare a aerului se impune a fi prezentat deoarece în urma rezultatelor obținute reiese rolul deosebit al ionilor (în special a celor negativi) în tratarea unor afecțiuni. Astfel, inspirarea aeroionilor negativi amelioreaza activitatea reflex conditionata a scoartei, provoaca scaderea tensiunii maxime și minime. Sau observat acelasi efecte favorabile și în procesele inflamatorii ale căilor respiratorii (astm), în migrenă și reumatism, de asemenea și în vindecarea unor răni superficiale sau interne, precum și in vindecarea rapidă a arsurilor.

Beneficiind de un cadru placut (parcul), în contextul climatului sedativ, de cruțare, cu unele nuanțe de excitare, se efectuează cura de teren, diferențiată de la caz la caz, pe traseul marcat între Sala de gimnastică medicală – Baia nr. 2 – Complex balnear Parc. În perimetrul ștrandului stațiunii, deschis în sezonul cald și alimentat cu ape minerale, sunt create condiții propice helioterapiei. (Simuț D., Simuț L., 1986)
Apele minerale sunt carbogazoase bicarbonatate, clorurate, bromoiodurate, sodice, calcice, magneziene, feruginoase, atermale, hipotone și se folosesc în cura externă; uneori (numai la recomandarea medicului specialist) și în cura internă.

Sursele de ape minerale, in numar de 7, sunt amplasate in parcul statiunii (6), iar una se afla langa soseaua asfaltata ce leaga orasul Buziaș de satul Hitiaș.

Sonda nr. 1 (Anton I) situată la nord de Casa de Cultură a orașului, debitează artezian ape bicarbonatate, clorurate, bromurate, sodice, calcice, magneziene, feruginoase, carbogazoase, hipotone. La suprafata apele au o temperatura de 15-16°C.

Compoziția chimică a justifică utilizarea lor în cura externă în următoarele afecțiuni: sindrom nevrotic, tulburari circulatorii periferice arteriale, sechele post tromboflebite, hipertensiune arterială.Gospodarite tot prin sistemul centralizat, apele minerale captate alimentează bazele de tratament de la complexele Parc și Timiș, Baia nr. 2 precum și ștrandul stațiunii(vara).

Sonda nr. 2 (23 August) Apele minerale sunt caracterizate de ape bicarbonatate, clorurate, sodice, calcice, magneziene, feruginoase, hipotonice și au la suprafață o temperatură de 12,5* C.
Compoziția chimică a justifică utilizarea apelor minerale in cura internă și cea externă în următoarele afecțiuni:
Cura internă:

gastroduodenite cronice cu hipoaciditate

alergoze de origine digestive

sechele postoperatorii pentru afecțiuni ale căilor biliare

Cură externă:

sindrom nevrotic

hipertensiune arterială

Gospodarite in sistemul centralizat, apele minerale asigură necesarul bazelor de tratament pentru cura externă de la complexele Parc, Timiș, Baia nr. 2 precum și buvetele "23 August" și "Izvorul nr.3 – Phoenix", care permit utilizarea lor în cura internă.
Indicatii terapeutice

Cercetarile efectuate de către Institutul de Medicină Fizică, Balneoclimatologie și Recuperare Medicală București, pe plan central, precum și cele executate de medicii balneologi din stațiune au dus la concluzia că factorii naturali de cură sunt indicați în:

boli cardiovasculare

Cură în scop profilactic (influențarea factorilor de risc și împiedicarea evoluției spre stadii de boală mai avansate) în:

dislipidemie

hipertensiune arterială esențială stadiul I

boala Raynaud

livedo reticularis

acrocianoză

Cura in scop terapeutic (pentru consolidarea rezultatelor unei terapii medicamentoase prealabile sau pentru potențarea efectelor unui tratament medicamentos concomitent) în:

infarct de miocard faza II (convalescență), după trei luni de la externare, fără complicații în faza acumulată spitalicească

infarct de miocard faza III (postconvalescență), în sezonul cald

cardiopatie ischemică nedureroasă și dureroasă (faza de acalmie), in sezonul cald

insuficiența mitrală și aortică compensată

hipertensiune arterială esențială stadiul II

hipertensiune arterială secundară aterosclerotică

ulcerul varicos

Pentru recuperare în cazul:

arteriopatiilor periferice cu tulburări trofice discrete (Buerger sau mixte)

varicelor în stadiul I și I-II asociate cu insuficiența arterială, fără tulburări trofice

boli ale sistemului nervos central

Cură în scop terapeutic în:

hemipareze sechelare tardive ( după doi ani de la debut), pentru tratamentul complicațiilor osteoarticulare, circulatorii și trofice (cele prin accidente vasculare cerebrale precum și cele prin traumatisme craniocerebrale sau postoperatorii după tumori benigne)

hemipareze sechelare tardive ( după doi ani de la debut), pentru tratamentul bolii de baza (ASC, hipertensiunea arterială, diabetul etc.)
Cură in scop de recuperare pentru hemipareze sechelare după accidente vasculare cerebrale, la 6 luni – 2 ani de la debut.

nevroza astenică

Cură în scop profilactic, în nevroza astenica, clinic vindecată.
Cură în scop terapeutic, în nevroza astenică, formele clinice: asteno-iritabilă, anxioasă, depresivă, în stadii tardive, fără tendință de cronicizare.

boli ale tubului digestive

Cură in scop profilactic pentru tulburări funcționale ale colonului (colon iritabil).

e) boli ale rinichiului si cailor urinare
Cură in scop profilactic pentru subiecți ce au antecedente una sau două colici renale, fara modificari morfofunctionale ale căilor urinare.

f) boli de nutritie si metabolism

Cura in scop terapeutic si de recuperare in obezitate cu complicatii cardiovasculare.

boli profesionale

Cură în scop profilactic, în maladii ale aparatului locomotor, potențate de condiții profesionale.
Contraindicatii generale

boli acute

cancer

hemoragii repetate și abundente de orice natură

sarcină patologică în orice lună

sarcina normala incepand cu luna a III-a

epilepsie

boli ale sângelui cu alterarea stării generale (leucemie)

boli parazitare (verminoze intestinale)

Instalatii de tratament si proceduri terapeutice

In nordul stațiunii se află complexul balnear parc care dispune de o baza de tratament pentru cura externă în care se pot efectua zilnic 464 proceduri de băi la cadă în apă minerală încălzită; o secție de hidroterapie unde se execută: dusuri scotiene pentru nevroze, bai alternante – in boala varicoasa, bai Stanger – in afectiuni reumatismale si circulatorii, bai ascendente – in caz de hipertensiune arteriala si arterite, bai de sezut – pentru micul bazin, bai galvanice  si tetracelulare – in reumatism si arteriopatii;

Sectia de termoterapie, unde se aplica impachetarile cu parafina celor care sufera de reumatism cronic sau boli inflamatorii cronice
Sectia de fizioterapie, care are o dotare moderna ce cuprinde diadinamice (curenti diadinanici) pentru nevralgii, tulburari circulatorii si afectiuni reumatice dureroase; unde scurte pentru maladii reumatismale, ultrasunete – la afectiuni reumatismale, sonodinator, curenti interferentiali, magnetodiaflux – in tratarea nevrozelor; aparate de aerosoli cu care se executa pulverizatii, cu substante medicamentoase sau apa minerala, indicate pentru bolile cronice ale cailpr respiratorii;

Sala de gimnastica medicala cu program pentru gimnastica respiratorie, de mobilizare poliarticulara, etc., mofeta.

În parc există alei pietonale marcate la 500 de metri, 1000 de metri, 1500 de metri și 2000 de metri unde se execută cura de teren (deplasări relaxante in perimetre cu aeroionizare favorabilă, a căror lungime crește continuu pe parcursul curei balneare).
Potrivit experienței cadrelor medicale din statiune aceastăformă de tratament a dat rezultate bune în recuperarea unui număr mare de pacienti cu afectiuni cardiovasculare.

Pentru cura internă care se efectuează numai la recomandarea medicilor specialisti in tratarea unor afecțiuni hepato-biliare sau ale rinichiului s-au amenajat buvete alimentate cu apele minerale captate de sonda nr.2 (buvetele "23 August" și "Izvorul nr 3 – Phöenix) si sonda nr. 3 buveta "Izvorul moș Bîzieș din parc).

O cură balnear constă din băi cu ape minerale puternic carbogazoase, încălzite, și din băi uscate de CO2 (mofetă).

Cele două tipuri de tratamente principale sunt cunoscute in statiune ca proceduri majore la recomandarea medicilor balneologi, se mai pot adăuga și alte proceduri numite adjuvante ca hidroterapia, termoterapia, electroterapia, aerosolii, kinetoterapia(gimnastica medicala si cura de teren pe aleile marcate) precum si cura internă. Aceste proceduri se executa in unitatile de tratament prezente in statiune.

Alimentația dietetic

Alaturi de tratamente, un rol important în ameliorarea afectiunilor pentru toata durata perioadei curei balneare, il are și regimul alimentar.

Sub stricta îndrumare și supraveghere a medicului nutriționist, pacientii pot servi meniurile mai multor regimuri alimentare. Spre exemplu un meniu poate fi recomandat doar celor care suferă de maladii ale ficatului si stomacului și în unele forme cardiovasculare.  In cazul acestor afectiuni, poate fi cel mai sever meniu dat fiind faptul ca sunt excluse sarea grasimile condimentele prajelile.

Un alt regim este dedicat persoanelor diabetice unde sunt excluse alimentele bogate în glucide, totodată un alt regim este cel de cruțare.

Recomandări medicale în timpul sejurului în statiune și postcură

Pentru a putea beneficia de tratamentul balnear complex din statiunea buzias este necesar ca bolnavii să vină în stațiune cu un bilet de trimitere cu diagnosticul precizat și analizele anexate.
Bioclima sedativ-indiferentă, caracterizată prin solicitarea foarte slabă a sistemului nervos central și vegetativ precum și a glandelor cu secreție internă, permite celor veniți la tratament o aclimatizare rapidă. Synesis context pacientului nou venit nu este recomandat să înceapă imediat tratamentul, ci după o prealabilă odihnă.

Structura curei balneare va fi stabilită de medicul balneolog în urma consultatiei si analizelor prezentate de pacient. Tratamentul afectiunilor cardiovasculare si ale sistemului nervos central consta in bai calde cu ape minerale carbogazoase în căzi și bai uscate in dioxidul de carbon liber (mofetă).

Durata băilor cu apă minerală este de 6 pana la 8 minute dar ea poate crește până la 15 minute (spre finele curei). Temperatura apei în cada de baie nu va depasi 35 grade celsius. Se recomanda chiar temperaturi mai mici fata de aceasta valoare deoarece cu cat temperatura este mai mica, apa contine mai mult dioxid de carbon și efectul terapeutic al ei este amplificat. La aceasta temperatura, potrivit testelor chimice efectuate, apa minerala incalzita contine intre 1431,76 – 2851,96 mg/l CO2.

Baia uscată în mediul de dioxidul de carbon liber mofeta se va efectua gradat atât ca durată de la 10 la 20 minute cat si privind volumul de gaz carbonic folosit (pacientul va primi indicatii in acest sens de la medicul specialist care il asistă de-a lungul curei balneare).
Pacientul trebuie să țină cont de unele recomandări generale. Astfel, pe timpul efectuării curei balneare este contraindicat consumul de băuturi alcoolice, de asemenea bolnavii cardiovasculari (în special cei suferinzi de arterită) trebuie sa evite fumatul.

Un alt element de care depinde eficacitatea tratamentului balnear este regimul alimentar care se impune a fi respectat cu strictețe. Abuzurile alimentare scad această eficacitate. Pacienții trebuie să știe că potrivit statisticilor medicale, kilogramele in plus fata de greutatea normala contribuie la scurtarea vietii.

Pentru perioada după cură, întreg ansamblul de recomandări ar putea fi sintetizat în fraza lui Hipocrate: "sănătatea depinde de echilibrul dintre alimentație și activitatea fizică".

Puternica concentrație și compoziția chimică foarte variată a apei de Buziaș permite tratarea simultană a multor boli.

Pentru tratarea bolilor enumerate mai înainte diferitele terapii propuse turiștilor și pacienților veniți pentru cură sunt:

băi de apă minerală calde

băi de plante medicinale

mofete

împachetări cu PARAFINĂ

aerosol

hidroterapie

fizioterapie

masaje

cure interne

acupunctură

gimnastică

infiltrații cu Boicil Forte etc.

Stațiunea Buziaș dispune de patru baze de tratament și patru cabinete medicale :

o bază de tratament și trei cabinete medicale la Hotel Parc

o bază de tratament și un cabinet medical la Hotel Timiș

o baza de tratament la Baia 2

Cei care urmează diverse variante de cură sunt dirijați de către medicul lor în stațiunile termale adaptate afecțiunilor acestora.

Stațiunea Buziaș prezintă avantaje sigure. Pacienții beneficiază de o situație geografică privilegiată, de un climat și de ape minerale favorabile tratamentului numeroaselor afecțiuni.

Tabel nr.4

Concentrația mineralelor în apele de la Buziaș

III.4. Posibilități terapeutice balneare în stațiunea Buziaș

a). Băi CO2 – cura externă

b). Mofete

c). Cura teren specifică :

I cruțare

II cu efort dozat progresiv

III de antrenare

C.F.M. specific, gimnastică medicală caracteristică analitică și sintetică pe grup de afecțiuni ;

Cura internă ape minerale specific grup afect.

Dietoterapie, regim (6+4+1+5) ;

Educația sanitară.

CAPITOLUL IV. ANALIZA CIRCULAȚIEI TURISTICE

Deoarece cuprinde activități complexe și eterogene, turismul nu poate fi caracterizat printr-un singur indicator, ci printr-un sistem de indicatori care au în vedere următoarele elemente :

Oferta turistică, din punct de vedere al bazei materiale, al personalului și al calității serviciilor ;

Cererea turistică, respectiv circulația turistică internă și internațională în cadrul teritoriului național ;

Rezultatele activității turistice, respectiv încasările, chletuielile și eficiența economică ;

Calitatea activității turistice prin efectele sale sociale, culturale și politice.

Sistemul de indicatori ai turismului trebuie să asigure măsurarea dimensiunilor activității turistice interne și internaționale ; informații referitoare la activitatea de cazare și a celorlalte servicii turistice, evaluarea influenței turismului asupra balanței de plăți și a economiei, inclusiv efectele cheltuielilor turiștilor asupra venitului național. (P. Ecaterina, P. Florentina, 1997)

Pentru obținerea datelor referitoare la activitatea de turism se utilizează următoarele metode :

informări periodice la frontiera și în spațiile de cazare, prin sistemul de înregistrare hotelieră;

eșantioane de turiști sau sondaje și anchete efectuate printre turiști.

Putem împărți turiștii în două categorii : individuali și cei care practică turismul în grupuri organizate.

Principalii cumpărători de servicii hoteliere al S.C.T.B. Buziaș S.A. sunt persoane fizice, cu preponderență vârstnici, beneficiari ai biletelor de tratament sau de odihnă.

IV.1.Indicatori ai ofertei

Pentru a evidenția modificările produse în timp, vom analiza structurile turistice de primire cu funcțiuni de cazare existente în localitatea Buziaș, înperioada 1990-1999 și 2000-2014

Tabel nr. 1
Structurileturistice de primire cu funcțiuni de cazare în perioada anilor 1990-1999

Sursă: Institutul Național de Statistică

Figura 4.1 Prelucrare a structurilorturistice de primire cu funcțiuni de cazareîn perioada anilor 1990-1999

Tabel nr. 2

Structurileturistice de primire cu funcțiuni de cazare în perioada anilor 2000-2014

Sursa: Institutul Național de Statistică

Figura 4.2 Prelucrare a structurilorturistice de primire cu funcțiuni de cazareîn perioada anilor 2000-2014

Analizând perioada 1990-1999 și perioada 2000-2014, se poate observa trendul descendent de disponibilitate al structurilor turistice de primire cu funcțiuni de cazare, în special vilele turistice scad ca numar începând cu anul 2000. Dacăîn 1994 și 1995 a fost atins apogeul numărului de vile turistice disponibile (25), în 2013 mai există doar 1 vilă turistică.

Pentru anul 2014, cea mai mare pondere, în totalul structurilor turistice de primire cu funcțiuni de cazare o dețin hotelurile cu 71,42% din totalul structurilor turistice existente la nivelul localității Buziaș. Pe locul doi se situează pensiunile turistice care dețin o pondere de 28,58% din totalul structurilor.

Tabel nr. 3

Capacitatea de cazare existentă în localitatea Buziaș, în perioada 2011-2014

Sursa: Institutul Național de Statistică

În continure vom analiza indicele variației în timp a capacității totale de cazare, unde:

La nivelul anului 2012, aplicând formula de mai sus, nu se înregistrează nici o modificare a numărului locurilor de cazare, comparativ cu anul precedent.

La nivelul anului 2013, aplicând formula , unde 96,83% – 100% = -3,17%, s-a înregistrat o scădere a numărului locurilor de cazare cu 3,17% comparativ cu anul precedent.

La nivelul anului 2014, aplicând formula , unde 94,47% – 100% = -5,53%, s-a înregistrat o scădere a numărului locurilor de cazare cu 5.53% comparativ cu anul precedent.

Ponderea numărului de locuri de cazare existente în hoteluri, în total locuri de cazare, în anul 2014 se calculează după formula: , așadar , de unde rezultă o pondere a numărului de locuri de cazare existente în hoteluri, în totalul locurilor de cazare de 71,42%.

IV.1.2.Indicatori ai cererii turistice

Tabel nr. 4

Sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică din localitatea Buziaș

Sursa: Institutul Național de Statistică

Figura 4.3 Prelucrare date a numărului turiștilor sosiți în localitatea Buziaș

În perioada analizată, cel mai ridicat nivel al numărului de turiști sosiți s-a înregistrat la nivelul anului 2011, urmat de anul 2013.

Indicele variației în timp a cererii turistice se calculează folosind formula:

La nivelul anului 2012, aplicând formula , unde 91,68% – 100% = -8,32%,se observă faptul că în anul 2012, numărul turiștilor care s-au orientat spre localitateaBuziaș, ca destinație turistică, a scăzut cu 8,32% comparativ cu anul 2011.

La nivelul anului 2013, aplicând formula , unde 107,72% – 100% = 7,72%, se observă faptul că în anul 2013, numărul turiștilor care s-au orientat spre localitateaBuziaș, ca destinație turistică, a crescut cu 7,72% comparativ cu anul 2012.

La nivelul anului 2014, aplicând formula , unde 90,39% – 100% = – 9,61%, se observă faptul că în anul 2014, numărul turiștilor care s-au orientat spre localitateaBuziaș, ca destinație turistică, a scăzut cu 9,61% comparativ cu anul 2013.

Tabel nr. 5

Numărul înnoptărilor realizate de către turiștii sosiți în localitatea Buziaș,în perioada 2011–2014

Sursa: Institutul Național de Statistică

Figura 4.4 Prelucrare date a numărului înnoptărilor

IV.1.3. Indicatori ai relației cerere-ofertă

Sejurul mediu se calculează astfel:

S = nr. înnoptări/nr. turiști sosiți

Sejurul mediu realizat în anul 2011: = 7,11 zile/turist;

Sejurul mediu realizat în anul 2012: = 7,27 zile/turist;

Sejurul mediu realizat în anul 2013: = 7,39 zile/turist;

Sejurul mediu realizat în anul 2014: = 8,83 zile/turist.

Figura 4.5 Prelucrare date a sejurului mediu

Tabel nr. 6

Indicele de utilizare a capacității de cazare în funcțiune, în perioada 2012 – 2014

Aceste procentaje rezultăîn urma calculului făcut aplicând formula , deci împărțirea numărului total de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcțiune, din perioada respectivă.

Figura 4.6 Indicele de utilizare a capacității de cazare în funcțiune,în perioada2012 – 2014

În perioada 2012 – 2014, cel mai ridicat grad de ocupare al capacității de cazare în funcțiune, s-a înregistrat la nivelul anului 2014.Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în anul 2014 a fost de 41% pe total structuri de cazare turistică, în creștere cu 2% față de 2013 și cu 8%față de 2012.

În continuare voi analiza densitatea turistică în raport cu populația dinlocalitatea Buziaș. Conform datelor oferite de către Institutul Național de Statistică, populația după domiciliu la 1 ianuarie pentru anii 2012 – 2014 este:

Tabel nr. 7

Populația după domiciliu la 1 ianuarieînlocalitateaBuziaș

Sursa: Institutul Național de Statistică

Densitatea turistică în raport cu populația se calculeaza astfel:

Densitatea turistică în raport cu populația, înregistrată în localitatea Buziaș, la nivelul anului 2012: = 1,47 turiști/locuitor.

Densitatea turistică în raport cu populația, înregistrată în localitatea Buziaș, la nivelul anului 2013: = 1,59 turiști/locuitor.

Densitatea turistică în raport cu populația, înregistrată în localitatea Buziaș, la nivelul anului 2014: = 1,45 turiști/locuitor.

Figura 4.7 Densitatea turistică în raport cu populația, înregistratăîn localitatea Buziaș, în perioada 2012– 2014

În perioada analizată, cel mai ridicat nivel al densității turistice în raport cu populația, s-a înregistrat la nivelul anului 2013 (1,59 turiști/locuitori).

CAPITOLUL V. MODALITĂȚI DE RELANSARE A TURISMULUI LA BUZIAȘ

Din datele prezentate până acum rezultă că, în ciuda dotărilor existente în stațiune, circulația turistică este redusă, în consecință, și eficiența economică a activității are de suferit. Considerăm că activitatea turistică la Buziaș se desfășoară sub nivelul potențial pe care l-ar putea atinge. Ceea ce ne propunem în acest capitol este identificarea unor soluții pentru redresarea turismului în stațiune, soluții care trebuie să răspundă în primul rând exigenței eficienței maximale sub raport investiții/beneficii. De asemenea, soluțiile pe care vom încerca să le găsim vizează efecte pe termen scurt, care ar urma să fie susținute de acțiuni viitoare.

Să începem prin a formula câteva puncte problematice legate de turismul la Buziaș. Așa cum reiese din datele prezentate pe parcursul lucrării, afluența de turiști în stațiune este redusă, totalul vizitatorilor nedepășind 10.000 de turiști anual. Semnificația acestei cifre poate fi întregită și prin precizarea aspectului că Buziașul nu este o stațiune balneo-climaterică sezonieră. În al doilea rând, să menționăm că o pondere mare în totalul turiștilor o au cei care vin în stațiune în vederea unor cure sau tratamente. Deși există oportunități și resurse pentru organizarea unor activități care să atragă tineretul în stațiune, acestea rămân la un grad redus de valorificare.

Amplasamentul stațiunii în plină câmpie face ca aceasta să fie foarte puțin atractivă sub aspectul peisajului sau a posibilităților de excursie. Obiective turistice majore lipsesc din imediata apropiere a stațiunii. Acest aspect este unul cât se poate de obiectiv – cadrul natural nu poate fi modificat. Aspectul subliniat este însă și unul de care trebuie să ținem cont, iar în consecință trebuiesc găsite mijloace de compensare al acestui deficit de atractivitate. Desigur, liniștea, de o factură aproape rurală, pe care o oferă această stațiune, este benefică turiștilor veniți la tratament. Însă, după cum reiese din cifre, ea nu este în măsură să contribuie la suportul eficienței economice.

Să menționăm și modul în care s-a dezvoltat stațiunea, sub aspectul urbanismului, în ultimele decenii. Estetica stațiunii prezintă o fractură între stilul construcțiilor ridicate în secolul al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea și arhitectura perioadei comuniste. Evident, este o problemă cu care se confruntă toate centrele urbane ale României. Ieșirea din această criză au constitui-o încercările de armonizare a celor două modalități divergente de expresie arhitecturală. Aceasta presupune elaborarea unui plan de urbanism, aplicarea căruia ar conduce la atenuarea contrastelor, într-o perioadă mai lungă (de ordinul deceniilor). Problematica enunțată în acest aliniat ne îndepărtează însă de obiectul lucrării de față.

Nu considerăm că modul de a aborda problemele exclusiv prin prisma conceptelor marketingului constituie o “rețetă de succes” în rezolvarea aspectelor problematice enumerate mai sus. Din contră, vedem acest mod de abordare ca unilateral și incomplet, apărând cerința unor abordări complementare. Totuși, nici ignorarea acestui mod de a pune problema nu este indicată. (Snak O., 1994)

Propunându-ne ca scop delimitarea unor soluții, care vizează în cele din urmă eficientizarea activității turistice la Buziaș, ni se pare potrivit să privim turismul ca produs ofertat pe piață de S.C.T.B. Buziaș S.A. Putem privi relansarea turismului în stațiune ca relansare a unui produs, cu delimitările și distanțările de rigoare.

Într-un spațiu geografic care dispune de un potențial natural atrăgător, turismul nu se poate dezvolta decât în ipoteza în care există suficiente posibilități pentru cazarea vizitatorilor.

O stațiune balneară îndeplinește trei funcțiuni principale:

activitatea de tratament balnear;

funcția de rezidență temporară;

funcția de agrement.

Pentru a putea prezenta cele mai bune condiții pe care le oferă stațiunea Buziaș, este necesară o analiză a calității structurilor existente.

Serviciul de cazare se prezintă ca o activitate complexă decurgând din exploatarea capacității de cazare, fiind alcătuit dintr-un grup de prestații oferite turistului pe timpul rămânerii lui în unitatea hotelieră.

Pentru creșterea profiturilor, S.C.T.B. Buziaș S.A. ar putea iniția organizarea a o serie de manifestări, evenimente care să atragă tineretul în stațiune. O parte a activității turistice la Buziaș ar putea fi axată pe turismul “de week-end”, turiști din centrele urbane apropiate urmând a fi atrași în stațiune pentru una-două zile la sfârșitul săptămânii. Buziașul, fiind situat la mai puțin de 40 km de Timișoara și de Lugoj, municipii ce însumează peste o jumătate de milion de locuitori, amatori pentru momente de relaxare, departe de tumultul orașelor, ar exista, fără îndoială. Aceste două orașe constituie potențialul client spre așteptările căruia stațiunea ar trebui să vină în întâmpinare. Chiar dacă, pentru început, ar fi vorba doar de un turism sezonier, pe perioada verii.(Kotler, P., 1997)

Se pot organiza în afară de nelipsitele discoteci, competiții sportive, nelăsând la o parte sporturile alternative (inline skating, skateboarding, streetball, etc.), concerte cu formații din top, ș.a. Ștrandul din Buziaș ar putea constitui centrul acestor manifestări. Să menționăm că, prin astfel de mijloace, se pot atrage sponsorizări sau poate fi trezit interesul unor companii puternice în vederea unor colaborări ce ar avea ca efect dezvoltarea stațiunii.

Astfel de proiecte de dezvoltare pot fi inițiate și de autoritățile locale (Primărie), o colaborare dintre acestea și S.C.T.B. Buziaș S.A. neputând fi decât benefică tuturor părților implicate, stațiunii și comunității locale.

Trebuiesc căutate soluții pentru estomparea aspectului urban al stațiunii. Limitarea circulației autovehiculelor și extinderea spațiilor verzi, plantarea de arbori, ar putea avea un asemenea rezultat. Amplasarea în diverse locuri a unor elemente arhitecturale tradiționale ar avea ca efect creerea unei atmosfere mai calde și mai liniștite în stațiune. Buziașul trebuie să valorifice legătura sa, încă nedizolvată în totalitate, cu trecutul său rural.

Se impune a fi valorificată și arhitectura perioadelor ante- și interbelică, care a lăsat la Buziaș câteva construcții cu adevărat încântătoare. Un “regres” spre stilul acelor perioade nu înseamnă deloc un regres în calitatea serviciilor, ci un plus în ceea ce ar fi calitatea vieții oferită turistului. Estomparea urbanității stațiunii va face din Buziaș un loc mai pitoresc, mai plăcut.

CONCLUZII

În urma analizei și interpretării datelor ce au stat la baza acestor lucrări, și care au apărut pe parcursul acestuia atunci când a fost necesar, putem extrage următoarele concluzii :

Stațiunea Buziaș nu funcționează la nivelul potențialului său, dezvoltarea sa în plan economic și turistic fiind influențată de o serie de factori de diverse naturi : economică, incluzând aici faptul că majoritatea acțiunilor este deținută de un fond de investiții (care nu este direct interesat de valorificarea potențialului turistic, fapt reflectat, printre altele, de valoarea investițiilor în stațiune), dar și evoluția globală a economiei românești, geografici (situarea stațiunii nu o avantajează ca punct de interes turistic), sociali (scăderea veniturilor populației) etc.

Poate fi concepută reorientarea turismului la Buziaș, de la turismul balnear spre agrement. În acest sens, se poate urmări atragerea populației din Timișoara și Lugoj (o clientelă potențială imensă, în raport cu posibilitățile stațiunii).

Este necesară întocmirea unui plan de urbanism, care să redea stațiunii atmosfera, alterată de construcțiile perioadei socialiste. Este un proiect ambițios, costisitor și pe termen lung, dar cu efecte benefice asupra dezvoltării de lungă durată a stațiunii, care presupune aportul autorităților locale și regionale.

Acest subiect comportă mai multe fațete, asupra activității societății punându-și amprenta o serie de factori de natură neomogenă : geografici, micro- și macroeconomici, sociali etc. Diversitatea acestor factori constituie unul, poate cel mai important, dintre motivele pentru care orice pretenție de exhaustivitate a acestei lucrări ar fi nejustificată.

BIBLIOGRAFIE

Istrate I., Drau Florina, Roșu Anca Gabriela, – Economia turismului și mediuluiînconjurător Ed.Economică, București, 1996.

Kotler, P. – Managementul Marketingului, Ed.Teora, București, 1997.

Olteanu V., Cetina I. – Marketingul serviciilor, Ed.Expert, București, 1994.

Putz Ecaterina, Pârjol Florentina, – Economia Turismului, Ed.Mirton, Timișoara, 1996.

Putz Ecaterina, Pârjol Ecaterina, – Marketing turistic, Ed.Mirton, Timișoara, 1997.

Sasu C. – Marketing, Ed.Univ. Al.I.Cuza, Iași, 1995.

Simuț D., Simuț L. – Buziaș, Ed.Sport Turism, București, 1986.

Snak O. – Managementul serviciilor de turism, Ed.Strategie-Management, 1994.

Topârcea Th. – Timiș, Ghid turistic al județului, Ed.Sport Turism, București, 1985.

http://static.panoramio.com/photos/large/36862777.jpgaccesat la data 20.04.2015

http://www.opiniatimisoarei.ro/s-c-tratament-balnear-buzias-angajeaza-personal-p/16/07/2014accesat la data 25.04.2015

BIBLIOGRAFIE

Istrate I., Drau Florina, Roșu Anca Gabriela, – Economia turismului și mediuluiînconjurător Ed.Economică, București, 1996.

Kotler, P. – Managementul Marketingului, Ed.Teora, București, 1997.

Olteanu V., Cetina I. – Marketingul serviciilor, Ed.Expert, București, 1994.

Putz Ecaterina, Pârjol Florentina, – Economia Turismului, Ed.Mirton, Timișoara, 1996.

Putz Ecaterina, Pârjol Ecaterina, – Marketing turistic, Ed.Mirton, Timișoara, 1997.

Sasu C. – Marketing, Ed.Univ. Al.I.Cuza, Iași, 1995.

Simuț D., Simuț L. – Buziaș, Ed.Sport Turism, București, 1986.

Snak O. – Managementul serviciilor de turism, Ed.Strategie-Management, 1994.

Topârcea Th. – Timiș, Ghid turistic al județului, Ed.Sport Turism, București, 1985.

http://static.panoramio.com/photos/large/36862777.jpgaccesat la data 20.04.2015

http://www.opiniatimisoarei.ro/s-c-tratament-balnear-buzias-angajeaza-personal-p/16/07/2014accesat la data 25.04.2015