Turismul – Activitate Economica Specifica din Domeniul Teriar

CUPRINS

Introducere

Capitolul 1 – Turismul – activitate economica specifica din domeniul teriar

Turismul – definitii, notiuni si rolul in economia mondiala

Importanța și rolul turismului în economia mondiala

Efectele macroecomice ale turismului

Efect multiplicator al turismului

Efecte socio-culturale ale turismului

Forme de desfasurare a turismului

Necesitatea dezvoltarii durabile a turismului

Obiectivele si formele dezvoltarii durabile a turismului

Necesitatea certificarii calitatii serviciilor in cadrul dezvoltarii durabile a turismului

Capitolul 2 – Categorii de potential turistic

Potential turistic natural

Turismul montan

Potentialul turistic al Subcarpatilor, dealurilor, podisurilor si campiilor in

Potentialul turistic al litoralului Marii Negre

Potentialul balnear al Romaniei

Potentialul turistic al fluviului Dunarea

Potentialul turismului antropic in

Turismul cultural istoric

Turismul religios

Turismul rural – Agroturismul

Potentialul turismului de afaceri

Capitolul 3 – Potentialul turistic al judetului Hunedoara

Asezarea geografica , descrierea si istoricul judetului Hunedoara

Potentialul turismului in Hunedoara

Componentele potentialului turistic natural

Turismul montan in Hunedoara

Potentialul turistic al zonei subcarpatice, a dealurilor si de campie

a judetului Hunedoara

Potentialul turismul balnear al Hunedoarei

Componentele turismului antropic

Turismul cultural istoric

Turismul religios

Turismul rural-agroturismul si ecoturismul

Turismul de afaceri

Analiza SWOT a potentialului turistic in judetul Hunedoara

Concluzii si sugestii

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Pentru că ne aflăm în secolul XXI , la un nivel de dezvoltare ridicat si cu o viață cotidiană sofisticată , în care avem acces la o informare virtuala foarte dezvoltată și o mobilitate fizică ușor de realizat , cererea de călătorii în interiorul și în afara granițelor țării este tot mai mare.

Turismul, este o ramură a economiei care s-a impus în epoca modernă printro dezvoltare accentuată și reprezintă un vector important mai ales la nivel microeconomic , in dezvoltarea comunitaților locale cu zone de destinație turistică sub diferite forme de manifestare.

Avantajele poziționării geografice a României îi conferă un potențial turistic ridicat, de excepție, de care dispune prin multitudinea formelor de relief , este izestrată cu cele mai variate resurse turistice naturale din zona de centru și est al Europei și anume lanțul Munților Carpați, Podișul Transilvaniei, Câmpiile de Sud si Vest al României, are ieșire la Marea Neagră, singura deltă din Europa se afla pe teritoriul țării noastre si anume Delta Dunării, numeroase râuri , izvoare minerale și termale. Complexitatea formelor de relief dă posibilitatea dezvoltării și efectuării unei activitați de turism foarte diversificat si complex: turism montan, turism balnear, turism pe litoralul Mării Negre, în Delta Dunării,etc.

Pe langă avantajele naturale România deține o îndelungată și bogata istorie și dă posibilitatea vizitării monumentelor istorice și vestigiilor arheologice, cetaților din toate epocile existențiale a țării, a monumentelor de arta și de arhitectură, bisericilor și mănăstirilor, a orașelor și satelor conservatoare de tradiții.

Toate acestea se pot practica pe un teritoriu restrâns, îmbracată întro oferta turistică bogată , ceea ce constitue un avantaj pentru orice călător român sau străin și este o caracteristică particulară a turismului românesc.

Ceea ce este important , ar fi aceea de valorificare superioară a acestor resurse naturale , a patrimoniului istoric și cultural , a tradițiilor de la sate care în unele locuri au rădăcini adânci în timp , iar efectul ar fi o dezvoltare economică durabilă al comunitaților locale precum și imbunătățirea structurilor sociale.

Opțiunea mea în alegerea temei de licentă a constat în faptul că doresc să aduc la cunoștiința cititorului potențialul turistic din județul meu, Hunedoara , iar prin analiza detailiată a caracterului geografic , a bogației vestigiilor istorice, a resurselor naturale să pot arata avantajele dezvoltării turismului la noi și , poate, să determine cat mai mulți turiști sau chiar investitori să viziteze și să dezvolte zona noastră .

Voi face o prezentare generală la nivelul țării a turismului , iar prin comparație , prezentarea județului cu toate posibilitățile de ofertare în turism , tinând cont de posibilitățile existente sau potențiale a acestuia.

În acest sens îmi propun să fac o analiză la nivel regional a tuturor formelor de turism ce se pot efectua în funcție de potențialul județului precum si identificarea eventualelor resurse neexploatate pentru creșterea competitivității în acest domeniu.

Procesul de dezvoltare a turismului la nivel internațional ne obligă și pe noi să ne aliniem la acest proces , fapt care se poate concretiza prin crearea unor programe de cercetare , de certificare internă si internațională a turismului printrun consens informal în scopul creării unui cadru general favorabil creșterii calității serviciilor turistice.

În opinia unor autori de specialitate definesc potențialul turistic ca fiind “totalitatea elementelor cadrului natural și social-istoric care pot fi valorificate întro anumită etapă” sau redau prin expresii ca : “fond turistic” , “ patrimoniu turistic” sau arata că “ fondul turistic reunește totalitatea resurselor naturale și culturale de natură turistică , ce constitue baza ofertei turistice potențiale, a unui teritoriu, considerat ca o destinație turistică”, astfel definit, potențialul turistic “reprezinta oferta turistica potențială a unui teritoriu dat, iar împreună cu echipamentul de producție a serviciilor turistice, respective baza tehnico-materială specifică (structuri de cazare, de alimentație, de transport și agrement) masa de bunuri alimentare și industriale destinate consumului turistic, infrastructura generală și turistică, forța de muncă, precum și condițiile de comercializare (prețuri, tarife, facilitate etc.) formeaza oferta turistică reală (efectivă) sau patrimoniu turistic”

In Ordonanța Guvernului nr. 58/1998 se definește astfel : “ patrimonial turistic reprezinta resursele turistice și structurile turistice realizate în scopul valorificării lor prin activitați de turism”

1. Turismul – activitate economică specifică din domeniul terțiar

Deși turismul este privit ca pe o activitate ce se desfașoară în deosebi începând cu secolul XX-lea , totuși acesta se cristalizează în a doua jumatate a secolului XIX-lea , timp în care apar primele noțiuni și concepte ale turismului și se conturează ca o ramură distinctă a economiei. Prima utilizare a cuvântului de turist are loc în anul 1800. La început , timp de un secol acesta s-a dezvoltat lent, doar dupa cel de-al doilea război mondial a început să prindă avânt atât din punct de vedere structural cat și economic.

Impactul turismului, se poate constata că este major din orice punct de vedere am efectua analiza, astfel din punct de vedere social, cultural, economic, politic se interconectează prin multiple conexiuni la toate nivelele, iar beneficiile pe care le aduce ne determină să dăm o atenție importantă acestei activități. Acesta acționează ca un stimulent al progresului economic, a dezvoltării unei țări sau a unei regiuni.

Pornind de la faptul că sectorul terțiar este un sector al serviciilor , turismul este un serviciu ce nu poate lipsi din acest sector el fiind chiar reprezentativ în zilele noastre.

Caracteristicile sferei serviciilor de turism este aceea că este foarte largă si eterogenă.

Prezentarea făcută de Ph. Kotler, regăsită de altfel la mulți alți autori.potrivit acestuia, caracteristicile serviciilor sunt: intangibilitatea, inseparabilitatea, variabilitatea și perisabilitatea.

Fig.1. Sfera de cuprindere a serviciilor

1.1.Turismul – definiții, importanța și rolul în economia mondială.

Turismul în opinia teoreticienilor este o activitate ce se caracterizează ca fiind una foarte complexă și este „o formă de recreere alături de alte activități și formule de petrecere a timpului liber" precum si „mișcarea temporară a oamenilor spre destinații situate în afara reședinței obișnuite și activitățile desfășurate în timpul petrecut la acele destinații"

Unul dintre specialistii consacrati în cercetarea activitații turistice, W.Hunziker definește turismul prin „ansamblul relațiilor și fenomenelor ce rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara locului de reședință, atât timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate de o stabilire permanentă sau o activitate lucrativă oarecare”, și împreună cu K.Krapf au formulat un punct de vedere comun , mai elaborat, asupra noțiunii de turism ceea ce îi conduce la acceptarea oficială pe plan internațional a definiției despre turism.

Dacă s-a definit conceptual noțiunea de turism nu trebuie să lăsăm netratat și noțiunea de turist, astfel că acesta poate fi definit ca “orice persoană care se deplasează spre un loc situat în afara reședinței sale obișnuite, pentru o perioadă mai mică de 12 luni și ale cărei motive principale de călătorie sunt altele decât exercitarea unei activități remunerate în locul vizitat”.

Turiștii pot fi împărțiți in două categorii și anume turiștii propriu-ziși sunt acei vizitatori a căror sejur include cel puțin o noapte de cazare și mai avem excursioniștii ce îi definim ca vizitatori ce se deplasează în scopuri turistice cu staționare de mai puțin de 24 ore.

O altă noțiune ce tratează turismul este acea de voiaj și constă în deplasarea de la domiciliu, alta decât cea spre serviciu, școală, piață ce se efectuează în mod regulat.

Sejurul este considerat o staționare întro locație, alta decât domiciliul, dar care nu poate depăși 12 luni consecutiv pentru că altfel turistul ar căpăta statutul de rezident.

Motivul principal al deplasării trebuie să fie alta decat cea de recompensare sau remuneratie prin exercitarea unei activitați și anume cea de vizitare a locului respectiv.

O altă abordare a terminologiei turistice elaborate de Organizația Mondială a Turismului este următoarea :

Turism intern – este activitatea turistică practicată în interiorul unei țări.Această activitate se referă atât la turismul realizat de locuitorii acelei țări care-și viziteaza propria lor țară cât și ‘turismul receptor’ ce include vizitele nerezidențiale din respectivă.

Turism național – grupează turismul intern și ‘turismul emițător’ , ce se referă la turiștii rezidenți ce vizitează alte țări.

Turism internațional – acesta grupează ‘turismul receptor’ cu ‘turismul emițător’.

Aranjamentul turistic este totalul mijloacelor de bunuri și servicii oferite și prestate unor turiști în timpul deplasării lor in scop recreativ pe baza unui program stabilit anterior de catre o firmă specializată sau stabilită de client.

Aranjamentele turistice pot imbrăca forme diversificate de ofertare în funcție de tipul de turism care se efectuează astfel avem sejururile în diferite stațiuni montane sau pe litoral , excursii în circuit sau itinerare sau chiar combinate, croaziere ce pot fi efectuate in țara sau străinătate.

Itinerar turistic este acel traseu dinainte stabilit și pe care urmează a fi parcurs în timpul călătoriei prin indicarea celor mai potrivite puncte de interes turistic în strânsă relație cu motivația organizării acesteia și în funcție de perioada de timp și de serviciile prestate. Pe toată perioada desfășurării itinerarului turistic trebuie să existe un program din momentul plecării până în momentul sosirii.

Operatorii in turism ii putem gasii in sectorul privat sau sectorul public, acestia se pot clasifica in agenti direct prestatori de servicii turistice si in agenti intermediari. Prestatorii directi sunt cei a caror activitate consta in cazare , servire, organizatori de evenimente, servicii de tratament , agrement , in transporturi cu autocare, vase de croaziera, etc. Agentii intermediari sunt cei care intermedi receptor’ ce include vizitele nerezidențiale din respectivă.

Turism național – grupează turismul intern și ‘turismul emițător’ , ce se referă la turiștii rezidenți ce vizitează alte țări.

Turism internațional – acesta grupează ‘turismul receptor’ cu ‘turismul emițător’.

Aranjamentul turistic este totalul mijloacelor de bunuri și servicii oferite și prestate unor turiști în timpul deplasării lor in scop recreativ pe baza unui program stabilit anterior de catre o firmă specializată sau stabilită de client.

Aranjamentele turistice pot imbrăca forme diversificate de ofertare în funcție de tipul de turism care se efectuează astfel avem sejururile în diferite stațiuni montane sau pe litoral , excursii în circuit sau itinerare sau chiar combinate, croaziere ce pot fi efectuate in țara sau străinătate.

Itinerar turistic este acel traseu dinainte stabilit și pe care urmează a fi parcurs în timpul călătoriei prin indicarea celor mai potrivite puncte de interes turistic în strânsă relație cu motivația organizării acesteia și în funcție de perioada de timp și de serviciile prestate. Pe toată perioada desfășurării itinerarului turistic trebuie să existe un program din momentul plecării până în momentul sosirii.

Operatorii in turism ii putem gasii in sectorul privat sau sectorul public, acestia se pot clasifica in agenti direct prestatori de servicii turistice si in agenti intermediari. Prestatorii directi sunt cei a caror activitate consta in cazare , servire, organizatori de evenimente, servicii de tratament , agrement , in transporturi cu autocare, vase de croaziera, etc. Agentii intermediari sunt cei care intermediaza sejururi, vand pachete turistice , rezerva bilete pentru transport, pentru evenimente culturale si altele.

Agentii prestatori in turism se mai pot clasifica si dupa domeniul de activitate in functie de prestarea efectuata : in transporturi, in servicii hoteliere, servicii de tratament, agrement (divertisment sportiv, cultural, distractiv) si servicii complementare cum ar fi serviciile bancare, asigurari, vize, inchirieri, informatii, echipamente sportive.

1.1.1. Importanța și rolul turismului în economia mondiala

Aportul turismului la dezvoltarea economico-socială este diferită în funcție de intensitatea activitaților în turism și este strâns legată și interconectat cu celelalte ramuri economice, are influențe asupra economiilor , culturilor și structurii sociale a țărilor de referință.

Pentru ca turismul se presupune a fi o activitate de productie in servicii in urma utilizarii resurselor naturale, a celor materiale, a resurselor umane si financiare, acesta isi gaseste evaluarea in aportul sau la PIB-ul unei tari, iar dezvoltarea lui duce implicit la dezvoltarea socio-economica a respectivei tari. Nivelul la care contribuie turismul in economie este masurat prin mai multi indicatori: PIB-ul tarii in valoare absoluta si relativa- in industria turismului sic el din turism si ramurile dependente; numarul locurilor de munca din turism ( directe si indirecte) si ponderea in totalul populatiei ocupate; investitii publice si private in turism; venituri realizate din exportul de turism; alte venituri din exportul de turism; cheltuieli pentru turism; cheltuieli guvernamentale pentru turism.Cel mai important instrument pentru masurarea aportului turismlui este Contul Satelit al Turismului.

Deci considerăm că importanța și rolul turismului în economie este de mare importanță , are influențe pozitive si el trebuie încurajat, dar să nu uităm și de consecințele nefavorabile în special asupra mediului.

Turismul poate avea efecte positive si negative asupra mediului, reprezentand “o sabie cu doua taisuri pentru miscarea socio-ambientala, in sensul ca turismul este o activitate cand denigrata , cand respectata. Aceasta a devenit subiectul criticilor, ca rezultat al impactului sau si a concentrarii pe promovare ca mijloc de realizare a dezvolatarii durabile”

Componentele privind dezvoltarea turismului constau în crearea atracțiilor turistice ce pot fi efectuate in zona montană , pe litoral, în orașe la muzee, vizitarea clădirilor și a vestigiilor istorice , în stațiuni balneoclimaterice , tratamente de întreținere și sănătate , în concluzie oferta poate fi boagată. O altă necesitate în dezvoltarea turismului este crearea centrelor de cazare , fie hoteluri, moteluri, pensiuni, cabane, campinguri.

Pe lângă acestea nu trebuie neglijate facilitățile și serviciile locale cum ar fi: transportul local , o informare usoara a turistului privind locatiile de interes , info-chioscuri. Deasemena si infrastructura este foarte importanta si determinanta , drumurile, soselele , calea ferata , aeroporturi , vase de navigat pentru transportul maritim sau orice alte forme de transport .

Toate acestea sunt posibile doar prin investitii masive si inteligente a resurselor financiare, sau atragerea de investitori locali, internationali , ori prin parteneriate publice private, in stransa legatura cu deciziile politice la nivel guvernamental in ceea ce priveste turismul.

La nivel mondial PIB-ul din turism a crescut in medie cu 4% pe an in termini reali datorita unor factori si fenomene cum ar fi globalizarea, crearea unor linii aeriene low-cost care permit unei mase mari de populatii accesul la pachete turistice accesibile bugetului lor, sporirea veniturilor pe locuitor , valorificarea unor destinatii noi. Acest trend a avut de suferit in perioada crizei economice din anul 2008, dar pentru ca economia mondiala si-a revenit in prezent analistii economici sunt optimisti.

Acest trend de crestere a industriei turismului a avut loc si la nivelul economiei Uniunii Europene, astfel la nivelul anului 2008, turismul reprezenta 3,6% din PIB , adica 658,6 mld. dolari , estimandu-se ca la nivelul anului 2018 sa ajunga la 900,8 mld dolari , deci 3,7% din total. Si ramurile adiacente turismului va avea aceeasi crestere de la 10,2% la 10,7% din PIB pentru anul 2018.

In ceea ce priveste tara noastra, din pacate, avand un turism mai putin dezvoltat, aportul turismului la PIB este modest acesta fiind de 2,2% in anul 2008, ceea ce inseamna 9,1 miliarde lei, dar se estimeaza pentru anul 2018 ca acesta va fi de 3% din PIB, respectiv 25,6 miliarde lei, iar activitatile adiacente si dependente turismului vor avea o crestere pana la 59,1 miliarde in 2018.

Mai jos prezentam principalii indicatori la nivel mondial ai aportului turismului in dezvoltarea PIB-ul economiei.

Dupa prezentarea indicatorilor de mai sus constatam ca impactul turismului asupara economiei mondiale este unul pozitiv , cele mai favorizate fiind tarile dezvolatate economic unde investitiile in aceasta industrie de profil aduce venituri considerabile, mai defavorizate sunt tarile cu economie mai slaba deoarece veniturile din aceste servicii de cele mai multe ori nu se intorc tot in industria turistica sub forma de investitii, fondurile fiind dirijate in alte sectoare economice sau sunt folosite pentru plata datoriei externe.

Turismul contribuie si la asigurarea unei circulatii monetare echilibrate prin taxele si impozitele pe care le colecteaza , fiind o sursa de venituri importanta la buget.

Estimari si previziuni ale principalelor indicatori ai aportului turismului la

dezvolatarea economica la nivel mondial

Fig. 2. Structura indicatori la nivel mondial in turism

Sursa : Executive Summary, The 2008 Travel & Turism Economic Research

1.1.2. Efectele macroeconomice ale turismului

Un numar tot mai mare de analisti economici prin cercetarile si evaluarile pe care le-au intreprins au ajuns la concluzia ca activitatea turistica are o influenta economica tot mai mare asupra economiilor tarilor analizate.Astfel Organizatia Mondiala a Turismului a aratat ca sunt trei mari categorii de efecte asupra economiilor unei tari si acestea sunt:

• efecte globale si acestea pot fi efecte asupra economiei, in stimularea productiei, folosirea fortei de munca sau efecte in general positive sau negative.

• efecte partiale pot influenta echilibrului balantei de plati, a circulatiei masei monetare, a ratelor de schimb valutare, a modului de distributie a veniturilor sau a migratiei populatiei, a dezvoltarii regionale si a mediului rural in cazul dezvoltarii agroturismului.

• efectele externe care sunt influente asupra calitatii mediului, asupra schimbarilor sociale si culturale , obiceiurilor de consum, instruirii si educatiei profesionale si altele.

Efectele pozitive directe pe care o are turismul asupra economiei unei tari le putem enumera astfel: cresterea produsului intern brut si a veniturilor nationale prin aportul care-l aduce turismul din incasarile directe si indirecte ca urmare a sporului de vanzari, reechilibrarea balantei de plati ce se genereaza din volumul incasarilor valutare sau a exportului de turism, exploatarea turistica a unor resurse naturale sau antropice care prin intermediul turismului pot avea ca mai buna valorificare si de cele mai multe ori singura.Deasemenea si nu in ultimul rand un efect pozitiv il are in cresterea prosperitatii comunitatilor in care se desfasoara turismul prin dezvoltarea infrastructurii, a drumurilor, soselelor, prin crearea de mici ateliere mestesgaresti care pot pune in valoare traditiile locale si culturale, ocuparea fortei de munca in turism, valorificarea resurselor locale, etc.

Pe langa efectele pozitive directe le enumeram si pe cele indirecte care aduc plus valoare in produsul intern brut cum ar fi : crearea si mentinerea de locuri de munca in alte sectoare de activitate care deservesc productia turismului cum sunt constructiile, industria lemnului si a fabricarii mobilei, industria alimentara, comertul, servicii de telecomunicatii, industria materialelor sportive si de artizanat, industria usoara, a constructiilor de masini sau de transport, retelelelor de transport feroviare, auto, serviciilor financiare sau a oricaror forme de activitate ce pot fi implicate in activitatea de turism.

Astfel dacă se dorește efectuarea turismului balnear este nevoie de baze de tratament ce trebuiesc construite , generand front de lucru în domeniul construcțiilor pentru a se finaliza proiectele. Daca extindem problematica pe orizontala vedem ca si celelalte industrii sunt implicate , este nevoie de mobilier , de utilitati, dotări tehnice , infrasturctură , șosele , drumuri, personal angajat, care să producă toate acestea. Deci constatam ata o crestere a veniturilor indirecte cat si a produsului indirect din alte ramuri de activitate strans conectate in sistemul economic.

Sub alte aspecte ale afectelor pozitive indirecte putem enumera pe cele de ordin personal, adica o imbunatatire a calitatii vietii , a sanatatii, a refacerii capacitatii de munca a persoanelor incadrate in munca pe perioada concediilor, a imbogatirii culturii si a cunostiintelor generale.

In sprijinul masurarii ponderii industriei turistice si aprecierii aportului turismului la economiile locale, economistii folosesc o serie de indicatori macroeconomici din care enumerarm pe cei mai importanti:

• aportul încasarilor din turism în produsul național net sau în P.I.B (Aî )

Aî =(Σ It / P.N.N) × 100

în care It – încasari din turism; P.N.N.- produsul național net

• aportul turismului în exportul de marfuri (At)

At =(Ite/Em) × 100

în care Ite -încasari turisti externi; Em – exportul de marfuri

• ponderea cheltuielilor turistice în totalul cheltuielilor de consum (pc)

pc= (Σ Ct) / (Σ Cc) × 100

în care Ct, Cc = cheltuieli turistice respectiv cheltuieli de consum

• ponderea personalului din turism în populația activa (Pp)

Pp =( Pt / Pa) × 100

în care Pt , Pa – populația ocupata în turism, populația activă

• ponderea cheltuielilor turistice în importul de marfuri (Pi)

Pi=(Ce/Imp) × 100

în care Ce-cheltuielile turistice ale populației autohtone în alte țari;

Imp- importul de marfuri.

1.1.3. Efect multiplicator al turismului

Din acest punct de vedere efectul multiplicator al turismului consta in modificarile veniturilor economice survenite prin cheltuielile suplimentare pe care turistii le efectueaza in perioada sejururilor sau in scopul efectuarii acestora.

O definite data de Organizației Mondiale a Turismului efectului multiplicator al activitatii de turism poate fi definit ca “volumul suplimentar de venituri realizat de o unitate de cheltuieli a turistului, care va fi utilizat în economie”.

Potrivit manualelor sau literarturii de specialitate o formula de calcul asupra efectului multiplicator al turismului este:

k = 1 / (1 − c’)

unde:

k = este coeficientul de multiplicare si arată de câte ori se multiplică în economia națională fiecare unitate monetară cheltuită de turist

c’= este inclinația marginală spre consumul turistic si ne spune cu cât crește cheltuiala pentru consumul turistic la creșterea cu o unitate monetară a veniturilor din turism

Aceasta formula o gasim sub denumirea de modelul Keynesian.

Cheltuielile turiștilor pentru cazare, alimentație, transport, tratament, agrement, investițiile și exporturile legate de turism generează venituri. O parte a acestor venituri se "scurg" din economie sub forma importurilor necesare pentru turism, sub forma enomiilor populației sau a taxelor plătite către stat dar ceea ce rămâne va intra întro a doua rundă de cheltuieli, generând din nou venit. Procesul continuă, fluxul veniturilor diminuându-se în progresie geometrică, până când sumele respective părăsesc sistemul economic

Pe langa efectele directe si indirecte a efectului multiplicator a turismului pe care le-am aratat mai sus, mai exista si efectele induse in economia nationala si constau in faptul ca veniturile obtinute direct de sectorul turismului cat si a celor din sectoarele adiacente care sunt implicate direct sau indirect in productia de servicii turistice sunt reinvestite in ciclurile de productie de bunuri si servicii, astfel se constata un proces de multiplicare a cererii agregate la scară macroeconomică.

In concluzie, efectul multiplicator al turismului ne arata cat este de performant turismul intro economie si ce efecte genereaza pe termen scurt sau mediu schimbarile fenomenelor turistice. Aceste analize pot fi folosite pentru luarea deciziilor la nivel guvernamental a politicilor economice la nivel macroeconomic precum si monitorizarea impactului economic din punct de vedere al veniturilor, cheltuielilor, taxelor, impozitelor, ocuparea fortei de munca in turism.

1.1.4. Efecte socio-culturale ale turismului

Un impact pe care nu trebuie sa-l nelijam este acela asupra societatii si locuitorilor din regiunea in care se desfoasoara turismul. Prin continutul sau, activitatea de turism implica un intreg ansamblu de relatii intre turisti si comunitatile gazda sau populatia indigena din zonele vizitate de acestia. Impactul socio-cultural este privit ca modalitatea prin care vizitatorul sau turistul modifica cultura si sistemul de valori la populatia gazda sau invers, practic asistam la intalnirea dintre doua sau mai multe culturi pentru care se impune un anumit respect fata de acestea, atat la nivelul turistului cat si a populatiei gazda. Din punct de vedere cultural exista o diversitate remarcabila, iar prin activitatea de turism trebuie luate o serie de masuri sau manifestari de conservare a traditiilor, de comercializare a valorilor culturale nationale, se impune respectul si toleranta fata de alte culturi, promovarea identitatii culturale si nationale, conservarea cat mai autentica a traditiilor pentru a evita erodarea culturala, evitatarea imitatiei valorilor culturale straine si altele.

In opinia unor autori, eficienta sociala a turismului este reprezentata de contributia adusa de acesta forma de activitate pentru petrecerea eficienta a timpului liber , recomfortarea si recreerea oamenilor, refacerea aptitudinilor si capacitatii fizice, ridicarea nivelului de cunoastere si pregatire intelectuala, satisfacerea unor nevoi spirituale si psihice.

Este de la sine de inteles ca activitatea de turism nu se poate efectua decat in conditii de pace si de buna colaborare intre state, acesta fiind un important instrument de consolidare si mentinere a relatiilor internationale, a destinderii si pastrarii pacii, a dezvoltarii sentimentelor de simpatie, intelegere si toleranta, precum si indepartarii prejudecatilor a perceptiilor negative.

In anul 2000 a avut primul Summit Mondial al Pacii prin Turism unde mai multi lideri mondiali din industria turismului si calatoriei au ratificat “ Dclaratia de la Amman” prin care se recunooaste turismul ca find o industrie mondiala a pacii.

Deoarece activitatea de turism este una complexa , efectele acestuia in general sunt positive, dar pot aparea si efecte negative, ce nu sunt de dorit, dar in general acestea sunt de o slaba intensitate. Cele mai perioculoase efecte negative sunt cele din plan cultural, prin care se poate modifica sau pierde identitatea culturala sau traditia zonei turistice prin influentele ce se aduc in urma fluxului mare de turisti si mercantilizarea excesiva a culturii respective.

Cererea ridicata de catre turisti a suvenirurilor autentice, a obiectelor de arta, a manifestarilor culturale, a obiectelor mestesugaresti a determinat ca micii mestesugari sa se adapteze si sa creeze produse mai apropiate de gusturile cumparatorilor, schimband designul traditional pentru obtinerea de foloase banesti in detrimentul conservarii traditiilor.

Un alt efect negativ se poate observa prin aparitia conflictelor culturale generate de inegalitatea economica, deoarece turistii sunt persoane care fac parte din societati dieferite cu alt stil de viata, cu posibilitati economice ridicate consumul lor fiind unul important comparativ cu cel al comunitatilor vizitate, cheltuind sume importante de bani si comportandu-se intro maniera jignitoare la adresa localnicilor.Printre alte efecte negative a turismului putem enumera: exploatarea sexuala in scop comercial, programul prelungit al angajatilor, salarii mici, conditii de munca care lasa mult de dorit, ridicarea infractionalitatii ca furtul,inselaciunea, jocurilor de noroc interzise ce duc la schimbari de comportament negativ si degenerarea comportamentului social.

Cu toate acestea, analizand efectele positive si negative a turismului asupra omului modern se pot lua masuri de incurajare sau corectare a relatiilor culturale, de cunoastere reciproca, sa privim activitatea de turism la justa dimensionare in contextul economic mondial, pe fondul procesului de globalizare.

1.1.5. Forme de desfasurare a turismului

In functie de modalitatea de satisfacere a nevoilor recreative turismul intern si international poate imbraca diferite forme de desfasurare a lui intro gama larga de arnajamente turistice, bazandu-se pe oportunitatile si atractiile locale interesante sau neobisnuite.

Formele de turism sunt definite in functie de serviciile si/sau produsele asociate ori combinate si impreuna cu acestea au ca rezultat oferta turistica sau produsul turistic.Vom aminti cateva clasificari a formelor de turism.

Din punct de vedere a originii turistilor turismul poate fi clasificat in:

○ turism intern- in acest caz turistii sunt din respectiva si se practica in interiorul tarii de origine;

○ turism international- are loc atunci cand intervine deplasare in afara granitelor tarii lor de resedinta;

In functie de forma de vanzare a pachetelor turistice sau a vacantelor turismul este:

○ turism organizat- are loc atunci cand se angajeaza anticipat serviciile si se stabileste pe baza unor contracte a ofertele de servicii legate de cazare, masa, transport, tratament sau prin alte forme de angajamente luate de agentiile de turism la intelegere cu turistul in ceea ce priveste calatoria sau sejurul.

○ turism pe cont propriu- in acest caz turistul ia deciziile privind destinatia, cazarea, masa, transportul, modalitatea de agrement sau orice alt detaliu referitor la vacanta sa, mai este numit turism neorganizat.

○ turism semiorganizat sau mixt- in cazul turismului mixt sunt combinate celelate doua forme de organizare.

In functie de mobilitatea turistului se poate clasifica astfel:

○ turism itinerant sau de circulatie- presupune mobilitate mare cu vizitare a mai multor obiective turistice si stationari de 1-2 zile in acelasi loc.

○ turism de sejur – este acea forma de sejur in care toata perioada turistul isi petrece timpul in aceeasi locatie.Acesta poate fi un sejur scurt de 1-2 zile, sejur mediu de 10-15 zile si coincide cu toata perioada alocata vacantei si mai este sejurul lung cand acesta depaseste 30 de zile dedicate in special tratementleor de recuperare.

Din punct de vedere al periodicitatii avem turism:

○ turism continuu (permanent)- acesta este acel turism ce se poate organiza in orice perioada a anului cum ar fi cel cultural, de afaceri, etc.

○ turism sezonier- acesta este legat in special de conditiile mediului sau momentul desfasurarii anumitor evenimente, este cel mai intalnit deoarece tine de vara, de iarna , de ocazie.

○ turism de circumstanta- acesta este legat de anumite manifestari sau evenimente culturale , sportive, festivaluri,etc.este ocazional.

Dupa modul de utilizare a mijloacelor de transport turismul poate fi: turismul pedestru, turism rutier, turism feroviar, turism naval, turism aerian.

Dupa motivatia deplasarilor turismul poate fi:

○ turismul de recreere si agrement – este cea mai intalnita forma de turism si principalul scop de petrecere a timpului liber sau a vacantelor de catre turisti, este facut de toate categoriile sociale.

○ turismul de tratament si cura balneara – acest tip de turism are ca scop intretinerea si tratarea starii sanatatii, a reducerii surmenajului sau a bolilor profesionale cu ajutorul izvoarelor termale si balneare, a namolului. Acest tip de turism este mai redus ca cel precedent si este dominat in principal celor de varsta a treia sau persoanelor cu afectiuni cronice

○ turismul sportiv

○ turismul stiintific

○ turismul de cumparaturi

○ turismul de afaceri

O alta clasificare a turismului o putem face dupa caracteristicile geografice a locurilor de desfasurare a activitatii turistice:

○ turismul de sejur pe litoral – practicat pentru cura cu aerosoli, sporturi nautice, recreere si tratamente.

○ turism de sejur in statiunile montane – se practica schi, saniuta, snowbord

○ turismul in statiunile balneo-climaterice – este destinat tratamentelor de intretinere si recuperare.

○ turismul cu caracter special- acesta poate fi vanatoare si pescuit sportiv, congrese, conferinte.

1. 2. Necesitatea dezvoltarii durabile a turismului

Datorita schimbarilor intervenite atat la scara planetara cat si individuala, a evolutiei contemporane la nivelul intregii lumi, prin efectul globalizarii, dezvoltarea economica din toate domeniile, impune ca si sectorul serviciilor in turism sa tina pasul si chiar sa vina cu noi viziuni asupra activitatii acesteia. O astfel de abordare este cea de “dezvoltare durabila ce promoveaza ideea echilibrului intre cresterea economica, echitate sociala, utilizarea rationala a resurselor si conservarea mediului inconjurator. Elementul –cheie al dezvoltarii il reprezinta reconcilierea intre dinamica economico-sociala si calitatea mediului si ca urmare , promovarea unui proces integrat de colaborare si luare a deciziilor, la nivel global, regional, national sau local”.

Importanta acestei abordari consta in faptul ca mentinerea unui mediu natural cat mai curat si bine conservat sa ofere agentilor economici de turism materie prima permanenta si de calitate care sa genereze un turism durabil si obligatoriu sa realizeze un echilibru stabil intre cele trei dimensiuni majore a evolutiei si anume cea ambientala, cea conomica si socio-culturala pe termen lung.

In opinia Organizatiei Mondiale a Turismului aceasta considera ca: “Resursele turismului aparțin moștenirii comune a omenirii: comunitățile în teritoriile cărora ele sunt situate au drepturi și obligații speciale în privința acestora” (OMT– Codul global de etică pentru turism – Octombrie 1999, Santiagode Chile) 

În viitor, pentru ca turismul durabil să devină cu adevărat o modalitate/filozofie de a practica toate formele de turism de masă, este nevoie de implicarea mai multor actori. In primul rând, comunitatea academică trebuie:

• să se implice și să colaboreze cu industria turistică;

• să cerceteze probleme legate de guvernanță și reglementare;

• să cerceteze piața și să caute noi soluții de promovare;

• să cerceteze rolul pe care îl are mass-media în formarea opiniilor;

• să folosească ideile dezvoltate de științele sociale pentru a explora modul de luare a deciziilor și tendințele sociale (dupa Lane, 2009:28)

1.2.1. Obiectivele si formele dezvoltarii durabile a turismului

Conform proiectelor si politicilor de dezvoltare regionala a Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice iata care este pozitia acestuia:

“Obiectivele de baza ale politicii de dezvoltare regionala sunt urmatoarele:

♦ diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltarii echilibrate si pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare intarziata); preintimpinarea producerii de noi dezechilibre;

♦ ideplinirea criteriilor de integrare in structurile Uniunii Europene si de acces la instrumentele financiare de asistenta pentru tarile membre (fonduri structurale si de coeziune);

♦ corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; stimularea cooperarii interregionale, interne si internationale, care contribuie la dezvoltarea economica si care este in conformitate cu prevederile legale si cu acordurile internationale incheiate de Romania. 

Principiile care stau la baza elaborarii si aplicarii politicilor de dezvoltare regionala sunt:

♦ descentralizarea procesului de luare a deciziilor, de la nivelul central/guvernamental, spre cel al comunitatilor regionale;

♦ parteneriatul intre toti actorii implicati in domeniul dezvoltarii regionale;

♦ planificarea – proces de utilizare a resurselor (prin programe si proiecte) in vederea atingerii unor obiective stabilite;

♦ cofinantarea – contributia financiara a diversilor actori implicati in realizarea programelor si proiectelor de dezvoltare regionala”.

Din aceasta strategie face parte accesarea fondurilor europene conform programelor operationale pe perioada 2014-2020 conform “Dezvoltarea Locală plasată sub Responsabilitatea Comunității“ (CLLD). CLLD va promova incluziunea socială și combaterea sărăciei în comunitățile marginalizate, prin strategii de dezvoltare locală, cu sprijinul alocărilor financiare din cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020 (Axa Prioritară 9 – www.inforegio.ro) și Programului Operațional Capital Uman 2014-2020 (Axa prioritară 5 – www.fonduri-ue.ro). Pe baza acestui proiect de dezvoltare regionala si turismul poate beneficia de dezvoltare in zonele cu potential georgrafic favorabil, se pot accesa fonduri europene care sa genereze locuri de munca, precum si specializarea sau recalificarea resursei umane in domeniu serviciilor.

Autoritatea Nationala a Turismului a demarat o serie de proiecte de dezvoltare a turismului la noi in din care enumeram:

Desemnarea destinațiilor ecoturistice ale României 

Proiectul EDEN

Proiectul Sagittarius

Obiectivele proiectului Sagittarius sunt următoarele:

• creșterea atractivității turistice a zonei incluse în proiect prin medierea conflictelor dintre protejarea, conservarea și utilizarea turistică a patrimoniului cultural și natural;

• înființarea de incubatoare de afaceri  la nivel local pentru valorificarea durabilă a patrimoniului, prin instruirea de grupuri țintă relevante;

• punerea la dispoziția întreprinzătorilor locali de instrumente și metode pentru elaborarea și implementarea cu succes a produselor și serviciilor turistice de patrimoniu,  cu scopul regenerării economice la nivel local;

• comunicarea valorii patrimoniului local comunității, prin implicarea tinerilor în procesul de planificare și de management.

1.2.3. Necesitatea certificarii calitatii serviciilor in cadrul dezvoltarii

durabile a turismului

Nu se poate vorbi despre o dezvoltare durabila a turismului fara a aduce aceste servicii la numite standarde ce s-au stabilit atat la nivel national dar mai ales international, ori aceste standarde tin cont de anumite particularitati ale consumului turistic. In primul rand cererea de servicii turistice este in continua ascensiune, nu este ritmica si nici o dispersie unitara catre toate destinatiile turistice, are un caracter sezonier, iar in timp ce priveste cererea ce are un puternic caracter de elasticitate, oferta este destul de rigida din punct de vedere a timpului si spatiului si este orientata spre acoperirea perioadelor de varf de sezon, ramanand neexploatat extrasezonul in intregime sau la capacitate mica. Deasemenea oferta turistinca este perisabila , nu poate fi stocata si nevalorificarea ei duce la pierderea potentialului turistic, de aceea o combinare inteligenta a resurselor materiale cu elementele de atractie a patrimoniului natural duce la cresterea veniturilor prin diversificarea pachetelor turistice, acestea putand avea un puternic caracter de personalizare in functie de varsta, ocupatie, sex, nivel de venituri, grad de cultura si altele.

In consecinta, satisfacerea cerereii turistice este un amalgam de masuri organizatorice, investitionale, creative pentru a raspunde exigentelor si asteptarilor din partea turistilor, fiecare cu personalitatea sa, cu alte cuvinte daca una din asteptarile clientilor nu-si gaseste imaginea in calitatea serviciilor ar putea determina degradarea toatala a intregului pachet oferit acestuia.

Dintre cele mai elementare si de baza masuri de asigurare a calitatii serviciilor amintim: igiena, accesibilitatea fara bariere discriminatorii, transparenta prin care se asigura legitimitatea asteptarilor, autenticitatea sau surprinderea cu anumite servicii si nu in ultimul rand armonia cu personalul de contact sau mediul natural.

In “Ghid pentru autoritatile locale cu privire la turismul durabil” prezentat de Organizatia Mondiala pentru Turism (OMT) , acesta defineste calitatea servciilor astfel: “Mentinerea durabilitatii in turism necesita un management adecvat si prin impactul socio-economic, necesita stabilirea unor indicatori ai mediului si ai pastrarii calitatii produselor turistice si a pietelor turistice. Nu poate exista durabilitate fara calitate.”

In opinia specialistilor calitatea reprezinta nivelul de satisfactie a clientilor acest lucru constand in:

informare corecta si complecta a serviciilor;

relationare cat mai eficienta a personalului de contact si cu o impresie cat mai buna despre acestia;

obtinerea unor servicii sau rezultate pe masura asteptarilor

un pret rezonabil pentru posibilitatile clientilor, o facturare exacta si corecta conform cu consumul;

dupa zicala ‘clientul nostru – stapanul nostru’ disponibilitate toala in fata clienului in orice moment sau situatie;

tratament adecvat si prioritar asupra cerintelor clientilor;

tendinte de perfectionare cu tinte spre excelenta.

Calitatatea in domeniul servciilor este reglementata pe baza a noua factori care determina aprecierea calitatii si este legiferata prin Ordonanta Guvernului nr.21 din 1992 si acestea sunt : accesibilitatea la serviciu, comunicarea, competenta profesionala a personalului, ospitatlitatea, credibilitatea fata de firma ofertanta, reliefabilitatea, consistente si prestate cu acuratete, minutiozitate pentru a castiga incredere, responsabilitatea personalului, securitatea, intelegerea si cunoasterea manifestarilor de consum.

Standaredele ISO 9000 este sistemul calitatii care reglementeaza toate etapele de productie sau producere a unui serviciu ori bun de cand ia nastere si pana ce acesta se consuma, desi in servciile de turism este mai greu de implementat datorita caracterului omogen, diversificat si particularizat al acestuia, totusi pentru o categorie de servicii de baza acestea pot fi standardizate. Prin certificarea standardelor de calitate o unitate de turism are numai de castigat intrucat confera executarea serviciilor in mod consecvent conform specificatiilor, reduce cheltuielile de servuctie, ofera multa incredere si siguranta in fata clientilor prin reducerea reclamatiilor si implicit a cresterii vanzarilor.

2. Categorii de potențial turistic

2.1. Aspecte teoretice ale potentialului turistic

Aspectele teoretice a notiunii de potential turistic pleaca de la intrebarile: ce reprezinta potentialul turistic si ce reprezinta atractiile turistice. Le putem defini astfel:

• potentialul turistic este definit la modul general ca ansamblul elementelor ce se constitue ca atractii turistice si care se preteaza la amenajarea lor pentru vizitarea si primirea calatorilor;

• atractiile turistice au o sfera mai restransa, fiind vorba doar de elementele care atrag atentia, produc interes si impresii si pentru care ia nastere si interesul calatoriei.

• resursele turistice se refera atat la obiectivele de vizitare cat si la modalitatile de finantare, a mijloacelor necesare pentru efecturea concediilor, excursiilor sau mai pe scurt a actului de turism.

• fondul turistic reprezinta totalitatea resurselor naturale, antropice si culturale ce pot fi folosite in scop turistic.

Datorită poziție geografice a României pe batrânul continent Europa, adica in sud-estul central a ei în zona Balcanică, beneficiază de o diversificată formă de relief, pe teritoriul țării putem întâlni munți, podișuri, dealuri, câmpii, râuri, pârâuri, ape minerale si termale, lacuri, mare, deltă, mai mult decât si-ar dorii orice altă țară, doar deșert nu avem. Toate aceste forme de relief dă posibilitate sectorului de turism să stabilească o diversificată si variată ofertă de servicii.

Pe lângă amplasarea geografică favorabilă, noastra mai are de oferit si o bogată istorie, aici găsidu-se urme ale civilizației umane de peste 7000 de ani, civilizație ce a plecat în întreaga Europă. Istoria și-a lăsat amprenta asupra fondului cultural-istoric, astfel s-au pastrat multe vestigii arhelogice si arhitectonice precum si un bogat patrimoniu etnofolcloric.

Aceste resurse naturale si antropice pot fi exploatate si puse in valoare printr-un turism bine organizat, dezvoltat si structurat împreună cu toate elementele implicate în oferta turistică asa cum arătăm în fig.3.

Fig. 1.2. Structura patrimoniului turistic

Potentialul turistic natural inseamna un cumul de resurse turistice pe care le ofera cadrul natural prin componentele sale, respective relief si structura geologica, clima, bogatia si diversitatea apelor, flora si fauna, zone naturale protejate, peisaje naturale si multe altele precum si acele elemente naturale care au suferit modificari sau au fost crete prin interventia omului. Potentialul antropic face referire la toate obiectivele cu rol cultural-istoric, tehnico-economic si socio-demografic ce pot genera fluxuri turistice sau oferta turistica potentiala.

La patrimoniu turistic se adauga structurile de cazare in proprietate privata, de stat sau mixte sub toate formele ei de constituire ( hoteluri, moteluri, vile, pensiuni, campinguri,etc.) la care luam in considerare dotarile, amplasarile cestora, calitatea serviciilor oferite de acestea, clasificarea acestora pe categorii de cazare, etc.

Bunurile alimentare si industriale sunt acele bunuri care contribuie la complectarea ofertelor de cazare si care au rolul de a asigura necesarul tuturor mijloacelor materiale pentru efectuarea unor servicii complecte si de calitate la standardele asteptate de turisti cum ar fi: alimente, bauturi, restaurante, mijloace de transport, porturi, aeroporturi, centre de inchirieri de diverse materiale, etc.

Infrastructura generala si turistica face referirie in special la caile de acces spre destinatiile turistice fie terestre, aeriene sau navale prin sosele, aeroporturi, gari, aerogari, masini, avioane, nave, fie la totalitatea unitatilor de cazare, de alimentatie, a instalatiilor de agrement, a instalatiilor de tratament cu rolul de a pune in valoare resursele naturale si antropice, iar nivelul lor de dezvoltare duce la valorificarea industriei turistice. Tot din infrastructura generala face parte si unitati comerciale, institutii administrative, financiar-bancare, sanitare, sportive, culturale sau retelele de apa, curent, telecomunicatii, care au rolul de a deservi actul de turism.

Forta de munca are cel mai important rol in producerea serviciilor turistice impreuna cu baza materiala, iar acest lucru se poate realiza printr-o structura, aptitudine si calificare profesionala ridicata, binenteles motivata material si profesional.

Conditiile de comercializare pot avea mai multe forme, dar in general tine de existenta unor agentii de turism care au rolul de a produce si vinde produsul turistic sau pachetele de servicii catre turisti. Acestea se efectueaza in general la sediile agentiilor de turism si in baza unor contracte ce se incheia intre agentie si turist, contracte ce fac obiectul de vanzare-cumparare a produselor turistice.

2. 2. Potentialul turistic natural

In cadrul ofertei turistice cel mai important pilon il constitue potentialul natural format dintro multitudine de elemente naturale create de natura si pe ca tara noastra le detine, o adevarata bogatie naturala ce o vom descrie pe larg cu toate formele de relief care pot fi sau sunt exploatate turistic, constituind elementele fundamentale de creare a ofertei turistice.

Datorita diversitatii componentelor cadrului natural, dezvoltarea turismului este o oportunitate greu de neglijat cu un rol principal in acest sens. Cadrul natural il constitue in principal relieful evidentiat prin diversitate cu precadere de cel muntos unde spectacolul naturii este desavarsit prin multitudinea de privelisti si minuni peisagistice.

Pe langa resursele turistice naturale si calitatea mediului reprezinta o conditie esentiala in efectuarea si dezvoltarea turismului de aceea se considera parte componenta a potentialului turistic natural.

Mai jos prezentam formele de relief ce configureaza potentialul natural turistic al Romaniei prin harta geografica de la fig.

Fig.2.2. – harta reliefului

In schema potentialului turistic natural intra o serie de elemente de ordin natural care contribuie la petrecerea timpului liber, a vacantelor si la atragerea unor fluxuri turistice din partea vizitatorilor. Acestea sunt:

• relieful si structura geologica;

• clima;

• hidrografia;

• vegetatia;

• fauna;

• natura.

Toate aceste resurse ce la gasim pe teritoriul tarii prin continutul, valoarea si calitatea lor pot fi exploatate si valorificate in activitatea de turism, fie in mod individual, fie combinate intre ele sau impreuna cu obiective de tip antropic.

Astfel se pot crea o diversitate de trasee turistice sau circuite care pot atrage atentia turistului prin variatia ofertelor.

Schema potentialului turistic natural

Fig.3.2. Potentialul turistic natural

2.2.1. Relieful si geologia

Din punct de vedere al reliefului, formele acestuia pot exista intr-o paleta foarte variata si avem: munti, dealuri si podisuri, campie, cheii si defile, pasuri, litoral sau delta ceea ce ne ajuta la crearea unor atractii turistice foarte diversificate.

Din categoria de relief si geologie se gasesc trepte si forme de relief (munti, podisuri, campii), peisaje geomorphologice (vai, chei, pasuri, defile), forme bizare de relief si structuri geologice (piscuri, sei, chei) si monumente ale naturii (pesteri, arii protejate natural)

Binenteles cei mai atractivi sunt muntii, prin abrupturile, crestele si piscurile lor muntoase si care ocupa o treime din suprafata tarii, unde pe culmile inalte, la altitudini de peste 2000 de metri, atractia turistica consta in peisajele alpine, cu pajisti bogate unde pastoritul si unele sarbatori traditionale sunt pastrate pana azi, sau se pot intalni varfuri si creste ce se pot impune prin grandoarea si frumusetea formelor sale. In zonele inferioare se intalnesc reliefuri glaciare, sterne sau creste zimtate si custuri specifice.

Craterele si conurile vulcanice sunt localizate numai in anumite regiuni unde activitatea vulcanica a fost sau este intensa, iar spectaculozitatea lor consta in fizionomia lor specifica, neintalnita la alte forme muntoase.

In reliefurile glaciare s-au format lacuri in urma topirii ghetarilor sau putem intalni lacuri formate in urma activitatii vulcanice. Nu doar lacurile sunt cele ce pot fi intalnite in masivul Carpatilor ci si o multitudine de izvoare de raurilor si pararuri sau ape termale si minerale.

Lacurile de munte, oglinzile de apa naturale sau artificiale, diverse cascade formeaza si acestea puncte turistice de interes prin statiunile construite in jurul acestora cu valente turistice in tratamentele balneare sau pentru recreere si odihna.

O alta forma de relief se poate intalni si in interiorul muntilor si facem referire la un important potential speologic prin existenta a nenumarate pesteri ce dispun de o valoare estetica si stiintifica deosebita, recunoscuta la nivel European , reprezinta un adevarat potential turistic si de cercetare speologica. Numarul pesterilor de la noi din este 10900 ceea ce confera Romaniei pozitia a treia in Europa dupa fosta Iugoslavie si Franta. Puternica atractie exercitata de pesteri o consta in marimea si forma cavernelor, prezenta speleotermelor, a raurilor si lacurilor subterane, prezenta unor relicve paleontologice si arheologice, a climatului cu valente curative,etc

Alte forma de relief la fel de impresionante si in deosebi spectaculoase sunt cheile carstice, pasurile, trecatorile si defilee toate acestea isi aduc aportul la frumusetile si atractiile turistice ce maresc potentialul turistic prin concentrarea fluxului de turisti pe anumite directii preferentiale. Sculptarea lor se datoreaza realizarii prin captare sau stapungere morfohidrografica de amploare ce a detarminat aparitia peretilor cu o mare declivitatea si fragmentare morfologica.

Ponoarele aparute ca rezultat al fragmentarii terenului, specifice reliefului carstic, sub actiunea unor rauri sau parauri formand adevarate prapastii si care au dat nastere la faleze abrupte la baza carora curg apele.

Ravinarile sunt catalogate ca dezechilibre ale peisajului ce iau nastere prin fenomene naturale de erodare intensa a terenurilor prin spalarea rapida a straturilor depuse indiferent de grosimea sau vechimea acestora si da forme interesante a relifului fiind extrem de fragmentat, cu abrupturi, turnuri, vai si creste in miniatura. Aceste obiective pot fi cunoscute si apreciate pentru peisajul lor deosebit.

Potentialul turistic din zona monatana o constitue in perioada de iarna domeniul schiabil ce se poate desfasura de la altudini intre 1200-1400 m dar se poate practica si de la 800 de m sau la 2200 m. Acest sport se poate practica in conditii de iarna favorabile, ferit de fenomene meteorologice extreme cum este viscolul sau avalanse de zapada. Datorita amenajarilor pe domeniul schiabil a transporturilor pe cablu, respectiv a teleschiurilor, a telescaunelor, telegondolelor si telecabinelor precum si a iluminatului nocturn, precum si configurarea partiilor in functie de dificultate sau lungime maresc aportul in valoarificarea potentialului si atractiei turistice pe perioada vacantelor sau concediilor de iarna a turistilor.

Din punct de vedere statistic, potentialul turistic montan este asigurat de totalul structurilor turistice construite in zona montana si care pot asigura cazarea in functie de categorii de confort si servicii conexe astfel incat se poate exploata aceasta forma de turism in conditiile cerute de vizitatori dupa potentialul financiar al fiecaruia.

Zona poate fi exploatata pe toata perioada anului, nu doar in sezonul rece, acesta oferind in perioada de vara posibilitatea practicarii turismului montan pe diferite trasee amenajate cu grade diferite de dificultate in functie de pregatirea fizica a turistului.

Statistic se considera ca zona are potentialul turistic cel mai ridicat deoarece sezonalitatea turistica practic nu exista deoarece are de oferit posibilitati de recreere pe toata perioada anului.

Dealurile si podisurile sunt si ele inscrise in potentialul turistic natural chiar daca peisajele nu sunt la fel de spectaculoase ca in zona montana, dar si aici se gasesc forme de relief diversificate prin alternanta de dealuri si vai sau depresiuni, imbogatite de paduri, pasuni, plantatii de pomi si vita de vie. Dintre cele mai de interes atractii turistice prin fenomenele geologice care au loc in aceste zone sunt: Vulcanii Noroiosi de la Paclele Mari si Paclele Mici, Rapa Rosie din judetul Alba, Focurile Nestinse de la Andreiasu de Jos din judetul Vrancea . Toate acestea se pot impleti cu obiectivele cultural-istorice si ar forma un potential natural valoros.

In zona subcarpatica si a podisurilor se poate beneficia si valorifica potentialul turistic a resurselor de ape minerale cu rezerve apreciabile si variabile a calitatii si compozitiei minerale a acestora. Se gasesc diverse ape minerale bogate in cloruri sodice, calciu, sulf, iod, brom, unele oligominerale, ape hipotone, recomandate in cure pentru boli reumatismale, afectiuni respiratorii, boli renale, urinare, afectiuni digestive si hepatobiliale sau afectiuni neurologice periferice si pot fi folosite in cura interna sau externa. Acest potential al resurselor minerale sunt exploatate in multele si splendidele statiuni balneoclimaterice ce sunt raspandite in intreaga , iar impreuna cu frumusetea peisajului si aerul curat ozonificat, se obtin rezultate remarcabile prin tratamentele efectuate.

Campiile sunt parte a potentialului natural dar in general mai putin ofertante ca atractie turistica ele putand oferi numai areale forestiere, vegetatie cu flora specifica, retea hidrografica cu rauri si lacuri dulci sau sarate, ape minerale sau namoluri. In zona de campie exista o serie de statiuni balneare care contribuie la potentialul turistic al zonei.

Litoralul este cea mai atractiva zona turistica, mai ales in sezonul estival, il constitue desigur Litoralul Romanesc de pe malul Marii Negre, este considerat perla turismului intrucat in perioada de trei luni cat dureaza sezonul de vara aici se inregistreaza cea mai mare fluenta de turisti, ajungand la o ocupare de aproximativ 200000 de turisti pe zi in varful sezonului cazati in unitati turistice. Tot pe litoral gasim si o serie de lacurile sarate sau ape dulci cu potential terapeutic important care contribuie si ele considerabil la oferta turistica a zonei, asfel avem Lacul Techirghiol, Mangalia, Siutghiol, Neptun, Jupiter.

O parte neexploatata la adevarata ei capacitate din sfera resurselor balneare de mare valoare terapeutica a litoralului o consta tratamentele cu namolurile sapropelice si de turba, dealtfel cererea de cazare in acest scop fiind de 12% din capacitatea hoteliera de pe litoral.

Inca din 1993, Delta Dunarii, a fost recunoscuta ca rezervatie biosferica si incadrata ca patrimoniu mondial natural, are un potential turistic imens prin unicitatea ei la nivel european. Formele de turism ce se pot practica aici sunt turismul itinerar cu ajutorul barcilor, vaselor, salupe, etc, turismul culinar pentru diversele retete pescaresti sau alte forme mai moderne cum ar fi bird-wachingul, photoshooting-ul si in principal promovarea ecoturismului sau a turismului stiintific, toate fiind forme de turism nepoluante ce nu duc la dezechilibre a ecosistemului deltaic.

Din pacate, ca in orice sector din turism si aici, potentialul turistic este slab dezvoltat din cauze economice, nefiind exploatat la adevarata lui valoare.

Monumente ale naturii si zone protejate de interes national sub forma de parcuri sau rezervatii sunt destul de numeroase si variate, ele fiind importante sub aspectul estetic natural, dar si din punct de vedere stiintific si educativ. De obicei in aceste zone se poate face turismul stiintific, de cunoastere, sunt distincte ca obiective turistice, dar se poate face si turism de relaxare si refacere psihica.

In cadrul potentialul turistic natural aceste zone protejate datorita faunei si florei bogate si diversificate precum si existenta unor specii de plante si animale pe cale de disparitie, sunt considerate monumente ale naturii de interes national fiind considerate elemente de atractie turistica valoroase si nu toate sunt deschise in totalitate circuitului turistic, accesul fiind redus ca arie de vizitare, altele au un regim strict protejat accesul fiind doar pentru cercetare stiitifica si refacerii ecosistemelor.

Structurile geologice caracterizate prin unicitate se erijeaza adesea in puncte de mare concentrare a cererii turistice, atractivitatea lor fiind determinate de grandoarea desfasurarii, fizionomia incredibila si unica create de coloanele bazaltice. Tot din structuri geologice fac parte si formatiunile calcaroase fragmentate sau dislocate, ce apar ca masive izolate si diversifica peisajul aducand un plus din punct de vedere estetic.

La scara regionala, formele de relief constitue adevarate valori in asociatiile peisagistice de mare relevanta atractiva.

2.2.2.Clima

Daca relieful asigura suportul material al activitatii turistice si recreative, climatul devine starea lor de desfasurare, genereaza “atmosfera” favorabila sau nefavorabila actului recreativ si poate sa stimuleze sau sa inhibe derularea acestuia.

Din punct de vedere climateric potentialul turistic este puternic influentat intrucat valoarea temperaturilor in sezonul de vara sau iarna este de mare importanta sau nivelul precipitatiilor ce determina ambianta necesara desfasurarii turismului. O serie de indici bioclimatici cum sunt de exemplu confortul termic, stresul climatic, pulmonar ne spun faptul ca unele zone sunt mai mult sau mai putin solicitante. Adaptarea organismului in perioada de vara este mai greu de facut in zona litoralului, Baraganului sau pe muntii inalti, pe cand la altitudini de 1000 m, organismul depune mai putin efort de adaptare. Pe de alta parte daca nu sunt temperaturi inalte in perioada estivala pe litoral sau precipitatii abundente sub forma de zapada in perioada de iarna in zona , afecteaza intreaga activitate turistica din sezonul respectiv precum si numarul de turisti doritori de recreere conform sezonului.

Climatul estival are un caracter cu nebulozitate redusa, temperature optima sau insolatie mare, vanturi putin intense si reduse ca frecventa, durata de stralucire a soarelui este cea mai lunga din an. Asta determina efectuarea unor terapii heliomarine sau a drumetiilor montane, propice iesirilor la iarba verde. Climatul estival se mai caracterizeaza printr-un varf al cererii turistice, majoritatea turistilor alocand resurse materiale pentru concedii in aceasta perioada.

Climatul de iarna este definit prin precipitatii abundente sub forma de zapada, temperaturi scazute, nebulozitate accentuata astfel ca pentru sezonul de iarna cantitatea de zapada este o resursa capitala pentru zona .

Climatologia este un mijloc de terapie eficient in cazul unor afectiuni si pentru practicarea unor sporturi fiind un element indispensabil, constituind principalul motiv pentru deplasare.

Unele fenomene hidrometeorice cum sunt furtunele, tornadele, piatra pe timpul verii sau poleiul, chiciura, viscolele pe timpul iernii defavorizeaza turismul, asfel incat o frecventa intensiva a acestora duc chiar la ratarea sezonului.

2.2.3. Hidrografia

In componenta hidrografiei intra totalitatea surselor de apa freatica, izvoarelor, raurilor, apelor minerale, lacurilor naturale si antropice, cascadele, izbucuri si gheizere, Marea Neagra. Hidrografia se defineste ca o vasta retea de rauri, cu debite semnificative sub diferite forme peisagistice, situate la diverse trepte de altitudine constitue unul factorii determinanti ai turismului.

Lacurile de munte, fie ele glaciare sau vulcanice, oglinzile de apa naturale sau artificiale, lacurile sarate, lacurile de campie formeaza si acestea puncte turistice de interes prin statiunile construite in jurul acestora cu valente in tratamentele balneare sau pentru recreere si odihna. Creeaza ele insele elemente de mare spectaculozitate devenind obiective turistice importante.

Apele minerale, termale si termominerale alcatuiesc o categorie aparte de resurse atat din punct de vedere al valorii lor cat si a functiei lor turistice. Ele se gasesc cantonate la mare adancime si sunt aduse la suprafata fie prin izvoarele proprii, fie prin forari la adancime. Propietatile lor curative fac din aceste resurse adevarate comori pentru tratarea diferitelor afectiuni dar si pentru exploatarea recreativa in stranduri si piscine. Cele mai raspandite sunt apele carbogazoase, urmate de cele clorurate sodice si sulfuroase.

In prezent se gasesc circa 160 de statiuni cu factori naturali ce sunt exploatati pentru cure si tratamente balneare sau complexe sanatoriale. In aceste statiuni bazele de tratament ofera atat cazare si masa precum si diagnostic, tratamente sau cure medicale in asa fel incat serviciile balneoclimaterice sunt oferite in pachete complecte. Statistic, in Romania functioneaza circa 40 de statiuni de acest gen, cu baze de tratament complete, iar unele hoteluri din aceste statiuni asigura conditii de tratament pe toata perioada anului, cele mai intalnite fiind bazele de tratament cu ape termale, iar numarul procedurilor fiind unul foarte mare.

Datorita bogatiei naturale specifice acestei categorii de potential turistic, a factorilor naturali de cura dar si prin eficienta lor de necontestat, recunoscut la nivel international, detine o pozitie superioara in topul tarilor cu resurse similare, potentialul balnear fiind unul cu elemente de originalitate si superioritate.

Turismul balnear si curele balneomedicale este considerat o forma deosebita a turismului ce este practicat de acei care doresc sa rezolve o problema medicala, de cei care doresc sa previna anumite boli la care sunt predispusi sau de cei care doresc o relaxare terapeutica pentru imbunatatirea calitatii vietii, a recuperarii starii energetice.

Din totalul statiunilor existente la noi doar 13 sunt aduse la standarde internationale si care prezinta interes pe pietele externe.

Apele curgatoare sunt cele mai numeroase la noi, iar potentialul lor consta in practicarea unor sporturi nautice, posibilitati pentru plaja si baie, a pescuitului sportiv, prin amenajarile hidrotehnice iar pe raurile mai mari se poate naviga cu barci de dimensiuni mai mici in “expeditii nautice”. Pe cursul lor se pot vedea diverse forme de caderi de apa cum sunt cascadele, unele chiar spectaculoase astfel ca devin atractii turistice de mare interes.

O alta prezenta hidrografica o constitue iazurile si lacurile artificiale special create in scop turistic si de relaxare pentru pescuitul sportiv, sau pentru alimentare cu apa si irigatii.

Marea Neagra are un loc importanta in potentialul hidrografic prin litoralul sau si ofera posibilitatea desfasurarii turismului de relaxare prin plaja, inot, baie, agrement nautic, talazoterapiei, pescuitului, etc.

Constructiile hidrografice de acumulare cum sunt barajele hidroenergetice ce au fost construite in scop economic, au modificat peisajul natural devenind atractii turistice, au intrat in circuitele turistice ca obiective de vizitat sau pentru agrement nautic.

Fluviul Dunarea este cea mai mare apa ce strabate tara noastra, el izvoreste din Muntii Poiana Neagra in Germania si strabate 10 tari de la vest la est si se varsa in Marea Neagra printr-o delta numita Delta Dunarii. In zona Deltei Dunarii mai exista o serie de lacuri din lunca ce sunt destul de numeroase si care pot atrage prin aspectele peisagistice si a fondul piscicol pe care-l detine.

2.2.4. Vegetatia

Vegetatia este formata din toate tipurile de paduri, flora specifica, plante ierboase, curiozitati floristice si paduri de interes social.

Rolul turistic al vegetatiei consta in :

• compozitia asociatiilor vegetale;

• prezenta unor plante endemice si relicte;

• prezenta unor plante cu modificari teratologice;

• dimensiunea si varsta anumitor plante;

• vegetatie ca ambianta specifica a unui ecosistem.

De regula peisajul vegetativ se integreaza cu celelelate peisaje naturale (carstice, montane, de podisuri, de dealuri, etc.) si impreuna fac un valoros potential turistic. Importanta vegetatiei este deosebita prin diversitatea peisagistica, estetica, prin rolul de ionizare sau purificare a aerului pe care o genereaza.

In zona montana intalnim paduri de conifere si foioase care pe langa rolul economic si de protectie pe care il au, ofera si conditii de recreere, agreement si favorizeaza drumetiile lungi, acestea se pot intrepatrunde cu pajistile alpine in care se mai practica pastoritul.

In cazul plantelor endemice si relicte acestea devin atractii turistice de prim rang, ele sunt mai rar intalnite si ocupa un anumit ecotop, dar pentru cunoscatorii florei devin obiective importante si de interes. Pentru protejarea acestora s-au infiintat rezervatii forestiere sau floristice in care sunt stabilite reguli in vederea pastrarii si perpetuarii speciei.

Plantele teratologice sunt acelea care sub influenta anumitor factori sau fenomene au suferit dieverse modificari in fizionomie sau in desfasurarea ciclurilor vegetale, devenind si ele atractii turistice.

In marile orase atractia turistica din punct de vedere turistic o detin parcurile si gradinile botanice special amenajate pentru prezentarea unor specii fie adaptate pentru clima noastra fie pastrate intr-un spatiu delimitat (sere) unde li se ofera mediul necesar pentru conservare.

La analiza potentialului turistic natural putem lua in considerare orice forma naturala dintr-o arie restransa a unui teritoriu reprezentata prin vegetatie pe care nu am prins-o in descrierea potentialului turistic natural a tarii si care printro amenajare adecvata, o promovare pe masura, poate atrage vizitatorii in circuitele turistice oferite spre vizitare.

2.2.5. Fauna

Din categoria faunei face parte fondul cinegetic, fondul piscicol si speciile faunistice protejate in rezervatii stiintifice.

Fondul cinegetic la noi este alcatuit din o serie de animale ce sunt raspandite pe tot teritoriul tarii mai ales in zonele impadurite unde isi pot crea habitatul cum sunt: urs, cerb, caprioare, mistret, vulpi, ras, lupi, veverite, serpi, etc.

Potentialul turismului cinegetic se poate exploata in perioada in care vanatul este permis la anumite specii sau pentru observarea acestora in mediul lor natural in scopul recrearii, a animalelor mari sau a celor cu blanuri pretioase. Unele dintre ele sunt protejate din cauza reducerii numarului de exemplare sau chiar supuse pericolului de disparitie. Pentru acestea s-au creat areale speciale de protejare, ori s-au construit gradini zoologice si acvarii pentru a putea fi vizitate si cunoscute de toti iubitorii de fauna.

Dintre animalele protejate fac parte: ursul, rasul, capra neagra, zimbrul, jder, vipera cu corn, cerbul, lupul, etc.

Pescuitul sportiv este o alta forma de relaxare ce poate exploata fondul pisciol si are loc de obicei in perimetrul acumularilor lacustre dar si de-a lungul raurilor, atractia acesteia fiind si una de ordin economic pe langa avantajul relaxarii psihice si fizice. Dintre cele mai valoroase specii cu valoare alimentara ridicata este pastravul, sturionul, scrumbia, etc.

2.2.6. Natura ocrotita

Natura ocrotita reprezinta o serie de elemente de ordin vegetal, a unor forme de relief, a unei categorii de fauna, ce sunt incadrate sub forma unor parcuri naturale, parcuri nationale, rezervatii naturale, sau sunt declarate monumente ale naturii.

Sunt legiferate 827 de rezervatii naturale si monumente ale naturii de tip: botanice, zoologice, forestiere, geologice-geomorfologice, paleontologice si mixte ce sunt raspandite pe toata suprafata tarii, unele din acestea fiind de interes mondial facand parte din lista Natiunilor Unite.

In general aceste zone au un caracter mai special, turismul avand de suferit pentru ca accesul in aceste locuri este limitat sau chiar restrictionat, desi interesul fata de acestea este unul ridicat, dar un turism intensiv ar risca la aparitia unor dezechilibre majore a acestor areale.

2. 3. Potentialul turismului antropic

In opinia unor autori de carte in literature de specialitate au aratat ca potentialul turistic antropic poate fi structurata dupa cum se prezinta in schema din fig.4.2.

Fig.4.2.. Structura potentialului antropic

Turismul antropic face referire la ansamblul de obiective create de om de-a lungul timpului pana in zilele noastre si pot indeplinii conditia valorificarii turistice. Cu toate ca initial au fost construite in alte scopuri acestea au dobandit in timp si alte aprecieri, de ordin istoric ca exemplu, au devenit representative pentru anumita zona sau etapa sociala, culturala sau istorica cu scopul de a reimprospata sau a aduce noi cunostiinte in memoria vizitatorului.

In continuare vom analiza toate formele de potential turistic antropic ce poate fi exploatat economic in circuitele turistice oferite spre vizitare turistilor romani sau straini.

Pentru a putea determina capacitatea potentialului turistic a bunurilor culturale de patrimoniu trebuie efectuata o analiza a acestora din mai multe puncte de vedere asfel:

● locul- se refera la amplasarea obiectivului, accesibilitatea prin cai de acces, zona istorica, regiunea, adresa exacta a acestuia;

● pozitia etnologica- porneste de la origini pana la contemporaneitate si putem face referire la etape-origini cum sunt: preistorice, antice, evul mediu, romanticul, goticul, barocul ,etc;

● metoda (geniul) tehnica- face referire la mijloacele pe care le-a folosit artistul pentru realizarea operei sau monumentelor sale, a tehnicilor artistice arhaice;

● subiectul sau tema culturala- caracterizeaza o anumita cultura, in perioade istorice diferite, contureaza marile curente ale artei si culturii;

● starea de conservare si pastrare- un rol major in valorificare potentialului turistic deoarece monumentele si vestigiile trebuie in permanenta intretinute pentru pastrarea acestora pe o perioada cat mai indelungata;

● gradul de intelegere a bunurilor culturale- este determinat de nivelul de receptare si modul de perceptie a turistilor asupra culturii si civilizatie vizitate, are rol educativ si de deschidere a orizonturilor culturale.

Toate aceste analize confera bunurilor culturale si a obiectivelor turistice o catalogare valoristica dupa caracteristicile lor astfel: valoare istorica, valoare estetica, valoare urbanistica si constructiva, valoare memoriala.

2.3.1. Potentialul turismului cultural istoric

La noi in , obiectivele cultural-istorice au fost legiferate si clasificate prin Ordonanta de Guvern nr. 68 din 26.08.1994 si legiferata prin Legea nr. 41 din 1995 unde s-au stabilit principalele categorii de obiective :

• monumente si situri arheologice;

• monumente si ansambluri de arhitectura;

• rezervatii de arhitectura si urbanism, cladiri, monumente si ansambluri memoriale;

• monumente de arta plastica si comemorativa;

• monumente tehnice;

• locuri istorice;

• parcuri si gradini

Din potentialul antropic al Romaniei fac parte vestigiile arheologice de o inestimabila valoare deoarece vechimea acestora s-a demonstrate ca poate fi din paleoliticul inferior si mijlociu cu 100.000- 40.000 ani i.Hr. si ne referim la vestigiile preistorice ce se pot vizita in muzee, ceea ce ne demonstreaza ca vechimea civilizatie de pe acest teritoriu este de necontestat, se considera ca aici este vatra civilizatiei europene iar continuitatea poprului nostru in zona carpato-danubiano-pontic a fost neintrerupta. In acest sens avem descoperite o serie intreaga de culturi cu trasaturi proprii cum sunt: cultura Gumelnita, cultura Hamangia cu vestitele statuete “Ganditorul” si “Femeie sezand” datand din neolitic, cultura Cucuteni, unde se foloseste o ceramica variata si pictata printro tehnica superioara.

Din patrimoniu vestigiilor istorice fac parte ruinele cetatilor grecesti, cetatile dacice, cetatile romane, cetati medievale sau cetatile de scaun. Am enumerate doar pe cele mai importante si bine conservate vestigii, dar ele sunt mult mai numeroase si le gasim pe tot teritoriu tarii, numarul lor ajungand la 30.000.

In cadrul monumentelor istorice se numara cele de patrimoniu cultural, statui de cult si laice, biserici si manastiri, case memoriale a diverselor personalitati de stiinta, cultura, arta si istorie. Unele monumente istorice sunt declarate obiective de interes national si international, introduse in patrimonial mondial UNESCO datand din perioada istorice diferite.

Toate aceste monumente nu sunt privite doar ca obiective singulare de interes, ele valorifica intregul potential al zonei, dezvoltatind grupuri de puncte de atractie.

Raspandirea acestora mai ales in zona rurala fac ca in aceste zone sa se promoveze si arhitectura populara , care in opinia specialistilor, este una din putinele din lume care imbina echilibrat cele trei elemente de constructie – lemnul, piatra si lutul.

Integrarea unor monumente istorice, de cultura, arhitecturale in patrimonial UNESCO fac din acestea puncte de atractie deosebite, le cresc valoarea culturala si constientizeaza calitatea acestora in ochii vizitatorilor.

Monumentele si ansamblurile de arhitectura sunt cel mai bine pastrate, ele datand din perioada evului mediu si premoderne, caracterizate prin diverse curente artistice au rezistat de-a lungul timpului si prin care se observa evolutia culturii romanesti. Unele au caracteristici monahale, religioase altele au caracter laic.

Importante sunt si monumentele si vestigiile laice construite de-a lungul timpului cu scopul de aparare in principal dar si de dezvoltare economico-soaciala sau de marcare a unor evenimente cum ar fi monument triumfal de cucerire a Daciei de catre romani, Tropaeum Traiani ridicat in 108-109 de catre imparatul Traian pentru victoria sa.

Inaintand in timp, descoperim cetatile medievale caracterizate printro arhitectura a acelor vremuri, cea gotica sau neogotica, apoi cetatile feudale cand orasele au fost intarite cu cetati avand stilurile lor arhitectonice specifice, de exemplu stilul Vauban – in forma de stea cu sase colturi. In cadrul cetatilor se gasesc valoroase obiecte de arta, broderii, manuscrise cu miniature, ferecaturi de carti cu miniature.

Perioada medievala este reprezentata si prin arta, perioada care imbina traditiile artistice populare cu influente bizantine si gotice ceea ce a dus la imbogatirea patrimoniului artistic si cultural, apar frescele exterioare, unice in lume prin valoarea lor artistica. Din punct de vedere architectural sunt o serie de stiluri care au fost dezvoltate la vremea lor la numeroase edificii.

Stilul brancovenesc se intalneste la o serie de biserici, fiind cel mai reprezentativ in acest sens, avand si un rol cultural important.

Edificii laice ce sunt construite in stilul Renasterii pot fi gasite in marile orase ale tarii si sunt construite in sec.XVII-XVIII.

In stil baroc gasim edificii construite in sec XVIII, care contribuie prin valoarea lor artistica si monumentala la potentialul turistic si cultural.

Cele mai numeroase sunt desigur bisericile, catedralele, schiturile si manastirile crestin-ortodoxe, catolice, romano-catolice, reformate, mozaice si multe altele ce sunt construite pe intreg teritoriul tarii, in unele zone fiind puternic concentrate, fiind monumente de istorie si arhitectura bogate in decoratiuni sau picturi.

Alte biserici se remarca prin materialele folosite la ridicarea lor asfel avem renumitele biserici din piatra specifice unor zone, sau bisericile din lemn ce sunt adevarate capodopere ingineresti, de ingeniozitate privind modul de construire a cladirii cu inaltimi mari dar cu baza de sustinere redusa.

Muzeele si casele memoriale ocupa si acestea un loc important in potentialul turistic al tarii, sunt componente valoroase prin varietatea continutului si importanta fondului de exponate. Muzeele sunt caracterizate dupa continutul expozitional, asfel avem muzee de istorie, muzee de arta, muzee de istorie naturala, muzee de arhitectura, muzee etnografice, muzee de stiintele naturii. Casele memoriale sunt si cu rol de muzeu si care evoca personalitati de cultura, stiinta si istorie romanesti si multe alte personalitati care au lasat in urma lor adevarate tezaure prin activitatile lor si azi pot fi vizitate.

Tot din categoria monumentelor memoriale putem aminti si acelea care marcheaza, in locul in care sunt amplasate, evenimentele istorice petrecute de-a lungul timpului sau faptele de vitejie a eroilor nostrii care s-au jertfit pentru apararea tarii noastre in bataliile sau razboiele prin care a trecut tara noastra.

Monumentele memoriale ce reprezinta actele de vitejie sau evenimente socio-politice de renume pot fi reprezentate prin obeliscuri, statuete, statui ecvestre, busturi, monumente de arta plastica, etc. Una din cele mai cunoscute la nivel mondial cu o valoare universala si care aduce omagiu eroilor cazuti in primul razboi mondial este Ansamblul Sculptural Memorial creat de marele Constantin Brancusi intre anii 1937-1938 in Targu Jiu si din care fac parte: Masa Tacerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sarutului, Coloana Infinitului, si Masa Festiva.

2.3.2. Potentialul turistic tehnico-economic socio-demografic

Monumentele de arta in aer liber stau si ele in randul celorlalte si aduc un aport important la arhitectura , sunt integrate si acestea in traseele turistice.

Monumentele tehnice sunt acele obiective ce pot fi valorificate din punct de vedere turistic si demonstreaza capacitatea creativitatii ingineresti si constructive a inginerilor si specilalistilor tarii noastre. Desi acestea au fost construite in scopuri utile economiei, ele impresioneaza prin marimea si amploarea lor, sunt functionale tehnic dar se pot vizita fie in circuite turistice fie ca destinatii propriu-zise. Dintre acestea exemplificam: Portile de Fier de pe Dunare, Transfagarasanul, soseaua de legatura Transalpina, Podul A. Saligny de la Fetesti- Cernavoda, Complexul hidroenergetic Vidraru de pe raul Arges, barajul de la Cheile Bicazului precum si diverse viaducte, tuneluri sau alte constructii industriale ce pot avea si rol de monument.

Parcurile si gradinele au aparut de-a lungul dezvoltarii urbane si realizate intravilan ori dezvoltate in jurul unor castele si palate, iar altele au fost create ca gradini botanice si parcuri dendrologice. Avem Parcul Cismigiu, Herastrau, Tineretului in Bucuresti, gradina botanica de la Cluj- Napoca, parcuri in fiecare oras mare, Arboretumul Simeria in Hunedora si multe altele, toate cu potential turistic semnificativ.

2.2.2. Turismul religios

Cele mai numeroase sunt desigur bisericile, catedralele, schiturile si manastirile crestin-ortodoxe ce sunt construite pe intreg teritoriul tarii, in unele zone fiind puternic concentrate: Suceava, Neamt, Valcea, , etc. Cea mai reprezentativa este Biserica Patriarhiei din Bucuresti, ctitorita de domnitorul Constantin Serban Basarab, construita intre anii 1656- 1658 este un monument de istorie si arhitectura. In patrimonial universal au intrat monumentele bisericesti: Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul din satul Arbore, Sf. Cruce din satul Patrauti, Sf.Gheorghe din Suceava, Voronet pentru celebrul albastru de Voronet si multe altele pentru diverse forme de arhitectura, decoratiuni sau picturi.

Alte biserici se remarca prin materialele folosite la ridicarea lor asfel avem renumitele biserici din piatra specifice zonei Hateg de la Densus, Clopotiva, Pesteana, Santamaria Orlea sau bisericile din lemn ce sunt adevarate capodopere ingineresti,de ingeniozitate privind modul de construire a cladirii cu inaltimi mari dar cu baza de sustinere redusa. Bisericile de lemn sunt specifice nordului tarii in zona Maramuresului, dar se pot intalni si in restul tarii pana la Dunare. Biserici de lemn se gasesc in satele maramuresene din Ieud, Barsana, Botiza, Viseul de Mijloc, in Muntii Apuseni la Vidra, Garda de Sus, Rieni, la Valea Muscelului (Buzau), Luncsoara (Hunedoara), Curteni (Vaslui), Adancata (Suceava), in sudul tarii la Cartojoanca (Teleorman), Corbi si Bratulesti (Giurgiu) si multe altele.

Ceea ce este impresionant este faptul ca unele din aceste biserici ridicate din lemn sunt incrise in patrimonial universal UNESCO catalogate drept monumente istorice datorita vechimii lor si frumusetii arhitecturale ce le caracterizeaza.

Vestigii monahale intalnim si la alte culte cum sunt: biserica catolica cu 219 monumente, biserica romano-catolica cu 253 de biserici, biserica reformata cu 301 obiective si multe altele cu insemnatate mai mica.

In centrele urbane sunt construite numeroase catedrale ce au devenit puncte de atractie datorita impozantei si marimii acestora ce le caracterizeaza, oferind vizitatorului prilej de imbogatire a cunostiintelor despre istorie si arhitectura. Unele din cele mai mari catedrale construite la noi in tara le gasim la – Catedrala Sf. Mihail, la Alba Iulia – Catedrala Reintregirea Neamului si Catredala romano-catolica, la Tg.Mures- Catedrala ortodoxa, in Bucuresti – Catedrala Patriarhiei si multe altele.

Tot in cadrul potentialului turistic monahal putem integra si cladirile si constructiile altor culte cum sunt sinagogile si moscheile, care desi sunt putine la numar totusi reusesc sa impresioneze prin faima si vechimea lor, prin culorile, arhitectura si desenele orientale cu care sunt impodobite si care au dobandit statutul de monumente de interes national. Le gasim in mod deosebit in zona sud-estica a tarii, Dobrogea, deoarece aici este concentrata populatia reprezentativa a acestor culte.

2.2.3. Turismul rural – Agroturismul

In multitudinea tarilor europene, Romania se numara printre tarile in care traditia culturala din mediul rural inca se mai pastreaza in forma ei pura si este deosebit de bogata, se manifesta sub diferite moduri cum sunt arta populara, folclorul literar, musical si coregrafic, caracterizate printro multitudine de forme si expresii artistice originale.

Acestea se manifesta prin autenticitate, originalitate, continuitate si inventivitate ce demonstreaza o indelungata civilizatie transpusa in obiceiuri, datini, dansuri si cantece populare si stau la baza unor legaturi puternice intre oamenii comunitatii creatoare de folclor prin respectarea unor datini, credinte, traditii pastrate de la o generatie la alta.

Dintre cele mai bogate cicluri sarbatoresti sunt obiceiurile de iarna ce tin de la Sf. Nicolae, sase decembrie pana la Boboteaza- sase ianuarie si cuprind “Colindele” pentru nasterea lui Iisus, “Plugusorul” ce sunt urarile pentru anul viitor imbelsugat, “Sorcova” urari de bine adresate oamenilor, “ Irozii” si altele insotite de jocuri mimice cum sunt “ Capra”, “Turca”, “Brezaia”.

Din acelasi ciclu al traditiilor rurale sunt si obiceiurile de primavera ce marcheaza inceputurile muncilor agricole, cel mai raspandit obicei este cel al “Martisorului” cand barbatii daruiesc femeilor si fetelor mici efigii simbolice insotite de un fir rosu impletit cu alb.

Asa au aparut bazine de folclor autentic de renume in care traditiile incanta atat vizitatorul roman cat si pe cel strain. Dintre cele mai reprezentative zone etnografice putem aminti Maramuresul, , Tara Oasului, Muntii Apuseni, Marginimea Sibiului, Muscel, Arges si multe alte zone in care momentele importante ale vietii taranului au fost marcate prin aceste traditii ce au fost respectate cu sfintenie pana in zilele noastre, demonstrand vechimea multimilenara a radacinilor culturii populare romanesti.

In casele taranesti, ele insele vestigii arhitectonice rurale, se pot gasi mobilier, tesaturi, ustensile casnice si gospodaresti, vase ceramice precum si organizarea administrative a gospodariei taranesti cu acareturi, ocoluri pentru animale, stane, instalatii tehnice cum sunt morile de apa, atelirele de olarit, prelucrarea lemnului, a fierului, razboaiele de tesut si multe alte constructii autentice taranesti.

Tinand cont de intreaga evolutie a poporului roman, a artei si culturii sale traditionale, s-au delimitat mai multe zone etnografice ce au mostenit denumirea de “” si care sunt caracterizate cu elemente etnografice unitare specifice determinate de traditia si evolutia socio-culturala. Dintre cele mai reprezentative si bine conservate etnologic sunt: Tara Oasului, Tara Lovistei, Tara Hategului, Tara Zarandului, Tara Vrancei, Tara Motilor si multe altele. In opinia etnografilor, Paul Petrescu si Georgeta Stoica (1997) in Dictionarul de Arta Populara au catalogat intre 60 – 120 zone etnografice.

Din pacate, efectele globalizarii ce a dus la o evolutie a societatii moderne, are o influenta negative asupra traditiilor culturale prin modificarile si transformarile aduse in modul de viata din zona rurala si asistam la un fenomen de pierdere a unor mestesuguri sau obiceiuri, pierderi considerate iremediabil prin lipsa de mostenitori care sa preia traditiile, efectul fiind unul total negativ.

Ca un efect pozitiv, turistii din tarile mai dezvoltate percep acest potential turistic ca fiind unul foarte interesant, iar interesul lor fata de arta populara autentica ne obliga sa le oferim posibilitatea ca acestia sa poata vizita si sa ne cunoasca valorile etnoculturale, sa cunoasca atelierele si mestesugarii, sa asculte creatiile muzicale originale, sa guste preparatele culinare locale sau tot ce poate oferii zona vizitata.

Atelierele mestesugaresti au dezvoltat o multitudine de creatii in functie da materialele folosite ce au fost aduse la nivel de arta, astfel avem:

● arta traditionala de prelucrare a lemnului ce foloseste metode ca sculptare, cioplire, crestare, incrustarea cu metal si folosita la ridicarea de case, biserici, troite, porti, unelte casnice

( galeti,linguri de lemn, obiecte de tors si tesut, fluiere,etc.);

● instalatii tehnice taranesti unde gasim: morile de apa, morile de vant, pive de ulei, prelucrarea tesaturilor ;

● portul popular care reprezinta de fapt cartea noastra de vizita a neamului romanesc si este puternic diversificat in functie de zona folclorica pe care o reprezinta, bogate in elemente decorative si cromatice, lucrate din diferite materiale tesute si imbina arta cusaturilor cu podoabele folosite.

● arta populara a prelucrarii pieilor s-a dezvoltat pe tot teritoriul tarii de catre mesterii tabacari si cojocari fiind folosita la confectionarea cojoacelor, caciulilor, cizmelor, vestitelor opinci, pieptare, curele, chimire, traiste toate fiind impodobite prin tehnici de decorare impresionante.

● arta olaritului este cea mai veche traditie cu o varsta milenara si consta in confectionarea obiectelor de trebuinta in gaspodarie ( vase, oale, ulcele) sau decorativa . Ea a demonstrat, prin descoperirile arhelogice, continuitatea civilizatiei pe teritoriul tarii noastre.

● arta impletitului, tesutului si a cusaturilor populare ce produce haine, prosoape,covoare, fete de masa, fete de perna si multe altele, folosind diferite fire vegetale cum sunt bumbacul, inul, canepa, sau animale ca lana de oaie,capra, cu diverse intrebuintari in gospodarie.

● arta mestesugurilor traditionale cum este cea de incondeiere a oualor, de confectionare a mastilor ritualice, de picture pe sticla, lemn, arta prelucrarii metalelor ca aurul, argintul, alama si multe alte forme de exprimare artistica a creatiei populare.

Turismul rural se poate efectua prin cazari in gospodariile traditionale a localnicilor, in pensiuni agroturistice, in case de vacante si le gasim in mijlocul naturii, in satele cele mai izolate departe de civilizatie.

Scopul agroturismului si a turismului rural este de a pune in valoare tot acest potential turistic cat inca se mai pastreaza aceasta zestre importanta ce ne-a fost lasata mostenire de strabunii nostrii.

2. 3. Potentialul turismului de afaceri, gastronomic, de shoping

Un alt sector al turismului este cel de afaceri si desi este o abordare noua in notiunea turistica, acesta inregistreaza o crestere semnificativa mai ales in ultima perioada asfel incepand din 2010 a crescut in procente de 10% si chiar 20 % anual. Bugetul alocat unui turist ce practica acest gen de calatorii este cuprins intre 400-450 euro pe zi, considerabil mai mult decat a unui turist ce isi petrece vacanta intro locatie sau circuit turistic.

Ceea ce este relevant la turismul de afaceri este ca acesta reprezinta “business” atat pentru agentiile de turism cat si pentru hoteluri ce pot organiza si gazdui team-building-uri, conferinte, intalniri de afaceri sau organizari de evenimente la care participa companii mari cu cifra de afaceri considerabila.

Turismul de afaceri reprezinta acea activitate a oamenilor care calatoresc in scopul muncii prin deplasari, delegatii, participari la diverse manifestari organizate de entitati economice.

In opinia specialistilor R.Davidson si B.Cope, 2003 precum si a J.Newstrom, E.Scannell, 1998, acestia clasifica dupa continut turismul de afaceri astfel:

♦ calatorii de afaceri individuale ce constau deobicei in deleagtii in interes de serviciu;

♦ turismul de reuniuni, intalniri ce pot avea loc sub diferite forme- conferinte, reuniuni, intalniri anuale ale unor companii sau actionari, lansari de produse, etc.

♦ targuri si expozitii diverse care atrag calatorii pentru vizitarea exponatelor;

♦ calatorii stimulent ca bonificatii oferite angajatilor pentru performantele din cadrul muncii;

♦ evenimentele “corporate” sunt forme de distractii pe care companiile le ofera celor mai valorosi clienti sau viitor clienti cu scopul de a consolida sau incheia relatiile de afaceri cu acestia.

La noi in tara, prin intrarea pe piata turistica a unor imporatante lanturi hoteliere internationale cum sunt: Hilton, Intercontinental, , Marriot fac posibila o dezvoltare semnificativa a turismului de afaceri si poate fi impletit cu succes cu celelalte forme turistice. In ultimii ani Romania a organizat o serie de evenimente internationale importante cum sunt intruniri ale NATO si OSCE, conferinte ale Pactului de Stabilitate pentru Europa, Adunarea Generala a Agentiei Interguvernamentale a Francofoniei, intalniri internationale la nivel politic in Casa Poporului, congrese stiintifice si multe altele ceea ce aduce o buna calificare pentru organizarea acestora captand interesul organizatorilor straini de astfel de evenimente.

Gastronomia este o parte importanta a agroturismului, dar promovarea ei se face si individual prin targuri si festivaluri specifice, mai ales in Europa, constituinde-se ea insasi intrun brand pentru Romania alaturi de manastirile din Moldova, Delta Dunarii sau litoralul romanesc.In perioada 13-16 martie 2014 a avut loc pentru prima data Congresul International al traditiilor Culinare unde au participat 36 tari din europa, America de Nord, America Latina,Asia si Africa. Rutele turistice gastronomice devin tot mai cautate, constituite in adevarate sisteme turistice tematice si complexe.

Turismul de shopping este un curent nou, dar care isi gaseste tot mai multi adepti, cu o practica tot mai populara iar destinatiile sunt alese spre marile centre europene a modei. Acesta s-a dezvoltat datorita cresterii veniturilor clientilor si a pretentiilor acestora asupra calitatii produselor. Desi este o piata mica trebuie luata in considerare intrucat pe langa banii cheltuiti pe bunuri se aloca o suma important pe pachetul turistic de cazare, transport si masa. Perioada in care se practica turismul de shopping sunt acelea cand marile magazine anunta reduceri semnificative a preturilor produselor si a brand-urilor proprii ce au loc in perioada octombrie- martie. Cele mai vizitate sunt Viena in perioada Craciunului, in luna martie si in februarie-martie.

3. Potentialul turistic al judetului Hunedoara

3. 1. Asezarea geografica , descrierea si istoricul judetului Hunedoara

In partea sud-estica a Transilvaniei si central estica a Roamniei se afla judetul Hunedoara la raspantia a patru drumuri si anume al Muresului, al Banatului, al Olteniei si al Tarii Crisurilor si la intalnirea a doua masive muntoase Carpatii Meridionali si Carpatii Occidentali despartite de depresiuni, vai si culoare intramontane, cu o suprafata totala de 7.063 km patrati respective 2,9% din teritoriul Romaniei.

La sud de localitatea Zam, judetul este strabatut de paralela 45˚ latitudine nordica si in vestul orasului Simeria de meridianul de 23˚ longitudine estica, este strabatut de la est la vest de raul Mures.

In latitudine se dezvolta pe 1˚10’ intre 45˚11’11” si 46˚21’11’ latitudine nordica, respectiv de la vest de Varful Prisloapele din Muntii Valcan si pana la Varful La Cruce in Muntele Gaina, iar in longitudine pe 1˚ 15’56’ intre 22˚20’14’’longitudine estica si 23˚36’10’ si anume de la vest de localitatea Pojoga de pe Culoarul Muresului pana la vest de Varful Cibanu -1911m in Muntii Paring.

Se invecineaza in parte nord-vestica cu judetul , in partea estica cu judetul Alba, in partea sud-estica cu judetul Valcea, in partea sudica cu judetul Gorj, iar partea vestica cu judetul Caras-Severin si judetul Timis.

Din punct de vedere a bogatiilor naturale, judetul Hunedoara are o gama variata de resurse naturale, fiind una din cele mai bogate din , astfel gasim minereuri feroase si complexe, ape termale, fond forestier sau roci de constructie.

Relieful judetului Hunedoara este diversificat fiind rezultatul unei indelungate evolutii complexa din Precolumbian pana in Cuaternal si este strans legata de evolutia Carpatilor Meridionali si cei Occidentali, astfel gasim altitudini maxime de 2519 m in muntii Parang cu Vf. Mandra si 2509 m in Muntii Retezat cu Vf. Peleaga, iar inaltimi minime in Lunca Muresului la Zam de numai 170 m.

Din punct de vedere hidrografic judetul Hunedoara este strabatut de mai multe rauri dintre care cel mai important este raul Mures, dar mai este strabatut si de raul Crisul Alb in partea nordica, iar in partea sudica de raul Jiu. Raul Mures mai are si importanti afluenti cum sunt Streiul, Cerna si Raul Mare. Deasemenea pe teritoriul judetului intalnim lacuri glaciare in Muntii Retezat, unele de renume, sau lacuri antropice cum este lacul Cincis si nu numai, precum si izvoare termale cele mai renumite fiind cele de la Geoagiu.

Pentru ca exista multe forme de relief atat vegetatia cat si fauna este una bogata, astfel inatalnim paduri de foioase, fag, stejar, conifere, pajisti si fanete in care gasim vietuitoare cum sunt: lupi, mistreti, ursi, vulpi, veverite, caprioare, o varieteta mare de pasari si chiar zimbri ce sunt gazduiti in padurea Slivut langa Hateg.

Istoria judetului Hunedoara incepe inca de acum cca. 60.000-10.000 ani i.Hr. pentru ca in pesterile Cioclovina Uscata s-au gasit cranii ale Homo sapiens, datand din Paleoliticul superior si mijlociu. Dovezi ale existentei continue a unei populatii stabile ce se ocupa cu vanatoarea, cresterea animalelor si agricultura in forma rudimentara constau in descoperirile efectuate la Turdas, Deva, Orastie, Soimus, Zlasti, Mintia ce dateaza din perioada neolitica respectiv mileniu IV i.Hr.

Tot in zona muntilor Orastiei s-au gasit nenumarate urme ale civilizatiei dacice inca inainte de anul I i.Hr. si care demonstreaza ca exista o puternica populatie bine organizata si infloritoare si unde exista centrul administrativ al intregii zone. Burebista, primul rege dac (82-44 i.HR.), care a unificat toate triburile spatiului carpato-danubino-pontic constituind primul stat dac si-a stabilit capitala la Sarmizegetusa zona Costesti de unde conducea intreg tinutul.

Istoria continua cu domnia regelui Decebal care lupta impotriva romanilor care cuceresc o parte din Dacia iar din anul 106 capitala se muta la Ulpia Traiana Sarmzegetusa, zona Hateg, este proclamata provincie romana iar perioada care urmeaza este marcata de dezvoltarea romana. In urma acestei perioade au ramas nenumarate vestigii arheologice ce demonstreaza continuitatea poporului daco-roman pe intreg teritoriul judetului si nu numai.Dupa retragerea romana a urmat o perioada de aparitie a unor formatiuni prestatale sub forma de districte, cnezate si voievodate. O perioada marcata este cea de numeroasele si importantele monumente de cultura materiala ce dateaza din sec.XI-XIV cum sunt bisericile de la Densus, Strei, Santamarie-Orlea, Criscior.

Dintre conducatorii care au lasat urme adanci in istoria judetului se numara si Iancu de Huneodoara (ban,guvernator si capitan supreme al Ungariei si Transilvaniei), anii 1442-1479, acesta se remarca cu nenumarate victorii impotriva turcilor, tinand piept expansiunii acestora spre vest.

Un alt eveniment istoric il constitue rascoala taraneasca a lui Horia, Closca si Crisan ce a avut loc in anul 1784 si care a izbucnit in partile Zarandului, in comitatul Huneodoarei.

In anii care urmeaza are loc o dezvoltare a industrializarii regiunii prin deschiderea minelor din Valea Jiului sau minereurile de fier de la Ghelari si Teliuc, perioada care favorizeaza o dezvoltare economica si o crestere a populatiei in regiune.

Un alt eveniment important in istoria judetului il constitue 1 Decembrie 1918 cand la Alba-Iulia la Marea Adunare Nationala a fost proclamata unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Regatul Romaniei, judetul Huneodoara fiind reprezentata de 90 de delegati oficiali.

HARTA TURISTICA A JUDETULUI HUNEDOARA

Fig. 11. Harta judetului Hunedoara

3. 2. Potentialul turismului in Hunedoara

Potentialul turistic al judetului este format din totalitatea atractiilor ce pot fi intalnite pe tot teritoriul judetului, fie el natural, antropic, cultural-istoric sau socio-economic.

Bogat in diverse forme de relief sau relicve istorice, judetul ofera o gama larga de zone turistice sau potentiale obiective turistice ce sunt reprezentate de bogatia naturala, folclorica si etnologica, fiind judetul cu cel mai ridicat potential turistic din zona de vest al tarii.

Turismul in judetul Hunedoara prezinta un potential de dezvoltare deosebit si ar putea avea o contributie semnificativa la nivel micro si macroeconomic, dar din pacate nu este exploatat la adevarata lui valoare, fenomen regasit si la nivel national, datorat in principal lipsei de investitii financiare la care se adauga concurenta puternica a tarilor invecinate respectiv Ungaria, Serbia, Croatia precum si a lipsei de competivitate a turismului romanesc.

Potentialul turistic al Hunedoarei poate fi analizat dupa potentialul turistic natural, potentialul turistic antropic, potentialul agroturismului si ecoturismului precum si alte forme moderne a turismului ce poate fi practicat.

3.2.1. Componentele potentialului turistic natural

3.2.1.1. Turismul montan in Hunedoara

Asa cum am aratat mai sus, judetul Hunedoara beneficiaza de o forma de relief foarte variata incepand cu munti, continuand cu dealuri, vai si depresiuni este strabatuta de o serie de rauri cu luncile lor si cu o bogata salba de lacuri naturale sau antropice.

Din punct de vedere al formei de relief montan, in judetul Huneodara se gasesc o serie de statiuni montane, mai ales in sudul judetului in Muntii Retezat, atractiile montane sunt determinate de statiunile ridicate pe versantii muntilor si care ofera, mai ales in perioada de iarna, o priveliste naturala deosebita si posibilitatea practicarii sporturilor de iarna pe partiile de schi construite de-a lungul versantilor. Aici putem exemplifica statiunea Straja ce se afla la o altitudine de 1400m in apropierea localitatii Lupeni si beneficiaza de sapte partii de schi amenajate si dotate cu instalatii de transport pe cablu iar cinci dintre acestea sunt si cu iluminare nocturna. Cazarea se poate face in cele peste 200 de cabane, vile si pensiuni ridicate mai ales in ultimul timp. Partiile de schi din statiunea Straja se afla pe partea nordica al Muntilor Valcan in partea nordica al Masivului Retezat-Godeanu ceea ce ai confera avantajul acoperirii cu zapada o mare parte a anului respective 6 luni pe an.

Pe langa practiarea sporturilor de iarna, in timpul verii in aceasta zona se poate face excursii si drumetii pe trasee marcate cand se pot descoperii frumusetile naturale a florei si faunei din zona, se poate urca spre Varful Mutu pana la o altitudine de 1700m sau se pot vizita Crucea din metal cu o inaltime de 18 m si 9 m latime, monument ridicat in cinstea eroilor din primul razboi mondial si schitul Straja la care se ajunge printrun tunel lung de 50 m pe peretii caruia sunt pictate scene din Vechiul si Noul Testament.

Pentru siguranta si primul ajutor in statiune exista un detasament de Jandarmerie si seviciul public Salvamont pregatite sa asigure orice interventie pentru protejarea si acordarea primului ajutor in caz de necesitate, astfel turistii fiind in deplina siguranta.

Fig.12 . Partii de schi in statiunea Straja

Statiunea Straja s-a dezvoltat, la nivelul de azi, dupa implementarea Programului National Super-Schi si in urma caruia Planul General al statiunii a fost elaborate de cei mai buni specialisti internationali in domeniu, astfel incat astazi are cea mai lunga partie de schi din tara, spatiile de cazare au fost imbunatatite la fel si drumul de acces in statiune a fost reabilitat asa incat capacitatea statiunii este astazi folosita la maxim.

Statiunea Straja are 210 structuri de cazare sub forma de vile, pensiuni, case de vacanta si cabane, dintre care sunt omolagete la 1, 2 si 3 stele. La nivelul anului 2015, dintre cele mai reprezentative structuri de cazare cu capacitate in numar de locuri, le vom prezenta in tabelul de mai jos dupa un studiu propriu:

Fig.13. Tabel cu o parte din structurile de cazare din statiunea Straja

Fig. 14. Statiunea Straja in perioada de schi

Pe langa statiunea Straja mai avem si statiunile Rausor si Parang sau Cabana Pietrele unde peisajul de iarna este feeric iar gradul de ocupare este maxim mai ales in perioada sarbatorilor de iarna si mai ales de Revelion.

Statiunea Rausor se remarca prin faptul ca este singura statiune din Parcul National Retezat cea mai aproape de varful Retezat si unde vara se poate face traseul Curiosilor spre saua Ciurila fiind un traseu tematic-educativ, unde se poate admira bujorii de munte, floarea de colt sau te poti intalni si cu cocosii de munte, bineinteles toate sunt protejate de lege.

Tot in Parcul National Retezat se gasesc 50 de lacuri glaciare unele accesibile turistilor, altele aflate in zone protejate unde accesul vizitatorilor este restrictionat pentru a nu afectat ecosistemul. Dintre cele 50 de lacuri cele mai renumite sunt Taul dintre Brazi, considerat unul din cele mai misterioase locuri din Retezat, Lacul Zanoaga fiind cel mai adanc lac din zona, Taul Portii aflat la cea mai inalta altitudine si nu in ultimul rand Lacul Bucura care are cea mai mare suprafata dintre toate lacurile glaciare.

Potentialul turistic al zonei poate fi exploatat prin diferitele trasee montane recomandate cum sunt:

– Lacul Bucura- Varful Peleaga- Curmatura Bucurii- lacul Bucura (5-6 ore);

Lacul Bucura- Curmatura Bucurii- Varful Bucura Mare- Poarta Bucurii- Taul Portii-Lacul Bucura ( 6 ore);

Lacul Bucura-Taul Portii- Taul Agatat-Lacul Viorica- Lacul Bucura (3-4 ore);

Lacul Bucura –Curmatura Bucurii- Cabana Gentiana- Cabana Pietrele( 3-4 ore);

Poiana Pelegii- Saua Plaiului Mic- Cabana Buta- Campul lui Neag (6-7 ore);

Poiana Pelegii- Lacul Bucura ( 2 ore si jumatate);

Gura Apei- Valea Lapusnicul Mare-Saua Plaiul Mic-Cabana Buta ( 8-9 ore);

Gura Apei- Varful Zlata- Lacul Zanoaga (4-5 ore).

O alta destinatie turistica naturala din Muntii Retezat este si Pestera Bolii, de mare interes intrucat aceasta beneficiaza de o acustica deosebita, iar aici se organizeaza diverse evenimente cultural-muzicale inca din perioada interbelica in sala denumita Sala de concert si dans.

O alta zona inscrisa si aceasta in rezervatie naturala protejata este Parcul National Gradistea Muncel-Cioclovina unde se pot vedea nenumarate vestigii arheologice despre care vom vorbi in capitolele urmatoare. Si aici amatorii de drumetii pot urma mai multe trasee turistice pe parcursul carora se pot vedea splendorile naturii, cel mai recomandat traseu este cel cu plecare din Costesti-Valea Faeragului- Poiana Omului un traseu de 8 km in care se pot vizita si cetatile dacice.

Alte trasee turistice montane amenajate din Parcul National Gradistea Muncel-Cioclovina mai sunt:

Baru-Valea Streiului-Varful Lola- Varful Bulzului- Varful Porumbelul Mare;

Costesti- Cetatea Blidaru- Leurdana- Tirsa- Poiana Omului- Varful Rudii- Culmea Meleia- Varfu Timpu- Saua Steaua Mare-Varful Godeanu;

Luncani- Pestera Ciclovina- Pestera Ponerici- Cheile Sura Mare- Ohaba Ponor;

Podul Gerosu- Dealul Muncelului- Cetatea Fetele Albe- Valea Alba- Sarmizegetusa Regia;

Costesti- Valea Gradistei- Dealu Gradistei-Cetatea Sarmizegetusa Regia- Muncel-Varful Godeanu. Acest varf mai este denumit si “Kogaion” sau muntele sfant al dacilor.

Mai jos va prezint din arhiva personala un moment al naturii pe traseul efectutat spre Cetatea Blidaru cu plecare din satul Costesti, o drumetie de cateva ore prin padure pe o poteca amenajata unde am gasit si aceste minunate ciuperci intrun cadru natural superb.

Fig.15. Flora si fauna pe traseul turistic Costesti- Blidaru ( arhiva personala)

Deasemenea o vizita la pestera de la Ohaba-Ponor localizata pe valea raului Ponor in satul Ohaba-Ponor unde putem vedea un peisaj impresionant de-a lungul galeriei unde alterneaza zonele uscate cu lacuri si cascade fiind greu accesibila si unde intalnim si a doua mare colonie de lilieci din Romania, ne imbogateste cunostiintele prin bogatia naturala ce o vedem aici. Tot din categoria pesterilor ce pot fi vizitate este si pestera Cioclovina in cadrul Parcului Natural Gradistea Muncelului-Cioclovina situata la baza unui deal abrupt in satul cu acelasi nume, ea impresioneaza prin intrarea impozanta foarte inalta si larga din care iese paraul Ponorici ce o strabate. In aceste pesteri s-au descoperit urme de locuire din paleolitic, sunt situate pe un versant al Muntilor Sureanu si prezinta un mare interes geologic datorita unicitatii configuratiei rocilor.

3.2.1.2. Potentialul turistic al zonei subcarpatice, a dealurilor si campie

a judetului Huneodara

Din categoria potentialului turistic natural al judetului Hunedoara pe langa potentialul turistic monatan mai fac parte parcurile naturale ce se intend in zonele subcarpatice, de dealuri sau de campie a judetului Hunedoara si dintre care amintim Padurea Chizid o rezervatie naturala protejata cu o suprafata de 50 ha si Parcul Dendrologic de la Simeria cu o suprafata de 70 ha.

Parcul Dendrologic- Arboretumul din Simeria prezinta un interes deosebit prin faptul ca detine locul 3 in Europa si 11 in lume ca importanta biologica datorita bogatiei naturale in plante exotice si autohtone fiind una din cele mai vechi si valoroase colectii de plante cu peste 2000 de taxoni intrun cadru peisagistic deosebit. In cadrul florei lemnoase sunt 140 specii europene, 250 specii nord americane si 470 specii asiatice, iar restul sunt specii comune pentru doua sau trei continente. Fiind amplasat la periferia orasului Simeria, accesul pentru vizitarea acestuia fiind unul usor datorita cailor rutiere ce strabat orasul, acesta este declarat arie protejata prin Legea nr.5 din 6 martie 2000.

Geoparcul Dinozaurilor “Tara Hategului” este si el tot o arie protejata de interes national datorita descoperirilor fosiliene a reptilelor si dinozaurilor, este unicul din . Din cadrul Geoparcului mai face parte si urmatoarele rezervatii naturale: Paleofauna reptiliana Tustea, Locul fusilier cu dinozauri Sanpetru, Mlastina de la Pesteana, Calcarele de la Fata Fetii, Varful Poieni, Padurea Slivut, Fanetele cu narcise Nucsoara, Fanetele Pui. Dinozaurii pitici si cuiburile cu oua si embrioni descoperiti in zona Hategului ce sunt unici in lume face ca atractivitatea locului sa fie una majora.

Magura Uroiului langa orasul Simeria este o alta formatiune naturala de interes turistic, declarata monument al naturii, frecvent vizitata mai ales in timpul verii cand se organizeaza sporturi extreme cu parapante. De pe varful Magurii se poate vedea o spectaculoasa panorama ce se desfasoara la poalele acesteia de-a lungul raului Mures pana la Muntii Orastiei ce se vad in zare. Alte forme naturale ce pot fi exploatate turistic sunt raurile si apele ce strabat judetul si care pot oferi oaze de relaxare pe malurile acestora prin practicarea pescuitului sportiv, sporturile nautice, baie, plaja, campari cu cortul si altele. Raurile Mures, Strei, Jiu, Cerna, Crisul Alb, Raul Mare sunt cele mai cunoscute ape din judet si de-a lungul cursurilor acestora sunt diverse amenajari ce pot oferi turistului relaxare de o zi sau chiar mai mult. La fel si o vizita la Cascada Lolaia din Muntii Retezat, sau o trecere prin defileul Muresului intre localitatile Deva si Zam precum si vizitarea “Portilor de Fier al Transilvaniei” constituite din defileele-chei de pe raul Cerna la Zlasti intre Teliuc si Hunedoara sau cele trei “porti” ale Streiului de la Ohaba de sub Piatra ce incep intre Ciopeia si Subcetate ne poate ajuta sa petrecem o zi de neuitat.

3.2.1.3. Potentialul turismul balnear al Hunedoarei

Turismul balnear al judetului Hunedoara este reprezentat de trei statiuni balneo-climaterice si anume: Geoagiu-Bai, Aquae-Calan Bai si Vata de Jos unde exista o baza materiala bine dezvoltata, mai ales in Geoagiu-Bai, necesara functionarii acestui tip de turism.

Statiunea Geoagiu-Bai este o statiune micuta si cocheta, bine intretinuta unde exista in prezent 7 hoteluri turistice si o vila turistica cu o capacitate de cazare de 1127 locuri. In 2010 existau 4 hoteluri si 3 vile, dar pana in anul 2014 doua vile turistice s-au transformat in hoteluri.

Mai jos prezentam evolutia capacitatii de cazare a statiunii Geoagiu-Bai pe o perioada de 5 ani reprezentate in numarul locurilor de cazare:

Fig. 16. Numarul locurilor de cazare in statiunea Geoagiu-Bai

Tabel cu structurile de cazare si numerele de locuri a acestora la nivelul anului 2014

Sursa: analiza proprie

Din graficul de mai sus se constat o evolutie pozitiva a capacitatii de cazare a turistilor ceea ce denota o atractie marita pentru apele statiunii bogate in minerale alcaline, usor sulfuroase, bicarbonatate, magneziene, mezotermale si termale cu temperature cuprinse intre 29˚-32˚ C ce pot fi folosite in tratarea afectiunilor aparatului locomotor, a bolilor de nutritie si metabolice, afectiuni ginecologice, afectiuni dermatologice, hepatitei si altele, iar aerul ozonificat ajuta la restabilirea echilibrului sistemului nervos, de recuperare a capacitatilor fizice, alungarea surmenajului si oboselii. Astfel in anul 2010 au existat 1018 locuri de cazare, in anii 2011 si 2012 a vut loc o mica scadere si au existat 943 locuri, iar in anii 2013 si 2014 au existat 1027 locuri cazare ceea ce demonstreaza o usoara crestere fata de anii antecedenti.

Din punct de vedere a numarului de turisti sositi in statiunea Geoagiu-Bai, din raportarile Institutului National de Statistica reiese ca in cursul anului 2010 s-au cazat 18505 turisti, in anul 2011 au fost cazati 24934 turisti, in 2012 se observa o marire a numarului de sosiri si se inregistraza 29491 turisti, iar in 2013 numarul sosirilor este de 28712 a turistilor.

Statiunea Geoagiu-Bai este cunoscuta inca de acum 2000 de ani cand romanii au dezvoltat-o, au construit baile romane ce sunt pastrate pana azi in aceeasi structura si era cunoscuta sub denumirea de Thermae Germisara.

In zona statiunii se poate vizita o frumoasa cascada precum si vechile bai romane, iar cei care doresc sa faca drumetii in jurul statiunii au parte de un peisaj natural deosebit ce-l poate oferii Muntii Apuseni.

Statiunea Calan Bai situata in apropierea orasului Calan, desi este mai mica fata de Geoagiu-Bai, totusi aceasta este cunoscuta ca fiind mai veche, de pe vremea dacilor fiind folosita si de regale dac Decebal, avand denumirea straveche Idata. Apele sale bicarbonatate, clorurate, calcice, sodice si magneziene sunt folosite in tratarea afectiunilor musculare, spondilozelor, bolilor de piele si a multor altora. Acestea sunt alimentate prin trei izvoare, iar denumirea de Aquae Bai a fost data de romani dupa cucerirea Daciei. In statiune exista un hotel si casute de cazare tip camping ce sunt amenajate pentru inoptarile turistilor.

O alta statiune la fel de mica ca si Calan Bai, dar la fel de importanta terapeutic este Vata de Jos ce este situate in Depresiunea Zarandului pe valea Crisului Alb, in apropirea orasului Brad. Aceasta beneficiaza de izvoare de ape minerale, ape sulfuroase si termale ce sunt folosite la tratarea bolilor reumatismale, neurologice, afectiunilor cardiovasculare, hepatobiliare, metabolice si nutritionale, ginecologice si multe altele. In statiune sunt 4 pensiuni cu o capacitate de 29 de camere cu un total de 58 locuri de cazare.

Tinand cont de totalitatea locurilor de cazare din statiunilor din judetul Hunedoara, fie de la munte, fie in statiunile balneo-climaterice, din zonele de agrement, din orase, sate sau comune distribuite pe tot judetul ce au rolul de a asigura cazare turistilor pentru toate tipurile de turism ce se pot desfasura in aceasta zona putem reprezenta grafic dupa structurile de primire numarul acestora si ponderea lor valabil pentru anii 2010-2014 conform tabelului din fig.17.

Fig. 17 Structuri de cazare pe teritoriul judetului Hunedoara

Tabelul de mai sus poate fi transpus grafic ca in fig. 18.

Fig. 18. Graficul structurilor de cazare in Hunedoara intre anii 2010-2014

Daca mai sus am prezentat numarul structurilor de primire la nivelul judetului si am vazut distributia lor pe tipuri acum vom analiza capacitatea de cazare turistica in functiune pe tipuri de structuri de primire turistica in judetul Hunedoara in numar de locuri si o prezentam in tabelul de mai jos pe o perioada de patru ani respectiv 2010-2013, pentru anul 2014 nu avem date transmise de la INS pentru aceasta analiza:

Fig.19. Capacitate cazare turistica in numar locuri pe structuri de cazare

Pentru a analiza gradul de ocupare a numarului de locuri ce se dispune, vom prezenta statistica sosirilor turistilor atat romani cat si straini in decursul a patru ani la nivelul tuturor formelor structurilor de cazare incepand cu 2010 pana in 2013 astfel:

Fig.20. Sosiri turisti in structuri de cazare

Fig.21. Numar locuri de cazare in structuri turistice cf. table din fig.19

Fig.22. Sosiri numar turisti in structuri turistice cf. tabel din fig.20

Fig.23. Total numar innoptari a turistilor in locuri de cazare cf.tabel din fig.24

Fig.24. Total numar innoptari turisti cazati in structuri turistice

Comparand datele din tabelul 19 cu cel din tabelul 24 in care aratam total numar locuri de cazare cu numarul innoptarilor a turistilor in perioada 2010 pana in 2013 constatam urmatoarele:

la nivelul anului 2010 din totalul capacitatii de cazare, adica 933333 locuri s-au ocupat 222679 nopti ceea ce rezulta un procent de 23,85% de ocupare;

la nivelul anului 2011 din totalul capacitatii de cazare, adica 915463 locuri s-au ocupat 230935 nopti ceea ce rezulta un procent de 25,23% de ocupare;

la nivelul anului 2012 din totalul capacitatii de cazare, adica 965075 locuri s-au ocupat 231985 nopti ceea ce rezulta un procent de 24,04% de ocupare;

la nivelul anului 2013 din totalul capacitatii de cazare, adica 1030567 locuri s-au ocupat 237875 nopti ceea ce rezulta un procent de 23,08% de ocupare;

Rezulta din datele de mai sus ca trendul de ocupare a locurilor de cazare (innoptarilor) este unul crescator, dar si numarul locrurilor de cazare a crescut sub influenta cererii innoptarilor turistilor, acest lucru demonstrand ca in sectorul serviciilor de turism exista o oarecare investitie financiara pentru dezvoltarea structurilor de cazare la fel ca la nivelul intregii tari.

3.2.2. Componentele turismului antropic

Bogatia istorica milenara al judetului Hunedoara face ca edificiile ridicate de-a lungul timpului sa fie o sursa importanta pentru turismul antropic. Obiectivele turistice antropice sunt numeroase si diverse alcatuite din patrimoniul istoric, cultural, religios si etnofolcloric.

Din punct de vedere istoric, documentele si descoperirile arheologice ne arata ca pe teritoriul judetului avem o bogata resursa de obiective turistice, cele mai vechi se afla in Tara Hategului considerat nucleul de etnogeneza a poprului roman, izvorul istoriei noastre vechi de mii de ani.

3.2.2.1. Turismul cultural istoric

Cele mai importante obiective turistice antropice sunt constituite din cetati dacice, castele medievale, castre, bai si asezari romane, asezaminte de cult, situri arhelogice, arta si obiceiuri traditionale.

Din categoria cetatilor istorice putem aminti :

► in primul rand, ca importanta istorica, sta situl arheologic de la Gradistea Muncelului la Sarmizegetusa Regia considerat a fi de o vechime mult mai inaintata decat stramosii nostrii daci si unde se pot vizita si cetatile dacice de la Blidaru, Costesti, Cetatuia si Gradistea de Munte. Aici se afla si ipoteticul munte sfant al dacilor stiut sub numele de Kogaion;

► o alta destinatie turistica tot cu rol de cetate este Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Capitala Daciei dupa cucerirea romana fondata de imparatul Traian si unde se pot vizita Amfiteatrul cu 5000 de locuri, Forumul roman, Palatul Augustalilor, temple si apeducte. Aceasta se afla pe valea raului Zeicani langa Hateg pe un drum usor accesibil;

► tot cu rol de cetate din perioada medievala este castelul de la Hunedoara cunoscut sub denumirea de Castelul Huniarzilor, fiind una din cele mai importante monumente cu aritectura gotica din Romania si in top 10 cele mai frumoase castele din lume. Aici se pot vedea o multitudine de obiecte medievale pastrate in incinta castelului amenajat ca muzeu si poti sa-ti imbogatesti cunostiintele istorice a locurilor vizitate.Tot aici au loc o serie de evenimente culturale cum ar fi proiectia unor filme, organizarea unor concerte cu muzica clasica, turnarea filmelor istorice si multe altele.

Din raportul anual al activitatii Primariei Hunedoara pe anul 2014 avem date care ne arata numarul de vizitatori pe care i-a avut Muzeul Castelul Corvinilor de-a lungul perioadei dintre anii 2008- 2014 conform tabelului de mai jos:

Se observa o crestere de aproape de trei ori mai mare a numarului de vizitatori in anul 2014 fata de 2008, ceea ce este un lucru imbucurator.

Tarifele practicate in anul 2014 au fost urmatoarele:

adulti=25 lei

pensionari=10 lei

elevi, studenti=5 lei

pentru grupuri mai mari de 30 persoane: – adulti=20 lei

– pensionari=8lei

– elevi si studenti= 4 lei.

► o cetate medievala mai exista si la Deva pe Dealul Cetatii fiind considerate una din cele mai importante cetati fortificate din Transilvania, este amplasata strategic pe varful dealului de pe valea Muresului si de unde se vede o panorama spectaculoasa, iar prima mentiune documantara dateaza din 1269. Astazi cetatea poate fi vizitata cu ajutorul unei telecabine ce urca panta abrupta a dealului sau se poate urca la pas in aproximativ o ora.

► la Vetel pe valea Muresului exista o veche asezare romana Micia fiind un castru roman;

► la Branisca avem o fortareata din sec. XIV ce s-a transformat ulterior in castel renascentist al familiei Martinuzzi;

► Cetatea si biserica Colt ce a apartinut familie de cneji Candea, legenda spune ca aici a fost amplasat actiunea cartii lui Jules Verne “ Castelul din Carpati”;

► Castelul Kendeffy de la Santamarie Orlea construit in 1782 in stil baroc, in prezent fiind un complex turistic.

Din categoria potentialului turismului cultural istoric putem aminti: Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane de la Deva, Muzeul de Etnografie si Arta Populara de la Orastie, Casa muzeu Avram Iancu de la Baia de Cris, Complexul de Monumente de la Tebea unde se afla Gorunul lui Horea si Mormantul lui Avram Iancu, Complexul Memorial Aurel Vlaicu de langa Geoagiu si nu in ultimul rand “Palia de la Orastie” prima tiparitura din Romania aparuta la 1582 precum si o veche scoala romaneasca infiintata de Nicolaus Olahus.

3.2.2.2. Turismul religios

La baza turismului religios sta un numar mare de biserici si manastiri care, spre avantajul judetului, sunt reprezentate de o serie de biserici-monument unele fiind incadrate in patrimonial universal UNESCO. Practic aproape in fiecare localitate al judetului este construita cate o biserica, dar dintre cele mai representative le amintim pe:

► Biserica-monument Sfantul Nicolae de la Densus este o biserica din piatra zidita pe ruinele unei constructii antice, in sec XIII, fiind cea mai veche din tara pe rit bizantin si care este trecuta in lista munumentelor istorice si este incadrata in patrimoniului UNESCO;

► Manastirea de la Prislop un alt edificiu monahal se situeaza in apropierea satului Silvasu de Sus langa Hateg si este datata inca din anii 1404-1405, reconstruita din temelii in 1560-1580. Manastirea are un potential turistic monahal ridicat datorita preotului Arsenie Boca considerat si Sfantul Ardealului, ce a fost staret aici si este inmormantat in curtea manastirii. Datorita personalitatii sale, zilnic se perinda sute de pelerini la mormantul sau;

► Bisericiile de la Santamarie-Orlea monumente arhitecturale din secolul XIII;

► Biserica de la Streisangeorgiu ce dateaza din sec XI, unul din cele mai vechi monumente de arhitectura medievala cu fresce din 1313;

► In satul Strei avem o biserica construita din sec. XIII;

► Bisericile din lemn de la Valisoara, Hartagani, Boz, Tarnavita, Alun, Tomnatec, Gothatea, Dumbravita, etc.

► Alte sate care detin vechi biserici, monumente de arhitectura ce au fost construite in diferite perioade sunt: Crisan, Criscior, Ribita, Baia de Cris, Lesnic, Gurasada, Zam.

Fig 25. Manastirea Prislop Fig.26. Pelerini la mormantul Pr. Arsenie Boca aprilie 2015

3.2.2.3. Turismul rural – agroturismul si ecoturismul

Aceste categorii de turism au un potential mai redus fiind chiar intro faza incipienta de dezvoltare. Pentru agroturismul si ecoturismul ce se desfasoara in zona rurala exista unitati de cazare de tip pensiuni agroturistice sau cabane turistice si pot asigura linistea si experienta “vietii de la tara” cu alimentele produse in gospodarie, asiguara participarea la evenimentele specifice comunitatilor satesti, intrun cuvant sunt oaze de relaxare si evadare din agitatia oraselor aglomerate.

Turismul rural ar avea potentialul ridicat daca ar fi introduce in circuite turistice ce au ca obiecte de vizitare sit-urile arheologice, muzeele, manastirile si bisericile monument ori parcurgerea unor trasee montane din apropirea acestora, etc.

Turistii pot fi implicate in diverse activitati specifice muncilor de la tara, sa participle la diferite festivaluri sau traditii specifice zonei de interes.

Distingem cinci zone etnofolclorice ce pot ridica potentialul agroturismului si a ecoturismului in judetul Hunedoara. Acestea sunt:

► Tara Zarandului- o putem incadra in zona Bradului fiind vestita pentru Tara Motilor, o zona etno-spirituala remarcabila, cu tinutele si costumele populare deosebite a motilor, bogatia folclorului muzical sau a manifestarilor folclorice. Aici are loc anual vestitul Targ de Fete de la Muntele Gaina, o traditie foarte veche la care participa un numar mare de oameni ce vin din tot judetul. In orasul Brad se poate vizita Muzeul Aurului unul din putinele institutii de acest fel din lume.

► Tara Hategului este o depresiune inconjurata de Muntii Poiana Rusca, Retezat, Sebesului si Orastiei si are o continuitate a existentei civilizatiei de mii de ani, ceea ce ofera turistului descoperirea unor traditii stravechi ce vin demult din timp pastrate vii si neintrerupte. Din Tara Hategului fac parte orasele Hateg si Calan, iar in satele ce le inconjoara se pot vedea si experimenta obiceiurile locale.

► Tinutul Padurenilor este o zona cu o amprenta traditionala deosebita datorita ocupatiei localnicilor cu prelucrarea lemnului si extragerea metalelor din cele mai vechi timpuri. Portul popular, tesaturile taranesti, originalitatea arhitecturii taranesti precum si bogatia traditiilor populare fac din aceasta zona o atractie deosebita. Aici mai are loc si renumitul Festival al Padurenilor “Dragan Muntean” renumit rapsod al zonei.

► Valea Muresului poate fi exploatata agroturistic prin obiectivele sale ce le gasim de-a lungul vaii Muresului, astfel avem la Simeria Veche si Aurel Vlaicu pescarii, la Rapotu Mare un centru de recreere recent ridicat Steaua Muresului unde si aici se poate efectua pescuitul sportiv.

► Valea Jiului renumita pentru zona , din punct de vedere al potentialului agroturismului si ecoturismului se poate vizita zona momarlanilor, o comunitate de romani ce i-si au originile inca de pa vremea dacilor, aici inca se mai pastreaza o serie de traditii din acele timpuri. Costumele lor populare sun cusute in alb si negru, au obiceiuri specifice exclusiv acestor locuri, sunt ciobani iscusiti iar bucatele lor sunt deosebite.

3.2.3. Turismul de afaceri

In ceea ce priveste potentialul turismului de afaceri in judetul Hunedoara poate fi concentrate cu preponderenta in centrele urbane, cum sunt Municipiul Deva, Hunedoara si Petrosani, usor accesibile rutier sau feroviar, in anumite hoteluri care au posibilitatea aranjarii unor evenimente cum ar fi: intalniri/reuniuni de afaceri, congrese, conferinte, simpozioane, expozitii si targuri de profil. La noi in judet sunt cateva hoteluri care pot organiza aceste evenimente dar nu au o strategie de marketing dezvoltat si orientat pe acest segment. In principiu constructia hotelurilor ar trebui sa se faca prin asigurarea unei infrastructuri de inalta clasa, cu centre de conferinte amenajate special pentru gazduirea unui numar mare de participanti, dar din pacate acest segment de turism are un potential scazut. Din punct de vedere statistic nu avem date care sa ne permita sa facem o analiza a potentialului turistic de afaceri.

3.3. Analiza SWOT a potentialului turistic in judetul Hunedoara

Una din cele mai utilizate metode de realizare a analizei-diagnostic este analiza SWOT adica in limba engleaza strengths, weaknesses, opportunities si threats, ceea ce inseamna aflarea punctelor tari, a celor slabe si existenta oportunitatilor si a amenintarilor. Ea are ca obiectiv principal analiza starii potentialului turistic al judetului, a tendintelor de evolutie a activitatii turistice, luand in considerare mediul dinamic in care se desfasoara acesta, a factorilor perturbatori interni si externi al activitatii turistice din judet.

Finalitatea analizei-diagnostic o constitue realizarea unei imagini usor de inteles si onesta asupra activitatii turistice din judet astfel incat sa se poata raspunde la intrebari ca:

Care este potentialul turistic?

Cat de bine se face ?

Ce resurse sunt necesare pentru o activitate mai intensa?

Care vor fi efectele economice dupa ce se vor inlatura punctele slabe si vor fi maximizate punctele tari?

Puncte tari

Punctele tari ale judetului consta in principal in existenta unei asezari geografice avantajoase precum si a formelor de relief in care gasim:

► zone montane cu altitudini de peste 2500 m unde se poate efectua sporturi de iarna sau

drumetii pe timp de vara;

►existenta unor suprafete mari de arii protejate cum sunt: parcuri naturale protejate, rezervatii naturale, geoparcul dinozaurilor, etc

► mostenire cultural istorica bogata in vestigii arheologice vechi de mii de ani;

►existenta unor proiecte de finantare in ceea ce priveste promovarea sit-urilor arhelologice si a patrimoniului cultural respective: Proiectul “Centrul National de Informare Turistica” finantat prin POR 2007-2013, Axa prioritara 5, Domeniul 5.3 iar valoarea proiectului cu TVA se ridica la 505545 lei. Obiectivele proiectului sunt : Patrimonial cultural, Padurea Chizid, Castelul Corvinilor, Biserica Ortodoxa Sf. Nicolae, Biserica Reformata , Catedrala Ortodoxa, Manastirea Prislop;

► In 2014 Castelul Corvinilor din Hunedoara a fost reprezentat pentru prima oara la targul de turism international de la Lugano in Elvetia Targul International de Turism “Swiss International Holiday Exhibition “ si la targul specialistilor, cel mai mare din lume “World Travel Market 2014” din Londra, Marea Britanie;

►Cererea de finantare ce a fost depusa in 2014 pentru proiectul “Mostenirea Culturala Castelul Corvinilor-Muzeul Casa Breslelor, municipiul Hunedoara, judetul Hunedoara” ce va fi finantat prin programul PA16/2012-cerere de proiecte mari, finantate prin Mecanismul Financiar SEE Grants 2009-2014. Valoarea proiectului cu TVA este de 2626660 lei. Obiectivul general: infiintarea Muzeului “Casa Breslelor” la Castelul Corvinilor;

►Pozitia judetului Hunedoara pe traseul marilor drumuri europene si a nodurilor de cale ferata;

►O traditie straveche a populatiei din zona rurala ce se pastreaza pana in prezent, precum si o ospitalitate recunoscuta.

Puncte slabe

Punctele slabe constau in general in infrastructura si anume:

►din punct de vedere al transportului lipsa unui aeroport in proximitate, a drumurilor secundare ce duc la obiectivele de interes prost intretinute, a caii ferate ce nu permite calatoria la viteze mari din cauze tehnice;

►nivelul scazut a turismului in judet desi se incadreaza in media pentru ;

►lipsa de informare a potentialului turistic si harti turistice;

►lipsa de promovare, a strategiilor de organizare si cooperare cu alte institutii;

►potential redus de resurse umane cu nivel de calificare ridicat;

►surse de finantare limitate;

Oportunitati

Pentru judetul Hunedoara, prin participarea la diverse targuri turistice internationale, se poate profita de o promovare agresiva a potentialului turistic si conceperea unor strategii de marketing pentru atragerea turistilor straini cum ar fi:

►Reintroducearea in circuite turistice internationale a judetului;

►Dezvoltarea turismului rural-agroturismului prin promovarea acestuia mai ales strainilor;

►Dezvoltarea turismului montan in zonele mai izolate sau a zonelor naturale protejate- Retezat, Parang, Tara Hategului, Muntii Orastiei, etc.

►Dezvoltarea potentialului turismului cultural;

►Dezvoltarea temelor turistice prin crearea unor trasee la obictive de interes;

►Dezvoltarea turismului de sanatate la nivelul statiunilor balneoclimaterice;

►Dezvoltarea unor programe pentru turistii cu resurse financiare reduse.

Amenintari

Turismul la nivelul judetului Hunedoara ar putea suferii prin lipsa unor mai multi factori cum sunt:

►Resurse de finantare;

►Lipsa unor strategii legislative in domeniu care ar ingreuna sau ar reduce activitatea de turism, a unei legislatii privind dezvoltarea si rurala;

►Calitatea unor produse sau proiecte turistice ce nu permit o competitivitate la nivel zonal sau national pentru atragerea turistilor;

►Lipsa proiectelor de dezvoltare economico-sociala pe termen lung a judetului.

3.4. Concluzii si sugestii

In urma dezvoltarii acestei teme de licenta si a studiului potentialului turistic in judetul Hunedoara am ajuns la concluza ca in afara de turismul de litoral si de delta avem toate celelate forme de turism ce se pot practica pe teritoriul judetului. Astfel avem turism montan, cultural, religios, rural sau agroturistic si chiar alte forme cum ar fi cel de afaceri sau de divertisment.

Nu trebuie sa uitam ca incepand cu 2007 de cand Romania a aderat la UE perspectivele de dezvoltare in industria turismului sunt optimiste si acest lucru ar trebui pus in valoare prin faptul ca avem acces la fonduri europene nerambursabile, la o piata europeana deschisa cu milioane de consumatori si companii ce ar putea fi interesata de judetul nostru. Sectorul turismului ar putea devenii pentru urmatorii 10 ani unul din cele mai promitatoare sectoare de activitate la nivel economic. Provocarea ar fi in capacitatea agentilor economici si a organizatiilor guvernamentale in atragerea turistilor romani si mai ales straini pentru a vizita diferitele obiective de interes turistic din judet.

Tinand cont de tendintele mondiale a turismului si mai ales la anumite calitati a turistului de azi cum ar fi: capacitate financiara marita, o informare corecta si experienta bogata, pretentii la calitate si confort, curiozitate pentru cultura, individualismul-adica conceperea unor pachete turistice speciale dupa preferinte prin implicare personala, toate acestea fac necesare crearea unor scenarii de dezvolatare utilizand activ potentialul turistic al judetului.

Stadiul actual al potentialului turistic din judet impune un efort de consultanta si educare, atat al investitorilor si prestatorilor de turism dar mai ales al beneficiarilor finali in ceea ce priveste posibilitatile turistice din judet. O alta masura necesara ar consta in educarea angajatilor din domeniul turismului si crearea sau dezvoltarea unor scoli de pregatire specializata, pentru formarea de specialisti de inalta clasa. Sarcina autoritatilor locale sau judetene consta in aceea de stimulare a antreprenoriatului, dezvoltarea unor teme turistice, dezvaluirea istoriei europene la nivelul judetului prin diverse actiuni temetice astfel incat o calatorie in judet sa devina o experienta unica si o destinatie speciala intrun judet ospitalier.

Din punctul meu de vedere, alaturi de o promovare a potentialului turistic a judetului prin strategii reale si concrete de marketing, de o publicitate bine gandita si atractiva astfel incat sa se mareasca numarul de turisti mai trebuiesc luate si alte masuri cum ar fi:

► la nivelul scolilor crearea unor ore speciale de promovare a judetului din punct de vedere turistic si cultural, astfel incat elevii sa fie cat mai informati despre judetul lor;

► incurajarea in scoli de efectuarea unor drumetii sau excursii in judet legat de orele speciale de promovare a acestuia;

► accesarea a cat mai multor fonduri nerambursabile de la UE prin programe structurale de dezvoltare locala;

► promovarea cat mai accentuata a sit-urilor arheologice daco-romane;

► promovarea statiunilor montane si balneoclimaterice in sezon;

► introducerea unor circuite turistice la nivel national in care sa fie inclus si judetul hunedoara si promovarea acestora la nivel European;

►dezvoltarea unor produse turistice in conformitate cu standardele europene si internationale;

►imbunatatirea climatului investitional;

Potentialul turistic al judetului Hunedoara este unul considerabil tinand cont ca avem de toate, potential turistic natural, potential turistic cultural, antropic de o valoare istorica inestimabila, dar fara sa ne facem vazuti si auziti nu vom reusi niciodata sa devenim o destinatie turistica cunoscuta, atractiva si credibila.

BIBLIOGRAFIE

Carti

1. Gr. Posea , N.Popescu, M. Ielenicz, Lucrarile Colocviului National de Geografie a Turismului, 1969, Ed Academiei.

2. C.Swizewski, D.I. Oancea in Rev Roum.Geol.,Geographie, Tom 29, Nr.2, Ed. Academiei Romane.

3. Vasile Glavan, Turismul in , 2000, Ed. Economica

4. Ph. Kotler – Principles of Marketing (second edition), Prentice Hall; Inc, Cliffs,

1983, p. 592-594

5. Snak O., Baron P., Neacșu N., Economia turismului, Editura Expert, București, 2001

6. Bran Florina, Marin D., Simon Tamara, Economia turismului și mediul înconjurător, Editura Economică, București, 1998

7. Barbu Gh. (coord.),Turismul în economia națională, Editura Sport-Turism, București, 1981

8. Gabriela Stanciulescu, Managementul operatiunilor de turism, Ed. All Beck,ed.II, 2003

9. Minciu, Rodica; Poescu, Delia; Padurean , Mihaela; Remus, Ion, Eonomia Turismului. Aplicatii, Ed. Uranus, Bucuresti, 2007, p.14

10. Duim, R., Caalders, J., Biodiversity and tourism, Impacts and Interventions, Annals of tourism Research, vol 2, Elsevier Science Ltd.Great Britain, 2002, pg.11, pg.98

11. Hornoiu, Remus Ion, Ecoturismul Orientare Prioritara in Dezvoltarea Durabila a Comunitatilor Locale, Ed. ASE, 2009, pg.40

12. Buruiană Gianina, Politici macroeconomice în turism, București: Editura Uranus, 2008, p. 44

13. Snack, Oscar; Petre Baron;Nicolae Neacsu, Economia Turismului,Ed.Expert, Bucuresti,2001,pg.169

14. Lane, B. (2009) „Thirty Years of Sustainable Tourism: Drivers, Progress, Problems-and the Future”,publicat în Sustainable tourism future (editori: Gossling, S., Hall, M., Weaver, D.),

15. Stanciulescu Gabriela, Micu Cristina,Economia si Gestiunea in Turism, Ed.C.H.Beck, Bucuresti,2009 pg. 71

16. Gheres Marinela, Curs Potentialul turistic, cap.6, Universitatea Babes-Bolyai

17. Candea, M., Bran, F., Cimpoeru, , Organizarea, amenajarea si dezvoltarea durabila a spatiului geografic, Ed.Universitara, Bucuresti, 2006

18. Negut, Silviu, Geografia turismului, Ed. Meteor Press, Bucuresti, 2003, pg.140

19. Davidson, R., Cope, R., Business Travel, ed.Prentice Hall, Londra, 2003

20. Newstrom, J., Scanell, E., The big book of team-bilding games, , 1998

21. Stanciulescu, G., Tigu, G., Strategii ale dezvoltarii turismului de afaceri in , ASE, Bucuresti, 2006

Alte surse

1. Executive Summary, The 2008 Travel & Turism Economic Research

2. Amman Declaration, International Institute for Peace Throught Tourism, 2000, pg.2

3. Williams, John; Lawson Rob, Community issues and resident opinions of tourism, “Annals of Tourism Research”, Vol.28,No.2, Elsevier Ltd. (ISI Journal),2005, p.284

4. Revista de Marketing Online, Vol.1, nr.4

5. Ziarul Hunedoara Libera

Surse internet

1. www.scritub.com/geografie/turism/Tipurile-de-turism-practicate72911.php

2. http://www.mdrap.ro/dezvoltare-regionala/politica-de-dezvoltare-regionala

3. http://turism.gov.ro/dezvoltare-turistica/

4. http://www.anpc.gov.ro/anpcftp/legislatie/Ordonanta nr.21(r2)din 1992.html

5. http://www.insse.ro/cms

6. http://oglindadevest.ro/5-relieful-major-in-romania/

7. http://www.inromania.info/ balea-lac.html

8. http://www.capital.ro/turismul-de-afaceri-un-business-pe-intelesul-tuturor-agentiilor.html

9. http://www.agerpres.ro/economie/2014/03/13/ant-turismul-gastronomic-posibil-brand-al-romanie

10. http://www.wall-street.ro/articol/Turism/4592/Turismul-de-shopping-o-practica-tot-mai-populara

11. http://www.adeh.ro/despre-hunedoara, sursa : Monografia judetului Hunedoara

12. http://www.agerpres.ro/destinatie-romania/2014/09/15/destinatie-romania-judetul-hunedoara

13. http://www.cazare10.ro/judetul-hunedoara

14. http://www.infoghidromania.com/statiunea-straja.html

15. http://www.cjhunedoara.ro/documente/finantareUE/StrategieCJHfinal.pdf, pg.47

16. www.skistraja.ro;

17. www.carta.ro/cazare-straja/

18. www.obiective-turistice.romania-tour.info

19. http://ro.wikipedia.org/wiki/Pestera_Bolii

20. http://ro.wikipedia.org/wiki/Arboretumul_Simeria

21. http://wikimapia.org/1151172/ro/Parcul-Dendrologic-Simeria

22. http://ro.wikipedia.org/wiki/Geoparcul_Dinozaurilor_”Tara_Hategului”

23. ro.wikipedia.org/wiki/Geoagiu-Bai_Hunedoara

24. http://www.turismland.ro/statiunea-baile-calan-hunedoara

25. http://www.turistinfo.ro/vata_de_jos/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-vata_de_jos

26. www.primariahd.ro/pagina/raport-anual-de-actvitate-pe-anul-2014/ pg.43

27. http://cetateadeva.ro/

28. http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sfantul_Nicolae_din_Densus

29. https://www.google.ro.manastirea+prislop

BIBLIOGRAFIE

Carti

1. Gr. Posea , N.Popescu, M. Ielenicz, Lucrarile Colocviului National de Geografie a Turismului, 1969, Ed Academiei.

2. C.Swizewski, D.I. Oancea in Rev Roum.Geol.,Geographie, Tom 29, Nr.2, Ed. Academiei Romane.

3. Vasile Glavan, Turismul in , 2000, Ed. Economica

4. Ph. Kotler – Principles of Marketing (second edition), Prentice Hall; Inc, Cliffs,

1983, p. 592-594

5. Snak O., Baron P., Neacșu N., Economia turismului, Editura Expert, București, 2001

6. Bran Florina, Marin D., Simon Tamara, Economia turismului și mediul înconjurător, Editura Economică, București, 1998

7. Barbu Gh. (coord.),Turismul în economia națională, Editura Sport-Turism, București, 1981

8. Gabriela Stanciulescu, Managementul operatiunilor de turism, Ed. All Beck,ed.II, 2003

9. Minciu, Rodica; Poescu, Delia; Padurean , Mihaela; Remus, Ion, Eonomia Turismului. Aplicatii, Ed. Uranus, Bucuresti, 2007, p.14

10. Duim, R., Caalders, J., Biodiversity and tourism, Impacts and Interventions, Annals of tourism Research, vol 2, Elsevier Science Ltd.Great Britain, 2002, pg.11, pg.98

11. Hornoiu, Remus Ion, Ecoturismul Orientare Prioritara in Dezvoltarea Durabila a Comunitatilor Locale, Ed. ASE, 2009, pg.40

12. Buruiană Gianina, Politici macroeconomice în turism, București: Editura Uranus, 2008, p. 44

13. Snack, Oscar; Petre Baron;Nicolae Neacsu, Economia Turismului,Ed.Expert, Bucuresti,2001,pg.169

14. Lane, B. (2009) „Thirty Years of Sustainable Tourism: Drivers, Progress, Problems-and the Future”,publicat în Sustainable tourism future (editori: Gossling, S., Hall, M., Weaver, D.),

15. Stanciulescu Gabriela, Micu Cristina,Economia si Gestiunea in Turism, Ed.C.H.Beck, Bucuresti,2009 pg. 71

16. Gheres Marinela, Curs Potentialul turistic, cap.6, Universitatea Babes-Bolyai

17. Candea, M., Bran, F., Cimpoeru, , Organizarea, amenajarea si dezvoltarea durabila a spatiului geografic, Ed.Universitara, Bucuresti, 2006

18. Negut, Silviu, Geografia turismului, Ed. Meteor Press, Bucuresti, 2003, pg.140

19. Davidson, R., Cope, R., Business Travel, ed.Prentice Hall, Londra, 2003

20. Newstrom, J., Scanell, E., The big book of team-bilding games, , 1998

21. Stanciulescu, G., Tigu, G., Strategii ale dezvoltarii turismului de afaceri in , ASE, Bucuresti, 2006

Alte surse

1. Executive Summary, The 2008 Travel & Turism Economic Research

2. Amman Declaration, International Institute for Peace Throught Tourism, 2000, pg.2

3. Williams, John; Lawson Rob, Community issues and resident opinions of tourism, “Annals of Tourism Research”, Vol.28,No.2, Elsevier Ltd. (ISI Journal),2005, p.284

4. Revista de Marketing Online, Vol.1, nr.4

5. Ziarul Hunedoara Libera

Surse internet

1. www.scritub.com/geografie/turism/Tipurile-de-turism-practicate72911.php

2. http://www.mdrap.ro/dezvoltare-regionala/politica-de-dezvoltare-regionala

3. http://turism.gov.ro/dezvoltare-turistica/

4. http://www.anpc.gov.ro/anpcftp/legislatie/Ordonanta nr.21(r2)din 1992.html

5. http://www.insse.ro/cms

6. http://oglindadevest.ro/5-relieful-major-in-romania/

7. http://www.inromania.info/ balea-lac.html

8. http://www.capital.ro/turismul-de-afaceri-un-business-pe-intelesul-tuturor-agentiilor.html

9. http://www.agerpres.ro/economie/2014/03/13/ant-turismul-gastronomic-posibil-brand-al-romanie

10. http://www.wall-street.ro/articol/Turism/4592/Turismul-de-shopping-o-practica-tot-mai-populara

11. http://www.adeh.ro/despre-hunedoara, sursa : Monografia judetului Hunedoara

12. http://www.agerpres.ro/destinatie-romania/2014/09/15/destinatie-romania-judetul-hunedoara

13. http://www.cazare10.ro/judetul-hunedoara

14. http://www.infoghidromania.com/statiunea-straja.html

15. http://www.cjhunedoara.ro/documente/finantareUE/StrategieCJHfinal.pdf, pg.47

16. www.skistraja.ro;

17. www.carta.ro/cazare-straja/

18. www.obiective-turistice.romania-tour.info

19. http://ro.wikipedia.org/wiki/Pestera_Bolii

20. http://ro.wikipedia.org/wiki/Arboretumul_Simeria

21. http://wikimapia.org/1151172/ro/Parcul-Dendrologic-Simeria

22. http://ro.wikipedia.org/wiki/Geoparcul_Dinozaurilor_”Tara_Hategului”

23. ro.wikipedia.org/wiki/Geoagiu-Bai_Hunedoara

24. http://www.turismland.ro/statiunea-baile-calan-hunedoara

25. http://www.turistinfo.ro/vata_de_jos/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-vata_de_jos

26. www.primariahd.ro/pagina/raport-anual-de-actvitate-pe-anul-2014/ pg.43

27. http://cetateadeva.ro/

28. http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sfantul_Nicolae_din_Densus

29. https://www.google.ro.manastirea+prislop