Turismul balnear românesc este una dintre cele mai promi ță toare componente ale [623930]
INTRODUCERE
Turismul balnear românesc este una dintre cele mai promi ță toare componente ale
turismului autohton din punct de vedere economic, c irca 1/3 din izvoarele minerale și
termale ale Europei se afl ă în România. În ziua de azi medicina balnear ă beneficiaz ă
enorm de investi țiile din ultima perioad ă care ajuta sta țiunile balneoclimaterice s ă se
dezvolte și devin ă centre de agrement în care curele de s ănătate par adeseori adevarate
miracole, locuri în care se pot combina u șor cele dou ă elemente vitale unui concediu:
sănătatea și destinderea.
La momentul de fa ță în România exist ă 27 sta țiuni turistice balneare de interes
na țional și 37 de interes local, printre acestea din urm ă num ărându-se și sta țiunea turistic ă
Tăș nad din jude țul Satu Mare. Aceasta este singura sta țiune balneoclimateric ă de interes
local din jude țul Satu Mare, primind acest statut în anul 2000. În urma execut ării unui
foraj, înc ă din anul 1978, s-a pus în eviden ță prezen ța unui z ăcământ hidrotermomineral
valoros, din acela și an deschizându-se și ștrandul termal T ăș nad. De și spa țiul de primire
al turi știlor, reprezentat de ștrandul termal, a atras tot timpul turi ști, atât din împrejurimi,
cât și turi ști str ăini, zona turistic ă T ăș nad a fost dezvoltat ă și echipat ă f ără a avea la baz ă
un concept unitar și coerent la nivelul poten țialului și preten țiilor amplasamentului.
Ștrandul din T ăș nad a fost pentru mult ă vreme cunoscut pentru propriet ățile apei
termale, care se deosebesc de celelalte existente în regiune prin anumite caracteristici
particulare cum ar fi temperatura, presiunea și compozi ția chimic ă. Chiar dac ă au existat
interese de dezvoltare a sta țiunii, problemele de birocra ție și lipsa unui buget adecvat, au
impiedicat dorin țele autorit ăților de a implementa anumite proiecte pentru îmbun ătățirea
condi țiilor din sta țiune.
O dat ă cu intrarea României în Uniunea European ă, au fost deschise por ți care au
permis transformarea dorin țelor de modernizare, dezvoltare și consolidare a activit ății
turistice, în realitate. Astfel prin demararea dive rselor programe de dezvoltare regional ă
prin care se încearc ă reducerea discrepan țelor înc ă prezente dintre țara noast ă și Europa,
Tăș nadul are toate șansele de a deveni o sta țiune cu un poten țial turistic valorificat la
adev ărata valoare, putând accede într-un viitor imediat chiar la statutul de sta țiune
turistic ă la nivel na țional.
1I. ANALIZA GEOGRAFICO-ECONOMIC Ă A STA ȚIUNII
TURISTICE T ĂȘNAD
1.1. Scurt istoric
Așezat ă în zona de separare dintre Câmpia Tisei și Podi șul Transilvaniei,
localitatea Tăș nad nu a fost întemeiat ă la o dat ă anume, ci este rezultatul unei evolu ții
îndelungate. Descoperirile arheologice din zon ă, validate de m ărturii istorice,
demonstreaz ă vechimea și continuitatea vie țuirii umane pe actuala vatr ă a T ăș nadului din
neolitic pân ă în ziele noastre.
Ora șul T ăș nad, dispune de o a șezare geografic ă foarte favorabil ă, ceea ce a
determinat prezen ța activit ăților umane din cele mai vechi timpuri. Prezen ța resurselor
vegetale și animale în zon ă au facilitat a șez ări omene ști, acestea fiind preferate și datorit ă
situ ării strategice care permitea observarea du șmaniilor în timpul invaziilor. Cu toate c ă
pe teritoriul ora șului nu au fost identificate situri arheologice, de scoperirile ocazionale de
unelte și arme din piatr ă confirm ă existen ța a șez ărilor omene ști înc ă din Neolitic.
Primul document despre localitatea T ăș nad dateaz ă din 6 mai 1240, document
emis la curtea regelui Bela al Ungariei, potrivit c ăruia “localitatea T ăș nad din comitatul
Solnoc a fost mo șie episcopal ă”1 . Tot în acela și document se men ționeaz ă c ă T ăș nadul a
cunoscut o perioad ă de prigoan ă a t ătarilor ajungând o a șezare cu foarte pu țini locuitori.
Ca urmare, în 1282 regele Ladislau acord ă privilegii deosebite T ăș nadului, când
episcopul Petru al Transilvaniei ia de la comitatul lui Ștefan , cu for ța 30 de familii de
iobagi, pe care-i stabile ște în T ăș nad.
Datorit ă pozi ției geografice favorabile, la intersec ția de drumuri circulate și
importante în acea vreme, localitatea devine târg ( oppidum T ăș nad 2 ), iar pentru a putea fi
ap ărat ă de jafurile t ătarilor , în anul 1474, episcopul Ardealului cere r egelui Matei Corvin
dreptul de a contrui o cetate, existen ța unei cet ăți de piatr ă fiind consemnat ă la 1570 în
tratatul încheiat la Speyr între împ ăratul Maximilian și Ioan Sigismund Voievod al
Transilvaniei. În perioad ă secolelor XV-XVII localitatea a fost pr ădat ă de 3 ori și
popula ția masacrat ă , ultima dat ă fiind în 1660, când timp de 30 de ani aceast ă a fost sub
1 Documente privind istoria României , C Transilvani ei vol. I, documentul 283, pag 328
2 Dic ționarul istoric al localit ăților din Transilvania, vol. III, pag 183
2ocupa ție turceasc ă. În 1689 parohul român și cel reformat se adreseaz ă la Apofi Mihaly
pentru a îndep ărta conducerea turceasc ă. În anul 1709 și apoi 1739 T ăș nadul a fost
bântuit de holer ă, popula ția r ămas ă fiind decimat ă.
Când T ăș nadul a fost eliberat de sub st ăpânirea turceasc ă de c ătre Gheorghe
Rakoczi, acesta era lipsit de popula ție, astfel în anii 1757 și 1758 au fost adu și svabi din
zona Schwarzwa pentru a lucra p ământul și mai ales pentru a consolida catolicismul
amenin țat de inluen ța crescând ă a reforma ților. Datorit ă inflen ței localiatea este
consemnat ă în 1808 sub denumirea de Tushand, în 1854 revenind la denumirea de
Tăș nad.
În anul 1875 are loc o trecere de la form ă de ora ș la cea comun ă, ca urmare a
cererii administra ției localit ății, din cauza taxelor mari aplicate locuitorilor. D up ă aproape
un secol (1968) T ăș nadul devine din nou ora ș.
Dup ă marele act al Unirii Transilvaniei cu România din 1918 se instituie în
Tăș nad administra ție româneasc ă și localitatea, re ședin ța de plas ă , cunoa ște o intens ă
dezvoltare.
În urma Dictatului de la Viena din septembrie 1 940 localitatea este sub
administra ție maghiar ă, pân ă în octombrie 1944, când este eliberat ă , fiind pân ă în 1943,
unitate administrativ ă în cadrul jude țului S ălaj. Din 1948 pân ă în 1968 ora șul a fost
subordonat Regiunii Maramure ș fiind re ședin ță de raion, cu excep ția perioadei 1952-
1960 când a apar ținut de raionul Carei.
Din 1968 localitatea redevine ora ș și este subordonat ă administrativ jude țului
Satu Mare.
1.2. A șezarea geografic ă și accesibilitatea
Sta țiunea balneoclimateric ă T ăș nad este o parte a localit ății T ăș nad, situat ă la
aproximativ 2 km de centrul ora șului, ora ș a șezat în sud-vestul jude țului Satu Mare situat
în nord-vestul României la grani ța cu Ungaria și Ucraina.
3
Ora șul T ăș nad este a șezat pe un promotoriu, la marginea dealurilor vesti ce ce
coboar ă în Câmpia de Vest, fiind delimitat ă astfel: spre nord și vest de Câmpia joas ă a
Ierului, br ăzdat ă de v ăi superficiale cu albii p ărăsite; spre est, sud și sud-est, arii
deluroase de cca 200-220 m altitudine, care domin ă ora șul; partea sudic ă fiind str ăbătut ă
de Valea Cehalului cu numeroase meandre, o lunc ă joas ă, adesea supus ă inunda țiilor.
Mai concret, ora șul este situat în zona de contact a Câmpiei T ăș nadului cu Colinele
Togalciului la 160 de m altitudine pe valea Cehal.
Locul în care T ăș nadul s-a dezvoltat pe parcursul timpului este unul pitoresc, cu
relief și peisaj pl ăcut, climat blând, care beneficiaz ă și de o a șezare accesibil ă, atât pentru
turi știi din regiune, cât și pentru str ăini, fiind situat în apropiere de grani ța cu Ungaria.
Ora șul T ăș nad este amplasat la o intersec ție important ă de drumuri, fiind situat la
ca 60 km de ora șe importante ca Satu Mare, re ședint ă de jude ț, Zal ău – re ședin ța
jude țului S ălaj, 23 km de Carei și 75 km de Oradea.
• Accesul rutier : DN 1F Zal ău – Tăș nad – Carei;
DJ 194 Marghita cu racordare la DN 19B Orad ea;
DJ 108 M Sant ău – Andrid – Tiream. Tășnad Figura 1.1. Po zi ționarea T ășnadului la nivel na țional
și european
4• Accesul feroviar – este asigurat prin calea ferat ă Zal ău- Carei, sta ție
ora șul T ăș nad.
• Accesul aerian – acesta se realizeaz ă prin aeroportul din Satu Mare,
ceea ce asigura o legatur ă rapid ă cu capitala și implicit cu toat ă țara
1.3. Popula ția
Num ărul de locuitori ai ora șului T ăș nad conform recens ământului din anul 2002,
este de 9669 de locuitori. Datele cele mai recente precizeaz ă existen ța unui num ăr mai
mare de locuitori, însumând aproximativ 10427 perso ane. Structura popula ției dup ă
na ționalit ăți reflect ă existen ța unui num ăr majoritar de români, urma ți apoi de persoanele
de na ționalitate maghiar ă, în num ăr destul de mare ( 40%), apoi de germani, țigani și alte
na ționalit ăți în num ăr restrâns.
Figura 1.2 . Harta fizico-administrativ ă a jude țului Satu Mare
5Figura 1.3. Structura popula ției pe na ționalit ăți
Grafic na ționalit ăți
Români
54% Maghiari
40% Germani
1% Țigani
3% Alte
2%
Români
Maghiari
Germani
Țigani
Alte
În ceea ce prive ște structurarea popula ției T ăș nadului din punct de vedere al
capacit ății de munc ă, persoanele active însumeaz ă un num ăr de 7186, iar cele pasive de
3372, acestea din urm ă fiind pensionarii, minorii și șomerii.. O explicitare mai exact ă se
poate observa în graficele de mai jos.
O pondere înc ă important ă a popula ției active este ocupat ă în întreprinderi de stat,
astfel este previzibil ă o cre ștere a ratei de șomaj în jude ț, datorit ă necesit ății de
restructurare a întreprinderilor de stat cu pierder i.
Pân ă nu demult, în zona T ăș nad, incluzând și ora șul, se înregistra cel mai mare
num ăr de șomeri la nivel de jude ț. Asta pentru c ă ora șul T ăș nad nu prezenta prea mare
atractivitate pentru investitori.3
3 “La T ăș nad, s-a inaugurat sta ția de distribu ție a gazului”, Ioan Ani țaș, 30.05.2012
http://www.informatia-zilei.ro/index.php?sect=actua litatea&editia=sm&data=2012-05-30&id=14705
6Structura popula ției active
Alte 2377
33% Industrie 1483
21%
Agricultur ă 2060
29%
Servicii 898
12%
Comer ț 368
5% Industrie
Agricultur ă
Comer ț
Servicii
Alte
. Datorit ă acestei situa ții sunt necesare luarea din timp a unor m ăsuri active de
ocupare a popula ție șî încercarea orient ării acesteia înspre domenii mai prolifice cum ar fi
sectorul serviciilor si comer țului, care momentan sunt deservite de un num ăr mic de
persoane conform graficului de mai sus.
Structura popula ției pasive
Șomeri; 318; 9%
Pensionari; 850;
25%
Minori; 2204; 66% Șomeri
Pensionari
Minori
Figura 1.4 . Structura popula ției pe domenii de activitate
Figura 1.5 . Structura popula ției pasive
7II. ANALIZA INDICATORILOR TURISTICI ÎN STA ȚIUNEA
TURISTIC Ă T ĂȘ NAD
2.1. Forme de turism practicate
Dezvoltarea turismului și cre șterea importan ței lui în sfera necesit ăților și consumului
popula ției se reflect ă într-o îmbog ățire continu ă a con ținutului s ău și o diversificare a
formelor de manifestare. Acestea trebuie s ă se adapteze permanent la cerin țele turi știlor,
iar datorit ă unei mobiliz ări tot mai mari ale popula ției în aceast ă sfer ă a turismului, duce
chiar la apari ția unor noi forme de turism. 4
În general, forma de turism poate fi definit ă prin aspectul concret pe care îl
îmbrac ă asocierea/combinarea serviciilor (transport, cazar e, alimenta ție, agrement) ce
alc ătuiesc produsul știin țific, precum și modalitatea de comercializare a acestuia.
Zona T ăș nad permite practicarea a diverse forme de turism, datorit ă resurselor
naturale și antropice existente și a cadrului în care se afl ă acestea. Acestea sunt:
• Turismul balnear;
• Turismul de agrement;
• Turism rural;
• Turismul cultural;
• Turismul religios;
• Turismul pentru vân ătoare și pescuit.
Turismul balnear – regiunea este în principal cunoscut ă pentru poten țialul s ău
turistic hidrotermal și a beneficiilor aduse de propriet ățile curative ale apei
termominerale. Înc ă din anul 1978, o dat ă cu executarea unui foraj, s-a pus în eviden ță
perzen ța unui z ăcământ hidrotermomineral valoros, în acela și an deschizându-se și
Ștrandul termal care atrage anual zeci de turi ști, atât din împrejurimi, cât și turi ști str ăini.
Din anul 2000, T ăș nadul a fost declarat Sta țiune turistic ă balneoclimateric ă de interes
4 Firu Lucian, “Stadiul actual de dezvoltare a turi smului balnear în România – Tendin țe și perspective”,
Ed. Mirton, Timi șoara, 2006
8local,iar în prezent beneficiaz ă de 4 bazine neacoperite( 2 bazine mari și unul de copii, cu
ap ă termal ă și un bazin cu ap ă rece, garderob ă și cabine amenajate pentru masaje
recuperatorii, spa ții de cazare, unit ăți de alimenta ție public ă. Ștandul este deschis zilnic,
începând cu luna aprilie, între orele 7.00-22.00, p re țurile fiind diferen țiate în func ție de
vârst ă, în plus pentru cei care doresc s ă aib ă o ședere prelungit ă pot apela la un
abonament de 15 zile la un pre ț avantajos, diferen țiat în func ție de vârst ă (pentru copii și
pensionari – 30 lei, iar pentru adul ți – 80). Sta țiunea beneficiaz ă de o microbaz ă de
tratament, dar înc ă aceasta nu dispune de aparatura necesar ă efectu ării de proceduri de
tratament.. Num ărul vizitatorilor cre ște anual datorit ă dezvolt ării regiunii și îmbun ătățirii
condi țiilor de agrement. Prin programele de dezvoltare re gional ă se vor aduce plusuri
serviciilor turistice oferite, care vor genera astf el un num ăr tot mai mare de turi ști.
Turismul de agrement – se desf ăș oar ă cu prec ădere în weekend și este practicat
în general de persoanele doritoare de a cunoa ște oameni și locuri noi și doritori de a
practica activit ăți de divertisment. Acesta se poate practica în zona lacurilor de acumulare
amenajate pentru practicarea sporturilor nautice și pescuit sportiv, dar și în zona
ștrandului termal. Cu privire la pescuitul sportiv, exist ă lacuri amenajate care permit și
pescuitul nocturn, fondul pi șcicol fiind alc ătuit din crap, șal ău, somn, caras, ro șioar ă,
băbu șcă, fitofag, biban. Capturile pân ă la 5 kg pe ște mare, 1 bucat ă și 5 kg la caras, se pot
lua acas ă, iar peste greutatea de 5 kg se dau drumul înapoi în ap ă.
Turismul rural (agroturismul ) – în ultima perioad ă au ap ărut tot mai multe
pensiuni turistice în zon ă, care sunt astel amenajate pentru a primi cum se c uvine turi știi
dornici de practicarea acestei forme de turism. Dez voltarea sta țiunii a sus ținut interesul
celor care sunt interesa ți de partea de agroturism.
Turismul cultural – regiunea etnografic ă a Tăș nadului este parte component ă a
zonei de „Codru”, având pe lâng ă particularit ățile proprii, și elemente etnoculturale
specifice S ătmarului și S ălajului. Muzeul or ăș enesc este cel care ad ăposte ște o colec ție
variat ă care înf ățișeaz ă tradi țiile și cultura, atât din zona T ăș nadului, cât și din
imprejurimi. În circuitul expozi țional este inclus ă și o sal ă de expozi ții temporare, care
reprezint ă un cadru optim de prezentare a celor mai semnifica tive aspecte din istoria și
cultura ora șului și a jude țului. Pentru practicarea acestei forme de turism se preteaz ă și
Casa de Cultur ă, care dispune și de o sal ă de 100 de locuri unde se organizeaz ă
9spectacole, lans ări dcarte, expozi ții, activit ăți culturale etc. De asemenea în T ăș nad se
găsesc și busturi și pl ăci comemorative ale personalit ăților marcante:
• Biro Lajos – zoolog și biolog;
• Coriolan Ster – fondator al "Desp ărță mântului ASTRA";
• Grigore Maior – promotor al Școlii Ardelene;
• Keresztesi Samuel – pictor;
• Noti Karoly – scriitor.
Turismul religios – prin prezen ța edificiilor religioase în zon ă se poate practica
aceast ă form ă de turism. Ficare edificiu are propria lui persona litate și se diferen țiaz ă în
raport cu celelalte. Acestea sunt :
• Catedrala Ortodox ă;
• Biserica Greco-Catolic ă;
• Biserica "SF.GRIGORE TEOLOGUL" din satul S ărăuad, construit ă în
anul 1777;
• Biserica Romano-Catolic ă, construit ă în anul 1905;
• Biserica reformat ă.
Turismul pentru vân ătoare și pescuit se practic ă de asemenea în zon ă, care
este renumit ă și datorit ă poten țialului cinegetic și pi șcicol al arealului. În ceea ce prive ște
poten țialul cinegetic, în apropierea localit ății exist ă o p ădure de foioase( S ăcăș eni) cu un
important fond cinegetic( mistre ți, căprioare, iepuri, fazani, vulpi). Zona este renumit ă de
asemenea și pentru lacustrele artificiale de tip iaz. Pe teri toriul ora șului exist ă 2 lacuri de
aucmulare pentru regularizarea debitelor provenite din viituri, realizate prin baraje în anii
1968-1969. Lacurile, populate cu pe ște și amenajate pentru agrement se g ăsesc dispersate
în arealul mai multor comune apropiate și sunt generatoare pentru mai multe categorii de
turism, agrement-turism nautic, turism pi șcicol dar și cinegetic (ornitofaun ă acvatic ă).
10 2.2. Analiza cererii turistice
Cererea de servicii și produse turistice este reprezentat ă din ansamblul
persoanelor care î și pun în practic ă dorința de a se deplasa periodic și temporar, în afara
re ședin ței proprii pentru alte motive decât prestarea unor activit ăți remunerate la locul de
destina ție. 5
Din punct de vedere economic cererea turistic ă se refer ă la cantitatea de bunuri și
servicii turistice care pot fi cump ărate într-o zon ă delimitat ă și la un pre ț de-a lungul unei
perioade date de timp. Cererea turistic ă poate fi analizat ă și din punct de vedere al
motiva ției care st ă la baza ei și a comportamentului consumatorului.
Determinan ții / particularit ățile cererii turistice sunt:
• nu se identific ă total cu consumul turistic;
• se caracterizeaz ă printr-o accentuat ă periodicitate;
• are o spontaneitate ridicat ă și se manifest ă cu o intensitate și elasticitate
variabil ă de la un segment al popula ției la altul .
Cererea turistic ă poate trece printr-o varietate de st ări:
• cerere negativ ă – manifestarea unei adversit ăți fa ță de produsele oferite pe
pia ță ;
• cerere absent ă – lipsa informa țiilor despre produsul turistic respectiv sau
pre țuri mult prea mari pentru consumatori ;
• cerere latent ă – dorin ța de cump ărare exist ă, dar produsului turistic nu este
pe m ăsura preten țiilor turi știlor ;
• cerere efectiv ă – care poate îmbr ăca urm ătoarele forme:
− cerere în dezvoltare necesit ă un marketing de penetrare ;
− cerere deplin ă necesit ă un marketing de între ținere ;
− cerere în declin necesit ă un marketing care s ă o revigoreze;
− cerere neregulat ă necesit ă un marketing sincronizat care s ă
pun ă cât de cât de acord oferta cu cererea turistic ă ;
5 Nedelea A., Pia ța turistic ă, Ed. Didactic ă și pedagocic ă, Bucure ștu, 2003, pag 20.
11 − cerere excesiv ă trebuie s ă se g ăseasc ă solu ții de descurajare
selectiv ă a consumatorilor de turism ;
− cerere indezirabil ă care contravine unor intere ale firmei
sau clientelei turistice .
Consumul turistic const ă în manifestarea cererii solvabile a popula ției pentru
produsele turistice oferite pe pia ță .
Sta țiunea T ăș nad este o loca ție turistic ă în care se practic ă în special turismul de
weekend, majoritatea turi știlor venind în sta țiune pentru una sau mai multe zile. Ținând
cont de faptul c ă exist ă o pondere mare a turi știlor care vin pur și simplu pentru a relaxa
pentru o zi în cadrul ștrandului și fără a înnopta, cel mai relevant mod de a culege date c u
privire la num ărul turi știlor se poate face prin contabilizarea num ărului de bilete vândute
la casieria principal ă.
Pentru a afla situa ția cererii turistice din sta țiune, am apelat la informa ții preluate
direct de la Prim ăria T ăș nad și la datele oferite de Biroul de Informa ții care și-a deschis
anul acesta un sediu distinct , aflat chiar în apro pierea ștrandului. Datele culese prezint ă
situa ția pe parcursul a 3 ani, începând cu anul 2013, în func ție de num ărul de bilete
vândute, acest mod fiind considerat cel mai aproape de situa ția cererii turistice reale.
2.2.1. Situa ția pe anul 2013
Conform datelor primite, în func ție de num ărul de bilete vândute în sezonul
aprilie-septembrie, Ștrandul termal a fost vizitat de 137.083 de turi ști, din care 127.874
au fost înregistra ți în urma achizi ției biletului de intrare și 9209 turi ști pe baza
înregistr ării în urma camp ării la corturi.
În tabelul de mai jos se observ ă c ă num ărul turi știlor a crescut de 2 ori în luna
iunie fa ță de lunile aprilie-mai și o cre ștere și mai spectaculoas ă, în lunile iulie-august,
cand se observ ă o cre ștere de 3 ori mai mare fa ță num ărul de turi ști la începutul sezonului
sezonului și care totalizeaz ă mai mult de jum ătate din totalul turi știlor din acest an.
12
Aprilie –
Mai Iunie Iulie August Septembrie Total
Nr.
turi ști 11.987 21.270 38.737 41.320 14.560 127.874
Perioada de vârf a fost în luna august, înregistrâ ndu-se un total de 41.320 de
turi ști. Pentru a observa procentual modificarea am calc ulat indicele num ărului de turi ști
pe luna de vârf, în compara ție cu începutul sezonului.
%706766 ,344 100 11987 41320 100 …
. =×=× =
−mai apr august
tur Nr tur Nr tur Nr I
%706 ,244 %100 %706 ,344 %100 .%. =− =−= Δtur Nr Itur Nr
Calculul efectuat arat ă fa ță de începutul sezonului, în perioada de vârf num ărul
turi știlor cre ște foarte mult, cu aproximativ 244 %.
Coeficientul lunar de trafic se calculeaz ă ca un raport între num ărul de turi ști din
luna cu trafic maxim (LM) și num ărul de turi ști din luna cu trafic mimin (lm). Acest
indice ajut ă la stabilirea fluctua ției cererii turistice de lun ă la lun ă , dup ă calcularea
acestui indice și pentru ceilala ți ani, observându-se evolu ția per ansamblu.
44706766 , 311987 41320 1 ,
2013 ===> =
Csau Clm LM Cl l
Valoarea minim ă a acestor coeficien ți este 1 și, cu cât este mai ridicat ă, cu atât ea
exprim ă o fluctua ție mai accentuat ă; din câte se observ ă coeficientul care define ște anul
2013 exprim ă o fluctua ție relativ mare. Ștrandul este deschis în perioada aprilie-
septembrie, și este normal ca în perioada se vârf, adic ă lunile iulie, august s ă fie cei mai
mul ți turi ști. Dac ă s-ar fi ob ținut un indice de sezonalitate prea ridicat, asta ar fi însemnat
un flux prea diferen țiat de turi ști, f ără s ă existe o cerere în mod constant, ceea ce ar fi dus
la o subutilizare a poten țialului sta țiunii.
Pentru a exemplifica situa ția turi știlor în ceea ce prive ște categoria de vârst ă,
structurat ă pe copii – adul ți, care au achizi ționat bilete de intrare în ștrand, în figura de Tabel 2.1. Num ărul turi știlor în anul 2013, în func ție de lun ă
13 mai jos se poate observa explicitarea num ărului de turi ști în func ție de lun ă. Se observ ă
că lunile iulie-august sunt cele mai prolifice, num ărul de adul ți fiind în general dublu
num ărului de copii care au intrat în ștrand, totu și pe sezon num ărul de copii turi ști este
foarte mare, înregistrându-se peste 40.000 de copii . Ținând cont de num ărul reprezentativ
de copii turi ști, s-ar putea lua în considerare, o îmbun ătățire a posibilit ăților de distrac ție
pentru ace știa.
8120 13474 25981 26599
10309
3867 7796
4251 12756 14721
05000 10000 15000 20000 25000 30000
Aprilie – Mai Iunie Iulie August Septembrie Adulți
Copii
Din datele ob ținute dup ă situa ția de la campare-corturi, totalizând 9209 turi ști, am
realizat un top al zonelor de provenien ță a turi știlor, în func ție de jude ț. Situa ția este
prezentat ă în tabelul de mai jos:
Figura 2.1. . Situa ția turi știlor în anul 20 13 , în func ție de
num ărul de bilete vândute la casierie, pe categorii de vârst ă
14
Jude țul de provenien ță Nr. Turi ști
CLUJ 2431
MARAMURE Ș 2056
SATU MARE 2033
SĂLAJ 1813
BISTRI ȚA 273
BIHOR, MURE Ș, ALBA,
BRA ȘOV,BUCURE ȘTI, HUNEDOARA,
HARGHITA 603
Se observ ă primele locuri sunt ocupate de jude țul Cluj, Maramure ș și Satu Mare,
Cluj fiind este cel mai important emi ță tor de turi ști care prefer ă camparea cu cortul.
Trebuie remarcat și faptul c ă pentru turi știi din jude țe mai îndep ărtate, distan ța nu
reprezint ă o problem ă, propriet ățile curative ale apei termale atr ăgându-i s ă viziteze
aceast ă sta țiune. Poten țialul curativ al apelor termale din cadrul ștrandului a reu șit chiar
să atrag ă și turi ști din zone mai îndepartate ca Bra șov, Bucure ști etc.
2.2.2. Situa ția pe anul 2014
În anul 2014, ștrandul din T ăș nad a fost deschis pentru o perioad ă de 7 luni, fa ță
de anul trecut, primind turi ști și în luna octombrie, când s-a înregistrat un num ăr mic de
vizitatori (aproximativ 300). Num ărul de turi ști care au vizitat ștrandul termal în acest an
a fost de aproximativ 170.000 de persoane, numai 10 .000 dintre ace știa apelând la
camparea în cadrul campingului. Se observ ă o cre ștere a num ărului de turi ști în func ție de
num ărul de bilete vândute de la 130.000 la 170.000, în timp ce num ărul celor care au
apelat la camparea cu cortul se men ține aproximativ la acela și nivel. Din graficul de mai
jos se poate observa evolu ția num ărului de turi ști în anul 2014:
Tabelul 2.2. Topul jude țelor de provenien ță a turi știor
dup ă situa ția la campare în 2013
15
3906 11986 24180 53078
10432
279 55962
010000 20000 30000 40000 50000 60000
Aprilie Mai Iunie Iulie August
Septembrie Octombrie
Se observ ă c ă num ărul cel mai mare de turi ști s-a înregistrat în lunile iulie-august,
num ărul turi știlor crescând aproape de 2 ori în fiecare lun ă și apoi înregistrându-se o
sc ădere destul de mare o dat ă cu luna septembrie, când num ărul turi știlor a sc ăzut de 5
ori. Num ărul mare de turi ști din luna iulie – august, se poate datora inaugur ării celui de-al
patrulea bazin, în incinta ștrandului, de aceast ă dat ă cu ap ă rece, începând din luna iulie.
Datorit ă afluxului mare de turi ști, ștrandul a r ămas deschis turi știlor până în luna
octombrie inclusiv, când s-au înregistrat un num ăr de 279 de turi ști. De și num ărul este
mic este de apreciat interesul de a fi mai aproape de dorin țele turi știlor.
Aproximativ jum ătate din turi ști au fost copii, și în general mai mul ți adul ți la
campare, unde num ărul copiilor a fost de aproximativ 3 ori mai mic.
Conform tabelului de mai jos se observ ă c ă din nou cel mai important furnizor de
turi ști este jude țul Cluj, cu 3571 de turi ști, mai mult cu aproximativ 1000 de persoane ca
anul trecut.
Figura 2.2 . Evolu ția num ărului turi știlor în anul 2014
16
Jude țul de provenien ță Nr. Turi ști
CLUJ 3571
MARAMURE Ș 2329
SĂLAJ 2132
SATU MARE 1606
BISTRI ȚA 338
MURE Ș 126
BRA ȘOV 21
SUCEAVA 17
BIHOR 16
HARGHITA 15
TIMI Ș 12
ALBA 8
HUNEDOARA 6
SIBIU 4
ARAD 4
PRAHOVA 3
Din ierarhia acestui tabel reiese c ă primele 3 jude țe frunizoare de turi ști cu cortul
sunt Cluj, Maramure ș, S ălaj. Din câte se poate observa jude țul Satu Mare ocup ă doar
locul 4, acest lucru explicâdu-se prin faptul c ă apropierea de acest punct turistic nu-i
motiveaz ă într-atât de mult pentru a petrece timpul în cadru l ștrandului, cu cortul.
Num ărul de turi ști veni ți din jude țe mai îndep ărtate este destul de mic, observându-se
faptul c ă în general sta țiunea T ăș nad atrage turi ști din regiunea Transilvania.
2.2.3. Situa ția pe anul 2015
Anul 2015 a însumat aproximativ un num ăr egal de turi ști ca anul precedent,
aproximativ 165.245 turi ști, din care 13266 înregistra ți în urma camp ării. Ștrandul a fost
deschis tot pentru o perioad ă de 7 luni. De și în anii preceden ți nu s-a ținut eviden ța
turi știlor str ăini, începând cu acest an s-au realizat statistici privind num ărul înregistrat de
turi ști str ăini, totalizând 632 persoane. Din acest an, o dat ă cu aderarea României în
Uniunea European ă, au început anumite lucr ări de stucturare, o dat ă cu primirea de
finan ță ri prin Programul de Dezvoltare Regional ă. Anul 2015 este primul an în care
autorit ățile au decis men ținerea ștrandului deschis și în extrasezon, prin alimentarea
bazinului inaugurat în 2014 cu ap ă termal ă. Aceasta decizie de a fost luat ă numai din Tabelul 2.3. Topul jude țelor de provenien ță a turi știor
dup ă situa ția la campare în 2014
17 considerente experimentale, nee știindu-se dac ă acest lucru se va întâmpla și în
extrasezoanele urm ătoare. De și num ărul de turi ști a fost mic, autorit ățile și-au exprimat
bucuria de a-i avea ca vizitatori și s-au sim țit mai aproape de nevoile și dorin țele
turi știlor, în general. Persoanele care au apelat la ștrand în aceast ă perioad ă sunt în
general turi ști din cadrul jude țului sau localnici, clien ți fideli ai ștrandului din T ăș nad.
68
21 18
8107
12
10
020 40 60 80 100 120
Ungaria Germania Austria Marea Britanie Adul ți
Copii
Din câte se poate observa în graficul de mai sus c el mai mare num ăr de turi ști
str ăini provin din Austria, apoi din Ungaria, Germania, din Marea Britanie fiind
înregistrat ă o singur ă persoan ă. Turi știi str ăini de obicei vin înso țiți de familie, graficul
prezentând și num ărul de copii turi ști tr ăini.
2.2.4. Situa ția general ă
Datorit ă lipsei unei statistici ale vânz ărilor de bilete în func ție de lun ă pe anul
2015, am decis analiza evolu ției lunare a num ărului de vizitatori ai ștrandului, în anii
2013 – 2014. în urma cestei analize, se observ ă o cre ștere a num ărului de turi ști de la an
la an, cu excep ția lunii septembrie, când are loc o sc ădere a num ărului de turi ști. Cele mai Figura 2.3. Num ărul de turi ști str ăini dup ă
situa ția la campare corturi în 2015
18 mari cre șteri au avut loc în lunile iulie și august, num ărul turi știlor crescand cu mai mult
de 10.000 de la un an la altul. Trebuie f ăcut ă men țiunea c ă, în luna octombrie 2013
ștrandul nu a fost deschis. Evolu ția se poate observa în tabelul de mai jos.
Pentru a avea o vedere de ansamblu a evolu ție num ărului de vizitatori ai
ștrandului, am realizat tabelul de mai jos , care pr ezintă situa ția num ărului de vizitatori pe
parcursul anilor, începând cu anul 2010. Se observ ă o cre ștere continu ă pân ă în anul
2014, cand se ajunge la un num ăr de 170.031 de turi ști care au vizitat ștrandul termal din
Tăș nad, urmat ă de o sc ădere u șoar ă, în anul 2015 înregistrându-se cu aproximativ 5000
de turi ști mai pu țini.
Figura 2.4. Evolu ția num ărului de turi ști în 2014 fa ță de 2013
19
2.3. Analiza ofertei turistice
În literatura de specialitate se sus țin puncte de vedere diferite cu privire la
semnificatia conceptului de “ofert ă turistic ă”. Astfel, se consider ă c ă aceasta reprezint ă
fie ansamblul atrac țiilor care pot motiva vizitarea lor de c ătre turi ști, fie un ansamblu de
bunuri și servicii propuse consumatorului pentru a-i satisf ace nevoile turistice,
combina ție în care serviciile joac ă rolul principal.
Oferta turistic ă este de fapt un ansamblu de oferte par țiale paralele (hotel ărie,
alimenta ție, transport, comer ț, diferite alte servicii adiacente) care se materia lizeaz ă în
propor ții diferite în produse turistice cu o rigiditate mu lt mai accentuat ă dec ăt cererea
turistic ă supus ă unor fluctua ții permanente. Oferta turistic ă poate fi definit ă prin
ansamblul atrac țiilor (naturale, istorice, etc.) care pot determina vizitarea anumitor zone Figura 2.5. Evolu ția num ărului de turi ști în
perioada 2012-2015
20 de c ătre turi ști, împreun ă cu capacitatea organizatoric ă a re țelei (baza tehnico-material ă,
infrastructura etc.) de a satisface în anumite cond i ții cererea popula ției. 6
Legat de acest concept apare și cel de “produc ție turistic ă”, reprezentând
ansamblul de servicii care mobilizeaz ă for ța de munc ă, echipament de produc ție și bunuri
materiale și care se materializeaz ă într-un consum efectiv în cadrul unei ambian țe
specifice.
Oferta turistic ă se distinge prin complexitate și eterogenitate. Elementele cuprinse
în oferta turistic ă pot fi grupate în dou ă categorii:
• Elemente de atrac ție (potentialul natural si antropic);
• Elemente func ționale (echipamentul de produc ție, infrastructura specific ă,
condi țiile de comercializare).
Cât prive ște produc ția turistic ă, aceasta se remarc ă prin gradul ei înalt de
specializare, pe alocuri dobândind un caracter arti zanal în sensul existen ței unui mare
num ăr de întreprinderi mici și mijlocii.
Pe lâng ă practicarea turismului balnear în T ăș nad exist ă diverse obiective turistice
care pot atrage aten ția turi știlor, atât cei care vin cu interes de agrement, câ t și cei care
vin doar în trecere sau care sunt practican ți de alte tipuri de turism, cum ar fi cel cultural.
Obiective turistice :
• Sta țiunea turistic ă , beneficiaz ă în prezent de:
– bazine cu ap ă termal ă neacoperite (2 mari și unul pentru
copii) și o piscin ă cu ap ă rece în circuit închis cu recircula ția apei, dat ă în
folosin ță în 2014 (în extrasezon cu ap ă termal ă);
– garderob ă având cabine amenajate pentru masaje
recuperatorii și reflexoterapie;
– spa ții de cazare;
– unit ăți de alimenta ție public ă.
• Biserica Reformat ă, monument istoric, construit ă în anul 1476, în perioada
în care episcop era Vingrádi Gerép László, rud ă cu regele Matei Corvin.
6 V. Olteanu, Sezonalitatea activi ății turistice și c ăile atenu ării ei , Tez ă de doctorat, ASE, 1984, pag. 20
21 Biserica realizat ă în stilul gotic târziu are numeroase elemente de
construc ție și obiecte de cult valoroase, fiind renovat ă de mai multe ori (o
renovare general ă s-a f ăcut în 1776) p ăstrându-se dimensiunile și stilul
ini țial. Este una dintre cele mai frumoase exponente al e stilului gotic,
dominant în secolul al XV- lea din zon ă;
• Catedrala Ortodox ă, a fost construit ă în anul 1988, pe locul vechi biserici,
are planul în form ă de cruce, interiorul cu bolt ă, fresca pictat ă în stil
neobizantin. Clopotul mare a fost lucrat în anul 18 96, iar cel mic în anul
1918. În anul 2001, biserica a fost hirotonisit ă cu titlul de Catedrala
„Adormirea Maicii Domnului”, de c ătre Preasfin ția Sa P ărintele Teoctist –
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române;
• Biserica Greco-Catolic ă, ridicat ă în anul 1996 cu o linie arhitectonic ă
triunghiular ă, figur ă ce în simbolistica cre știn ă reprezint ă Sfânta Treime.
Fiecare latur ă reprezint ă o Persoan ă divin ă: Tat ăl, Fiul și Sf. Spirit. La
subsol este amenajat un amfiteatru destinat program ului
tinerilor cre știni;
• Biserica Romano-Catolic ă, construit ă în anul 1905; are în ălțimea turnului
de 42 de metri. Altarele au fost confec ționate în Budapesta. Statuile
sculptate în lemn sunt lucrate în Tirolia și Moravia (1913-1917). Parohia
are trei capele: Capela Sf. Ana (1823), Capela St. Antoniu (1908) și
Capela Sf.loan(1829).
• Muzeul or ăș enesc , este amenajat în Castelul Cserey Fischer, veche
re ședint ă nobiliar ă . Cl ădirea a fost construit ă în a doua parte a secolului al
XVIII-lea, în stil baroc, restaurat ulterior și declarat monument istoric.
Cuprinde 4 s ăli expozi ționale, grupate pe dou ă sec ții: arheologie și istorie
local ă, etnografie. Reorganizat în anul 1995, muzeul prez int ă elemente
specifice culturii materiale și spirituale din zona T ăș nadului, m ărturii ale
evolu ției istorice, predominând aspectrele creativit ății de tip tradi țional.
Expozi ția de etnografie pune în eviden ța principalele aspecte ale culturii
materiale și spirituale specifice T ăș nadului. În circuitul expozi țional este
22 inclus ă și o sal ă de expozi ții temporare, care reprezint ă un cadru optim de
prezentare a celor mai semnificative aspecte din is toria și cutura ora șului
și a jude țului. Expozi ția de etnografie cuprinde o gam ă variat ă de obiecte
din ceramic ă de uz gospod ăresc și ceramic ă decorativ ă, produse în
centrele de ol ărit din T ăș nad, Vama, B ăița, Cehu Silvaniei, unelte agricole
tradi ționale, unelte folosite în ateliere meste șug ăre ști, specializate în
prelucrarea lemnului, a fierului și a pieilor. Dispunând de mijloace
tehnice rudimentare, cu materiile prime avute la în demân ă, industria
casnic ă textil ă din zona T ăș nadului a produs valori artistice de un
remarcabil bun gust și rafinament ( ștergare, a șternuturi de pat, fe țe de
mas ă, fe țe de pern ă, costume populare tradi ționale).
• Monumentul soldatului necunoscut – se g ăse ște în centrul ora șului T ăș nad
și a fost ridicat în cinstea eroilor neamului c ăzu ți în lupt ă în timpul celui
de-al doilea R ăzboi Mondial pentru eliberarea ultimei brazde de p ământ
românesc;
• Busturi ale unor personalit ăților marcante – Biro Lajos – zoolog și biolog,
Coriolan Ster – fondator al "Desp ărță mântului ASTRA", Grigore Maior –
promotor al Școlii Ardelene; Noti Karoly – scriitor.
În ceea ce prive ște baza tehnico-material ă, în T ăș nad exist ă o diversitate mare de
spa ții de primire: hoteluri, moteluri, pensiuni, vile, camping, totalizând 603 locuri
clasificate. O situa ție mai concret ă este redat ă în tabelul de mai jos, condorm datelor
primite de la Prim ăria T ăș nad.
23
Conform tabelului de mai sus, se observ ă c ă sta țiunea T ăș nad totalizeaz ă un
num ăr de 603 locuri în unit ăți de cazare clasificate, îndeplinind astfel criteri ul minim
cerut de 100 de locuri clasificate, pentru a fi con siderat ă sta țiune turistic ă de interes local.
Conform datelor primite, exist ă doar 2 hoteluri clasificate la 2 stele, care împre un ă au o
capacitate de cazare de 80 de locuri. În sta țiune exist ă și cele 3 moteluri, 2 dintre ele
(Motel Stil, Motel Marissa) vor fi inaugurate în an ul 2017, acestea fiind singurele unit ăți
din sta țiune clasificate la 3 stele, împreun ă asigurând 120 de locuri de cazare. În rest
predomin ă unit ățile de cazare de 2 stele, cele de 1 stea fiind în n um ăr de 5. Datorit ă
num ărului ridicat de locuri de cazare se poate lua în c onsiderare posibilitatea
transform ării sta țiunii într-o sta țiune de interes na țional, cerin ța minim ă de locuri de
cazare în acest caz fiind de 500 locuri, care în ca zul sta țiunii T ăș nad este îndeplinit ă. În
Tăș nad exist ă:
• 2 hoteluri; Tabelul 2.4. Unit ățile tip structuri de cazare
existente
24 • 3 moteluri, din care Motel Stil și Motel Marissa se vor inaugura anul
acesta;
• 7 pensiuni;
• 4 case de vacan ță ;
• 1 bungalow;
• 4 unit ăți de campare și casu țe;
Dup ă cum ziceam în sta țiune se g ăsesc doar 2 unit ăți de cazare de tip hotel, prin
raportarea num ărului de locuri din cadrul acestora, cu num ărul total de locuri de cazare la
nivel de sta țiune, se ob ține – Ponderea capacit ății hoteliere în total capacitate de cazare,
care este un indicator ai structurii capacit ății de cazare pe categorii de unit ăți : 100 ×LC LH ,
unde LH – num ărul de locuri în hoteluri; LC-capacitatea de cazare total ă.
%266 , 13 13266998 . 0100 603 80 100 = =×=×LC LH
În urma calculului efectuat rezult ă c ă din totalul capacit ății de cazare, num ărul de
locuri din cadrul hotelelor ocup ă un procent mic de doar 13,266. Acest procent mic e ste
compensat totu și de apari ția în peisaj a celor 2 moteluri noi, încadrate la 3 stele.
Conform unui articol din presa s ătm ărean ă se men țineaz ă c ă de fapt în sta țiune
exist ă un num ăr de aproximativ 500 de locuri în pensiunile amenja te în cadrul sectorului
privat, aceast ă sum ă se dovede ște a fi exagerat ă, comparativ cu situa ția prezent ă la
prim ărie, motiva ția fiind ori o reclam ă fals ă ori o dezinformare a celor care au redactat
articolul.Totu și se aduce la cuno știn ță c ă în ultimii ani, în sectorul privat au fost
amenajate mai multe pensiuni și locuri de cazare pentru turi ști, multe dintre aceste fiind
înc ă în curs de clasificare. În func ție de condi țiile care se asigur ă turistului, pre țul unei
camere oscileaz ă între 30 și 80 lei (300 și 800 mii lei vechi) pe noapte. Se spune c ă unele
pensiuni au încheiat deja contracte cu diver și prestatori în turism pentru sezonul estival
care bate la u șă .7
7 Informa ția Zilei, Pensiunile din zona ștrandului T ăș nad ofer ă 500 locuri de cazare , Coriolan A. ,
2.05.2012
25 Din totalul unit ăților de cazare numai o parte sunt promovate mai ade cvat,
având informații detaliate și pe internet, mai jos putându-se observa mai multe informa ții
și care sunt dot ările de care acestea dispun :
• Hotel Doina 2** – Hotelul se afl ă pe Str. Ștefan cel Mare, situat la doar 5
minute de sta țiune, la ie șire spre jude țul Bihor. Având o capacitate de 32
de locuri, în 18 camere, Hotel DOINA cucere ște prin raportul calitate-pre ț
foarte atractiv chiar și pe cel mai preten țios client și dispune de
urm ătoarele dot ări:
– Parcare;
– TV-Cablu;
– Frigider;
– Baie cu cabin ă de du ș;
– Camere cu 2 paturi sau matrimonial;
– Ap ă cald ă și rece;
– Oficiu pentru prepararea sau înc ălzirea mâc ării;
– Grill și teras ă.
• Hotel Alystra**: situat în incinta ștrandului termal T ăș nad lâng ă cele
doua bazine cu ap ă termal ă. Hotelul a fost construit în anul 2014, având o
amplasare central ă fa ță de bazinele cu ap ă termal ă și fa ța de piscina cu ap ă
rece. Dispune de o piscin ă în aer liber și permite parcarea autovehiculelor
într-o ampl ă parcare, p ăzit ă permanent de personal abilitat și care da
dovad ă de profesionalism. Hotelul beneficiaz ă de o baz ă de tratament, care
totu și la ora actual ă nu dispune de aparatura necesar ă efectu ării de
tratamente.
Hotelul Alystra ofer ă 23 de spa ții pentru cazare dispuse astfel:
– 2 camere single;
– 19 camere cu pat matrimonial;
– 2 apartamente.
Hotelul dispune de urm ătoarele dot ări:
– instala ții de climatizare;
– înc ălzire central ă;
26 – telefon;
– room service;
– parcare privat ă;
– teras ă;
– piscin ă cu ap ă termal ă privat ă;
– saun ă, salon de masaj
– club;
– restaurant.
• Motel Biamin** – Situat în frumoasa zon ă a T ăș nadului, Motelul Biamin
ofer ă o alternativ ă de a petrece un sejur pl ăcut oferind condi ții excelente
de cazare în camere cu dotari moderne, parcare.
Hotelul ofer ă cazare în: C amere :
– 7 camere single;
– 20 de camere double;
– 2 camere triple;
– apartament cu 2 camere:
Casu țe :
– 3 c ăsu țe care au ap ă curent ă și 2 paturi care se afl ă la
câțiva metri de motel, accesul la celelalte facilit ăti
oferite putând fi f ăcut la fel de u șor
Motelul dispune de urm ătoarele dot ări:
– televizor cu cablu cu peste 20 de canale tv;
– frigider;
– înc ălzire central ă;
– bar de zi;
– sal ă de mese( 50 de locuri).
• Pensiunea Cerbul ** – este o cl ădire în culori verde și alb foarte
primitoare, cu dot ări full și un personal cu amabilitate și o serviabilitate
corespunz ătoare, situat ă la ie șirea din sta țiune
În aceste condi ții baza de tratament de la Ta șnad câștig ă notorietate. Pentru o cât
mai prompt ă deservire a clien ților sau a poten țialilor clien ți exist ă și un dispecerat care
27 ofer ă informa ții utile între orele 8 și 21. În zilele ce urmeaz ă se va deschide tot în zon ă un
hotel modern.
2.4. Analiza SWOT
Prin analiza SWOT se surpind aspectele care define sc la momentul actual
activitatea turistic ă la nivelul sta țiunii turistice T ăș nad. Pentru elaborarea unei strategii,
trebuie s ă existe un prim punct de pornire și acesta îl reprezint ă identificarea cât mai
riguroas ă a caracteristicilor produsului turistic surprinzân d punctele tari, punctele slabe,
oportunit ățile și amenin ță rile existente. Aceast ă abordare schematic ă ajut ă la formarea
unei imagini de ansamblu și astfel se poate aprecia mai bine stadiul la care se afl ă
sta țiunea T ăș nad și perpectivele de dezvoltare posibile.
Principalul scop al analizei SWOT este de a ident ifica și de a atribui fiecare
factor, pozitiv sau negativ, uneia din cele patru c ategorii, permi țând analiza situa ției
existente dintr-un punct de vedere obiectiv. Analiz a SWOT va fi un instrument foarte util
în dezvoltarea și confirmarea țelurilor și a strategiei de marketing cele mai potrivite
Puncte tari:
• Factorul natural;
• Caracteristicile apei termale, care se diferen țiaz ă de celelalte din zon ă;
• Resurs ă inepuizabil ă;
• Existen ța atât a 2 bazine mari cu ap ă termal ă, cât și a unuia cu ap ă rece pe
timpu verii și a celui pentru copii;
• Spa ții de cazare diversificate și suficiente;
• Interesul autorit ăților în dezvoltarea sta țiunii;
• Existen ța a diverse proiecte de dezvoltare;
• Posibilitatea practic ării și a alor forme de turism;
• Apropierea spa țiilor de cazare și alimenta ție;
• Prezen ța unui Birou de infroma ții chiar lâng ă centrul de agrement;
28 • Accesibilitatea mare a sta țiunii;
• Caracterul permanent al factorului natural, dând po sibilitatea practic ării
turismului indiferent de momentul din an;
• Pre țuri acceptabile și posibilitatea achizi țion ării de abonamente;
• Șanse reduse de poluare ale zac ământul hidrotermomineral, datorit ă
situ ării la adâncime mare.
Puncte slabe:
• Promovare insuficient ă
• Informa ții eronate sau expirate la promovarea prin internet ;
• Existen ța unei microbaze de tratament, dar înc ă f ără aparatur ă;
• Lucr ări înc ă în desf ăș urare în cadrul ștrandului și în apropiere;
• Infrastructur ă slab ă;
• Uzura fizic ă și moral ă a unor structuri de primire și alimenta ție;
• Discrepan țele între diverse zone ale ora șului;
• Existen ța unor zone s ărăcăcioase la intrarea în sta țiune care stric ă
imaginea;
• Promovarea insuficient ă a celorlalte forme de turism;
• Personal nespecializat.
Oportunit ăți:
• Dezvoltarea sta țiunii într-o sta țiune de interes na țional;
• Crearea unei baze de tratament corespun ătoare cu un anumit num ăr de
proceduri pe zi;
• Poten țial de atragere de investi ții în zon ă;
• Evolu ția tehnologic ă și a noi aparaturi de tratament;
• Introducerea produsului turistic în circuite turist ice, prin intermediul
agen țiilor de turism;
29 • Sc ăderea infla ției;
Amenin ță ri:
• Dezvoltarea celorlalte localit ăți din jude ț în care se afl ă ștranduri termale;
• Modificarea reglement ărilor cu privire la activitatea turistic ă;
• Competi ția cu jude țele învecinate în atragerea interesului investitori lor și
turi știlor ;
• Posibile pierdici în continuarea sau demararea proi ectelor prin modificarea
componen ței autorit ăților locale;
• Reducerea ponderii popula ției active;
• Cre șterea șomajului.
30 III. TURISMUL BALNEAR-COMPONENT Ă IMPORTANT Ă A
ACTIVIT ĂȚ II TURISTICE
3.1. Conceptul de turism, poten țial turistic
Turismul, apare ca un fenomen economico-social spe cific civiliza ției moderne,
puternic ancorat în viata societ ății și, ca atare, influen țat de evoluția ei. Adresându-se
unor segmente sociale largi și r ăspunzând pe deplin nevoilor acestora, turismul se
data șeaz ă în cadrul serviciilor printr-un înalt dinamism, at ât la nivel na țional, cât și
interna țional. De asemenea, prin caracterul s ău de mas ă și prin con ținutul complex,
turismul antreneaz ă un vast poten țial material și uman, cu implica ții importante asupra
evolu ției economiei și societ ății, asupra rela țiilor interumane na ționale și interna ționale.
Ca aspect general, turimul se refer ă la activit ățile desf ăș urate de persoane, pe
durata c ălătoriilor și sejururilor, în locuri situate în afara re ședin ței obi șnuite, pentru o
perioad ă consecutiv ă ce nu dep ăș ește un an (12 luni), cu scop de loisir, pentru aface ri sau
alte motive. 8
Importan ța tot mai mare pe care a dobândit-o turismul în per ioada contemporan ă a
sporit preocup ările pentru definirea cât mai exact ă și complet ă a acestui fenomen.
Notiunea de turism exprim ă ac țiunea de a vizita diferite locuri și obiective atractive,
pentru pl ăcerea proprie, aceast ă c ălătorie implicând atât deplasarea cât și șederea
temporar ă în localit ătile alese ca destinatie pentru petrecerea timpului liber.
Turismul se prezint ă a șadar ca o activitate complex ă, cu o multitudine de fa țete,
cu înc ărc ătur ă economic ă semnificativ ă, pozi ționat ă la intersec ția mai multor ramuri și
sectoare din economie, toate acestea î și g ăsesc reflectarea în varietatea punctelor de
vedere cu privire la con ținutul no țiunii de turism și a conceptelor adiacente. 9
Activitatea turistic ă se num ără printre cele câteva fenomene ce s-au impus în
epoca contemporan ă, dezvoltarea sa spectaculoas ă constituind o tr ăsătur ă caracteristic ă a
secolului nostru și în special a celei de-a doua jum ătăți a acestuia.
8 Minciu, Rodica, Economia turismului , ed III-a, Editura Uranus, Bucure ști, 2004
9 Firu, Lucian, Stadiul actual de dezvoltare a turismului balnear î n România-Tendin țe și perspective , Ed.
Mirton, Timi șoara, 2006
31 Turismul – ca modalitate de petrecere pl ăcut ă și util ă a timpului liber – a cunoscut
o „explozie” f ără precedent constituind una dintre cele mai remarcab ile tr ăsături ale
epocii contemporane, dar mai ales a deceniilor șapte, opt și nou ă ale secolului XX.
Astazi, în România, turismul constituie unul din d omeniile de activitate social
economic ă în plin ă ascensiune, care tinde s ă se constituie într-o ramur ă distinct ă a
economiei na ționale. Sub influen ța puternicului avânt social, economic și tehnico –
știin țific din țara noastr ă, în special în ultimii 20 de ani, turismul capat ă o amploare tot
mai mare, devenind un mijloc modern și eficient de diversificare a c ăilor de refacere a
capacit ății de munc ă și de utilizare pl ăcut ă și rational ă a timpului liber. România
beneficiaz ă de multiple și variate frumuse ți naturale și valori cultural istorice, care-i
permit s ă ofere produse turistice de calitate și atractivitate deosebit ă, competitive, în
măsura s ă satisfac ă exigen țele tuturor categoriilor de vizitatori români și str ăini.
Ansamblul elementelor naturale, antropice, complet ate de echipamentul de
produc ție, infrastructura specific ă și condi țiile de comercializare altc ătuiesc poten țialul
turistic al unei ță ri. Poten țialul poate fi natural sau antropic. În ceea ce pri ve ște poten țialul
natural se face referire în primul rând la teritori ul, suprafa ța, aria geografic ă. Teritoriul
are o dubl ă determinare:
• Cantitativ ă, prin capacitatea de primire ș
• Calitativ ă, prin atractivitatea sa sau valoarea sa turistic ă.
Ultimul aspect se refer ă la frumuse țea natural ă a peisajului, configura ția
geografic ă a teritoriului (mun ți, câmpii, lacuri, litoral, râuri, pe șteri etc.), condi ții
meteorologice (clim ă, frecven ța precipita țiilor, zile însorite pe an etc.), valoarea
terapeutic ă a unor elemente naturale (n ămoluri, izvoare de ap ă mineral ă și termal ă etc.),
flor ă și fauna.
3.2. Rela ția turism balnear – turism de cur ă (s ănătate)
România se poate considera o țar ă norocoas ă din punct de vedere turistic,
deoarece beneficiaz ă de foarte multe resurse naturale care stau la baza practic ării
diferitelor tipuri de turism. România dispune de un poten țial balnear extraordinar, de o
32 mare bog ăție de factori naturali de cur ă (ape minerale și termominerale, emana ții naturale
de gaze terapeutice, n ămaluri și lacuri terapeutice) r ăspândi ți pe întreaga suprafa ță a ță rii.
Turismul balneoclimateric și medicina balnear ă cap ătă pe zi ce trece noi valen țe,
paralel cu dezvoltarea social-economic ă a ță rii noastre și cu cre șterea și modernizarea
structurilor de primire și cazare, alimenta ție public ă, tratament și agrement din sta țiuni.
Transform ările profunde prin care trece acest tip de turism d uc la o nou ă vizioune
asupra turismului balnear, potrivit careia el trebu ie privit și tratat ca „turism de s ănătate”.
Acest nou concept nu neag ă turismul balnear și îl redefine ște îmbog ățindu-i con ținutul și
aria de curpindere activând valen țe neglijabile și deschizând astfel noi direc ții de ac țiune
în vederea dezvolt ării, diversific ării sale. 10
Factorii naturali de cur ă au efecte benefice atât pentru persoanele cu probl eme
care apelează astfel la terapia prin recuperare și readaptare func țional ă, cât și pentru
persoanele s ănătoase print-o terapia profilactic ă sau de bun ăstare. Segmentul persoanelor
care care sufer ă de anumite boli sau disfunc ționalit ăți r ămâne în general constant, în timp
ce segmentul persoanelor care sunt interesate de cu ra balnear ă profilactic ă cre ște din ce în
ce mai mult, cuprinzând toate categoriile socio-pro fesionale și de vârst ă.
În ultima perioad ă exist ă o tendin ță general ă, de a preveni o boal ă, nu de a o trata.
Ritmul alert de via ță al vie ții cotidiene, rezultat al cre șterii gradului de urbanizare și
industrializare au dus la cre șterea num ărului de boli cu caracter de uzur ă: afec țiuni
reumatismale, posttraumatice, cardiovasculare, meta bolice, ale aparatului respirator. În
cadrul acestora, afec țiunile cauzate de stres de țin o podere important ă. În acest ă societate
cu un ritm alert de via ță , în care nivelul stresului cre ște încontinuu, persoanele încep s ă
apeleze la benefiiciile apelor termale în scop de p revenire a unor posibile viitoare boli.
Promovarea eficace a s ănătății reprezint ă o investi ție în dezvoltarea social ă și
economic ă, în timp ce costul trat ării îmboln ăvirilor și costurile aferente sociale
reprezint ă clar o mare cheltuial ă de resurse. De aceea, turismul de s ănătate poate fi
configurat ca noua direc ție de evolu ție a turismului balnear, fiind o form ă de turism deja
apreciat ă la nivel interna țional și care poate asigura eficien ță , atât din punct de vedere
economic, cât și social.
10 Firu Lucian, “Stadiul actual de dezvoltare a turis mului balnear în România – Tendin țe și perspective”, Ed.
Mirton, Timi șoara, 2006, pag 186
33 Noul concept de “turism de s ănătate” reorganizeaz ă ideea de servicii din cadrul
unei sta țiuni turistice balneare, scopul sta țiunii devenind de a oferi servicii de s ănătate,
pornind de la cura terapeutic ă, continuând cu cea profilactic ă și apoi cu cea de refacere
psihofizic ă, repunerea în form ă și chiar între ținerea general ă și a frumuse ții.
Reorganizarea turismului balnear, cu accent pe p ăstrarea integr ă a s ănătății fizice și
psihice, va duce la dezvoltarea activit ății turistice în cadul turismului balneoclimateric,
aliniându-se în tendin țele generale ale vremii. Aten ția este orientat ă și c ătre oamenii
sănăto și, adul ți și tineri cale aleg cura de bun ăstare sau cura profilactic ă primar ă pentru
men ținerea și ameliorarea s ănătății lor, pentru men ținerea aspectului corpului lor și
preg ătirea organismului pentru a rezista stresului și mediului poluat. Aceat ă abordare
noua a turismului balnear ofer ă noi dimensiuni de dezvoltare și promovare a turismului
de s ănătate.
4.3. Turismul balnear în T ăș nad
Ora șul T ăș nad dispune de un z ăcământ hidromineral cu caracteristici termale șî
propriet ăți curative benefice tratamentului balnear. În urma unor prospec țiuni geologice
efectuate în anul 1978 șî în urma execut ării unui foraj la adâncimea de 959-1559 m, a fost
pun în eviden ță un zăcământ hidrotermomineral valoros.
Apele minerale și termominerale (substan țe hidrominerale) prin volumul
rezervelor și calit ățile terapeutice reprezint ă principalul factor natural de cur ă din țara
noastr ă, de aceasta legându-se o parte important ă din activitatea balneoturistic ă. Structura
geologic ă complex ă face ca România s ă dispun ă de o inepuizabil ă rezerv ă de ape
minerale. Acestea sunt cantonate 11 :
• În arealul montan ( zona Oa ș-Gutâi-Călimani-Harghita)- ape carbogazoase și
bicarbonate;
• În arealul de dealuri subcarpatice și de podi ș și la contactul acestora cu
mun ții – ape clorurate-sodice, bicarbonatate;
11 Gl ăvan V., Turismul în România , Ed. Economic ă, Bucure ști, 2000, p 90-91
34 • În arealul de câmpie – ape termominerale bicarbonatate sau de z ăcământ și ape
sulfate, clorurate
Apele minerale din țara noastr ă au un con ținut deosebit de variat în elemente
chimice și de aceea prezint ă o mare complexitate și diversitate sub aspect fizico – chimic,
mineralogic, termic etc, în țara noastr ă întâlnindu-se, practic, toate tipurile de ape
cunoscute pe plan mondial. Acestea se pot grupa în 11 categorii și anume 12 :
1. Ape oligominerale – cu un con ținut mai mic de 1 g/l substan țe dizolvate
și mai pu țin de 1 g/l de dioxid de carbon; acestea pot fi ter male, ca la B ăile
Felix, B ăile 1 Mai, Geoagiu – B ăi, C ălan, Va ța de Jos, Moneasa , C ălacea
etc și folosite în cura extern ă sau reci cum sunt la C ălim ăne ști – Căciulata,
Sl ănic Moldova, B ăile Ol ăne ști, utilizate în cura intern ă.
2. Ape carbogazoase – cu cel pu țin l g/1 dioxid de carbon, de regul ă mixte și
folosite atât ca ape de mas ă sau ape medicinale, cât și în cura intern ă, la
Buzia ș, Lipova, Bibor țeni, Borsec, Sângeorz – B ăi, Vatra Dornei, B ăile
Tu șnad, Sâncr ăieni, Balvanyos, Malna ș-Băi etc.
3. Ape alcaline cu un con ținut de cel pu țin l g/1 bicarbonat de sodiu,
respectiv 726 mg/1 anion bicarbonic, utilizate, mai ales, în cura intern ă; au
un caracter mixt -carbogazos ca cele de la Bodoc, P oiana Negri, Borsec,
Zizin etc., sau con țin în plus clorur ă de sodiu ca la Sl ănic Moldova,
Covasna, Sângeorz – B ăi.
4. Ape alcaline – teroase cu peste l g/1 substan țe dizolvate, în care
predomin ă anionul bicarbonic, dar și cationii de calciu și magneziu,
folosite, cu prec ădere, în cura intern ă la Borsec, Lipova, Ținea, Bibor țeni,
Zizin, Bodoc etc.
5. Ape feruginoase cu cel pu țin 10 mg/1 fier utilizate în cura intern ă sau ca
ape de mas ă (deferizate și înc ărcate cu C02) întâlnite la B ăile Tu șnad,
Vatra Dornei, Buzia ș, Lipova, Vâlcele etc.
6. Ape arsenicale cu un con ținut de cel pu țin 0,7 mg/1 arsen, aflate la
Covasna și Șaru Dornei.
12 idem, p. 91-92
35 7. Ape clorurate – sodice cu peste l g/1 clorur ă de sodiu utilizate în cur ă
intern ă la B ăile Herculane (Izvorul Hygeea), Ocna Sibiului (Izvo rul Horia)
sau întrebuin țate în cura extern ă la Ocna Sibiului, Sovata, Ocna Mure ș,
Ocnele Mari etc. Cele de la Sl ănic Moldova, Sângeorz-B ăi și Malna ș-Băi,
folosite în cur ă intern ă sunt clorurate sodice mixte.
8. Ape iodurate cu cel pu țin l mg/1 iod sunt utilizate atât în cur ă intern ă, ca
cele hipotone, cu concentra ții de 3-5 mg/1 iod, de la B ăile Ol ăne ști,
Călim ăne ști și Cozia, cât și în cur ă extern ă, dar cu 50-70 mg/1 iod ca la
Bazna și Govora.
9. Ape sulfuroase cu circa l mg/1 sulf titrabil, întrebuin țate de regul ă în cura
extern ă (pân ă la 200 mg/1 hidrogen sulfurat), cu foarte numeroas e surse,
întâlnite, mai ales, la B ăile Herculane, C ălim ăne ști, B ăile Ol ăne ști, S ăcelu,
Pucioasa etc.
10. Ape sulfatate cu sulful sub forma lui oxidat ă, în general, hipotone, sodice,
calcice, magneziene și indicate pentru cur ă intern ă la Amara, Vata de Jos
etc.
11. Ape radioactive – cu o radioactivitate de cel pu țin 29 m. Curie sau
0,0000001 mg/l sare d euraniu, utilizate la B ăile Herculane, Sângeorz-B ăi
sau Borsec.
Mama Natur ă a fost generoas ă cu T ăș nadul datorit ă în special bog ăției apelor geo-
termale care, de și e pu țin cunoscut ă, e una dintre cele mai mari din regiune. În urma
analizelor efectuatea rezultat c ă apa termomineral ă din T ăș nad este o ap ă termomineral ă
clorosodic ă, bromoiodurat ă (dup ă concentra țiile ridicate ale elementelor).
Caracteristicile generale de exploatare ale sondei 4715 de pe teritoriul ora șului
(zona Meri șor) sunt:
• Debit: 17 l/sec-= 60 mc/h;
• Temperatura apei 72 ° C;
• Presiune 4 atmosfere.
36 Potrivit acestor caracteristici z ăcământul termohidromineral de la T ăș nad are o
valoare deosebit ă caracterizându-se prin 13 :
• debit relativ mare, cca. 1.500 mc/24 h, ob ținut dintr-o singur ă sond ă,
superior debitelor exploatate din toate izvoarele, pu țurile și forajele din
unele sta țiuni renumite de interes na țional și interna țional ca Vatra Dornei,
Covasna, Sl ănic Moldova etc.;
• zăcământ termohidromineral valoros, nealterabil și protejat, datorit ă
adâncimii mari de cea. l .200 m la care este situat ;
• temperatura ridicat ă (72° C) a apei minerale nu necesit ă centrale pentru
înc ălzirea și. ridicarea temperaturii apei strict necesar ă în sta țiunile ce nu
dispun de aceast ă calitate a apelor minerale, având chiar posibilit ăți de
folosire a acestora ca agent termic;
• presiunea ridicat ă (4 atm) la ie șirea din sond ă nu mai necesit ă sta ții de
pompare pentru transportul apei la consumator.
Compozi ția chimic ă a apei geotermale conform buletinului de analiz ă se prezint ă
astfel:
Compozi ție Unit ăți (mg/l) Cationi Unit ăți (mg/l)
Cloruri 5815,4 Sodiu 4040
Bromuri l,5 Potasiu 20,0
Ioduri l, 2 Litiu Abs.
Azota ți Abs. Amoniu 25,0
Azoti ți Abs. Calciu 65,7
Sulfa ți 46,1 Magneziu 39,9
Sulfuri Abs. Fier l ,5
Sulti ți Abs.
Fosfa ți Abs.
Bicarbona ți 1171,4
Arsena ți Abs.
13 Documenta ție pentru atestarea ca sta țiune balneoclimateric ă de interes local a sta țiuii turistice T ăș nad ,
p.11 Tabelul 3.1. Compozi ția ape hidrotermominerale din T ăș nad
37 Aceast ă analiz ă define ște apa termomineral ă din T ăș nad ca fiind o ap ă
termomineral ă clorosodic ă, bromoiodurat ă (dup ă concentra țiile ridicate ale elementelor).
Calit ățile hidrochimice și fizice recomand ă aceste ape utilizabile în cura extern ă,
pentru ameliorarea diferitelor afec țiuni. Conform Institutului de Medicin ă Fizic ă
Balneoclimateric ă și de Recuperare Medical ă Bucure ști, apa termal ă de la T ăș nad este
indicat ă în tratarea urm ătoarelor afec țiuni:
• st ările preartrozice;
• reumatismul abarticular;
• reumatisc degenerativ;
• sechelele postraumatice;
• afec țiuni ale sistemului nervos periferic;
• ginecopatii;
• afec țiuni dermatologice;
• boli asociate (boli profesionale, endocrine, boli d e metabolism).
De asemenea sunt recomandate și b ăile tonifiante, de între ținere a condi ției fizice
sau pur și simplu, agremental, prin îmbinarea cu cura cu aer și soare. Vacan țele petrecute
în aceast ă ambian ță pot substitui astfel chiar și sejurul pe litoral.
Trebuie amintite aici și afeciunile pentru care cura extern ă este contraindicat ă:
• bolile cardiovasculare;
• bolile pulmonare;
• bolile neoplazice sub tratament;
• bolile inflamatorii în stare acut ă(reumatism poliarticular acut).
Debitul foarte mare al sondei 4751 de cca 1500mc /zi asigur ă necesarul actual și
de perspectiv ă al sta țiunii, gradul de utilizare al debitului exploatabil , fiind de circa 40 %.
Pentru a evita posibilitatea înnisip ării sondei prin opriri repetate, se men ține exploatarea
continu ă, o parte din debit fiind neutilizat sau mai ales i n timpul sezonului rece, fiind
utilizat pentru inc ălzirea unor sere sau prepararea apei calde menajere .
În „Zona de Agrement” a ora șului func ționeaz ă, înc ă din anul 1978, Ștrandul
termal, loca ție care atrage, în fiecare an, zeci de mii de turi ști din jude țul Satu Mare și din
38 jude țele învecinate (Bistri ța-Năsăud, Cluj, Maramure ș, S ălaj), precum și turi ști str ăini.
Acest ă zon ă amenajat ă pentru utilizarea apei termominerale în scopuri te rapeutice se
întinde pe o suprafa ță de 12 ha.
Ștrandul se afl ă în partea de sud-vest a ora șului T ăș nad, la baza piemonului pe
care se întinde ora șul, la aproximativ 2 km de centrul ora șului. Este situat în valea
Cehalului, fiind amplasat într-un teren de lunc ă relativ plat. Zona studiat ă s-a dezvoltat și
echipat cu timpul f ără a avea la baz ă un concept unitar și coerent la nivelul poten țialului
și preten țiilor amplasamentului
În anul 2000, prin Hotãrârea Guvernului nr. 417, o ra șul T ăș nad a fost atestat ca
sta țiune turisticã de interes local, în urma depunerii documenta ției pentru atestarea
acestuia ca sta țiune.
Localizarea într-o zon ă de câmpie și dealuri joase conduce la caracteristici
bioclimatice cu factori mai pu țin agresivi, în care organismul uman nu trebuie s ă fac ă
eforturi de aclimatizare, f ără contraindica ții, tipic pentru odihn ă. Cura climatic ă
combinat ă cu cea hidrotermal ă se poate efectua în intervalul mai-octombrie, în a er liber,
iar în baze amenajate pe tot parcursul anului.
Sta țiunea beneficiaz ă în prezent de :
• 3 bazine cu apa termal ă neacoperite (2 mari si unul pentru copii) și o
piscin ă cu ap ă rece în circuit închis cu recircula ția apei, dat ă în folosin ță în
2014 (în extrasezon cu ap ă termal ă)
• garderob ă având cabine amenajate pentru masaje recuperatorii și
reflexoterapie;
• spa ții de cazare;
• unit ăți de alimenta ție public ă.
Cel mai nou bazin, care a fost inaugurat in anul 2 014, este cel de înot, destinat în
principal iubitorilor de înot și mi șcare. Zona de înot are în ălțimea de 1,6 metri, cea pentru
copii (zona semirotund ă) având o adâncime de doar 1 metru, temperatura ape i fiind de
22-24șC.
39 În zona ștrandului și zonele adiacente se g ăsesc construc ții, chio șcuri comerciale
și de alimenta ție public ă, care în ultimul an au fost și înc ă sunt în curs de recondi ționare
și amenajare pentru o mai bun ă primire a turi știlor.
Exist ă:
• Numeroase construc ții sezoniere cu rol de alimenta ție public ă și cazare
• Chio șcuri;
• Terase amenajate;
• Vestiare și grupuri sociale;
• Restaurant și hotel;
• Construc ții private (case de vacan ță și pensiuni).
În perioada cald ă a anului ștrandul termal este foarte solicitat de turi ști, atât din
cadrul jude țului, cât și din jude țele apropiate și chiar de turi ști str ăini, în medie fiind
vizitat zilnic de mai mult de 1000 de turi ști.
Ștrandul este deschis în general în perioada aprilie -octombrie. Trebuie men ționat
că în perioada de extrasezon 2015-2016, ștrandul a fost pentru prima oar ă deschis în
anotimpul rece, permi țând accesul doritorilor la pi șcina contruit ă în anul 2014, care spre
deosebire de sezon, a fost umplut ă de aceast ă dat ă cu ap ă termal ă. Aceast ă ini țiativ ă de
prelungi accesul turi știlor de cur ă termal ă a fost doar una experimental ă, înregistrându-se
un num ăr mic de turi ști. Totu și aceast ă ac țiune a fost bine primit ă de turi știi fideli ai
sta țiunii și fiind bine privit ă și în general, observându-se interesul autorit ăților de a a
satisface turistul și de a ține cont de dorin țele acestuia. Deocamdat ă nu se știe dac ă se va
proceda în aceea și maniera și în iarna 2016-2017, aten ția concentrâdu-se pe satisfacerea
intereselor turi știlor din sezonul 2016 și continuarea lucr ărilor de dezvoltare și promovare
a sta țiunii.
Accesul în ștrand se face pe baza unui tarif diferen țiat, astfel adul ții trebuie s ă
pl ăteasc ă 7 Ron și copiii 4 Ron pentru o zi în incinta ștrandului, existând și posibilitatea
de achizi ționare a unui abonament pe o durat ă de 15 zile în valoare de 30 Ron pentru
pensionari, copii și studen ți și 80 Ron pentru adul ți.
40 3.4. Tendin țe în dezvoltarea turismului balnear din T ăș nad
De la prima consemnare a prezen ței apei termominerale cu carater termal din zona
Tăș nad, o data cu forarea la o adâncime mai mare de 10 00 m și de la deschiderea
Ștrandului termal din localitate, au trecut 30 de an i. Propriet ățile deosebite ale apei au
fost apreciate de-a lungul anilor, num ărul turi știlor crescând în continuu, iar sta țiunea
încercând s ă țin ă pasul evolu ției pie ței turistice.
În anul 1998, la 20 de ani de ani dup ă deschiderea ștrandului, Prim ăria T ăș nad a
întocmit o documenta ție pentru atestarea T ăș nadului ca sta țiune balneoclimateric ă de
interes local. Întocmind cerin țele vremii, în ceea ce prive ște standardele care trebuiau
respectate pentru ca o sta țiune s ă se poat ă preta rangului de sta țiune de interes local, și în
urma elabor ării documenta ției, care a fost predat ă Institutului de Cercetare pentru
Turism, în cadrul Ministerului Turismului, în anul 2000, prin Hot ărârea Guvernului nr.
417, ora șul T ăș nad a fost atestat ca sta țiune turistic ă de interes local.
Turismul reprezint ă cel mai dinamic sector de activitate, resursele tu ristice fiind
practic inepuizabile, acesta reprezint ă unul din sectoarele economice cu perspective reale
de dezvoltare pe termen lung. Ținând cont de aceste aspecte, activit ățile din T ăș nad se
vor baza și vor su ține întotdeauna activitatea turistic ă din zona și vor dori s ă o prolifice,
încercând s ă se creasc ă num ărul turi știlor, prin dezvoltarea continu ă a sta țiunii, sus ținut ă
și de o promovare corespunz ătoare.
Ținând cont de faptul c ă turismul balnear câ știg ă din ce în ce mai mult teren pe
pia ța turistic ă și de faptul c ă o dat ă cu integrarea României în Uniunea European ă se
ofer ă ajutor pentru dezvoltarea zonelor de interes, sta țiunea T ăș nad va continua
activitatea de dezvoltare a sta țiunii, iar dac ă ritmul cre șterii va fi sus ținut, va putea adera
chiar și la statutul de de sta țiune de interes na țional.
La momentul de fa ță exist ă un proiect de mare amploare care urmeaz ă a fi pus în
practic ă dup ă câ știgarea licita ției dintre firmele care și-au exprimat interesul de a-l
realiza. Proiectul Parc Balnear, va avea o durat ă de 18 luni, iar valoarea estimat ă a
lucr ărilor este între 2.800.000 și 4.200.000 de Euro și presupune efectuarea de lucr ări de:
• alimentare cu ap ă;
• canalizare și epurare ape uzate;
41 • bazin de r ăcire;
• vestiar și grup sanitar;
• drum de acces;
• platforme de parcare, alei, trotuare;
• asigurarea sursei de ap ă potabil ă dintr-un pu ț forat și re țea ap ă;
• re țele de canalizare ape menajere;
• ape termal uzate și ape meteorice;
• sta ție de epurare.
Tendin țele actuale în ceea ce prive ște activitatea turistic ă în T ăș nad constau în
continuarea proceselor deja aflate în execu ție pentru dezvoltarea activit ății turistice din
zon ă, dar și sus ținerea acesteia prin programele de reabilitare a in frastructurii locale
tehno-utiltare. În viitor se a șteapt ă recep ția de echipamente specifice bazei de tratament
medicale pentru a completa cura de s ănătate și tratament din cadrul sta țiunii.
Modernizarea ștrandului va continua și vor ap ărea în peisaj diverse unit ăți de cazare și
alimenta ție noi. Toate acestea vor sus ține o mai mare receptivitate a turi știlor și în acela și
timp și atragerea de investitori str ăini. Dezvoltarea continu ă a activit ății turistice, va crea
premisele pentru aderarea T ăș nadului la statutul de sta țiune balneoclimateric ă de interes
na țional.
3.5. Disfunc ționalit ăți în turismul balnear din T ăș nad
Pentru ca o sta țiune de interes local cum este T ăș nadul, sa aib ă o evolu ție bun ă pe
parcursul timpului, aceasta trebuie sus ținut ă din mai multe puncte de vedere. Nivelul
serviciilor oferite turi știlor trebuie să fie men ținut ridicat, iar imaginea oferit ă de sta țiunea
în sine s ă fie una bun ă. Acesta se poate men ține prin rezolvarea problemelor existente.
Cu toate perspectivele existente la ora actual ă, sta țiunea T ăș nad are anumite
disfunc ționalit ăți care pot impiedica evolu ția corespunz ătoare din punct de vedere al
dezvolt ării acestei regiuni. Printe elementele disfun ționale existente în incinta zonei de
agrement se num ără:
• Alimentarea cu ap ă – re țeaua de ap ă potabil ă este insuficient ă;
42 • Canalizarea – re țeaua de canalizare este necorespunz ătoare;
• Înc ălzirea – majoritatea cl ădirilor existente în incinta zonei de agrement
au un caracter provizoriu, deci nu beneficiaz ă instala ții interioare de
înc ălzire în perioada sezonului de var ă; hotelul existent este dotat cu o
central ă termic ă pe baz ă de combustibil lichid;
• Alimentarea cu energie electric ă – re țeaua existent ă necesit ă a fi exins ă.
Se mai pot men ționa:
• insuficien ța serviciilor și dot ărilor din zona ștrandului;
• circula ția carosabil ă și pietonal ă defectuoas ă;
• ineficien ța dot ărilor tehnico edilitare, aceast ă ultim ă problem ă urmând a
fi solu ționat ă prin demararea programului Parc Balnear;
• caracterul sezonier al activit ăților turistice;
• infrastructura general ă a ora șului;
• ineficien ța spa țiilor verzi și inexisten ța unui parc balnear al sta țiunii;
• exploatarea ineficient ă a z ăcământului termal, o parte din debitul sursei
termominerale se pierde sau este insuficient folosi t.
Majoritate din aceste probleme existente la moment ul actual vor fi solu ționate
prin încheiarea sau demararea proiectelor finan țate prin programele de dezvoltare
regional ă. Disfunc ționalit ățile existente la momentul actual trebuie s ă fie aduse la
cuno știn ța, chiar dac ă majoritatea î și vor g ăsi solu ționarea în urm ătoarea perioad ă,
acestea continuând s ă afecteze evolu ția activit ăților economice din zon ă și pot chiar
îndep ărta poten țialii investitorii str ăini sau na ționali interesa ți de începerea unei afaceri în
zon ă.
43 IV. STRATEGII DE DEZVOLTARE ȘI VALORIFICARE A
TĂȘ NADULUI
Turismul balnear românesc este una dintre cele mai promi ță toare componente ale
turismului autohton din punct de vedere economic, c irca 1/3 din izvoarele minerale și
termale ale Europei se afl ă în România. Faptul c ă aceast ă form ă de turism este
independent ă de perioada din an în care se poate practica repre zint ă un avantaj. T ăș nadul
este singura sta țiune turistic ă de interes local din jude țul Satu Mare și este cunoscut
pentru propriet ățile apei termale, care se deosebesc de celelalte ex istente în regiune prin
anumite caracteristici particulare cum ar fi temper atura, presiunea și compozi ția chimic ă.
Aten ția acordat ă turismului în zon ă este pus ă pe seama Planului de Dezvoltare Regional ă,
Regiunea Nord-Vest, ramificat din Planul Na țional de Dezvoltare, care este instrumentul
fundamental prin care România va încerca s ă ajung ă la acele și strandarde de dezvoltare
socio-economic ă cu Uniunea European ă. T ăș nadul a beneficiat și continu ă sa beneficieze
de diverse programe de dezvoltare a regiunii, care vor sus ține evolu ția ascendent ă a
sectorului turitic și totodat ă a celui economic.
Politica de dezvoltare regional ă urm ăre ște în principal :
• diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea
dezvolt ării echilibrate și pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu
dezvoltare întârziat ă);
• preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;
• îndeplinirea criteriilor de integrare în structuril e Uniunii Europene și de
acces la instrumentele financiare de asisten ță pentru ță rile membre
(fonduri structurale și de coeziune);
• corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale d e dezvoltare;
• stimularea cooper ării interregionale, interne și interna ționale, care
contribuie la dezvoltarea economic ă și care este în conformitate cu
prevederile legale și cu acordurile interna ționale încheiate de România.
44 Pentru a putea avea o strategie trebuie avute în v edere foarte clar, oboiectivele de
marketing. Atingerea obiectivelor de marketing pres upune alegerea, dintre alternativele
posibile, a strategiei de marketing corespunz ătoare resurselor ei. Importan ța
fundament ării strategiilor de marketing în turism este impus ă de particularit ățile
produsului turistic și a pie ței turistice. Complexitatea produselor turistice, c a și varietatea
cererii pentru ele, determin ă divizarea lor în produse cât mai omogene, iar prin
combinare, ob ținerea unei diversific ări cât mai mari a preodusului turistic care s ă
satisfac ă necesit ățile și dorin țele fiec ărei pie țe-țint ă și, chiar mai mult, ale fiecarui
consumator. 14
4.1. Premise ale dezvolt ării turismului
Industria turismului și a c ălătoriilor reprezint ă, pe plan mondial, cel mai dinamic
sector de activitate și, în acela și timp, cel mai important generator de locuri de mu nc ă
precum și o surs ă de redresare a economiilor na ționale.
Factorii naturali de cur ă din țara noastr ă au fost utiliza ți în scopuri de tratament
de aproape 2000 de ani, prin descoperirea și folosirea în scopuri terapeutice a apelor
minerale de la B ăile Herculane de c ătre romani și daci. 15 În ultimul timp, turismul
balneoclimateric și medicina balnear ă cap ătă pe zi ce trece noi valen țe, paralel cu
dezvoltarea social-economic ă a ță rii și cu modernizarea și cre șterea num ărului structurilor
de primire a turi știlor, a structurilor de alimenta ție public ă, tratament și agrement din
sta țiuni.
Într-un raport recent elaborat de Consiliul Mondia l al Turismului și C ălătoriilor
(WTTC 16 ), se arat ă c ă sectorul turismului din România s-a clasat pe locu l al șaselea pe
lista ță rilor cu cea mai rapid ă cre ștere din lume, cu venituri din turism care au cresc ut cu
8,1 la sut ă, în 2015, în condi țiile în care se a șteapt ă o cre ștere de 9,3 procente, în 2017. În
pofida acestor aspecte pozitive, raportul WTTC a ar ătat clar c ă industria turismului
14 St ăncioiu, F., Strategii de marketing în turism , Ed. Economic ă, Bucure ști, 2000
15 Bran, Florina, et.al , Economia turismului și mediul înconjur ător , Ed. Economic ă, Bucure ști, 1998
16 World Travel and Tourism Council ( Consiliul Mondi al al Turismului și C ălătoriilor)
45 românesc se afl ă departe de standardele regionale, f ără a mai vorbi de competi ția la scar ă
global ă.17
Turismul balnear este una dintre formele de turism de pespectiv ă, acest lucru fiind
descirs și de Institutului Na țional de Statistic ă (INS), care a ajuns la concluzia c ă în
perioada ianuarie-septembrie 2015, în topul destina țiilor turistice, pe locul doi se situeaz ă
sta țiunile balneare – 25,2% înnopt ări și 10,6% sosiri, dup ă marile ora șe și urmate de
sta țiunile de pe litoral.
Tendin ța actual ă este este de a preveni, în loc de a vindeca. Unul dintre cele mai
eficiente metode pentru a realiza acest lucru este turismul balneoclimateric .
Poten țialul turistic balnear este unul de excep ție, diversitatea, volumul și valoarea
terapeutic ă a apelor minerale din România, precum și tendin țele de pe pia ța turistic ă
interna țional ă ca urmare a cre șterii importan ței turismului balnear, ofer ă turismului
balnear posibilitatea devenirii unuia dintre puncte le forte ale turismului românesc,
sus ținut ă de o startegie adecvat ă.
Tăș nadul este o sta țiune balneoturistic ă de interes local, succesul acesteia
crescând de la an la an. Num ărul turi știlor a avut un ritm cresc ător, observându-se
cre șterea num ărului de turi ști de la 120.000, în anul 2013, la aproapre 170.000 , în anul
2015, având loc o cre șterea num ărului de turi ști cu aproximativ 41 %. Cre șterea
num ărului de turi ști a dus la apari ția unor noi structuri de cazare în peisajul t ăș nădean,
concomitent au fost diversificate serviciile oferit e de acestea și dot ările existente.
O dat ă intrarea în Uniunea European ă, au demarat mai multe programe de
dezvoltare, care s ă duc ă la alinierea României la standardele europene, as tfel prin
Programul de Dezvoltare Regional ă s-au început activit ăți concrete de resturcturare și
dezvoltare a regiunilor, cu sus ținere din partea Uniunii. T ăș nadul se afl ă sub sfera de
influen ță a Programului de Dezvoltare al Regiunii Nord-Vest, existând deja proiecte
realizate cu ajutorul fondurilor europene, și proiecte în curs de derulare. Strategia de
dezvoltare a fost realizat ă pentru perioada 2007-2013, iar în T ăș nad activit ățile au
demarat chiar din anul 2007, fiind finan țate prin fonduri Phare sau prin fonduri
17 Potentialul de dezvoltare a turismului romanesc, an ulat de lipsa strategiilor ; Anul 2016, Nr. 713, de
Oana Parvu,
http://www.topbusiness.ro/romania/archive/article/P otentialul+de+dezvoltare+a+turismului+romanesc%2C
+anulat+de+lipsa+strategiilor.html
46 guvernamentale. Pe lâng ă factorii naturali care descriu sta țiunea, strategiile de dezvoltare
trebuie s ă se bazeze și pe un suport cadru, astfel c ă trebuei s ă se men ționeze și de unde s-
a pornit cu activit ățile de restructurare, consolidare și dezvoltare.
Anul 2012 s-a dovedit a fi unul înc ărcat în ceea ce prive ște activit ățile de sus ținere
a dezvot ării, efectuându-se diverse lucr ări și proiecte din directivele Prim ăriei Ora șului
Tăș nad și cu aprobarea Consiliului Local. Lucr ările efectuate vizeaz ă mai mult domenii
de activitate și au fost realizate cu surse de finan țare diverse:
• bugetul local – prin veniturile proprii;
• sume primite cu destina ție din partea Guvernului României;
• credite;
• fonduri europene.
Mai jos am selectat lucr ările și proiectele mai importante care s-au efectuat atât la
nivel de ora ș, cât și la nivel de sta țiune turistic ă.
Nr.
Crt. Denumirea lucr ărilor Valoarea (RON)
1. Repara ții, moderniz ări trotuare zona central ă
Str. L ăcr ămioarelor
87.252
2. Consolidare șan ț – str. Gheorghe Doja – repara ții pod 12.964
3. Achizi ționat, montat – indicatoare rutiere 5.241
4. Reabilitarea și modernizarea iluminatului public în T ăș nad și
satele: S ărăuad, Cig, Valea Morii, Blaja, T ăș nadu Nou
407.512
5. Modernizarea str ăzilor Tudor Vladimirescu și Ștefan Cel Mare 2.634.592
6. Proiect: Sistem de colectare selectiv ă a de șeurilor din ora șul
Tăș nad, comunele: S ăuca, Cehal, Pir, Sant ău, S ăcăș eni și
Craidorol ț; 123.000
7. Pavilionul de iarn ă cu urm ătoarele dot ări: vestiare, garderob ă,
saun ă, du șuri, bar, grupuri sociale (deschis zilnic între ore le 10–
17 – piscina cu ap ă termal ă) 719.629 Tabelul nr.4.1. Lista lucr ărilor efectuate în T ăș nad în anii 201 2-2013
47 8. Foraj pentru un pu ț cu ap ă potabil ă numai pentru ștrandul termal 7.688
9. Drum de acces – parcare pentru pavilionul de iarn ă 106.000
10. Re țea de canalizare 16.792
11. Re țea electric ă pentru zona comercial ă și casele de vacan ță 50.482
O investi ție important ă din 2014 este cea privind re țele de gaz cu sta ția de reglare
și m ăsurare, privind 36 km de re țele stradale, valoarea total ă a investi ției fiind de 110
miliarde lei, aceast ă lucrare fiind concesionat ă și finan țat ă de firma E-on Gaz Târgu
Mure ș. Conform autoriza ției de construc ție eliberat ă de Prim ăria T ăș nad pentru re țelele
de gaz, bran șarea nu a necesitat proiect, cu avizele de la pompi eri, mediu, inspectoratul
de stat în construc ții etc, pe o perioad ă de 2 ani. Bran șarea se face în urma unei cereri
depuse gratuit, la biroul special existent în Prim ărie. Problema distribu ției gazului a
existat înc ă de acum 8 ani, când s-au început demersuri care s- au dovedit irealizabile,
motiv pentru care s-a încercat înscrierea în Asocia ția Samgaz, dar ca urmare a
contribu ției financiare mari, fapt ce impunea contractarea u nui credit care ar fi grevat
bugetul local, s-a renun țat la demersuri. Aproape 80% din re țeaua stradal ă este executat ă,
iar de la toamn ă primele beneficiare ale re țelei de gaze vor fi institu țiile publice. Pe lâng ă
dificult ățile create cet ățenilor, acest ă disfunc ționalitate a dus și la pierderea unor posibili
investitori în zon ă, deoarece ace știa se interesau în primul rând de existen ța utilit ăților –
ap ă, canal, energie electric ă și gaz, mai mult, gradul de șomaj a ajuns s ă fie cel mai
ridicat din jude ț.
Ținând cont de resursele naturale existente, dar și de toate activit ățile care sus țin
dezvoltarea turismului, T ăsnadul are șanse foarte mari de a accede la statutul de sta țiune
de interes na țional, în urm ătorii ani.
4.2. Strategii de consolidare și dezvoltare ale activit ății turistice
Strategiile pentru consolidarea turismului balnear trebuie s ă fie parte integrant ă a
unei politici generale de dezvoltare și restructurare a activit ăților turistice, obiectivele,
48 principiile stabilite și aplicare unei politici coerente, fiind stabilite pe termen mediu și
lung.
Activit ățile de consolidare și dezvoltare ale activit ății turistice din T ăș nad au
început înc ă de mai mul ți ani, pentru a putea face fa ță cererii turistice. Totu și mul ți ani ,
datorit ă volumului redus al bugetelor locale, sc ăderii puterii de cump ărare etc,
dezvoltarea activit ății turistice în general dar și a celei balneare a fost neglijat ă. Astfel
autorit ățile au depus eforturi în a crea un cadru agreabil î n care turi știi s ă se simt ă bine și
au încercat s ă-și ridice standardele serviciilor oferite acestora.
Pe lâng ă cele 2 bazine mari cu ap ă termal ă și bazinul mic pentru copii, au mai
deschis unul, cu ap ă rece. Pe perioada de iarna 2012-2013, ștrandul a fost pentru prima
oar ă deschis în extrasezon, turi știi doritori putând face b ăi în acest bazin, umplut de
aceast ă dat ă cu ap ă termal ă. Lâng ă aceast ă piscin ă se afl ă o garderob ă având cabine
amenajate pentru masaje recuperatorii și reflexoterapie.
Pe lâng ă amenajarea acestei pi șcine, autorit ățile au început lucr ările la structurile
de cazare, lucr ări de reamenajare sau de îmbun ătățire, dar au și adus noi spa ții de cazare
în peisaj.
Sta țiunea T ăș nad este sta țiune turistic ă de interes local înc ă din anul 2000,
modific ările aduse pe parcursul anilor au dus la dezoltarea sta țiunii. Totu și, pentru ca
aceast ă dezvoltare sa fie eficient ă și durabil ă trebuie s ă existe o strategie coerent ă și
viabil ă, cu obiective precise, pe o durat ă de mai mul ți ani, care va putea duce la
consolidarea statutului de sta țiune balneoclimateric ă și atingerea într-un timp relativ scurt
a nivelului de sta țiune turistic ă de interes na țional.
Pentru sus ținerea acestei dezvolt ări am enumerat mai multe argumente:
• Resursele naturale turistice ale ora șului și sta țiunii sunt peste nivelul actual
de valorificare, cea mai important ă resurs ă fiind z ăcământul
hidrotermomineral. Rezervele existente și trecerea de la activitatea
sezonier ă la o activitate pe întreg parcursul anului ar ofer i agen ților
economici din turism posibilitatea dezvolt ării, în condi ții de eficien ță și
profitabilitate, a activit ății în acest domeniu;
• Posibilitatea realiz ării într-o perioad ă de câțiva ani a unei re țele compelxe
de servicii turistice de cazare, alimenta ție public ă, tratament balnear,
49 agrement prin sprijinirea întreprinz ătorilor în desf ăș urarea acestor
activit ăți.;
• Existen ța unui program concret de dezvoltare și modernizare a
infrastructurii generale a ora șului și sta țiunii, de exemplu prin extinderea
și modernizarea spa țiilor verzi, conturarea sta țiunii balneare ca parte a
ora șului, zon ă func țional ă distinct ă și important ă;
• Situarea ora șului T ăș nad la o important ă intersec ție de drumuri din
regiunea de nord-vest a ță rii, o rezerv ă însemnat ă a ora șului și sta țiunii o
constituie relansarea turismului d etranzit pentru valorificarea poten țialului
turistic al zonei, jude țului Satu Mare și jude țelor limitrofe;
• Existen ța unor proiecte fezabile destinate investitorilor p otentiali, români
sau str ăini cu rpivire la terenurile libere de pot fi conce sionate.
Dezvoltarea sta țiunii trebuie trebuie s ă fie bazat ă pe 2 strategii, deoarece o
dezvoltare a unei sta țiuni nu poate fi pus ă doar înseama dezvolt ării a unui sector unitar,
strategia trebuie bazat ă pe o idee de ansamblu. Astfel trebuie considerate:
a) Strategia de dezvoltare a activit ății turistice;
b) Strategia de dezvoltare a localit ății.
Dezvoltarea activit ăților turistice trebuie corelat ă și sus ținut ă de dezvoltarea
general ă a localit ății, aten ția nu trebuie concentrat ă numai pe activitatea turistic ă produs ă
de existen ța ștrandului termal, ci trebuie creat un cadru armonio s, prin dezvoltarea c ăruia
rezultatul s ă fie cel mai bun.
a) Strategia de dezvoltare a activit ății turistice
Dezvoltarea activit ății turistice și cre șterea ponderii economice a sectorului de
turism în activitatea economic ă a ora șului, necesit ă un studiu știin țific a strategiei de
dezvoltare. O dat ă cu intrarea României în Uniunea European ă au fost eloborate diverse
proiecte de dezvoltare regional ă, deci exist ă premisele care pot sus ține aceast ă inten ție de
dezvoltare. Exist ă proiecte enun țate, proiecte deja realizate, proiecte care se a șteapt ă a fi
aprobate sau proiecte aprobate și care a șteapt ă s ă fie licitate de c ătre o firm ă prestatoare.
50 Statutul actual al sta țiunii este unul de interes local, iar acest statut a fost men ținut
până acum, de și au mai existat rectific ări ale hot ărârilor în ceea ce prive ște cerin țele
minime, autorit ățile având grij ă s ă se alinieze noilor modific ări în cerin țele impuse.
Deoarece exist ă interes în a dezvolta sta țiunea și exist ă și fonduri, aceasta se poate preta
statutului de sta țiune de interes na țional. Deocamdat ă sunt respectate mare parte din
cerin țele minime, unul dintre acestea fiind cel cu privir e la num ărul spa țiilor de cazare
clasificare, care la momentul de fa ță dep ăș ește minimul cerut de 500 de locuri de cazare.
Astfel putem considera ca obiectiv strategic princ ipal trecerea de la statului de
sta țiune balneolcximateric ă de interes local la statutul de sta țiune turistic ă de interes
na țional.
Pentru realizarea acestui obiectiv general, trebui e luate în considerare și anumite
obiective strategice sectoriale:
• Consolidarea statutului de sta țiune turistic ă de interes local prin ac țiuni ale
autorit ăților locale și ale agen ților economici de turism;
• Modernizarea structurilor de primire de rang inferi or și cre șterea
capacit ății de cazare pe zi;
• crearea unei baze de tratament cu o capacitate de c ateva sute de proceduri
majore pe zi;
• modernizarea infrastructurii generale ale ora șului;
• valorificarea optim ă a z ăcământului hidrotermomineral, protejarea și
conservarea acestuia;
• o mai bun ă organizare a celorlalte forme de turism practicate (turism de
vânătoare, pescuit, de odihn ă și recreere);
• întreprinderea de activit ăți promo ționale strategic gândite.
b) Strategia de dezvoltare a localit ății
Prin planific ări urbanistice trebuie pus ă la punct strategia de dezvoltare a
localit ății. Printre obiectivele care stau la baza strategie i se num ără:
51 • stabilirea distinct ă a zonei func ționale aferente tratamentului balnear și
turismului în a șa fel încât sa se sus țin ă ca amplasament și delimitare de
celelalte zone fun ționale ale ora șului;
• îmbun ătățirea aspectului urban al ora șului, prin elaborarea unor planuri
urbanistice atât pentru zona balnear ă, cât și pentru zona central ă;
• modernizarea cl ădirilor din zona central ă, cu p ăstrarea stilului arhitectural
ini țial;
• devierea traficului greu din zona central ă a ora șului;
• cre șterea suprafe ței intravilanului și m ărirea spa țiilor verzi;
• reamenajarea terenurilor de pe malurile lacurilor d e acumulare și
valorificarea superioar ă a acestora pentru agrement;
• organizarea de târguri, festivale pentru accentuare a ideii de sta țiune
turistic ă.
Pentru atingerea acestor obiective se por adopta un a sau mai mult din urm ătoarele
strategii:
1. Strategia de reamenajare și reechipare a centrelor de tratament
Strategia aceasta se va axa pe modernizarea bazelo r de tratament, atât prin dotarea
cu tehnic ă medical ă modern ă pentru cur ă clasic ă, cât și prin realizarea centrelor de
repunere în form ă, antistres, sau de înfrumuse țare, specifice turismului de s ănătate.
Valorificarea șansei pe care acest nou concept, care înseamn ă trecerea de la
medicina omului bolnav la medicina omului s ănătos, o d ă turismului balnear este cheia
relans ării acestei forme de turism.
Coordonatele unei asemenea strategii sunt:
• selectarea , pe baza unei zon ări func ționale, a spa țiilor din baza de tratament ce
vor face obiectul moderniz ării și a spa țiilor ce, prin redistribuire, ar putea fi
alocate serviciilor turismului de bun ăstare;
• reamenajarea spa țiilor cu destina ția tratament balnear, care în cele mai multe
cazuri înregistreaz ă un grad avansat de uzur ă;
• achizi ționarea de aparatur ă modern ă;
52 • selectarea și preg ătirea personalului ce va asigura asisten ța pentru noile servicii ce
vor fi oferite;
• efectuarea unei analize economice, stabilirea costu rilor estimative pentru
modernizare și a cuantumului ce poate fi acoperit din surse prop rii;
• întocmirea unui studiu de fezabilitate în vederea o b ținerii creditelor necesare
realiz ării programului.
2. Strategia de modernizare a echipamentelor de ca zare , alimenta ție,
agrement și dezvoltare a ofertei de servicii
Regiunea T ăș nad fost dezvoltat ă și echipat ă f ără a avea la baz ă un concept unitar
și coerent la nivelul poten țialului și preten țiilor amplasamentului, sta țiunea dezvoltându-
se treptat, adaptându-se treptat la nevoile percepu te. Totu și datorit ă lipsei fondurilor, nu
s-au putut realiza lucr ări de modernizare și reabilitare a șa cum autorit ățile ar fi
inten ționat. Deoarece preten țiile vizitatorilor sunt întotdeauna ridicate, pentr u men ținerea
unui num ărului de turi ști se consider ă necesar ă implementarea unor programe de
modernizare și ridicare a nivelului de confort.
La momentul actual, în T ăș nad situa ția sub acest aspect st ă relativ bine, cel mai
important astept poate fi considerat inaugurarea a 2 noi moteluri aproape de centrul de
agrement, unit ăți clasificate la 3 stele care se vor putea ridica l a nivelul a ștept ărilor
turi știlor care vin s ă se bucure de un sejur sau o vacan ță în condi ții optime.
Totu și exist ă un num ăr de unit ăți care înc ă au ram ăs cam în aceea și stare de
func ționare ca în urm ă cu un anumit num ăr de ani, de aceea ar fi foarte indicat ca acestea
să fie reamenajate pentru a se potrivi cadrului gener al. Sunt indicate reclasific ări, pentru a
cre ște gradul de confort de la 1 la mai multe stele, sa u eventuale reamenaj ări ale spa țiilor,
pentru a fi mai bine agreate de c ătre turi ști.
Una din problemele mari ale ofertei sta țiunilor balneare este și agrementul.
Agrementul din sta țiunile noastre trebuie ,, reformulat” prin:
• crearea și dotarea unor cluburi de incint ă în cadrul hotelurilor;
53 • realizarea, acolo unde condi țiile permit, a unor complexe de agrement cu s ăli de
proiec ție și spectacol, saun ă, masaj, fitness, bowling, tenis de mas ă, piscin ă și
mici unit ăți de alimenta ție (cofet ărie, pizza, café-bar);
• reamenajarea și modernizarea vechilor dot ări de agrement: piste de mini-golf,
jocuri distractive, jocuri mecanice și electronice etc.;
Serviciile aferente fiec ărei structuri vor trebui preg ătite cu maxim ă exigen ță , iar
personalul angajat s ă ofere aceste servicii va trebui s ă dovedeasc ă, pe lâng ă calificarea
adecvat ă, amabilitate și interes în satisfacerea exigen țelor clien ților.
3. Strategia de diferen țiere, comparativ cu ofertele celorlalte puncte de
interes turistic
Turismul balnear din T ăș nad se preteaz ă valorific ării la maxim datorit ă
substan țelor minerale terapeutice ce au caracter de unicat, dar și a posibilit ății practic ării
turismului balnear indiferent de momentul din an, a tat în sezon cât și în extrasezon,
deoarece factorul natural , apa termal ă, este printre pu ținele resurse care se pot exploata
independent de factorii climatici.
România este o țara cu un poten țial balnear des ăvâr șit, cu o sesurse minerale și
termale de o mare diversitate și complexitate. T ășnadul se diferen țiaz ă de celelalte
sta țiuni la nivel regional, datorit ă valorii deosebite ale z ăcământului termomineral, fiind
singurul care are urm ătoarele caracteristici:
• Debit – 17 l/sec ≈ 60 mc/h
• Temperatura apei – 72° C
• Presiune – 4 atmosfere
Potrivit acestor caracteristici z ăcământul termohidromineral se caracterizeaz ă prin:
• debit relativ mare, cca. 1.500 mc/24h, ob ținut într-o singur ă sond ă, superior
debitelor exploatate din toate izvoarele, pu țurile și forajele din unele sta țiuni
renumite de interes na țional și interna țional ca Vatra Dornei, Covasna, Sl ănic
Moldova etc.
• zăcământ termohidrominral valoros, nealterabil și protejat, datorit ă adâncimii
mari de cca 1.200 m la care este situat;
54 • temperatura ridicat ă (72° C) a apei minerale nu necesit ă centrale pentru înc ălzirea
și ridicarea temperaturii apei strict necesar ă în sta țiunile ce nu dispun de aceast ă
calitate a apelor minerale, având chiar posibilit ăți de folosire a acestora ca agent
termic;
• presiune ridicat ă (4 atm) la ie șirea din sonda nu mai necesit ă sta ții de pompare
pentru transportul apei la consumator.
4. Strategia de diversificare a ofertei de program e turistice
Schimbarea structurii cererii, generat ă de dezvoltarea turismului de bun ăstare,
impune alegerea strategiei de diversificare pentru a putea satisface cerin țele cât mai
multor segmente de turi ști. Acest tip de strategie este cheia reu șitei în drumul pe care
fiecare sta țiune î și propune s ă-l fac ă pentru a veni pe pia ță cu o ofert ă competitiv ă,
comparabil ă cu cea din ță rile Uniunii Europene. Este vorba de o diversificar e ce trebuie
să r ăspund ă motiva țiilor de c ălătorie a unor oameni s ănăto și, tineri și adul ți, care aleg
cura de bun ăstare sau cura profilactic ă primar ă pentru men ținerea și ameliorarea s ănătății
lor, pentru men ținerea aspectului corpului lor și preg ătirea organismului pentru a rezista
stresului și mediului poluat.
4.3. Proiecte de investi ții
O dat ă cu aderarea României la Uniunea European ă s-au îmbog ățit pespectivele
dezvolt ării multor regiuni din țar ă, o dat ă cu aceasta deschizându-se por ți și zonelor cu
poten țial turistic, dar insuficient valorificate datorit ă problemelor existente în ceea ce
prive ște infrastructura unit ăților de cazare, promovare insuficient ă, lipsa unor ini țiative
concrete de dezvoltare din partea autorit ăților și de cele mai multe ori, lipsa unor fonduri
care s ă su țin ă inten țiile de dezvoltare.
În aceast ă situa ție se s-a aflat și Ta șnadul, care de și beneficiaz ă de resurse
naturale deosebite, al ături de cele antropice, întalnea greut ăți în sus ținerea și valorificarea
proprie a acestor resurse.Dup ă aderare a ap ărut posibilitatea de ob ținere de fonduri pentru
55 ameliorarea situa ției existente, prin aplicarea la diverse programe g uvernamentale și
subguvernamentale. Activitatea de turism trebuie su s ținut ă atât prin programe de
dezvoltare a intereselor turistice,cât și prin sus ținerea și dezvoltarea celorlate ramuri,
precum cea economic ă, social ă etc.
Tăș nadul este o sta țiune turistic ă de interes local, înc ă din anul 2000, iar o dat ă cu
intarea în Uniunea European ă, a intrat in aten ția institu țiilor în cadrul Programului de
dezvoltare regional ă. Resursele existente, interesul autorit ăților de a atrage cât mai mul ți
turi ști și posiblilitatea de a beneficia de suport financiar prin impelmentarea diverselor
proiecte, au motivat autorit ățile de a se mobiliza în a dezvolta sta țiunea turistic ă și a o
aduce la standarde cât mai ridicate astfel încât tu ri știi șă fie întodeauna mul țumi ți și s ă
doreasc ă s ă revin ă în T ăș nad.
Dezvoltarea sta țiunii nu se poate baza doar pe reamenajarea spa țiilor de prestare a
serviciilor, a spa țiilor de agrement, adica per total numai pe dezvolt area produsului
turistic oferit. Aceasta trebuie sus ținut ă printr-o dezvoltare și consolidare general ă, a unui
tot unitar, nu numai a unei p ărți dintr-un întreg. Astfel au fost luate în consider are și
reamenajarea infrastructurii generale, durmuri, can alizare, sta ție de epurare, pentru ca
activitatea turistic ă s ă se desf ăș oare în cadrul cel mai potrivit și astfel s ă nu existe
discrepan țe între produsul turistic și imaginea general ă a sta țiunii.
Sta țiunea T ăș nad beneficiaz ă de aten ția organismelor de dezvoltare regional ă și
până la momentul actual a beneficiat de diverse finan ță ri prin prrogramul Phare sau prin
fondurile guvernametale puse la dispozi ție. Agen ția de Dezvoltare Regional ă Nord-Vest
este organismul de utilitate public ă, cu personalitate juridic ă, ce ac ționeaz ă în domenii
specifice dezvolt ării regionale. Aceasta a sus ținut activitatea economic ă desf ăș urat ă în
Tăș nad, print-o serie de proiecte care au fost bine v enite și au ajutat la crearea unei baze
mai puternice pe care s ă se poat ă desf ăș ura celelalte proiecte de dezvoltare. În tabelul de
mai jos sunt enumerate proiectele care au fost fina țare din bugetul de stat :
56
Solicitant Titlu proiect Valoarea
(Ron)
SC. Vialex Mob S.R.L. Extinderea capacit ății de produc ție prin
achizi ționarea de ultilaje perfdormante
pentru produc ția de mobilier 260.376,2
SC. Biamin S.R.L. Modernizarea complexului turistic
Biamin 48.665,9
SC. Foresta Construct S.R.L. Produ ția de mobilier – un nou sector de
activitate pentru Foresta Construct 342.737,85
SC. Ceramica S.R.L. Linie de utilaje pentru macera rea argilei 150.000
Sursa: Agen ția de Dezvoltare Regional ă Nord-Vest
În ora șul T ăș nad se vor derula mai multe proiecte realizate din fonduri ale
Comunitatii Europene și prin finan ță ri din programe ale Guvernului României.Un alt
proiect care se implementeaz ă în cursul acestui an este "Sistemul de colectare s electiv ă a
de șeurilor din localitatea T ăș nad cu satele apar țin ătoare și comunele S ăuca, Cehal, Pir,
Săcăș eni, Sant ău și Craidorol ț”. Valoarea proiectului este de 2,1 milioane lei, d in care
12% cofinan țare. De asemenea, se va derula proiectul “Alimentar e cu ap ă potabil ă a
satelor S ărăuad, Cig și Valea Morii”, în valoare de 1.231.200 lei cu 10% cofinan țare.
S-au mai derulat proiectele “ Școala de Arte și Meserii”, care s-a realizat în anul
2013 cu o investi ție de 28.323.230 lei, din care 8.549.635 lei cofina n țare, și “Gradini ța cu
Program Normal” în valoare de 2.217.827 din care 664.020 lei cofinantare. 18 În anul
2016, dar și în urm ătorii se prefigureaz ă alte proiecte și investi ții, continuând firul
investi țiilor din anul 2015. Aceste proiecte se vor derula din fonduri ale Comunit ății
Europene sau finan ță ri din programe ale Guvernului României.
18 “Ștrandul din T ăș nad va fi modernizat cu 5 milioane de lei”, Andrea Cenusa, Informa ția zilei, Satu Mare,
19.01.2011
Tabelul 4.2. Proiecte încheiate, finan țate prin Subprogramul guvernamental –
Dezvoltarea ora șelor prin stimularea activit ăților întreprinderilor mici și
mijlocii
57 4.3.1. Parc Balnear în regiunea N-V
Proiectul “Parc Balnear în Regiunea de Nord-Vest – Statiunea Turistic ă T ăș nad”
are ca obiectiv restructurarea infrastructurii în c eea ce prive ște:
• sta ția de preluare și pompare pentru sta ția de epurare;
• reabilitarea bazinelor vechi;
• campare corturi-rulote;
• 300 locuri de parcare;
• reabilitarea aleelor și trotuarelor din incinta ștrandului
termal.
Perioada de implementare pentru acest proiect est e de 18 luni, valoarea
proiectului fiind de 5.100.000 lei, din care 16% co finan țare.
Acest proiect vizeaz ă mai multe 3 localit ăți din 2 jude țe, Beltiug și T ăș nad (jud.
Satu Mare), respectiv Marghita (jud. Bihor). Pentru fiecare dintre acestea existând
anumite obiective de dezvoltare. A fost realizat ă o licita ție de c ătre Ministerul
Dezvolt ării, Lucr ărilor Publice și Locuin țelor, având ca dat ă limit ă pentru depunerea
ofertelor. Licita ția a fost caștigat ă deja de o firm ă și se a șteapt ă confirmarea acesteia,
dup ă trecerea timpului în care pot avea loc eventualele contesta ții.
Proiectul „Parcul balnear în Regiunea de Nord-Vest , localit ățile T ăș nad, Beltiug,
Marghita” are o valoare estimat ă a lucr ărilor este cuprins ă între 2,8 milioane de euro și
4,2 milioane de euro, din aceasta aproximativ 1.250 .000 de euro revenindu-i sta țiunii
Ta șnad. Suma acesta se va utiliza dup ă cum am zis pentru realizare a obiectivelor. Astfel
se vor reabilita bazinele vechi ale centrului de ag rement, pentru a avea o atractivitate mai
ridicat ă în viitor, deoarece bazinele nu au mai fost reabil itate de câțiva ani. Totu și este de
men ționat c ă din anul 2014 este pus ă în func țiune o piscina cu circuit închis, care a
func ționat iarna (2015-2016) cu ap ă termala, și vara cu ap ă rece. În termen de 18 luni
Tăș nadul va beneficia și de o sta ție de preluare și pompare pentru sta ția de epurare,
protejându-se astfel mediul înconjur ător și ducând la restrângerea efectelor cauzate de
de șeurile eliminate necorespunz ător. În ceea ce prive ște obiectivul referitor la amenajarea
spa țiului de campare cu corturi și rulote, trebuie men ționat faptul c ă acesta trebuie s ă se
58 alinieze normelor europene. Reabilitarea aleelor și trotuarelor din incinta ștrandului, se
conformeaz ă reabilitării infrastructurii de interior, a drumurilor de ac ces. Acest lucru, o
dat ă realizat va duce la accesul facil al turi știlor în cadrul ștrandului, eliminându-se
eventualele aglomer ări. Continuând pe ideea de aglomerare, pentru a nu avea probleme
cu aceasta în ceea ce prive ște traficul cu automobile, se vor realiza un num ăr de 300 de
locuri de parcare, pentur a elimina congestiunea și eventualele bloc ări de circula ție.
4.4. Promovarea pe pia ță a sta țiunii
Pentru a realiza o promovare sus ținut ă și eficientă a sta țiunii turistice, analiza
trebuie f ăcut ă la nivel de produs turistic, care în acest caz est e o “sta țiune”, ținându-se
cont de cele 4 elemente ale mixului de marketing: p re ț, produs, promovare și distribu ție.
Produsele turistice de tip “sta țiune”:
• sunt centre de sejur , bine integrate sau nu;
• se prezint ă ca sta țiuni balneare, montane, termale, litoral etc
• impun cu precizie pia ța țint ă;
• promovarea se face în cadrul unei entit ăți geografice.
Politica de produs
Produs turistic este format din totalitatea elemen telor materiale și elementelor
imateriale, elementelor tangibile și elementelor intangibile, bunurilor materiale și
serviciilor oferite turi știlor în vederea satisfacerii nevoii produsului.
Pentru a promova cum se cuvine produsul turistic, care în acest caz este Sta țiunea
turistic ă T ăș nad, trebuie ținem cont de stadiul de dezvoltare la care se afla aceasta.
Sta țiunea T ăș nad a primit acest statut cu men țiunea “de interes local “ înc ă din anul 2000
și s-a bucurat întotdeauna de prezen ța turi știlor, care au fost atra și de caracteristicile apei
termale și de posibilitatea de a petrece un timp pl ăcut, îmbinând cura cu activitatea de
agrement. La momentul actual, sta țiunea se afla în etapa de dezvoltare, îmbun ătățindu-și
produsul oferit turi știlor. Atât produsul în sine cât și serviciile oferite sunt primite bine
59 de turi ști, îns ă la capitolul promovare stau cam prost. În general promovarea se face de la
gur ă la gur ă. Produsului i se poate aplica o strategie de dezvo ltare prin:
• îmbun ătățirea calit ății produsului turistic;
• ad ăugarea de noi caracteristici func ționale produsului turistic;
• îmbun ătățirea comportamentului personalului.
Politica de pre ț
Politica de pre ț presupune stabilirea exact ă și cât mai aproape de realitate a
pre țurilor pentru produsele și serviciile turistice. Deocamdat ă în T ăș nad, în ceea ce
prive ște ștrandul termal, exist ă diferen țiere de tarif în fun ție de copii/adul ți, dar și o oferta
de abonament. Astfel:
• copiii pl ătesc un pre ț de 4 Ron/bilet;
• adul ții 7 Ron/ bilet;
• abonamentul se poate face pe o perioad ă de 15 zile, 30
Ron pentru copii, studen ți, pensionari și 80 Ron pentru
adul ți.
Pre țurile sunt bine acceptate de turi ști, iar pentru a atrage și mai mult clientela s-ar
putea practica o reducere de pre ț de exemplu pentru un sejur, adic ă turi ști s ă nu
benefiecieze de abonament pentru o perioad ă lung ă de 2 s ăpt ămâni ci s ă existe și
posibilitatea achizi țion ării unui abonament valabil pentru un sejur (3-4), d eoarece în
general în zona T ăș nad se practic ă turismul de weekend. Acest lucru ar motiva și mai
mul ți turi știi s ă î și prelungeasc ă șederea în caz c ă turi știi vin în sta țiune doar pentru o zi.
Tăș nadul nu are parte de o concuren ță acerb ă în zon ă , fiind singura sta țiune
balneoclimateric ă de interes local din regiune și beneficiind de resurse naturale cu
caracter unic, aceste lucruri asigurându-i un statu s ridicat, astfel c ă nu trebuie s ă practice
un pre ț redus ci doar s ă introduc ă eventuale plusuri în oferta produsului turistic.
60 Politica de distribu ție
Prin politica de distribu ție se stabilesc metodele prin care produsul turisti c ajunge
la consumator, respectiv în cazul nostru turi știi. Politica de distribu ție este format ă din
ansamblul de activit ăți: legate de circuitul fizic și economic al produselor turistice, de
rela țiile dintre prestatori, intermediari, clien ți.
Planurile de analiz ă în sistemul de distribu ție a produselor turistice sunt :
• Căile de acces la produsele turistice
• Drumul parcurs de produsul turistic de la produc ător la consumatorul final
Căile de acces la produsul turistic au în vedere :
• Informarea=presupune ob ținerea informa țiilor necesare despre produsul
turistic cu posibilitatea de alegere între mai mult e destina ții;
• Sistemul de rezervare și vânzare=asigur ă o certitudine turistului și implic ă
un personal calificat;
• Transportul presupune asigurarea optim ă a condi țiilor de transport în
func ție de :cost ,rapiditate , comoditate, siguran ță ;
• Cazarea=trebuie asigurat ă atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ
• Infrastructura local ă presupune existen ța transportului local , serviciilor
publice (pompieri ,poli ție , salvare );
• Condi țiile climatice : trebuie sa fie adecvate f ără c ălduri excesive , frig ,
ploi.
Produsul turistic este reprezentat de sta țiunea turistic ă și serviciile oferite turi știlor
în cadrul acesteia. Turi știi într ă în contact direct cu produsul, prin deplasarea de la locul
de domiciliu. Deoarece sta țiunea nu beneficiaz ă de integrarea într-un lan ț de distribu ție,
ar fi o mare realizare integrarea acesteia într-un circuit turistic, luând legatura cu firmele
specializate de distribu ție turistice, agen ții de turism detailiste și chiar touroperatoare.
61 Politica de promovare
Politica de promovare este ansamblu de metode și mijloace, ce vizeaz ă informarea
și atragerea cump ărătorilor poten țiali c ătre punctele de vânzare. Formele de realizare ale
activit ății promo ționale sunt: publicitatea, promovarea vânz ărilor, rela țiile publice, for țele
de vânzare, marketingul direct, promovarea prin mar c ă, sporsorizarea, saloanele
profesionale.
Tăș nadul, ca produs turistic, trebuie s ă fie mereu apropiat de turi ști, ace știa s ă fie
mereu informa ți și interesa ți. T ăș nadul este destul de popular în regiune, de aceea a r
trebui s ă se ia în considerare stimularea cererii prin reami ntire, datorit ă evolu ției
produsului turistic pe parcusul anilor, în sensul c ă au existat reamenaj ări și înc ă se
desf ăș oar ă activit ăți de dezvoltare a zonei turistice. Aceste lucruri t rebuie aduse la
cuno știn ța poten țialilor turi ști.
Sunt indicate campanii de publicitate care s ă se adreseze atât consumatorului
final, în cazul de fa ță , turistul, dar intermediarilor, adic ă ar trebui s ă se introduc ă produsul
și serviciul turistic într-un circuit turistic, prin intermediul acestora. Astfel s-ar asigura o
cre ștere a num ărului de turi ști, și chiar a zonei de provenien ță a acestora.
Sunt indicate și activit ăți de promovare a vânz ărilor, în acest sens produsul turistic
studiat ar putea s ă fie inclus în lista ofertelor din cadrul târgurilo r de turism, în care sunt
promovate sta țiuni turistice de interes local de exemplu, sau cel e balneoclimaterice. Se
mai pot practica și anumite reduceri de tarife, pentru a atrage un nu m ăr mai mare de
turi ști. De exemplu, se pot oferii pachete speciale turi stice la un pre ț sc ăzut, în func ție de
anumite perioade ale anului- în extrasezon, de Pa ști etc.
62 V. CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Turismul balneoclimateric și medicina balnear ă cap ătă pe zi ce trece noi valen țe,
paralel cu dezvoltarea social-economic ă a ță rii noastre și cu cre șterea și modernizarea
structurilor de primire și cazare, alimenta ție public ă, tratament și agrement din sta țiuni.
Înc ă din anul 1978 când prin forarea unei sonde s-a des coperit un z ăcământ
termohidromineral de valoare, care se diferen țiază de celelalte din zon ă prin anumite
caracteristici distincte precum compozi ția, temperatura, presiunea. Tot din acela și an s-a
deschis și ștrandul termal care a atras turi ști atât din împrejurimi cât și din str ăin ătate.
Ștrandul dispune la momentul actual de 4 bazine, 2 m ari cu ap ă termal ă, unul mic pentru
copii, și o piscin ă inaugurat ă în anul 2014 cu ap ă rece. Ștrandul este deschis în perioada
aprilie – octombrie și de anul trecut a fost deschis experimental și în extrasezon.
Zona turistic ă T ăș nad, se diferen țiaz ă de celelalte sta țiuni turistice din regiune,
datorit ă caracteristicilor unice ale apei termale, z ăcământ situat la mai mult de 1 km
adâncime, fiind astfel protejat de poluare și alte pericole, p ăstrându-și caracteristicile
proprii. Sta țiunea a avut o evolu ție bun ă pe parcursul anilor, autorit ățile fiind întodeauna
interesate de posibilit ățile de dezvoltare a localit ății. Totu și din lipsa unui buget care s ă
poat ă sus ține o dezvoltare adecvat ă a sta țiunii, multe proiecte nu au prins o form ă
concret ă.
Din punct de vedere al cererii turistice, sta țiunea st ă foarte bine, înregistrând în
ultimii 3 ani valori foarte ridicate. Din datele ob ținute de la Prim ăria T ăș nad, în urma
contabiliz ării num ărului de bilete vândute în cadrul ștrandului, am constatat un num ăr
mare de turi ști care au vizitat ștrandul, cei mai mul ți fiind în anul 2014, când se atinge un
maxim de 170.000 de turi ști. Num ărul mediu de turi ști pe zi este de circa 750 – 800 de
vizitatori, în general jum ătate dintre vizitatori fiind copii. Cele mai aglome rate luni sunt
iulie și august când s-au înregistrat chiar și mai mult de 55.000 de turi ști
La num ărul mare de turi ști pe înregistra ți pe baza biletului de intrare în cadrul
ștrandului se adaug ă și celelalte categorii de turi ști, practican ți ai altor forme de turism
precum: turism cultural, pescuit și vânătoare, religios etc. În concluzie T ăș nadul prezint ă
o cerere ridicat ă. Pentru ca cererea s ă se men țin ă la acest nivel sau s ă poat ă cre ște, aceasta
63 trebuie coroborat ă cu o ofert ă pe m ăsur ă. Din punct de vedere al resurselor naturale și
antropice, T ăș nadul prezint ă potential diversificat și complex, iar în urma analizei
spa țiilor de cazare existente se poate aprecia c ă cererea turistic ă poate fi sus ținut ă de
capacitatea de cazare existent ă la momentul actual. În anul 2014 s-au înregistrat 603
locuri de cazare clasificate în unit ăți de 1, 2 sau 3 stele. Primele unit ăți clasificate la 3
stele au fost inaugurate în anul 2014 și totalizeaz ă 120 de locuri. Posibilit ățile de cazare
în T ăș nad sunt foarte diversificate. Turistul poate alege între cele 2 hoteluri și celelalte
unit ăți de cazare: moteluri, case de vacant ă, campinguri, pensiuni turistice, bungalow.
Oferta este diversificat ă și se poate mula pe dorin țele și necesit ățile turistului.
Sta țiunea se preteaz ă ader ării statutului de sta țiune turistic ă de interes na țional,
îndeplinind deja multe criterii minime necesare, de exemplu, beneficiaz ă de o capacitate
de cazare în locuri clasificate peste cerin ța minim ă de 500 de locuri. Deci T ăș nadul este o
sta țiune care beneficiaz ă atât de un poten țial turistic complex, dar și de o capacitate de
cazare pe m ăsur ă, diversificat ă și cuprinz ătoare, capabil ă s ă se muleze dorin țelor și
necesit ăților turi știlor.
O problem ă mare a T ăș nadului o reprezint ă lipsa unei promov ări corespunz ătoare.
Informa țiile oferite pe net sunt de multe ori expirate și superficiale, de obicei apelându-se
la publicitatea de la gur ă la gur ă. Pentru a rezolva aceast ă problem ă, T ăș nadul ar trebui s ă
beneficieze de o promovare bine conceput ă pe Internet, dar ar trebui sa fie și inlcus ă în
oferta turistic ă a agen țiilor de turism detailiste sau chiar touroperatoare .
În situa ția actual ă T ăș nadul este în etapa de dezvoltare continu ă prin programele
existente sus ținute de Uniunea European ă cu privire la dezvoltarea regional ă. Pentru ca
acestea s ă fie duse la bun sfâr șit și sta țiunea s ă poate accede în viitorii ani la statutul de
sta țiune turistic ă de interes na țional, trebuie prev ăzut ă o strategie complex ă care s ă duc ă
în final la îndeplinirea obiectivelor propuse. Pent ru ca aceast ă strategie s ă fie eficient ă
trebuie s ă se realizeze o monitorizare continu ă a activit ăților desf ăș urate.
În conluzie, T ăș nadul beneficiaz ă de toate instrumentele necesare pentru a accede
la statului de sta țiune turistic ă de interes na țional, printr-o startegie bine organizat ă, cu
obiective concrete și o monitorizare continu ă putând ajung în urm ătorii ani, o sta țiune
turistic ă balnoeclimateric ă la nivel na țional.
64 Bibliografie
1. Bran, Florina, et. at , Economia turismului și mediul înconjur ător , Ed. Economic ă,
Bucure ști, 1998
2. Firu, Lucian, Stadiul actual de dezvoltare a turismului balnear î n România –
Tendin țe și perspective , Ed. Mirton, Timi șoara, 2006;
3. Gl ăvan, Vasile., Turismul în România , Ed. Economic ă, Bucure ști, 2000;
4. Ioncic ă, Maria et. at, Economia turismului și serviciilor , Ed. Uranus, Bucure ști,
2006;
5. Maxim, Olga, Economia turismului , Ed. Univ. Aurel Vlaicu, Arad, 2010;
6. Nedelea, Alexandru, Pia ța turistic ă, Ed. Didactic ă și pedagogic ă, Bucure ști,
2003;
7. Nedelea, Alexandru, Politici de marketing în turism , Ed. Economic ă, Bucure ști,
2003;
8. Nedelea, Alexandru, Strategii si politici de marketing în turism , Ed. Economic ă,
Cluj-Napoca, 2003
9. Minciu, Rodica, Economia turismului , ed III-a, Editura Uranus, Bucure ști, 2004;
10. Snak Oscar et. at, Economia turismului , Ed. Expert, Bucure ști, 2001;
11. State, Constantin, Valorificarea poten țialului turistic , Ed. Universitaria, Craiova,
2003
12. St ăncioiu, F., Strategii de marketing în turism , Ed. Economic ă, Bucure ști, 2000.
13. St ănescu, Denisa Mihaela, Strategii de dezvoltare în turism , Ed. Premier,
Ploie ști, 2006
14. Informa ția Zilei , ziar local Satu Mare;
15. Cronica s ătm ărean ă,ziar local Satu Mare
** http://www.tasnad.com/
** http://www.primariatasnad.ro/
** http://statiuneatasnad.ro
** http://www.microregiune.tasnad.ro/about/
** http://cjsm.ro/tasnad/indexrom.html
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Turismul balnear românesc este una dintre cele mai promi ță toare componente ale [623930] (ID: 623930)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.