Turismul a devenit o activitate permanentă pentru omul din zilele noastre. [302326]

Introducere

Turismul a devenit o activitate permanentă pentru omul din zilele noastre.

“Turismul rural este o formă de turism care se desfășoară în spațiul rural dispunând pe o structură funcțională de servicii și cazare eterogene.”

“ Agroturismul este definit prin deplasarea unei persoane într-o [anonimizat]-o [anonimizat] a cel puțin 24 de ore și prin consumul de produse alimentare și nealimentare specifice.”

[anonimizat]. În acest proiect vă prezint județul Sibiu în toată splendoarea s-a și sper să îi motivez pe cei ce răsfoiesc să treacă în itinerariul dumnealor și acest județ.

Pe lângă peisajele ce le oferă natura acest loc oferă o cultură gastronomică extrem de vastă. [anonimizat].

În primul capitol se găsește o prezentare a [anonimizat], localizare, [anonimizat], sol, rețea hidrografică și căi de acces.

[anonimizat].

În capitolul trei voi analiza potențialul turistic al județul Sibiu care cuprinde o scurtă prezentare a [anonimizat] a primit Sibiul titlul de capitală gastronomică.

În încheiere voi prezenta concluziile dar și bibliografia.

Cap I Prezentarea jutetului Sibiu

Scurtă Prezentare a județului

Municipiul Sibiu a fost pe 27 mai 2004 [anonimizat], orașul s-a dezvoltat și a [anonimizat].

Diversele comunități etnice au conviețuit pașnic pe aceste meleaguri. [anonimizat]. [anonimizat].

Titlul de Capitală Culturală Europeană a însemnat pentru sibieni o ocazie de a-și prezenta modul de viață și realizările prin programe complexe și atractive. [anonimizat], științifice, parade, expoziții, concerte, dans, lumini, [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. În 2007 Sibiul a [anonimizat].

,, Astăzi, Sibiul se prezintă ca o adevărată capitală culturală și turistică a României, [anonimizat], prin mâncărurile și tradițiile locale și prin fermecătorul decor natural. [anonimizat] 80 de ha. Cetatea medievală a Sibiului, [anonimizat].''

Sibiul a fost schimbat în bine datorită statutului de Capitală Culturală Europeană. [anonimizat], cultura județului. Sibiul îi așteaptă pe vizitatori să-i [anonimizat], dansul, artele vizuale și multitudinea de evenimente care au și vor avea loc întru-un oraș ce le va rămâne întipărit pe retină.

Localizare, relief, climă, hidrografie, soluri și căi de acces

Județul Sibiu este localizat în sudul Transilvaniei la nord de Carpații Meridionali. Municipiul Sibiu este reședință de județ așezat la 45°47' latitudine nordică și 24°05' longitudine estică.

Față de nivelul mării județul se află la o altitudine care variază între 415 m în Orașul de Jos și 431 m în Orașul de Sus.

Figura 1.2.1 Harta cu județele României

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Sibiu

Conform recensământului din 2011 Sibiul are o populație de 147.245 locuitori. Județul Sibiu este un centru cultural important și reprezintă unul din cele mai înfloritoare orașe din Transilvania. Intre anii 1692-1791 și 1849-1865 municipiul a fost capitala Transilvaniei.

Figura 1.2.2 Harta județului Sibiu

Sursa: http://www.comune.ro/?/judet/ijud35/

Figura 1.2.3 Așezare geografică

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Sibiu

Județul Sibiu se invecinează la est cu județul Brașov, la vest și sud-vest cu Alba, la sud-est cu Argeș, la sud cu Vâlcea iar la nord cu județul Mureș

Județul Sibiu se întinde pe 5.432 km2. ceea ce reprezintă 2,28 % din suprafața totală a țării.

Județul Sibiu este compus din 2 municipii, 9 orașe, 53 de comune și 162 de sate :

• Municiupiul Sibiu

• Municipiul Mediaș

• Orașul Agnita

• Orașul Avrig

• Orașul Copșa Mică

• Orașul Cisnădie

• Orașul Dumbrăveni

• Orașul Ocna Sibiului

• Orașul Miercurea Sibiului

• Orașul Săliște

• Orașul Talmaciu

Principale zone turistice

• Zona Făgărașului face parte din masivul Făgăraș

• Zona munților Lotrului se află între Văile Sadului,Oltului și Lotrioarei aici găsindu-se o multitudine de pășuni alpine

• Zona Munților Cindrelu așezată între Valea Sadului,depresiunea Sibiului și Valea Frumoasei

• Mărginimea Sibiului aflată la poalele Munților Cibinului intinzanduse pe o suprafață de 1200 kmp

Stațiuni Climatice și Balneare

• Stațiunea climatică Păltiniș aflată la 1450 m altitudine

• Stațiunea balneo-climaterică Ocna Sibiului

• Stațiunea balneară Basnă la 18 km de Mediaș

• Stațiunea balneară Miercurea Sibiului aflată la 53 km nord-vest de Sibiu

Relief:

Zona de munte

• Munții Făgărasului se află pe teritoriul județului Sibiu în partea vestică și sunt cei mai înalți munți din tară, cu vârfuri (Negoiu, Ciortea, Vartopu, Vanătoarea lui Buteanu) cuprinse între 2.000 și 2.500 m.

• Munții Lotrului

• Munții Cindrelului

• Munții Cibinului și Lotrului

• Munții Sibiului

Zona depresionară

• Depresiunea Făgărasului, are o treime din suprafată atribuită județului Sibiu și o altitudine cuprinsă între 350 și 500 m.

• Depresiunea Sibiului situată în dreapta râului Olt.

• Depresiunea Sălistei

• Depresiunea Apoldului

Podișuri

• Podișul Tarnavelor

• Podișul Hartibaciului

• Podișul Secaselor

Figura 1.2.4 Harta cu relieful judetului Sibiu

Sursa: http://pe-harta.ro/Sibiu/

Clima

În județul Sibiu clima este de tip continental moderată. Primăverile sunt frumoase, iernile ferite de viscol, verile răcoroase și toamnele târzii. Anual se adună precipitații de aproximativ 662mm, maxima fiind în luna iunie 113mm iar minima în februarie 26,7mm.

Temperatura medie este în ianuarie de -3,80 grade celsius iar în iulie +19,60 grade celsius.

În această zonă vânturile care domină vin dinspre Valea Mureșului, vara suflă ,,Austrul'' iar iarna ,, Mâncătorul de zapezi'' sau ,, Vântul mare''.

Hidrografie

Judetul Sibiu se împarte în două bazine hidrografice principale: Olt și Mureș .

Rețeaua hidrografică este formată din ape curgătoare și lacuri :

• Râul Olt cu afluenții: Arpasu, Porumbacu, Cărțișoară, Cibinul, Pârâul Nou.

• Râul Târnava Mare

• Râul Cibin cu afluenții săi: Hartibaciu, Sadu, Sebeș, Ruscior, Strâmba, Râul Vadului.

• Râul Sebeș care formează hotarul vestic al județului.

• Lacul Podragul

• Lacul Podragel

• Lacul Bâlea

• Lacul Doamnei

• Lacul Avrig

• Lacul Izerul Mic

• Lacul Izerul Mare

• Lacurile sărate de la Ocna Sibiului 15 la număr(Horia,Cloșca,Brâncoveanu și Lacul fără fund)

• Lacuri artificiale (Rîura,Bradeni,Sopa,Valea Sălciilor,Tocile,Rusciori)

Solurile- în JUDEȚUL SIBIU predomină solul brun de pădure și solul brun de pădure podzolit.

În această zonă solul are bogății naturale cum ar fii

• Rocile constructive ale zonei muntoase

Căi de acces

În Sibiu se află un aeroport internațional de unde se efectuează zilnic curse către: Germania, Austria, Spania, Marea Britanie și Italia. Pe acest aeroport a fost încheiat un proces de modernizare care permite primirea aeronavelor mari.

Cursele directe sunt efectuate către:

• München (Tarom), (Lufthansa)

• Viena (Austrian)

• București, Târgu Mureș (Tarom)

• Timișoara (Carpatair)

• Stuttgart (Blue Air)

• Londra (Wizz Air)

• Dortmund (Wizz Air)

Gara Sibiu este printre cele mai importante noduri de cale ferată din Transilvania. În raza sa există: Gara Mare, Gara Mică, Turnișor, Sibiu Triaj, precum și un depou de locomotive diesel.

Căile feroviare care trec prin municipiu sunt:

• Tronsonul Sibiu – Brașov – București

• Tronsonul Sibiu – Mediaș – Sighișoara

• Tronsonul Sibiu – Râmnicu-Vâlcea – Piatra Olt – Craiova

• Tronsonul Sibiu – Vințu de Jos – Deva – Arad

• Tronsonul Sibiu – Agnita (linie închisă din 2001)

Sibiul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E68/E81 (drumul național DN1). Prin municipiu trec următoarele căi rutiere:

• Șosele internaționale:

1. E68 (Ungaria) – Nădlac – Arad – Deva – Sebeș – Miercurea Sibiului – Sibiu –Brașov

2. E81 (Ucraina) – Halmeu – Livada – Satu Mare – Zalău – Cluj – Turda – Sebeș –Miercurea Sibiului – Sibiu – Pitești – București – Constanța

• Drumuri naționale:

1. DN 1 București – Ploiești – Brașov – Făgăraș – Sibiu – Alba Iulia – Turda – Cluj –Oradea – Borș –> Ungaria

2. DN 7 București – Găești – Pitești – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Deva – Arad –Nădlac –> Ungaria

3. DN 14 Sighișoara – Dumbrăveni – Mediaș – Copșa Mică – Sibiu

Cap II Potențialul turistic natural și antropic din zona județului Sibiu

2.1 Potențial turistic natural

Județul Sibiu a avut o deschidere internațională din anul 2007 an în care a primit titlul ,, Capitală Europeană Culturala'' fiind vizitat de mulți turiști străini. Pe aceste locuri există multe obiective turistice impresionante atât prin istorie cât și prin frumusețea naturală. Cu o istorie veche de 900 de ani Sibiul oraș medieval este printre cele mai vizitate județe din țară.

Izerele Cindrelului

Este o rezervație mixtă de floră și faună. Așezată în comuna Gura Rului, pe versantul nordic aproape de vârful Cindrel cu o înălțime de 2244 m. Această rezervație este formată din două văi glaciare, cu lacurile: Izerul Mare așezat la o altitudine de 1999 m, cu o suprafață de 3 ha și 13,30 m adâncime și Izerul Mic așezat la 1946 m altitudine și cu o înălțime de 1,7 m adâncime.

În rezervația Izerele Cindrelului găsim următoarele elemente floristice și faunistice: salcia pitică, ridichioasa, degitaret, prindarasul de munte, capra neagră, pasărea alpină.

Figura 2.1.1 Izerele Cindrelului

Sursa: http://romanianturism.com/2013/11/04/iezerele-cindrelului/

Golul Alpin și Lacul Bâlea

Este localizat în Munții Făgărașului, între vârfurile Vânătoarea lui Buteanu(2508m), Paltinul Mare(2398m), Capra(2439m) și Muchea lui Buteanu(2506m).

În această rezervație elementele floristice sunt: jneapăn, ienupăr, smirdar, bujor de munte, floare de colț, afan; elementele faunistice sunt: capra neagră și acvila de stâncă.

Din cauza construirii Transfăgărășanului și intensificarea turismului rezervația a avut de suferit, covorul vegetal a fost redus iar o serie de specii de animale sau refugiat în văile din împrejurimi.

Figura 2.1.2 Golul Alpin și Lacul Bâlea

Sursa: https://www.proalpin.ro/blog/transfagarasanul-mergem-pana-la-2-042-m/

Rezervația naturală Calcarele Eocene de la Porcești

Așezată în sudul comunei Turnu Roșu cu o suprafață de 60 ha. În această rezervație turiștii pot admira elemente minerale specii de floră și faună fosilizate: gasteropode, fosile de lemelibranhiate, echinoderme, dinți de rechin și numuluti.

Din cauza pășunatului excesiv procesele superficiale de eroziune se intensifică iar acest lucru scoate la suprafață depozite fosilifere pe care oamenii le fragmentează și le comercializează.

Figura 2.1.3 Rezervația naturală Calcarele Eocene de la Porcești

Sursa: http://romanianturism.com/2013/11/04/calcarele-eocene-de-la-turnu-rosu-porcesti/

Calcarele cretacice de la Cisnădioara

Sunt localizate pe Valea Argintului la aproximativ 800 m de satul Cisnădioara. Acest monument al naturii este afectat de pășunat și degradat prin practicarea unui turism neecologic.

Figura 2.1.4 Calcarele cretacice de la Cisnădioara

Sursa: https://www.geocaching.com/geocache/GC3V47M_tgq-2012-piatra-broastei?guid=08abe27b-6d31-48bf-9ef8-9f30f2980b99

Rezervația de stepă din Valea Sarba

Caracteristică arealului de stepă eurosiberiana,rezervația de stepă din Valea Sarba este o rezervație complexă de floră și faună. Elementele găsite aici sunt:jaleș,steluța vânată,sachiz,frăsinel,negară.

Rezervația este localizată în comuna Șura Mare pe versantul dealului Zakel și Valea Sarbei având o suprafață de 11 ha și fiind administrate de Consiliul local al comunei Șura Mare

Lacul fără fund de la Ocna Sibiului

Numit și Lacul Lemnelor, cu o suprafața de 0,2 ha este localizat în estul parcului băilor Ocna Sibiului. Acest lac sa format prin prăbușirea unei vechi mine de sare în anul 1775.

Figura 2.1.5 Lacul fără fund de la Ocna Sibiului

Sursa: https://www.directbooking.ro/obiectiv-lacul-fara-fund-ocna-sibiului-72.aspx

2.2 Potențial turistic antropic

PIAȚA MARE

,,Devenită, o dată cu evenimentele din decembrie '89, un simbol al Sibiului, Piața Mare, una dintre cele mai mari din Transilvania, situată în partea de nord a orașului, a reprezentat dintotdeauna o veritabilă emblemă a străvechiului burg. Piața Mare are o formă dreptunghiulară cu lungimea de 142 m și lățimea de 93 m. Pe laturile ei au rămas în picioare, atinse doar de patima vremii, vechile case nobiliare medievale, alături de un alt simbol de marcă al orașului, Palatul Brukenthal, locul de început al promovării artei în această parte a Europei.’’

Figura 2.2.1 Piata Mare din Sibiu

Sursa: https://pensiuneadaniel.ro/ro/2018/09/25/piata-mare-sibiu/

Piața Mică

,,Construită în secolele XIV-XVI, Piața Mică din Sibiu, cunoscută și sub numele de "Ringul cel mic", aflată în interiorul celei de a două incinte de fortificații a cetății, reprezintă vechiul centru comercial al urbei. Piața este împărțită în două părți distincte delimitate de strada Ocnei.

Latura nordică a incintei are o formă circulară, cu clădiri de formă concavă, din care lipsește portalul boltit specific celor din Piața Mare. Latura sudică prezintă clădiri cu arcade semicirculare susținute de portanți. Comună tuturor imobilelor este pe lângă înălțime, existența loggilor la parter unde, odinioară negustorii își protejau mărfurile realizate în atelierele meșteșugărești și expuse cumpărătorilor, dar și a lucarnelor lenticulare, denumite de localnici, "ochii orașului".’’

Figura 2.2.2 Piața Mică din Sibiu

Sursa: http://wikimapia.org/street/26643/ro/Pia%C5%A3a-Mic%C4%83

Turnul Sfatului

Turnul are două treceri boltite care fac legătura între piața mare și piața mică, el a fost construit în același timp cu a ÎI-a incintă fortificată în anii 1224 și 1241. Pentru ca turiștii să ajungă în interiorul turnului, accesul se face printr-o ușă mică apoi prin intermediul unei scări spiralate pentru a ajunge la etajele superioare.

Figura 2.2.3 Turnul Sfatului

Sursa: http://www.tripbooking.ro/obiective-turistice/romania/obiective-turistice-sibiu/turnul-sfatului/

Turnul Olarilor

Anul construirii acestui turn nu este știut. Acest turn este unit cu următorul turn print-un zid, are guri de aruncare iar pe partea superioară a zidului de găsesc meterezee unde apărătorii ajungeau parcurgând un coridor de acces acoperit.

Figura 2.2.4 Turnul Olarilor

Sursa: https://www.patruzari.ro/sibiu-oras-de-3-stele-michelin/

Turnul Gros

Construit în anul 1540 din piatră și cărămidă acest turn are forma literei U și iese cu aproximativ 25 m înafara zidurilor exterioare. În anul 1778 a fost amenajat aici de către Martin Hochmeister primul teatru al orașului.

Figura 2.2.5 Turnul Gros

Sursa: https://www.sibiul.ro/arhiva-poza-zilei/poza-sibiu-2006-02-12-1016.html

Turnul Pulberăriei

Turnul Pulberăriei a fost zidit în anul 1552, și avea rolul de depozit pentru praful de pușcă. În orașul de jos au fost distruse zidurile cetății însă cele două turnuri au rămas în picioare, aceste turnuri au făcut parte din complexul de apărare al Porții Ocnei.

Figura 2.2.6 Turnul Pulberăriei

Sursa: http://www.informatii-romania.ro/listing/turnul-pulberariei/

BISERICA CATOLICĂ

BISERICA REFORMATĂ

BISERICA FRANCISCANĂ

CATEDRALA ORTODOXĂ

Construită în perioada 1902-1906 după planurile arhitecților Nagy Virgil și Kommer Jozsef din Budapesta în stil bizantin. Octavian Smigelschi și Arthur Coulin au pictat iconostasul și realizat frescele cupolei.

Figura 2.2.7 Catedrala Ortodoxa din Sibiu

Sursa: https://www.zilesinopti.ro/locuri/8244/catedrala-ortodoxa-sfanta-treime

MUZEUL DE LOCOMOTIVE CU ABUR

,,Există o nostalgie pentru acești monștri de metal care, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, se dovedeau, împreună cu vagoanele pe care le tractau, cele mai rapide și mai confortabile mijloace de transport. Muzeul Locomotivelor cu abur, din 1994 oferă celor interesați 40 de locomotive cu abur construite între 1885-1959 în Germania, USA, Ungaria, Polonia, Germania și România. Două dintre aceste locomotive sunt funcționale și folosite în diverse ocazii.’’

Figura 2.2.8 Locomotiva cu abur

Sursa: https://discover.turistintransilvania.com/ro/muzeul-hermann-oberth-8399/

Muzeul de Istorie

Construit în anii 1470-1491 de primarul Thomas Altemberger, clădirea a fost achiziționată de oraș în 1545 și transformată în primărie și a funcționat ca primărie până în 1948.

Figura 2.2.9 Muzeul de Istorie din Sibiu

Sursa: https://www.zilesinopti.ro/locuri/2076/muzeul-de-istorie-sibiu

Muzeul civilizației populare Astra

Situat la 4 km de Sibiu acesta se întinde pe o suprafață de 993 ha și un lac de 16 ha. Print-o hotărâre guvernamentală în anul 1992 i-a fost atribuită această denumire.

Romulus Vuia a fost cel căruia îi aparține ideea realizării muzeului și au durat 23 de ani până la finalizare.

Categorii de exponate: în acest muzeu se găsesc locuințe tradiționale, ateliere meșteșugărești, lucrări de artă populară și instalații preindustriale.

Figura 2.2.10 Muzeul Astra

Sursa: Arhiva personala

Figura 2.2.11 Muzeul Astra

Sursa: Arhiva personala

Figura 2.2.12 Muzeul Astra

Sursa: Arhiva personala

Podul Minciunilor

A fost înălțat în anul 1859 și este cel mai vechi pod metalic din România. Înaintea acestui pod era un pod vechi din lemn numit Podul Mincinoșilor deoarece pe acest pod cofaritele își expuneau bârfele pline de exagerări. Pe partea din lateral a podului este încrustat anul realizării iar pe cealaltă emblema sașilor.

Figura 2.2.13 Podul Minciunilor

Sursa: https://turismistoric.ro/podul-minciunilor-din-sibiu/

Stațiunea Păltiniș

Păltiniș este o stațiune turistică permanentă așezată la 32 de km sud-vest de Sibiu. Această stațiune este punct de plecare înspre multe trasee turistice ca de exemplu Munții Lotrului sau Munții Cindrel.

Muntele Oncesti dispune de o pârtie de schi cu telescaun, teleschi și baby-lift. Din punct de vedere terapeutic vizita în această stațiune este indicată în următoarele afecțiuni: astenii nervoase, cătare cronice, anemii secundare, afecțiuni pulmonare și afecțiuni endocrine.

Turiștii veniți în stațiunea Păltiniș se pot caza la Casa Turiștilor așezată în centrul stațiunii cu o capacitate de 106 locuri și un restaurant de 120 de locuri; Casa de Piatră așezată în centrul Păltinișului care oferă 37 de locuri de cazare.

Figura 2.2.14 Stațiunea Păltiniș

Sursa: https://discover.turistintransilvania.com/ro/statiunea-paltinis-cea-mai-veche-statiune-montana-din-romania-2967/

Stațiunea Bazna

Așezată în nordul județului Sibiu la o altitudine de 320 m, lângă comuna Bazna. Stațiunea are o climă temperat continetala moderată cu o umiditate ridicată unde verile sunt răcoroase iar iernile blânde, principalele atracții ale stațiunii sunt apele minerale sărate-iodurate, nămolul de Bazna, sarea de Bazna.

Turiștii veniți în zonă se pot caza în Pensiunea Bazna care dispune de 25 de camere.

Figura 2.2.15 Stațiunea Bazna

Sursa: http://www.cazari.ro/complex_balnear_expro_bazna_sibiu/

Stațiunea Ocna Sibiului

Supranumită Litoralul Ardealului, stațiunea este așezată în depresiunea Sibiului la o altitudine de 400 m și la o distanță de 15 km de Sibiu. Această zonă are un climat temperat continental de deal și de podiș. Suprafața hidrografică a stațiunii este de 35.700 mp și are un volum de 265.700 m cubi.

Salinitatea acestor ape este de 310 g/l.

Turiștii ajunși în această stațiune se pot caza la Vila ,,Lacul Verde'' care dispune de 12 camere.

Figura 2.2.16 Stațiunea Ocna Sibiului

Sursa: https://romania.directbooking.ro/prezentare-ocna-sibiului-informatii-poze-imagini-32.aspx

Mărginimea Sibiului

Zonă pitorească unică în România așezată la vest de Sibiu, Mărginimea Sibiului cuprinde 18 localități. Această zonă este un puternic centru meșteșugăresc, comercial și un punct important al turismului românesc rural.

Turiștii ajunși în zonă se pot caza la numeroasele pensiuni care le pot oferii condițiile prielnice pentru un sejur de neuitat, într-o atmosferă tipic țărănească cu obiceiuri și tradiții.

Figura 2.2.17 Mărginimea Sibiului

Sursa: https://www.europeanbestdestinations.com/destinations/eden/marginimea-sibiului/

2.3 Meșteșuguri și obiceiuri din zona județului Sibiu

Meșteșuguri

Creșterea animalelor și prelucrarea lemnului sunt cele mai practicate activități în această parte a Transilvaniei. Învecinarea cu zona montană care este bogată în păduri de diferite esențe au făcut să se dezvolte în zonă o adevărată ,,civilizație a lemnului'', acesta este materia primă utilizată în încălzirea locuințelor, construcția gospodăriilor și confecționarea uneltelor de lucru.

În mărginime întâlnim tâmplari, dogari, rotari și mulți alți meșteri ce transformă lemnul.

Meșteșugul prelucrării pieilor și blănurilor, această meserie se găsește în fiecare gospodărie din zonă iar localnicii sunt capabili să pregătească după anumite rețete tradiționale blănuri și piei din care confecționează cojoace, opinci, pieptare și alte obiecte vestimentare.

Țesătoria și torsul au apărut din nevoia oamenilor de haine subțiri utilizate vara, confecționate din materiale textile din fibre vegetale sau animale. Acest meșteșug este practicat de femei care organizează șezători(adunări) la care participă aproximativ toate femeile din sat și cos, țes, torc și spun povești, ghicitori, cântece tradiționale.

Pictatul pe sticlă a apărut la începutul secolului XVIII-lea, sătenii obișnuiau să picteze seara sau iarna. Acestea utilizau culori naturale în amestec cu grăsimi de origine animală.

Pictatul pe sticlă nu era un proces simplu era necesară foarte multă atenție și îndemânare deoarece aceștia dădeau chip unor sfinți iar înainte cel ce picta trebuia să țină post și să se roage.

Tradiții și obiceiuri

Meteleaua este una din cele mai vechi sărbători și este practicată în Avrig. Acest obicei este unul păgân care simbolizează biruința binelui, a renașterii și a luminii.

Cetele de juni sunt costumate și poartă măști cu subiecte din cele mai diverse. La miezul nopții feciorii adună lemnele strânse din gospodarii în Ajunul Crăciunului și le ard.

Figura 2.3.1 Meteleaua

Sursa: http://www.sibiu-turism.ro/Ce-facem-Evenimente-Traditii-si-obiceiuri-Meteleaua.aspx

Ziua urșilor și burduhosilor, supranumită și Ziua Nebunilor această sărbătoare are loc în fiecare an pe 8 ianuarie la Cârța. În cadrul acestei sărbători tinerii se împart în două cete ( burduhoși și urși) și mânjesc oamenii cu funingine și untură, acest lucru simbolizează alungarea spiritelor rele.

Această zi i-a sfârșit la lăsarea întunericului în curtea gazdei cetei urșilor unde participanții fac un foc mare și își ard costumele pentru a arde răul

Figura 2.3.2 Ziua urșilor și burduhosilor

Sursa: http://www.tribuna.ro/stiri/eveniment/foto-invazie-de-ursi-si-burduhosi-la-cirta-122738.html

Udatul Ionilor

Acest obicei din satul Talmacel păstrat din străbuni are loc în ziua Sf. Ioan Botezătorul. După slujbă de la biserică alaiul format din feciori călare cu steaguri tricolore, un car tras de boi ornat cu țesături și mărgele, copii și juni îmbrăcați tradițional pornesc spre râu. Ajunși la râu aceștia îi udă rând pe rând pe toți cei care poartă numele de Ion, Ionii udați sunt serviți apoi cu colaci, țuică și vin.

Această sărbătoare continuă apoi pe ulițele satului cu cântece și dansuri specifice locului.

Figura 2.3.3 Udatul Ionilor in Talmacel

Sursa: https://turism.talmaciu.ro/udatul-ionilor-de-la-talmacel-traditie-unica-in-romania/

Craii și Irozii

,,Craii'' sau ,,Irozii'' sunt copiii care colindă interpretând o scenă religioasă.

Figura 2.3.4 Craii si Irozii

Sursa: https://www.romaniaturistica.ro/colindretii-din-marginimea-sibiului

Cap III Analiza potențialului turistic al județului Sibiu

3.1 Structura unităților de cazare din zona Sibiului

Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de structure, judete si localitati

© 1998 – 2018 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Pensiuni agroturistice din judetul Sibiu

• Badiu's Guest House

. Am ales să poziționez această locație pe primul loc deoarece, am vizitat-o personal și mi-a lăsat o impresie extreme de bună ! Badiu’s Guest House este situată în Rășinari la 12 km de parcul Arka, locația dispune de o teresa, restaurant și o grădină absolut superbă.

Figura 3.1.1 Badiu's Guest House

Sursa: Arhiva personala

Figura 3.1.2 Badiu's Guest House

Sursa: Arhiva personala

Figura 3.1.3 Badiu's Guest House

Sursa: Arhiva personala

• Legenda Anotimpurilor

Legenda anotimpurilor este o locație clasificată cu 3 flori situate în localitatea Alma județul Sibiu. Pensiunea dispune de 5 spații și 10 locuri de cazare.

Figura 3.1.4 Legenda Anotimpurilor

Sursa : https://www.booking.com/hotel/ro/legenda-anotimpurilor.ro.html

• Poiana Neamțului

Pensiunea este clasificată cu 4 margarete, situate în Avrig județul Sibiu . Poiana Neamțului dispune de 15 spații și 31 de locuri de cazare .

Figura 3.1.5 Poiana Neamțului

Sursa: https://www.poiana-neamtului.ro/pagina/despre-noi.htm

Florea

Pensiunea agroturistică Florea, clasificată cu 3 flori este situate în comuna Birghis, sat Vecerd județul Sibiu . Locația dispune de 4 spatii și 8 locuri de cazare.

Figura 3.1.5 Florea

Sursa: https://www.booking.com/hotel/ro/casa-florea-avrig.ro.html

Veseud 11

Această locație este clasificată cu 3 margarete și este pozitionata în comuna Chirpar, sat Veseud județul Sibiu . Pensiunea deține 4 spații și 12 locuri de cazare.

Figura 3.1.6 Veseud 11

Sursa: https://www.booking.com/hotel/ro/veseud11.ro.html

3.2 Festivaluri gastronomice

1.Festivalul brânzei și al țuicii

Acest festival are loc în Rășinari în perioada 25-26 august, el este organizat anual cu scopul de a promova și transmite tradițiile. Pe parcursul celor două zile turiștii pot gusta produse specifice mărginimii sibiului ca de exemplu: sloiul de oaie, tocană de oaie la ceaun, brânzeturi, bulz ciobănesc și pastramă.

Vizitatorii sunt încântați cu programe oferite de ansamblurile folclorice și interpreți de muzică populară. ,,Bulzul Festivalului'' este produsul reprezentativ al acestui festival precum și o tradiție a zonei.

Bulzul este preparat dintr-o cantitate considerabilă de mămăligă, smântâna și brânză de oaie.

Figura 3.1.7 Festivalul brânzei și al țuicii

Sursa: https://www.infotravelromania.ro/blog/2013/08/festivalul-branzei-si-al-tuicii-comuna-rasinari-judetul-sibiu-24-25-august-2013/

2.Festivalul ,, Porcul de Bazna''

Acest festival are loc în localitatea Bazna în perioada 8-9 septembrie. În cele două zile de festival vor avea loc concerte de muzică populară precum și pop-rock.

,, Porcul de Bazna a apărut în urma unor încrucișări între rasele mangalița și berk, începând din anul 1872, în localitatea Bazna''.

Această rasă a fost recunoscută oficial în 1948, însă crescătorii se tem ca această rasă va dispărea, pentru că nu sunt motivați să investească.

Figura 3.1.8 Festivalul ,,Porcul de Basna’’

Sursa: http://www.turnulsfatului.ro/2018/09/04/festivalul-porcul-de-bazna-fara-porci-vor-fi-doar-cei-de-pe-postere/

3.Electric Camping

Acest festival se ține la Cabana Suru din Sebesul de Sus în perioada 7-9 septembrie. Turiștii care iubesc aerul curat și muntele sunt așteptați să petreacă un weekend la Cabana Suru, așezată la 1450 m altitudine în Munții Făgăraș. Acest eveniment este organizat de asociații partenere iar vizitatorii lui au la dispoziție gustări tradiționale și bere bună.

4.Flavours and sounds of Transylvania

Acest festival este organizat în localitatea Nucet la o distanță de 20 km de Sibiu, pe 16 septembrie la ferma Bio-House. Această fermă precum și pensiunea cu același nume sunt o afacere de familie, această fermă oferă produse tradiționale, de casă precum gemul de dovlecel, gemul de afine, bulionul de tomate și diverse siropuri din fructe sălbatice (zmeură, ghindă, trandafir).

5.Zilele recoltei

Festivalul ,,Zilele recoltei'' se ține în piața Obor din Sibiu, unde producătorii locali și agricultorii vând produse proaspete și de calitate. Pentru acest eveniment sunt amplasate căsuțe.

6.Săptămâna cartofului

Acest festival se desfășoară în Avrig la Palatul Brukenthal în perioada 7-14 octombrie. În curtea banului Samuel von Brukenthal au fost cultivați prima oară cartofi în România, acum 200 de ani.

Turiștii veniți la acest festival sunt așteptați să guste diverse specialități tradiționale pe bază de cartofi, absolut delicioase.

7.Flavours and sounds of Transylvania

Acest eveniment are loc în Sibiel în data de 13 octombrie și este organizat de Asociația My Transylvania. Sibielul este localizat în comuna Săliște, la aproximativ 23 km de Sibiu. În cadrul acestui festival micii producători locali își vor promova produsele.

Sibiu capitală gastonomica

În acest an Sibiul împreună cu Grecia a răspuns provocării de a-și promova cultura gastronomică locală și de a convinge oamenii să se alăture acestei inițiative care ar putea avea efecte imense pe termen lung. Pentru acest eveniment autoritățile locale au promis să aloce 8,6 milioane euro.

Un consorțiu format din 7 parteneri (Primăria Municipiului Mediaș, Consiliul Județean Sibiu, Camera de Comerț, Primăria Municipiului Sibiu, Universitatea Lucian Blaga, Industrie și Agricultură Sibiu, Asociația Județeană de Turism Sibiu).

Se va ocupa de implementarea programului ,, Sibiu, regiune gastronomică 2019''.

,, Regiunea a cunoscut o nouă etapă de dezvoltare prin redefinirea conexiunii stabile și durabile între urban și rural și dezvoltarea unei identități gastronomice puternice europene, care să conducă la o poziționare mai bună în piețele de producție și consum și să contribuie la completarea și diversificarea experienței vizitatorilor în regiune.''

În acest an Sibiul s-a făcut cunoscut mai mult ca niciodată prin festivalurile sale gastronomice, tradiții și obiceiuri. Acum mai mult ca niciodată afacerile locale și producătorii locali sunt încurajați și ajutați în domeniul producerii hranei și în domeniul gastronomiei.

Instituțiile locale susțin micii producători în domeniul gastronomiei și a industriei ospitalității. Se are în vedere deasemenea dezvoltarea unor instrumente de lucru pentru crearea de informații despre resursele alimentare ale acestei zone.

În dosarul cu care Sibiul a obținut acest titlu, cei ce au organizat spun că se va realiza o hartă gastronomică interactivă care să înlesnească localizarea și comunicarea cu operatorii din gastronomie și industriile creative.

Concluzii

În urma lucrării despre județul Sibiu rezultă că acest județ deține resurse turistice din cele mai diverse și mai deosebite.

În prima parte a lucrării am ,,vorbit'' despre județul Sibiu, așezarea sa, elemente de relief, climă, sol, hidrografie sicai de acces.

În partea centrală am încercat să aduc în atenția dumneavoastră obiective turistice naturale dar și antropice de o frumusețe răpitoare, care din păcate, unele dintre ele sunt în stare de degradare destul de avansată, fie din pricina nepăsării oamenilor, fie din cauze naturale precum stațiunea Ocna Sibiului care a fost inițial o mină de sare, dar din cauza apei de ploaie și a pânzei freatice, pereții minei s-au prăbușit și sau transformat în lacurile de astăzi, apa lor având o salinitate de 310 g/l.

Alte obiective turistice afectate sunt Calcarele cretacice de la Cisnădioara care se degradează pe zi ce trece din cauza napasarii oamenilor care aduc animale la pășunat în zonă. Precum acestea sunt multe altele.

În ultima parte am prezentat structura unităților de primire turistică printr-un tabel, precum și câteva pensiuni agroturistice care mi-au stârnit interesul.

Festivalurile gastronomice au ocupat un rol foarte important în lucrarea mea deoarece cu ajutorul acestora Sibiul a devenit mult mai cunoscut pentru turiștii străini.

În concluzie consider că titlul de capitală gastronomică primit de Sibiu este unul deosebit dar și meritat, numai că este nevoie de mult mai multă mediatizare a vastei culturi gastronomice cu care ar trebuii să ne mândrim deoarece este unicat.

Bibliografie

Șef lucrări Dr. Adelaida Cristina Hontus, Geografie turistică și agroturistică a României, Editura Ceres București 2005

Nicolae Neacșu ,Andreea Baltaretu, Monica Neacșu, Marcela Draghila, Resurse și destinații turistice în România Ediția a III-a,reactualizată și completată, Editura Universitară București 2016

Sibiu monografie, Editura Sport-Turism București 1981

Maria Stoian-Note curs Marketing- 2016-2017

Maria Stoian, Managementul pensiunii, Manual si supliment legislative, Editura A.N.T.R.E.C 2005

Alexandru D., Neguț S., Istrate I.- Geografia turismului, Editura Academiei București 1997

Ion Dona- Economie rurala, Editura Ceres, Bucuresti 2006

Vasile Glavan, Turismul in România, Editura Economica, 2000

,,Revista’’ Vacante la Tara

www.turism.gov.ro

www.antrec.ro

www.lapensiuni.ro

www.sibiul.ro

www.wikipedia.ro