Turism Rural Si Agroturism In Zona Judetului Gorj

CUPRINS

Introducere

Lucrarea de licență are la bază turismul rural, care este un factor foarte important în ceea ce privește dezvoltarea economică, socială și umană.

Pentru practicarea turismului rural, sunt necesare anumite resurse. Având în vedere existența acestor resurse, România nu trebuie sa își facă griji din acest punct de vedere, deoarece este o țară bogată în astfel de resurse. Tradițiile populare, obiceiurile, arta populară, folclorul s-au perpetuat de milenii. Acestea au fost transmise la creatorii populari contemporani, care au reușit să ducă mai departe acuratețea artei populare. Satul românesc are un potențial turistic foarte complex , acesta cuprinzând componente naturale și cultural – istorice de mare atracție turistică.

Spațiul rural românesc este prezentat ca un spațiu cu o personalitate geografică, istorică, care trebuie să cuprindă contextul cultural și economic în care s-a dezvoltat de-a lungul timpului.

Motivul pentru care am ales această temă este dorința de cunoaștere a tuturor tradițiilor, obiceiurilor și datinilor din diferite zone ale țării, dar și din diferite țări ale lumii. Turismul rural este văzut ca fiind o relaxare atât pentru turiștii români, cât și pentru turiștii străini. Aerul curat, tradițiile și locuitorii zonei respective, te ajută să te eliberezi de rutina zilnică și să trăiești câteva clipe într-un cadru natural, unde tradiția este puterea, și îți dă senzația că trăiești într-o altă lume.

Ce poate fi mai frumos decât degustarea bunătăților cu specific din diferite zone, purtarea portului popular de care sătenii sunt mândrii, jocurile populare care înviorează toate persoanele intrate în joc, buna dispoziție de care dau dovadă locuitorii acestei zone, dar și modul de atragere al turiștilor.

În elaborarea lucrării de licență am urmărit parcurgerea a trei capitole, pentru a putea înțelege cu exactitate ce înseamnă turismul rural și cum se manifestă acesta.

Lucrarea debutează cu o analiză a conceptului de turism rural, concept care a fost foarte dificil de definit, dar s-a urmărit și evoluția sa și încercările de operaționalizare ale acestui fenomen. Tot în cadrul primului capitol au fost prezentate bazele turismului rural precum și importanța, locul, formele turismului rural.

Rolul turismului în economie este deosebit de important, datorită complexității acestui fenomen, a anvergurii activităților necesitate de apariția, menținerea și dezvoltarea lui. Turismul pune în valoare și exploatează economic acel tezaur format din legăturile create de natură în climat unic, sau lansate de istorie, folclor și civilizație.

În ceea ce privesc resursele necesare practicii turismului rural, România este o țară bogată. De-a lungul timpului s-au perpetuat tradițiile populare, obiceiurile, folclorul și artă populară, transmise până la creatorii populari contemporani, care duc mai departe ingeniozitatea și acuratețea artei populare.

Potențialul turistic din satul românesc este deosebit de complex, cuprinzând în alcătuirea sa componente naturale și cultural-istorice de mare varietate și atracție turistică.

În capitolul doi am prezentat turismul rural în România. În acest capitol am analizat particularitățile turismului rural românesc, realități ale economiei rurale românești. Ceea ce mi sa părut interesant în acest capitol, au fost motivațiile care stau la baza practicării turismului rural.

Necesitatea turismului rural răspunde unei triple perspective: cea a operatorilor, în măsura în care diversificarea ofertei poate modifica creșterea competitivității sectorului; cea a turiștilor, pentru că se oferă răspunsuri oportune privind satisfacerea noilor necesități de relaxare și, în sfârșit, cea a autorităților publice, deoarece aplică strategii de îmbunătățire calitativă a turismului, atât în timp, cât și în spațiu.

Un alt punct de interes descris în lucrare, a fost constituit de particularitatea turismului rural românesc. Pentru a putea prezenta pe scurt turismul rural în România, atât cu punctele slabe, dar și cu punctele forte, am realizat o analiză Swot.

În ultimul capitol am ales ca studiu de caz județul Gorj. Prin acest studiu de caz am încercat să fac o analiză a resurselor turistice din această localitate precum și a potențialului turistic natural.

Așadar, având în vedere particularitățile turismului rural, am ajuns la concluzia că zona turistică Gorj se încadrează perfect în practicarea acestei forme de turism. Județul Gorj moștenește un valoros potențial turistic caracterizat printr-un cadru natural generos și un climat favorabil desfășurării unei activității turistice și ar fi păcat să-l dăm uitării.

În continuare am realizat analiza capacității de cazare și a circulației turistice în zona Gorj de unde a reieșit că cel mai mare număr de cazări turistice este în luna august deoarce luna perfectă pentru un concediu de odihnă. În ceea ce privește analiza SWOT am descoperit punctele forte acestei zone precum și punctele slabe alături de oportunități și amenințări.

În finalul lucrării am descris perspective care ajută la dezvoltarea turismului rural în județul Gorj. Alături de aceste perspective sunt prezente și strategiile de dezvoltare durabilă ale județului în perioada 2014-2020.

CAPITOLUL I : INTRODUCERE ÎN TURISM RURAL

Turismul constituie o activitate care are un impact profund al vieții culturale, sociale și economice și care afectează societatea în diferite moduri. Acesta este un set eterogen de activității economice, fiind calea ideală de întâlnire a oamenilor, de înțelegere între națiunile lumii și de promovare a păcii.

. Turismului rural – delimitări și concepte

Turismul afectează o gamă largă de domenii: mediul, dezvoltarea regională, educația, ocuparea forței de muncă, sănătatea, cultura, siguranța, protecția consumatorului, transporturile, noile tehnologii, finanțele și taxele.

Această afectare poate fi argumentată dacă luăm în considerare ramurile economiei care beneficiază de pe urma turismului.

Ramurile adiacente ale economiei care beneficiază direct de pe urma turismului sunt următoarele: tour-operatorii, agențiile de transport, hotelurile sau alte spații de cazare, companiile de transport, restaurantele și industria alimentară, centrele de informare turistică, parcurile de distracții, producătorii de suveniruri, centrele sportive, asociațiile din industria turistică, producătorii de echipament de călătorie, industria de spectacole, aeroporturile, artizanii, organizațiile culturale, asigurările de călătorie, sistemele de distribuție globală și de rezervări, publiciștii și distribuitorii de literatură turistică și hărți, precum și casele de schimb.

Țara cu disponibilitatea cea mai mare pentru turism este România, conferită de resursele variate, antropice și naturale cu care a fost înzestrată.

Turismul rural este una dintre cele mai dinamice forme de călătorie, ceea ce oferă o șansă comunităților locale de a se dezvolta economic, reprezentând o alternativă la declinul activității agricole prin valorificarea resurselor locale, încurajarea antreprenoriatului, ocuparea mai bună a forței de muncă, și creșterea veniturilor colective și individuale. Agroturismul, ca formă a turismului rural, reprezintă un mijloc de valorificare integrală a mediului rural, cu potențialul său agricol, uman, tehnico-economic și turistic, deoarce utilizează, pentru cazare și servirea mesei, pensiunea agroturistică și produsele agroalimentare din gospodăria proprie.

“Turismul rural este un concept ce include toate activitățile turistice care se desfășoară în mediul rural”.

“Turismul rural este o formă concentrată pe destinații în spațiul rural, dispunând de o structură funcțională de cazare și de alte servicii eterogene”.

În Uniunea Europeană, termenul de turism rural este definit sub numele de turism verde.

Turismul verde se practică în zonele unde natura este puțin influențată de activitatea umană și în acele locuri de litoral și deltă unde turismul specific nu este prea dezvoltat.

La nivelul Uniunii Europene, turismul rural este văzut diferit de diverse țării din Uniunea Europeană. Comisia Comunității Europene încearcând să aducă un concept valabil pentru toate țările comunitare, definește turismul rural plecând de la alte trei concepte (Crosby , 1993) :

Turismul rural, ca și concept, cumulează întreaga activitate turistică în ,,interior’’. Conotațiile de „ interior ” sunt mai particulare în cazul Spaniei, unde termenul se referă la un model diferențiat în mod evident, acest model purtând numele de turism de coastă.

Turismul rural, ca și concept care tratează întreaga activitate endogenă suportată de mediul înconjurător uman și natural.

Turismul rural este un concept amplu, care include nu numai vacanțele în ferme, ci și oricare altă activitate turistică de la țară.

Prin urmare, turismul rural este o formă de turism care se desfășoară în mediul rural, exploatând resursele turistice naturale, umane și culturale , care utilizează diverse spații de cazare (hanuri, hoteluri rurale, sate de vacanță, adăposturi) și înfățișează forme variate de sejur, având un spectru larg de motivații: cultură, cunoaștere, religie, practicarea unor sporuri, odihnă și recreere.

Turismul rural în ansamblul economiei locale, se definește ca fiind foma de valorificare durabilă a spațiului rural prin:

– comercializarea produselor de marcă, care să acopere nevoile consumatorilor în cultură, alimentație, activității creative,materie primă, și educație;

– creșterea locală durabilă și ca un răspuns adecvat la nevoile de recreere din societatea modernă, într-o coeziune socială oraș-sat;

-extragerea resurselor naturale, a imobilelor rurale, a valorilor și tradițiilor cultural-istorice, a produselor agricole.

Între o zona rurală și alta sunt diferențe în funcție de mediul rural și de dezvoltarea socio-economică.

Adevăratele zone rurale sunt definite, în general, de: număr variabil de gospodării, densități reduse ale populației, importante suprafețe foriestere și agricole.

Aceste resurse au condus la forme de exprimare diferită a activităților de turism rural și respectiv a produselor turistice oferite piței.

Bazele turismului rural și motivațiile sale

Dezvoltarea turismului contemporan, a scos în evidență o cerere crescută pentru turism în regiuni rurale, de reorientare a unor tendințe, gusturi, trebuințe spre folclor, tradiții și mod de viață rural. În aceste situații se poate vorbi și de un comportament turistic specific care implică un set de motivații adecvate.

Un astfel de turism prezintă o serie de beneficii: fructifică resursele naturale, patrimoniul cultural, spațiile agricole, tradițiile sătești, produsele agricole, crează direct și indirect locuri de muncă, îmbunătățește infrastructura, realizează schimburi între veniturile urbane și cele rurale.

Turismul rural a fost creat în urma unor cercetări și a fost proiectat de către Ministerul Agriculturii și Turismului din țările Comunității Europene și de către Guvern, pentru a răspunde la o serie de probleme create de situația zonelor rurale precum: veniturile rurale care au semnalat o reducere puternică, abandonarea agriculturii și stabilirea populației.

Motivațiile turistice legate de spațiul rural sunt cele de ordin social, cultural și economic, ele putând fi sintetizate astfel:

motivațiile sociale: sunt determinate de: criza agriculturii (noile condiții economice și legislative determină tendința de abandonare a pământurilor de cultură precum și a sarcinlor cu specific rural), creșterea șomajului în rândul tinerilor;

motivațiile culturale: dispariția meșteșugurilor, extinderea numarului de case din spațiul rural care nu sunt ocupate sau întreținute , distrugerea moștenirii de artă locală;

motivații economice: excedentul de produse agricole,veniturile mici provenite din agricultură.

Aceste motivații nu se opresc aici, iar dintre factorii care stimulează afirmarea tot mai susținută a turismului rural, se remarcă:n astfel de turism prezintă o serie de beneficii: fructifică resursele naturale, patrimoniul cultural, spațiile agricole, tradițiile sătești, produsele agricole, crează direct și indirect locuri de muncă, îmbunătățește infrastructura, realizează schimburi între veniturile urbane și cele rurale.

Turismul rural a fost creat în urma unor cercetări și a fost proiectat de către Ministerul Agriculturii și Turismului din țările Comunității Europene și de către Guvern, pentru a răspunde la o serie de probleme create de situația zonelor rurale precum: veniturile rurale care au semnalat o reducere puternică, abandonarea agriculturii și stabilirea populației.

Motivațiile turistice legate de spațiul rural sunt cele de ordin social, cultural și economic, ele putând fi sintetizate astfel:

motivațiile sociale: sunt determinate de: criza agriculturii (noile condiții economice și legislative determină tendința de abandonare a pământurilor de cultură precum și a sarcinlor cu specific rural), creșterea șomajului în rândul tinerilor;

motivațiile culturale: dispariția meșteșugurilor, extinderea numarului de case din spațiul rural care nu sunt ocupate sau întreținute , distrugerea moștenirii de artă locală;

motivații economice: excedentul de produse agricole,veniturile mici provenite din agricultură.

Aceste motivații nu se opresc aici, iar dintre factorii care stimulează afirmarea tot mai susținută a turismului rural, se remarcă:

Creșterea duratei timpului afectat pentru recreere

Creșterea timpului afectat pentru recreere reprezintă în general un factor important al dezvoltării turismului rural.

Multiplicarea perioadelor scurte de timp alocate recreerii are consecințe asupra turismului rural. La aceste perioade se adaugă și posibilitatea efectuarii eșalonate a concediilor de odihnă.

Relaționând acest fapt cu alți factori, precum costul sejurului, deficitul de soluții turistice de scurtă durată, durata perioadei de transport, reiese că perspectivele selectării mediului rural ca spațiu de vacanță sunt tot mai mari, cel puțin pentru perioadele scurte de timp.

B. Autenticitatea

Este o calitate din ce în ce mai solicitată. Turistul care provine dintr-un mediu saturat de audiovizual, dominat de produse puternic industrializate, cartiere de blocuri anoste, apreciază tot mai mult autenticitatea, naturalețea vieții de la țară, căldura sufletească specifică micilor comunități rurale.

C. Liniștea și confortul psihic

Liniștea și confortul psihic sunt elemente tot mai căutate de numeroși turiști, fapt deloc surprinzător, dat fiind nivelul de stres, specific majorității lucrătorilor.

Ideea de evadare în natură se regăsește aproape unanim între dorințele citadinului de azi, iar materializarea ei se produce adeseori în mediul rural. Nu este surprinzător abandonul domiciliului din partea omului în favoarea posibilității de a se putea regăsi cu plăcere într-un mediu liniștit, nepoluat, departe de constrângerile activităților citadine.

D.Afirmarea individualismului pe piață

Avansarea sistematică și insistența a unor anumite produse pentru câștigarea unui segment stabil de consumatori, este o practică utilizată în mod curent, pentru impunerea diverselor produse pe piețele de consum. Teoretic, nu există așezare rurală care să nu poată oferi cel puțin un produs de marcă de natură să stârnească interesul turistului. Condiția prealabilă este ca marca să fie autentică, originală, iar eforturile depuse pentru impunerea ei să facă posibile cunoașterea și ulterior recunoașterea și căutarea ei.

Prin urmare motivele care îi determină pe unii turiști să aleagă ca și destinație turistică mediul rurale sunt: dorința de libertate, de mișcare, creată de spațiile deschise ale ruralului, specificul local tradițional, dorința de a intra în intimitatea vieții rurale.

Locul, importanța și formele turismului rural

Turismul rural este o formă distinctă , cu o anumită specificitate care îi permite o anumită mișcare proprie, dar în același timp, evoluția sa se găsește sub influența legilor pieței turistice, a unor măsuri generale de politică în domeniul turismului.

Ca urmare a locului ocupat în economiile naționale și rolul îndeplinit în dezvoltarea acestora, turismul este considerat unul dintre cele mai dinamice sectoare, cu o evoluție mereu ascendentă.

Țara noastră dispune de importante resurse turistice, iar valorificarea eficientă acestor resurse turistice constituie o șansa de dezvoltare a României.

Configurația geografică a țării noastre conferă condiții ideale pentru turismul propriu-zis și pentru practicarea sporturilor de iarnă, stabilind o reală rezervă ca potențial valorificat încă la scală redusă,cu atât mai importantă cu cât reprezintă o posibilă sursă de venituri valutare.Veniturile realizate de pe urma resurselor turistice, a închirierii de locuințe, antrenării turiștilor la activității agricole ori casnice, contribuie în mare parte la sporirea nivelului de trai și la fixarea tineretului în zonele rurale.

Mediul rural prezintă două aspecte importante:

-dezvoltarea rurală integrată prin turism

– presupune participarea activă a populației la operațiunile turistice de primire și animație, ce trebuie efectuate conform unui proiect colectiv de dezvoltare locală.
-evitarea daunelor și păstrarea avantajelor unui turism echilibrat pot fi asigurate printr-o concepție clară referitoare la dezvoltarea turistică locală. Acesta constă în necesitatea obținerii unor produse alimentare de bază direct de la sursă, adaptarea industriilor locale și artizanale la tradiția culturală a zonei, evitarea transporturilor aglomerate, asigurarea calității și a oricăror inițiative menite să creeze avantaje financiare durabile populației locale.

Așadar, printre formele turismului rural se enumeră:

-turismul verde este o activitate practicată în zonele rurale cât și în alte locuri de pe litoral.Turismul verde este definit ca fiind un turism preocupat în mod special de mediul înconjurător și care se dezvoltă în contact cu natura.

– turismul cultural este forma de turism care este interesată de cultură, peisaje culturale, valori și stiluri de viață, patrimoniu, arte vizuale, industrii, tradiții ale unor destinații locale ori ale unor comunității gazdă.

– turismul de aventură presupune vizitarea unei regiuni neafectate de impactul uman, efectuarea unui efort fizic relativ mare și asumarea unor riscuri care pot fi mai mari.Obiectivul turismului de aventură este să poată transmite senzații de descoperire pentru practicanții acestuia și are nevoie de spații puțin utilizate din punct de vedere turistic.

– turismul sportiv este forma de turism care utilizează orice activitate sportivă unde spectacolul și senzațiile risc sunt fundamentale ca reclamă turistică. Elementele care diferențiază această formă de turism este tipul de cazare oferit. Persoanele care practică acest turism sunt sunt pasionați, deschiși la noi experiențe și stimulează de multe ori și alte forme de turism.

– agroturism face referire la diferitele forme de turism aflate în legătură directă cu activitățile agricole și cu construcțiile care au avut o altă destinație decât cea agricolă.

Se practică în ferme ( ferme, gospodării, conace etc. ) oferindu-i-se turistului posibilitatea de a participa la diverse activității agrozootehnice.

– ,,ecoturismul este o formă de turism desfășurată în arii naturale, al cărui scop îl reprezintă cunoașterea și aprecierea naturii si culturii locale, care presupune măsuri de conservare și asigură o implicare activă , generatoare de beneficii pentru populația locală’’. Acestă formă de turism este preocupată în special de mediul înconjurător și dezvoltă contactul cu natura.

CAPITOLUL II: ORGANIZAREA TURIMULUI RURAL ȘI AGROTURISMULUI ÎN ROMÂNIA

Specialiști în turismul rural au identificat că România este țara cu cel mai mare potențial turistic din Europa, în ceea ce privește dezvoltarea turismului rural, atât ca o importantă sursă de venit pentru investitori, cât și pentru bugetul țării.

2.1. Turism rural în România – scurt istoric

În România, turismul rural se practică dintotdeauna, dar spontan, sporadic, întâmplător și mai ales neorganizat. Primele încercări de turism organizat s-au realizat în anii 1967-1968, pentru grupuri de turiști aflați pe litoralul românesc al Mării Negre. Se pare că a fost un început promițător, deoarece în anul 1972 Ministerul Turismului procedează la identificarea și selectarea unor localități rurale reprezentative pentru satele românești, ce urmau a fi lansate în turism.

Țara noastră este înzestrată cu un potențial turistic de excepție, având diverse și spectaculoase forme de relief, o climă favorabilă practicării turismului pe tot parcursul anului, o faună și o floră bogată, cu numeroase monumente, plecând de la monumente istorice, de artă, și până la cele de arhitectură. Datorită acestora, România poate satisface atât nevoile turiștilor interni, cât și nevoile turiștilor internaționali, prin turism montan, rural, litoral, balnear, cultural.

În România, turismul rural era practicat de foarte mult timp, dar într-un mod neorganizat, rezultând din necesitatea turiștilor de a găsi un loc de cazare mai confortabil decât în cazul campingurilor.

În anul 1974 s-a interzis cazarea turiștilor străini în locuințele particulare, satele turistice devenind nefuncționale pentru turismul internațional .

Interesul pentru turismul rural renaște în anul 1990, atunci i-au naștere diverse asociații și organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea și dezvoltarea turismului în zonele rurale. Una dintre acestea este Federația Română pentru Dezvoltare Montană, care își propune să sprijine locuitorii din zona montană, prin promovarea, organizarea și dezvoltarea agroturismului.

Urmează Agenția Română pentru Agroturism, aceasta își propune racordarea agroturismului românesc la sistemul internațional de turism și Asociația Națională pentru Turism Rural Ecologic si Cultural din România ( ANTREC) – 1994, membră a Federației Europene de Turism Rural (EUROGÎTES ).

Conform Catalogului ANTREC, la nivel național există peste 3 000 locații care pot asigura cazarea la nivel rural, dispersate pe întreg teritoriul, spre exemplu: 20 pe litoral, 40–45 în zona Cluj, 60–65 în Covasna, peste 70 în Bucovina, circa 80 în Maramureș, 80–85 în Apuseni, 120–125 în Harghita–Mureș, peste 130 în Muscel etc.

În ceea ce privește agroturismul, există diferite opinii ale diferiților autori. Astfel, unii autori susțin că aceste concepte sunt identice, iar de alți autori, ca fiind diferite.

Agroturismul și turismul rural sunt activități economice complexe, cu o largă sferă de cuprindere, care pun în evidență, printr-un mecanism propriu, circulația turistică rurală.

Gospodăria rurală este cea care realizează oferta de cazare și de servicii agroturistice, stimulează gospodarul să investească în propria gospodărie, să dezvolte activității complementare preocupărilor sale, creează motivația gospodarului de a pregăti și amenaja interiorul și exteriorul gospodăriei în scopul obținerii de venituri. Gospodarul își va defășura activitatea într-un mediu concurențial și va fi obligat să devină competitiv, să promoveze calitatea produselor și a serviciilor pentru a fi solicitat.

Zona agroturistică sau satul este spațiul real de atracție, spațiul în care se îmbină toate elementele de dezvoltare locală. Este prezent și interesul de susținere a satului, de îmbunătățire a infrastructurii, de constituire a unei vieți spirituale a satului.

Altfel, o definție pentru agroturism este următoarea: “o formă a turismului rural care utilizează pentru cazare și servirea mesei numai pensiunile turistice și pensiunile agroturistice, beneficiind de un mediu nepoluat și pitoresc, de atracțiile turistice naturale și de valorile cultural-istorice, de tradițiile și obiceiurile prezente în mediul rural ”.

Trăsături ale agroturismului ce-l diferențiază de turismul standard și tradițional:

– utilizarea durabilă a resurselor turistice;

– reducere a risipitei de resurse turistice și a supraconsumului;

– înglobarea agroturismului în planificarea și strategia de dezvoltare națională, regională și mai ales locală;

– susținerea economiilor locale în dezvoltarea socio-economică a comunității dar și în protejarea naturii și a valorilor cultural;

– implicarea comunitățiilor în sectorul turistic prin sprijinirea grupurilor de inițiativă pentru protejarea mediului înconjurător și sprijinirea ofertei agroturistice locale;

– consultarea publicului și a specialiștilor în economia locală și dezvoltarea agroturismului pentru a se evita conflictele de interese între politica locală și cea guvernamentală;

– extinderea durabilă a agroturismului trebuie sprijinită prin activități de pregătire profesională, calificare, perfecționare, formare;

– promovarea activității de marketing agroturistic prin studierea pieței turistice din aria locală și regională pe plan național și internațional;

– cercetarea și monitorizarea activității de turism și a acțiunilor de conservare a mediului înconjurător, precum și a resurselor turistice.

2.2. Structuri de primire în turismul rural

Prin structură de primire în turismul rural se înțelege orice construcție și amenajare destinată, prin proiectare și execuție, cazării sau servirii mesei pentru turiști împreună cu serviciile aferente specifice.

Cele mai importante structuri de primire în turismul rural sunt următoarele:

– Sate de vacanță este un ansamblu de clădiri compus din vile și bungalow-uri, situat într-un perimetru bine delimitat care asigură turiștilor servicii de cazare, de alimentație, și o gamă largă de prestații turistice suplimentare (agrement, sportive, culturale,etc. ).

– Bungalourile sunt structuri de primire cu o capacitate redusă de cazare, construite din lemn sau din alte materiale similare, și din zidărie în zonele cu umiditate ridicată, acestea sunt amplasate în perimetrul campingurilor , satelor de vacanță. De regulă, bungalourile funcționează cu activitate sezonieră.

– Popasuri turistice reprezintă o structură de primire turistică de capacitate redusă, formată din căsuțe sau bungalouri amplasate într-un perimetru bine delimitat,și asigură servicii de cazare și alimentație, precum și posibilități de parcare auto. Acestea sunt un tip de hotel destinate turiștilor care sunt în trecere, au mai puțin de 10 camere și posedă un restaurant specific gastronomic regional.

– Motelul este o unitate hotelieră situată, de regulă, în afara localităților, în imediata apropiere a arterelor intens circulate dotate și amenajate atât pentru satisfacerea de cazare, de alimentație a turiștilor, cât și pentru parcarea mijloacelor de transport. Motelurile diferă de hoteluri, prin faptul că nu au personal la dispoziția clientului, acesta având posibilitatea de a închiria camera a cărui cheie îi este dată după ce a plătit suma cerută.

– Hotelul rustic pavilionar este un hotel turistic, situat în mediul rural, grupat dintr-o serie de pavilioane rustice.

– Campinguri sunt structuri de primire turistice destinate să asigure cazarea turiștilor în corturi sau rulote, astfel amenajate încât să permită acestora să parcheze mijloacele de transport, să își pregătească masa, și să beneficieze de celelalte servicii specifice acestor tipuri de unități. În funcție de destinație, campingurile pot fi campinguri de tranzit, amplasate în apropierea unor trasee turistice puse la dispoziția turiștilor, dar și campinguri de sejur, situate în vecinătatea unor stațiuni balneoclimaterice, în zonele de agrement, sau în locuri pitorești de interes turistic.

– Pensiuni turistice sunt structuri de primire care presupun cazarea și servirea mesei, având o capacitate de cazare până la 10 camere, totalizând maximum de 30 de locuri în mediul rural, și până la 20 de camere în mediul urban, funcționând în locuințele cetățenilor sau în clădiri independente care asigură cazarea turiștilor.

– Ferma agroturistică presupune cazarea și servirea mesei, având o capacitate între 3 și 20 camere, funcționând în cadrul gospodăriilor țărănești. Aceste gospodării oferă turiștilor produse proaspete din surse proprii și locale.

Pentu protecția turiștilor, atât pensiunile, cât și fermele agroturistice se vor desfășura cu respectarea normelor legale ce reglementează turismul în România.

În cazul pensiunilor turistice și fermelor agroturistice, normele și criteriile minime privind clasificarea pe stele au o bază juridică distinctă.

În funcție de nivelul de dotare, pensiunile turistice și fermele agroturistice se clasifică pe stele potrivit criteriilor prevăzute în anexa ce face parte integrată din respectivele norme. Astfel, pensiunile turistice pot fi clasificate cu 1, 2, 3, 4, 5 stele, iar fermele agrotuistice sunt de 1, 2, 3 stele. Principalele criterii privind clasificarea pensiunilor turistice rurale și agroturistice sunt prezentate în Anexa 1.

2.3. Satul turistic românesc – cadru de dezvoltare a turismului rural și agroturismului

Pentru ca un sat să poată fii încadrat ca funcție turistică el trebuie să îndeplinească condiția conform căreia populația să fie implicată în domeniul serviciilor, într-un procent minim de 25 %.

În ceea ce privesc materialele de construcție din zona rurală, acestea sunt : lemn, piatră și lut. În zonele de munte, materialul de bază este piatra și lemnul, iar în Delta Dunării predomnină lutul, iar acoperișul este construit din stuf.

Cel mai mare punct de atracție este reprezentat de obieiuri și sărbători. Obiceiurile de iarnă, sunt colinde ca “Plugușorul“, “Irozii“, “Sorcova“, jocuri mimice cu măști precum “ Țurca “. Obiceiurile de primăvară sunt : „Mărțișorul” sau ”Drăgaica”. Cea mai mare sărbătoare folclorică este nunta, luarea miresei, dansul miresei, masa mare.

2.3.1. Satele turistice

‘’Satele turistice sunt acele vetre ale comunităților rurale care prin specificul și nota lor particulară ( așezare, resurse naturale, monumente arhitectonice sau istorice, tradiție etno-folclorică ) împletite cu deosebita calitate de bune gazde, se pot constitui în produs turistic rural, fiind pregătite în acelși timp să satisfacă o largă paletă de motivații ale turismului intern și intenațional’’.

Satul cu funcția turistică cunoscut sub denumirea de ”sat turistic” a apărut în Franța, încă din anii ’50 (1954), fiind considerat, la vremea aceea, cea mai originală formă de turism din a doua jumătate a secolului XX. Apariția sa corespunde cerinței de a găsi alternativa la ”turismul urban” pentru petrecerea unei vacanțe într-un mediu natural cât mai curat și liniștit, la niște costuri mai reduse.

Vasile Glăvan propune câteva condiții minime ce trebuie să le îndeplinească o localitate pentru a putea fi denumită sat turistic. Condițiile sunt:

Amplasare- într-un cadru natural atrăgător sub aspect peisagistic, și cel mai important este lipsa surselor poluante;

Accesibilitate ușoară, astfel încât turiștii pot ajunge ușor în acea zonă, cu ajutorul unor căi rutiere, feroviare, aeriene ;

Infrastructură generală – satele trebuie să fie alimentate cu apă, curent electric, canalizare, încălzire, căi de comunicație ;

Existența unor resurse turistice bogate – aceste resurse sunt valorificate prin desfășurarea unor numeroase activități de vacanță : cură de aer, plimbări în aer liber, înot, sporturi nautice, excursii ușoare, alpinism, activități culturale etc ;

Existența unor gospodării cu un nivel de confort (baie, apă curentă). Acest nivel trebuie să corespundă unor norme de clasificare existente ;

Existența unor tradiții- specifice zonei respective ;

Aportul unor eventuale resurse balneoclimatice (ape termale, nămoluri, lacuri sărate, plajă maritimă);

Existența unor valoroase vestigii arheologice, monumente de artă, monumente istorice, monumente de arhitectură;

Prezența unor dotări. Aceste dotări pot fi sportive, social-culturale, sanitare etc;

Dotări tehnico – edilitare adecvate, care presupun existența unor drumuri, alei, canalizare.

Așezările rurale au apărut și s-au dezvoltat pe variate forme de relief, aceste așezări au păstrat și mai păstrează multe dintre obiceiuri, datini, elementele originale de etnografie.

Zonele rurale oferă o adevărată și recunoscută ospitalitate care se bazează pe mediul nepoluat,vinuri și gastronomie de bună calitate și pe renumitele tradiții folclorice ale numeroaselor regiunii. Chiar dacă turismul rural în multe zone din țară este la începutul său, există multe case sau pensiuni care s-au adaptat cerințelor specifice acestui tip de turism. Luând în considerare nivelul scăzut al infrastucturii de bază din mediul rural, acastă formă de turism întâmpină unele dificultăți în ceea ce privește competitivitatea la nivel internațional.

Tipuri de sate turistice:

– Sate turistice etnografico – folclorice – aici se încadrează satele în care portul tradițional, mobilarea și decorarea interioarelor, în stil rustic, muzica, coregrafia populară sunt însușiri esențiale ale satului respectiv.

Exemple de astfel de sate : Curtișoara, Avram Iancu, Rășinari, Năruja ;

Păstrarea și perpetuarea folclorului și, îndeosebi, a etnografiei ( portul popular, mobilarea și decorarea interioarelor, arhitectura, tehnicile de lucru ), în formele lor tradiționale și originale, se află într-un declin, devenind puncte tot mai izolate pe harta etno-folclorică a țării.

-Sate climaterice și peisagistice – aceste sate sunt adecvate turismului de sejur, și dispun de condiții naturale atractive, dar și variate. Amintim câteva localități : Fundata și Șirnea (Brașov), Lerești (Argeș), Botiza (Maramureș), Agapia (Neamț).

-Sate de interes cultural istoric – ce se adreseză în special turismului intinerant cu valențele sale culturale. Unele sate etnofolclorice, dețin un inestimabil fond etnografic ( port tradițional, artizanat și arhitectură populară, folclor, muzee etc ), sate de creație artistică și artizenală, cu o bogată tradiție în arta populară oferă posibilitatea ca, în atelierele amenajate și sub îndrumarea unor artiști populari renumiți, turiștii să se inițieze în diferite meșteșuguri populare : Tismana, Marga, Dragomirești, Săpânța, Sat Sugatag, Ciocănești. Sunt și sate cu monumente istorice de artă, cu vaolare de excepție, ca Voroneț, Sucevița, Vatra Moldoviței, Arbore, Putna etc sau sate cu monumente istorice și de arhitectură, renumite pe plan național : Agapia, Văratec, Tismana, Biertan (Sibiu), Prejmer (Brașov), Sarmisegetusa (Hunedoara) etc.

-Sate pentru practicarea sporturilor – de iarnă specifice zonelor de munte cu zăpadă consistentă (Fundata), dar și pentru sporturi nautice (2Mai, Murighiol);

-Sate balneare – aceste sate dețin ape minerale, izvoare sau lacuri sărate, nămol. Asfel de localități sunt: Zizin, Covasna, Coștiui, Bala;

-Sate pescărești și de interes vânătoresc – în aceste sate, turiștii beneficiază atât de cazare, cât și de servicii culinare pescărești și vânătorești Murighiol, Crișan și Sf. Gheorghe (Tulcea), Ciocănești (Suceava), Botiza (Maramureș), Tismana (Gorj).

-Sate turistice viti-pomicole – această categorie este întâlnită în satele în care predomină cultivarea pomilor fructiferi și a viței de vie, activitățile turistice sunt posibile pe toată durata anului, atât în perioada recoltării, cât și după aceea, prin oferirea fructelor, strugurilor și a preparatelor pe baza lor. De asemenea, pot fi avute în vedere multe alte preparate culinare, comune sau dietetice, pe bază de fructe. În aceste sate, o atracție deosebită și, în același timp, o sursă principală de venituri, poate să o constituie băuturile răcoritoare și reconfortante preparate din fructe sau degustările de vin: Recaș și Giarmata (Timiș), Agapia (Neamț), Lerești (Argeș). Recent promovatul program "Drumul Vinului" este un mod de valorificare a podgoriilor din satele turistice românești.

Populație și așezări

La nivelul Județului Gorj au avut loc transformări economice care au determinat mutații semnificative în numărul, structura socială a populației , în repartizarea pe medii, în gradul de ocupare, și structura forței de muncă în dispersia ei pe teritoriu. Densitatea populației în județul Gorj are o densitate de 71 locuitori/km2. Conform Institutului Național de Statistică populația județului Gorj în anul 2013 este de 380061.

Fig. 2.1. Evoluția populației din județul Gorj în perioada 1948 – 2020

Sursa: Direcția de Statistică Gorj, Buletin Statistic

Se poate observa că anul 1992 a avut cel mai mare număr de locuitori. Numărul locuitorilor a fost luat dupa Institutul Național de Statistică.

Conform prognozelor INS, populația din Gorj în anul 2015 va fi de 2149,4 mii persoane, iar în 2020 de 1950,9 mii persoane, populația fiind în scădere.

Fig. 2.2 Structura populației pe sexe în județul Gorj

Sursa: Direcția de Statistică Gorj, Buletin Statistic

Datele folosite în tabel au fost luate de pe Institutul Național de Statistică. Am făcut o diagramă de structură radială în care am reprezentat populația masculină care reprezintă 49% și populația feminină care reprezintă 51% din numărul total de locuitori în anul 2013 din județul Gorj.

2.3.2. Patrimoniul turistic al satelor românești

Documentarea în teren privind identificarea și nominalizarea unor așezări rurale românești ca sate turistice potențiale ne-a permis să realizăm o evaluare cât se poate de realistă pivind resursele turistice ale acestora.

Toată atenția a fost îndreptată asupra resurselor naturale, dar și asupra resurselor sociale.Resursele naturale pot fi valorificate direct, ca factori constitutivi ai produsului turistic. Resursele naturale sunt: așezarea geografică, clima, relieful, ape, faună, flora. Pe de altă parte, resursele turistice create de om, pot deveni factori de stimulare a promovării activității turistice. Tot aici putem cuprinde și atracțiile create de mâna omului care, la rândul lor, pot contribui intensificarea interesului pentru alegerea unui sat ca destinație a călătoriilor. De exemplu, cursurile de apă sunt reprezentate de turismul de odihnă.

2.3.3. Resursele etnofolclorice, elemente de potențial turistic care asigură unicitatea produsului turistic "Satul românesc".

“Resursele turismului aparțin moștenirii comune a omenirii: comunitățile în teritoriul cărora ele sunt situate au drepturi și obligații speciale în privința acestora.”( OMT- Codul global de etică pentru turism, Santiago de Chile, 1999 ).

Arta populară

În România, satul și-a păstrat autenticitatea, rămânând un organism întemeiat pe baza numeroaselor datini și experiențe comune. Noțiunile de credință și tradiție stau la baza artei și creației populare. Acestea se bazează prin transmiterea prin viu grai a tehnicilor de lucruri și a modurilor de a acționa.

Arta populară reprezintă creația unei comunități, întemeiată pe o lungă tradiție. Formele și ornamentele creațiilor sunt gândite ca bunuri care îndeplinesc trebuințele materiale și spirituale ale colectivităților în ceea ce privește organizarea interiorului caselor, țesuturi, unelte, podoabe, ceramică, pictură pe sticlă, prelucrarea metalelor etc.

Etnografia studiază originea, răspnândirea în timp a artelor, obiceiurilor și credințelor din culturile populare. Trăsăturile pe care le are arta și cultura românească sunt:

Vechimea locuirii;

Procesul lent de înnoire a credințelor și tradițiilor etnoculturale;

Existența unei populații rurale cu ocupații și meșteșuguri specifice zonei;

Un rol important în păstrarea obiceiurilor și tradițiilor de sărbătorile religioase, îl are credința ortodoxă;

Păstrarea obiceiurilor și tradițiilor legate de nuntă, înmormântare, botez, ocupații agricole.

Zona etnografică reprezintă un teritoriu care prezintă caractere etnografice unitare, determinate atât de tradiția, cât și de evoluția istorico – culturală. Acestea sunt cristalizate în : așezările satului, port, arta populară etc. Există câteva zone foarte vechi care sunt cunoscute sub numele de “Țară”: “Țara Oașului, Țara Zarandului, Țara Oltului, Țara Hațegului ”.

În Anexa 11 am prezentat câteva imagini specifice artei populare din zona Gorj.

Arhitectura tradițională

Arhitectura tradițională este dată de modul de construcție, proporțiile și volumele construcțiilor. Un rol foarte important în arhitectura tradițională îl reprezintă decorul și ornamentele exterioare și interioare.

Din punct de vedere al arhitecturii populare se disting următoarele zone, prezentând anumite particularități comune :

Muntenia- Argeș. Case cu foișor și acoperiș cu șindrilă, materialul de bază fiind lemnul, uneori și decorațiuni din traforaj;

Muntenia (zona Muscelelor) prezintă caracteristici asemănătoare, folosindu-se mai mult piatră și cărămidă. Poarta și portițele au acoperiș. Cea mai importantă localitate este Lerești;

Oltenia (Jud. Gorj) . Caracteristic sunt casele din lemn și pământ, cu unul sau două nivele, cu prispă pe trei laturi ale casei (localități reprezentative: Curtișoara, Țicleni, Bălănești);

Oltenia (jud. Vâlcea). Case cu prispă, 2-3 laturi, închisă cu balustradă, iar ca element nou apare foișorul (Pietrari, Bărbătești).

Ca decorațiuni interioare se folosesc diferite produse de ceramică.

Dobrogea este remarcată prin construcții din pământ, cu acoperiș din trestie și stuf. De obicei se întâlnesc casele de tip vagon fără prispă. O altă caracteristică regăsită în această zonă este reprezentată de morile de vânt;

Moldova- materialul de bază folosit la construcții este lemnul. Casa este mărginită de prispă, având frecvent decorațiuni sculptate;

Asemenea case se întâlnesc în zona Obcinelor și în zona Dornelor

Transilvania. În zona Sibiului și a Brașovului casele sunt din piatră și cărămidă, acoperite cu țiglă. Gardurile sunt înalte, iar porțile sunt ca de cetate, care separă curtea de stradă;

Depresiunea Hațeg. În această zonă casele sunt din lemn și piatră, pe temelii foarte înalte, cu prispă și pe o singură latură, dar foarte lată, sub care se află beciul. Asemenea case se găsesc pe Valea Streiului și a Râului Mare;

Țara Lăpușului- principalul material de construcții este lemnul, gospodăriile având prispă pe două laturi;

Uneori casele au stâlpi sculptați. În partea nordică se găsesc biserici din lemn

Maramureșul – porțile sunt sculptate, iar bisericile din lemn reprezintă o adevărată operă de artă;

-Arta țesăturilor și cusăturilor populare este reprezentată de piese textile cu rolul de decorare al locuințelor, a ținutelor vestimentare.

Țesăturile cele mai frecvent întâlnite sunt realizate din fibre de in, cânepă sau bumbac, dar și din fibre de lână.

-Organizarea interiorului are un rol important, aceasta diferă de la o zonă la alta, și exprimă o expresie a modului de viață și a formelor de îmbinare a frumosului cu utilul.

-Portul popular reprezintă un ansamblu de piese vestimentare, de mare valoare artistică.

Acestea sunt considerate ca un element de podoabă în zilele de sărbătoare sau la nunți și botezuri.

Manifestările etnofolclorice

Satul a fost cel care a păstrat și a dezvoltat mereu tradiția. O tradiție trebuie să fie veche și pemanent repetată iar în cazul discontinuității unei tradiții duce la pierderea simbolisticilor acestora și avantajează introducerea unor elemente străine care ajung în cele din urmă să o deturneze.

Manifesările etnofolclorice se bazează pe :

Calendarul bisericesc

Calendarul popular – prin care se indică perioadele favorabile pentru derularea activităților agricole și pastorale, și se precizează rangul sărbătorilor.

Manifestările care apar în calendarul popular sunt:

– sărbătorile de iarnă (Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza). Practici : colindul, uratul cu ursul, cu capra;

– sărbătorile agricole ale primăverii, aceste sărbători sunt legate de începutul anului agrar: Armindeni, Dochia, Santoader;

– sărbătorile verii, aceste sărbători includ manifesări legate de bogăția recoltelor: Sânzienele;

– sărbători ale muntelui, acestea se desfășoară sunt forma nedeilor organizate în zonele rurale;- sărbatorile pastorale ale primăverii, aceste sărbători sunt legate de începutul pășunatului la munte : Sambra oilor, Focul Viu.

În cultura românească obiceiurile calendaristice și cele ale vieții de familie formeză un sistem inter-relațional,un sistem corelat cu viața omului.

Obiceiul cuprinde totalitatea manifestărilor folclorice legate de un anumit eveniment sau de o anumită dată. El a contribuit în trecut la adunarea unei colectivității și la păstrarea formelor tradiționale de viață.

Pentru generațiile următoare manifestările etnofolclorice vor fi o cale de înțelegere a trecutului, fiind mărturii ale felului de viață, a valorilor și credințelor înaintașilor.

2.3.4. Amenajări specifice satelor turistice

În viitor, diversitatea satului românesc ca potențial turistic natural și cultural-istoric,va dezvolta noi posibilității de dezvoltare a turismului rural. Pentru ca acest fenomen sa aibă loc, trebuie remediate, în următorii anii, deficiențele unei ploitici negative de sistematizare și amenajare a spațiului rural.

Satele turistice sunt “așezări rurale pitorești bine constituite, situate într-un mediu nepoluat, păstrătoare de tradiții și cu un bogat trecut istoric care, în afara funcțiilor politico-administrative, sociale, economice și culturale proprii, îndeplinesc, sezonier sau în tot cursul anului, și funcție de primire și găzduire a turiștilor pentru petrecerea unui sejur cu durată nedefinită”.

Scopul de bază al amenajării teritoriului îl constituie armonizarea la nivelul întregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice și culturale, stabilite la nivel național și local pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale țării, urmărindu-se creșterea coeziunii și eficienței relațiilor economice și sociale dintre acestea. Amenajarea teritoriului reprezintă, deci, expresia spațială a politicilor economice, sociale, culturale și ecologice ale societății.

În politica de amenajare și dotare a localităților rurale, Vasile Glăvan propune două tipuri de priorități:

Priorități cu caracter general

Aceste priorități au în vedere următoarele caracteristici :

Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii generale, care prevăd: platforme ecologice de depozitare a deșeurilor menajere, lucrări hidrotehnice de regularizare a râurilor, căile de comunicație să fie modernizate;

Menținerea și dezvoltarea patrimoniului cultural – istoric, și nu în ultimul rând cel etno – folcloric;

Menținerea dezvoltării microeconomice, inclusiv a agroturismului, revigorarea vieții social-culturale, pentru stabilizarea populației, îndeosebi a tineretului.

Dezvoltarea și asigurarea autonomiei primăriilor locale, în vederea stabilirii bugetelor locale, dar și prioritățile de utilizare a acestora;

Gradul de poluare menținut la un nivel cât mai redus.

Priorități cu caracter special

Aceste priorități au în vedere următoarele caracteristici :

Exploatarea resurselor turistice și exploatarea terenurilor agricole trebuie să fie cât mai eficientă ;

Dezvoltarea posibilităților de semiindustrializare și industrializare parțială a produselor agricole;

Punerea în valoare a caselor tradiționale, fără proprietar, cu valoare de monument, care poate fi vizitate de turiștii interesați de amenajarea caselor din diferite zone;

Valorificarea prin dotări de agrement a resurselor de ape minerale, sporturilor de iarnă, pantelor favorabile, a manifestărilor etnofolclorice.

Amenajarea și echiparea spațiului rural presupune o serie de activități, precum : modernizarea și dezvoltarea infrastructurii, realizarea unor dotări tehnico-edilitare, dotări culturale, sanitare etc. Toate acestea presupun investiții foarte mari.

Un rol important în acest demers îl are inventarierea și analiza resurselor resurselor naturale și antropice precum și a funcției turistice, în rapot cu care se stabilește forma de turism ce se poate organzia și promova.

Aceste amenajări pe de altă parte, trebuie să se realizeze în contextul protejării și conservării mediului înconjurător și al valorificării durabile a resurselor turistice locale.

Activitatea care se desfășoară într-un sat turistic cuprinde un ansamblu de elemente printre care : cazare, modalități de cazare și alimentație specifice satelor turistice , comerț general, tratament, agrement, promovare și publicitate, organizare, dezvoltare și amenajare.

Cazarea din interiorul satelor turistice se organizează sub următoarele tipuri :

– spații pentru amenajarea unor locuri de vacanță cu cortul sau rulota, în livadă sau grădină;

– spații secundare în gospodăria sătească ( colibele, cabanele );

– spații cu destinație specială pentru turiști ( vile, cabane, mini-hoteluri ).

Spațiile de cazare enumerate, cu excepția celor secundare vor fi echipate astfel încât să corespundă normelor de clasificare elaborate de Ministerul Turismului care le va omologa. Tarifele nu depăsesc limitele maxime corespunzătoare categoriei de confort căreia îi aparține.

Modalități de cazare și alimentație specifice satelor turistice

În România, unitățile de cazare și alimentație în zona rurală, sunt reprezentate de pensiunile turistice și pensiunile agroturistice.

Pensiunile turistice rurale sunt structuri de primire turistice, având un număr de 15 camere, cu un număr maxim de 40 de locuri. Cazarea se face în locuințele cetățenilor sau în clădiri independente, care asigură spații special amenajate pentru cazarea turiștilor în condiții optime.

Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turistice, având un număr de 8 camere, care oferă cazare și masă turiștilor care le calcă pragul, și le oferă posibilitatea de a se implica în activitățile gorspodăriei, precum și cultivarea plantelor agricole, a pomilor fructiferi, creșterea animalelor.

În cadrul pensiunilor agroturistice, turiștii au avantajul de a servi produse proaspete, obținute preponderent din gospodăria proprie. Gazdele se ocupă de primirea turiștilor și de programul pe care aceștia îl au pe toată durata sejurului petrecut la pensiune.

Activitățile desfășurate în cadrul structurilor de cazare, sunt componente ale podusului turistic, care impune asigurarea corelației dintre categoria structurii de primire și calitatea celorlalte servicii deținute de pensiunea respectivă.

Agrementul

Agrementul are un loc important în ocuparea timpului liber dintr-un sejur turistic. Zonele montane pot fi amenajate cu pârtii de schi dotate cu mijloace de transport pe cablu, patinoar, terenuri de sport multifuncționale, plaje și înot, bowling, lacuri pentru agrement nautic.

Asociația turistică locală dar și agenți economici realizeză dotările de agrement general.Toate dotările de agrement care pot atrage turiștii, sunt trecute în oferta fiecărei locuințe ce se introduce în catalogul general de publicitate.

Un accent mare trebuie să fie pus pe amenajarea părțiilor de schi dotate cu teleschiuri, terenuri de sport, locuri de picnic și amenajarea unor drumuri pentru drumețiile montane, realizarea de excursii turistice în zonă și de programe culturale.

Tratamentul balnear

Satele turistice care beneficiază de acest tratament balnear au în dotare: apele minerale, nămolurile sau lacurile terapeutice, acestea se pot profila și pe turismul balnear. Aici amenajările sunt efectuate de către Asociația turistică locală sau de către agenții economici cu care se coopereză.

Promovarea și publicitatea

Promovarea satelor turistice este realizată concomitent cu oferta agroturistică, prin ANTREC sau asociații turistice locale, fără a exista în acest scop, un program concret la nivel național.

Compartimentul de promovare și publicitate Asociației turistice va face o înregistrare a tuturor resurselor turistice din localitate și din împrejurimi, dar și a bazei materiale existente în zonă, după care alcătui programe ce vor fi lansate și promovate.

În oferta promovării și publicității satului turistic este cuprinsă: cazarea, alimentația publică, agrementul, ocupațiile tradiționale ale zonei, și peocupări ale gospodarilor.

Promovarea pensiunilor agroturistice și turistice se realizeză prin mai multe forme și mijloace publicitare precum :

-trecerea în cataloagele de promovare a ofertei agroturistice specifice;

-tipărirea de către fermieri sau de către asociații turistice( pliante, hărți, ghiduri );

-promovarea prin intermediul mass-media ( audio-vizuală, presă scrisă);

-promovarea prin intermediul agenții turistice detailiste sau touroperatoare;

-prezentarea ofertei în târguri, la expoziții și burse de turism;

-colaborarea cu diferite organisme specializate interne ( ANTREC și filiarele județene) sau internaționale ( EUROGÎTES, alte asociații europene de profil);

-promovarea prin intermediul Internetului.

Este corect ca, în cataloagele, ANTREC sau alte agenții turistice să fie inclus satul turistic și zona etnografică alături de pensiunea agroturistică și nu județul, care, ca entitate administrativă, este posibil să dispară, dar realitatea etnografică va exista mult timp și dă imaginea de marcă.

Este utilă de asemenea, și semnalizarea valorii turistice a satului printr-o pictogramă ‘’sat turistic’’ instalată la intrările în sat și la primărie.

2.4. Legistația actuală privind turismul rural în România

„Satul turistic” are o importanță deosebită în promovarea turismului rural. Deși încă din 1973, s-a încercat instituționalizarea „satului românesc” și promovarea cazării în gospodăriile tărănești, până în prezent nu există un act normativ care să reglementeze omologarea, organizarea și funcționarea unor așezări rurale ca „sate turistice”.

Actualele acte normative privesc numai funcționarea pensiunilor turistice rurale, dar ca entități locale rupte de așezarea rurală și zonă etnofolclorică circumscrisă acestora. Această situație a făcut necesară inițierea de către Ministerul Turismului a unui proiect de Hotărâre de Guvern pentru organizarea, amenajarea și funcționarea „satelor turistice ca produse turistice” de marcă pentru turismul românesc.

Pensiunile turistice rurale sunt structurile de primire turistică, având o capacitate de cazare de până la 15 camere, totalizând maximum 60 de locuri, funcționând în locuințele cetățenilor sau în clădiri independente, care asigură în spații special amenajate cazarea turiștilor în condițiile de pregătire și servire a mesei.

Amplasarea pensiunilor turistice din mediul rural trebuie realizată pe un teren de cel puțin 1.000 mp (suprafața construită + suprafața terenului din jurul construcției).

Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turistice, având o capacitate de cazare de până la 8 camere, funcționând în locuințele cetățenilor sau în clădiri independente, care asigură în spații special amenajate cazarea turiștilor și condițiile de pregătire și servire a mesei, precum și posibilitatea participării la activități gospodărești sau meșteșugărești.

Amplasarea pensiunilor agroturistice trebuie realizată pe un teren de cel puțin 1.000 mp (suprafața construită + suprafața terenului din jurul construcției), în locuri ferite de surse de poluare și de orice alte elemente care ar pune în pericol sănătatea sau viața turiștilor

În pensiunile agroturistice, turiștilor li se oferă masa preparată din produse naturale, obținute preponderent din gospodăria proprie sau de la producători autorizați de pe plan local, iar gazdele se ocupă direct de primirea turiștilor și de programul acestora pe tot parcursul sejurului pe care îl petrec la pensiune.

În cadrul pensiunilor agroturistice se desfășoară cel puțin o activitate legată de cultivarea plantelor agricole, a pomilor fructiferi, creșterea animalelor, sau se desfășoară o activitate meșteșugărească cu un atelier de lucru, din care rezultă diferite articole de artizanat. Activitățile în cauză trebuie să se desfășoare în mod continuu sau, în funcție de specific și sezonalitate, să aibă caracter de repetabilitate.

Structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare pot avea în componență camere clasificate la cel mult două categorii, cu condiția ca diferența dintre aceste categorii sa fie de cel mult o stea/margaretă. Categoria de clasificare a structuri de primire turistice este dată de cea la care sunt încadrate majoritatea spațiilor de cazare din incinta acesteia,dar nu mai puțin de 80% din totalul spațiilor de cazare. În situația în care nu este întrunit acest procent minim de 80%,structura de primire turistică se va clasifica la categoria inferioară.

Activitățile desfășurate în cadrul structurilor de primire turistice (cazare, alimentație, agrement, tratament, comerț etc.) constituie un tot unitar, fiind părți componente ale produsului turistic,care impune asigurarea corelației dintre categoria structurii de primire și calitatea celorlalte servicii.

Actul legislativ prevede și următoarele condiții pentru organizarea unei pensiuni turistice rurale/agroturistice :

-amplasarea pensiunilor turistice ruale și a pensiunilor agroturistice trebuie să fie realizată în locuri ferite de surse de poluare și de orice alte elemente care pune în pericol sănătatea sau viața turiștilor;

-la dispoziția turiștilor vor sta dotările din cameră și din grupurile sanitare. În interiorul camerelor nu se acceptă obiecte personale ale proprietarului;

-în spațiile pentru prepararea și servirea mesei, numărul locurilor la mese fiind mai mare decât al celor de cazare, dar mai mic de 20 de locuri la mese;

-pensiunile agroturistice care dispun de teren pentru montarea corturilor și rulotelor, vor respecta crteriile privind echiparea sanitară și dimensiunea parcelelor.

La activitatea consiliilor tehnice de clasificare și verificare, pot participa și reprezentanții asociațiilor profesionale de turism ( Federația Română pentru Dezvoltare Montană – FRDM, Asociația Cabanierilor, Asociația Hotelurilor din România, Asociația Națională pentru Turism Rural, Ecologic și Cultural – ANTREC), acordând consultanța tehnică de specialitate pentru întocmirea documentației de clasificare.

A.N.T.R.E.C.

Este o asociație care identifică, dezvoltă și promovează ospitalitatea în turismul rural românesc. Asociația este recunoscută pe plan național ca un lider în dezvoltarea turismului rural românesc, în încurajarea conservării ecologice și păstrării culturii tradiționale românești. Este o organizație nonguvernamentală, apolitică, membră a Federației Europene de Turism Rural.

EURIGITES.

Asociația a fost înființată în anul 1994 și are 32 de filiale, un numar de 3500 membrii – proprietari de pensiuni turistice și agroturistice din 800 de localități.

Scopul A.N.T.R.E.C.este:

– de a identifica și promova potențialul turistic rural;

– de a organiza cursuri de pregătire profesională pentru gazde, agenții de turism rural prin seminarii, cursuri de scurtă durată/lungă durată, schimburi de experiența între A.N.T.R.E.C. și organizații similare din țară și străinătate;

– de a transmite informații legate de turismul rural intregii rețele A.N.T.R.E.C. și instituțiile implicate în mod direct sau indirect în promovarea și dezvoltarea turismului rural;

– de a organiza campanii de publicitate pentru unitățile clasificate și omologate, incluse în rețea, prin mass-media.

2.5. Analiza Swot a turismului rural în România

PUNCTE TARI :

Faună și floră bogate;

Produse agroalimentare la prețuri mici;

Tradiții regionale;

Grad de poluare foarte redus în zonele rurale;

Diversitatea resurselor naturale și antropice;

Clima temperat continentală oferă posibilitatea practicării turismului pe tot parcursul anului;

Bucătărie regională;

Ospitalitate agroturistică;

Folclorul și festivalurile;

Existența unui sistem adecvat de control al calității serviciilor turistice;

Apă potabilă de calitate deosebită și o mare varietate de ape minerale.

PUNCTE SLABE

Degradarea patrimoniului arhitectural rural, prin depopularea acelor comunități rurale;

Drumurile către zonele rurale sunt impracticabile;

Parteneriat slab în domeniul turismului;

Calitatea necorespunzătoare;

Dezvoltarea potențialului turistic este insuficientă;

Indiferența unor oameni în ceea ce privește mediul ;

Lipsa unor centre de informare și promovare turistică;

Promovare insuficientă;

Intereseul pentru investițiile din mediul rural este foarte scăzut;

Insuficiente centre locale de informare și promovare turistică.

OPORTUNITĂȚI

Posibilitatea practicării unor sporturi extreme, aventuri montane și plimbări;

Dezvoltarea unor noi stațiuni turistice;

Refacerea drumurilor;

Existența programelor de finanțare;

Promovarea programelor turistice în domeniul turismului rural

Încurajarea dezvoltării unei noi forme de turism;

Susținerea tuturor proiectelor care pun în valoare obiectivele turistice și evenimentele culturale și tradiționale din țara noastră;

Posibilitatea închirierii de case tradiționale pentru perioada de vacanță;

Promovarea și introducerea în circuitele ecoturistice a tuturor parcurilor și a rezervațiilor naturale;

Infrastructura îmbunătățită;

Construirea unor centre de informare turistică, unde turiștii au posibilitate de accesare a tuturor obiectivelor turistice din zona respectivă ;

Introducerea sistemului de management al calității și în turismul rural.

AMENINȚĂRI

Inflația;

Constrângeri financiare;

Consumatorii își pot schimba preferințele;

Concurența pe plan intern și internațional;

Turiștii din regiune migrează către alte regiuni, iar afluența turiștilor străini este insuficientă;

Principiile „dezvoltării durabile” în evoluția turismului românesc , nu sunt respectate;

Așteptări în creștere ale turiștilor;

Posibilitatea degradării monumentelor de artă și arhitectură;

Lipsa cunoștiințelor de management turistic;

Competitivitatea între regiuni este în creștere. Aceasta se datorează lipsei de colaborare dintre aceste regiuni;

Concurența pe plan intern și internațional;

Imaginea nefavorabilă a României privită din perspectiva străinilor.

CAPITOLUL III: STUDIU DE CAZ: TURISM RURAL ȘI AGROTURISM ÎN ZONA JUDEȚULUI GORJ

‘’Gorjul e o regiune de surprize. Întâi, căci se cuvine să fie pus întâi, e gorjanul. E el român, e el oltean, dar e mai mult decât atât…Gorjanul are stilul lui în vorbă, în port, în inteligență. În felul lui, fiecare gorjean este o individualitate.’’

Tudor Arghezi

Scurt istoric al zonei

Județul Gorj este situat în partea de sud-vest a României, în nordul Olteniei, pe cursul mijlocit al râului Jiu, județul Gorj a oferit condiții favorabile de locuit și de evoluție comunităților omenești încă din cele mai vechi timpuri. Județul are o suprafață de 5602 km2 și este întins de o parte și de alta a cursului mijlociu al râului Jiu.

Astfel, primele urme ale vieții umane au fost identificate pe teritoriul Gorjului în Peștera Muierilor și Peștera Parcalabului (comuna Baia de Fier), Peștera Cioarei (sat Boroșteni, comuna Peștișani), Cărțiu etc, descoperiri care aparțin epocii paleolitice.Etimologic denumirea de Gorj, înseamnă Jiul de Sus. În acest județ, în Evul Mediu sunt atestate mai multe familii boierești care au avut un rol important în viața politică, economică și culturală a țării.Gorjul este cunoscut și ca o bogată și autentică zonă folclorică fiind păstrătorul unor obiceiuri și tradiții ce se pierd în istorie și a unei arhitecturi în lemn de autentică valoare.

În prezent, Gorjul este alcătuit din două municipii: Târgu-Jiu și Motru și din 7 orașe: Țicleni, Rovinari, Novaci, Bumbești-Jiu, Târgu-Cărbunești, Tismana și 61de comune.

Anazliza potențialului turistic natural al zonei Gorj

Județul Gorj dispunde de un important potențial turistic care este reprezentat printr-un cadru natural pictoresc, prin monumente de artă și arhitectură de mare valoare artistică , unele dintre ele de interes internațional, precum și de un valoros patrimoniu folcloric și etnografic.

Comparativ cu celelalte forme de turism, turismul rural în general și cel specific județului Gorj în particular, se caracterizează prin urmatoarele aspecte, prezentate în fig 3.3.

Fig. 3.3 Carcteristicile turismului rural

Sursa : Olteanu, V –“Marketingul serviciilor”, Ed.Uranus, Bucuresti, 2000, pag.117.

Județul Gorj dispune de un important potențial turistic reprezentat printr-un cadru natural pitoresc, prin monumente de artă și arhitectură de mare valoare artistică, unele dintre ele de interes internațional, precum și de un valoros patrimoniu folcloric și etnografic.

Această unitate administrativă se găsește situată în partea de sud-vest a țării, în nordul Olteniei, având limite comune cu județele Caraș-Severin, Dolj, Hunedoara, Mehedinți și Vâlcea.

Prin poziția geografică, județul Gorj este un teritoriu de tranzit spre alte județe de acces către punctele de frontieră din vestul și sudul țării, cu deschidere spre Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria.

În prezent, județul Gorj deține o importantă rețea de comunicație, cu o configurație și o structură specifică.

Carcteristica principală a acestei rețele o constituie orientarea generală de la nord la sud cu ramificații secundare spre vestul și estul județului, municipiul Târgu- Jiu constituind un important nod feroviar și rutier.

La nivelul județului Gorj există sate care întrunesc reale condiții de a deveni sate turistice: Tismana, Câlnic, Bengești etc, localități recunoscute pentru frumusețea cadrului natural în care se află valorile etnoculturale și folclorice pe care le-au păstrat din generație în generație.

Ținuturile gorjene dețin importante și valoroase obiective cultural-istorice. Sub aspect etno-folcloric, Gorjul apare ca o serie de interferență folclorică și etnografică, în care descoperim însa un miez alcătuit din trăsături proprii.

Potențial turistic al reliefului, climei, hidografiei, florei și faunei

Potențial turistic al reliefului

Relieful județului Gorj este unul variat și cuprinde masive montane, zona dealurilor submontane și o zonă colinară extinsă în jumătatea sudică a județului.

El parțial acoperă 3 forme de megarelief distincte, după cum urmează: Dealurile Piedmontului Getic, Depresiunea Subcarpatică a Olteniei, Lanțul Carpatic Meridional. La nivel de macrorelief, formele prezentate mai sus se grupează pe mai multe subdiviziuni. Astfel, Dealurile Piedmontului Getic sunt formate din: sectorul de vest până la Tîrgu-Jiu ( Dealurile Motrului); sectorul dintre Jiu și Roșia de Amaradia; sectorul de est.

Munții acoperă 30 % din suprafața județului. Cea mai înaltă altitudine este atinsă de vârful Parângul Mare (2518 m), al doilea ca înalțime în Carpații Românești.

Potențial turistic al rețelei hidrografice

Aparține unui singur bazin colector, Jiul care adună apele mai multor afluenți ( Jilțu, Motru, Tismana, Sadu, Gilort, Amaradia ). Extremitățile NE și NV ale județului, fac excepție și sunt drenate de cursurile superioare ale Oltețului și Cernei. Această rețea este completată de o serie de lacuri majoritatea antropice. Sunt prezente lacurile artificiale rezultate în urma amenajărilor hidroenergetice ( Valea lui Iovan/Cerna, Valea Mare, Vâja, Tg.Jiu, Sambotin ) sau în urma unor activități de exploatare a cărbunelui ( Beterega, Peșteana ). Apele din adâncime sunt: semi-termale, termale, bicarbonatate, carbogazoase, feruginoase, sulfatate clorurosodice, acestea fiind slab utilizate în scopuri curative.

Potențial turistic al climei

Clima în judetul Gorj este temperat-continentală cu ușoare influențe mediteraneene, cu temperatura anuală medie de 10,3 C. Județul este sub influența maselor de aer din vest și sud-vest care aduc aer cald și uscat. Datorită faptului că județul Gorj acoperă terenuri cu altitudini cuprinse între 90 și 2.518 m, datele climatice diferă mult de la o zonă la alta. Temperatura medie multianuală variază de la 10,8 0C ( Cruseț, Tânțăreni, Ionești ) la 10,2 0C ( Tg.-Jiu ) sau 4,5 0C în zona cea mai înaltă a munților Vulcan-Parâng-Negoveanu.

Potențial turistic al vegetației

Cea mai mare parte a județului Gorj se încadrează în zona de padure, zonă care la rândul ei se etajează pe specii dominante: subzona pădurilor de Quercineae, subzona fagului și subzona pădurilor de conifere. Pe formele cele mai înalte, la peste 1.800 m altitudine întâlnim zona pădurilor alpine.

Potențial turistic antropic în Gorj

Potențialul turistic antropic cuprinde o gamă variată de obiective generate de talentul și inspirația geniului uman, manifestate permanent de-a lungul timpului, din preistorie și până astăzi. Ca și principale însușiri atractive ale unor astfel de obiective sunt înmagazinate într-o serie de trăsături definitorii cum ar fii: vechimea, unicitatea, ineditul, dimensiunea sau funcțiile îndeplinite.

Gorjul dispune de obiective turistice antropice cu grad de împrăștiere mare care nu pot constitui atractii independente.

În zona montană cele mai importante obiective antropice sunt: ruine ale castrelor, și băilor romane(de la Lainici și Bumbești-Jiu); mănăstirile, renumitele monumente istorice și de artă medievală de la Polovragi, Lainici, Tismana, elemente de etnografie și folcor, cu arhitectură populară, meșteșuguri, port, și floclor tradiționale, manifestări culturale străvechi întâlnite în localitățile din zonele folclorice sub munte.

Obiective antropice în unitatea deluroasă: ansamblul scultural Constantin Bâncuși de la Târgu-Jiu, monumente de arhitectură de tip culă(cula de la Glogova), muzee de istorie sau etnografie, tezaurul etnofolcloric (tradiții folclorice, port popular, ceramică, prelucrarea lemului) este specific zonelor etnofolclorice gorjene.

Obiective turistice

Semnificative obiective turistice sunt și Casa memorială Ecaterina Teodoroiu – Târgu Jiu, un număr important de case și biserici vechi, cu statut de monumente de arhitectură în orașul Târgu Jiu, muzeul de arhitectură populară de la Curtișoara, casa memorială Măria Lătărețu, muzeele sau colecțiile etnografice sătești din localitățile Lelești, Arcani, Tismana, Dobrița, monumentul Proclamației de la Padeș, casa memorială Constantin Brâncuși și expoziția de sculptură de la Hobița, monumentul lui Mihai Viteazul de la Schela, casa memorială Tudor Vladimirescu.

Defileul Jiului

Străbătut de o șosea (DN 66) și o cale ferată care fac legătura între Tg-Jiu și Petroșani, defileul îngust săpat de apele Jiului pe o distanță de 30 km între munții Vâlcan și Parâng atrage interesul turistului prin numeroase poduri si viaducte din fier și beton suspendate peste râu ca și prin cele 40 de tuneluri care ascund în munte linia ferată. Drumul, de mare pitoresc, trece prin trecătoarea Lainici, în apropierea căreia se află o cabană, un popas turistic și mânăstirea Lainici.

Coloana Infinită, Poarta sărutului, Masa Tăcerii.

O personalitatea marcantă a județului Gorj, care și-a lăsat amprenta incontestabilă aspura moștenirii culturale și artistice naționale este Constantin Brâncuși. Constantin Brâncuși este un brand al universalității, un artist a cărui opera nu ține de locul nașterii, dar care va avea mereu rădăcinile în Gorj, pentru că întreaga sa creație este inspirată din experiențele anilor săi de tinerețe. La nivelul municipiului Târgu Jiu sunt expuse în aer liber 3 sculpturi ale lui Constantin Brâncuși: Coloana Infinită (Coloana Infinitului), Poarta Sărutului și Masa Tăcerii. Prin aceste 3 lucrări Brâncuși a adus un omagiu victimelor Primului Război Mondial.

Coloana Infinitului care este o sculptură monumentală, creată de Constantin Bâncuși. A fost inagurată la 27 octombrie 1938, având o înălțime de 29,35 m și este compusă din 15 moduli octaedrici, respectând având la extremitățile inferioară și superioară câte o jumătate de modul. Acești moduli erau numiți mărgele de către Bâncuși. Poarta sarutului a fost construită din travertin de Banpotoc, este poarta prin care se face trecerea spre o altă viață. Motivul sarutului, prezent pe stâlpii porții, poate fii interpretat si ca ochii care privesc spre interior.

Masa tăcerii este lucrată în calcar și reprezintă masa dinaintea confruntării în bătălia la care a urmat să participe combatanții. Timpul este prezent, fiind reprezentat prin dispunerea circulară a celor 12 scaune-clepsidre, care îl măsoară. Totul decurge în tăcere.

Cheile Oltețului

În masivul calcaros Polovragi-Cernădia, la 2 km de satul Polovragi, în partea de nord-est a județului, Oltețul și-a săpat pe o lungime de 2 km, impresionantele chei cu același nume. La intrarea în chei, se poate vizita mânăstirea Polovragi și peștera Polovragi. În aceste locuri în ziua de 20 iulie, de Sf, Ilie, se organizează un tradițional târg.

Cheile Galbenului

Tot în partea nord-estică a județului, la 3 km de comuna Baia de Fier, cheile Galbenului, străbătute de râul cu același nume oferă și prilejul vizitării Peșterii Muierilor. Aici se aflã un adevărat cimitir de schelete de Ursus Spelaeus.

În apropiere de intrarea în pesteră, la dispoziția vizitatorilor, cabana Peștera Muierilor, cu locuri de cazare și restaurant.

Peștera Cloșani

Situată pe Valea Motrului, în Masivul Piatra Cloșani (1421 m), la circa 46 km de Tg-Jiu în vestul județului. Una dintre cele mai frumoase peșteri din tarã, datorită formațiunilor sale carstice. Pe un drum ce urcă de la Peștera Cloșani spre vârful Piatra Mare a Cloșanilor se aflã Peștera Cioaca cu brebenei.

Rezervația de castani comestibili

În raza comunei Tismana, la o altitudine ce variază între 350-600 m, se întinde pe o suprafată de circa 60 ha, o rezervație de castani comestibili, adevărată insulă de vegetație submediteraneană, în care castanii cresc în pâlcuri curate, în arborete sau în amestec.

Cloșani

Sat situat în amonte de confluența Motrului cu Motru Sec, aparținând de comuna Padeș, spre limita vesticã a județului.

Împrejurimi: Peștera Cloșani, una din cele mai frumoase din țară, situată pe Valea Motrului, în masivul Piatra Cloșani (1421 m). Pe un drum ce urcă de la peșteră spre vârful Piatra Mare a Cloșanilor (Poiană cu narcise) se aflã Peștera Cioaca cu brebenei.

Tismana

Comună mare, frumoasă, asezată la poalele munților Vâlcan și Oslea, la contactul dintre munți și dealuri, la vest de Tg-Jiu, străbătută de apa Tismanei. Mănăstirea Tismana ridicată între 1375-1378 în timpul domniei lui Radu Vodă.Tismana, îmbogățește potențialul turistic al localității.

Împrejurimi: Schitul Cioclovina, peștera Cioaca cu brebenei, peștera Gura Plaiului: ascensiuni și excursii spre culmea Vâlcanului, Valea Jiului de Vest, Valea Cernei, Valea Motrului.

Runcu

Comună așezată la poalele munților Vâlcan, pe Valea Jaleșului, adăpostită de vârfurile împădurite Sigleu și Pleșa, accesibilă pe un drum (DJ 672 C) care se ramifică din DN 67 D (la nord-vest de Tg-Jiu).

Mentionată în documente din sec. XVII, centru pomicol, forestier, zootehnic.

Baia de fier

Comună (50 m alt.) situată în gura Cheilor Galbenului, pe DJ 67 C, la limita nord-esticã a județului. Atestată într-un document din timpul lui Mircea cel Bătrân. Centru minier (zăcăminte de grafit).

Împrejurimi: Cheile Galbenului, străbătute de râul cu același nume și Peștera Muierilor, interesant monument al naturii – galeria principală are o lungime de cca. 750 m; printre frumusețile concreționale: “Orga”, “Altarul”, “Domul Mic”, “Sala Minunilor”, “Amvonul”,”Vălul Muierii” numeroase schelete de Ursus Spelaeus. Cabana Peștera Muierilor – la intrarea în peșteră.

Polovragi

Comună situată în extremitatea nord-estică a județului, la poalele munților Parâng, în mică depresiune a Polovragilor – parte componentă a depresiunii subcarpatice oltene, la ieșirea râului Olteț din defileu, la 550 m altitudine.

3.3. Arta populară, portul popular, activități

culturale tadiționale

Motto: „Cultura adevărată e facultatea câștigată, ca din punctul în care omul este fixat de natură și de soartă să se regăsească pe el însuși în realitatea în care trăiește și să-și clădească o lume spirituală proprie. Cultura constă deci în făurirea omului lăuntric și în facultatea de a se pune în sprijinul celorlalți.”

Dimitrie Gusti

Arta populară se manifestă cu prisosință în arhitectura țărănească locală păstrată de generații de meșteri constructori care au folosit în principal lemnul greoi și trainic de stejar în realizarea caselor cu stâlpi frumos dăltuiți care le dau un aer de suplețe și eleganță. Principalul element al fațadei casei îl constituie pridvorul cu piesele aferente: fruntarul, stâlpii, undrelele, pălimarul, principalele motive decorative fiind șarpele și soarele.

Dragostea țăranului gorjean pentru frumos se regăsește cu prisosință și în mobilierul locuinței: patul, masa rotundă cu scaunele din jur, blidarul, polița, dulăpiorul, lada de zestre dar și în obiectele de uz gospodăresc: linguri, solnițe, ploști, furci de tors, sucale, vârtelnițe. Chiar și casele noi din zid păstrează tradiționalul pridvor din lemn.

Gorjencele mai realizează încă țesături de casă cum ar fi scoarțele și peșchirele din bumbac, în culori calde, armonios îmbinate care împodobesc și creează o ambianță plăcută.

Portul popular se remarcă prin formă și ornament, prin sobrietate și eleganță. Costumul femeiesc se compune din cârpă de in sau bumbac, cămașă lungă până la glezne și două catrințe sau zăvelcă iar cel bărbătesc din căciulă, cioareci, cămașă din pânză și șubă din dimie albă. O notă originală aduce costumul schileresc. Desigur portul popular a căpătat un caracter festiv fiind purtat de sărbători și la anumite ocazii sau manifestări culturale.

Folclorul gorjenesc se caracterizează prin frumusețe și vitalitate, remarcându-se cântecele de dragoste, doina sau „cântecul lung”, cântece ceremoniale funebre („al

zorilor”, „al bradului”, etc.) și reunește reprezentări literare, credințe laice vechi, mituri și legende.

Hora gorjenească pune în jocul popular forța colectivității, statorniciei și vieții spirituale. Se remarcă vijelioasa sârbă gorjenească jucată în cerc care se rupe pentru a se reface în spirală semnificând drumul perpetuu spre sensurile mărețe ale vieții.

De largă audiență se bucură activitățile culturale devenite tradiționale:

-Decada culturii scrise (la Târgu-Jiu și în județ în luna ianuarie);

-Festivalul „Al. C. Calotescu Neicu” (Târgu-Jiu și Turceni în zilele de sâmbătă și duminică de la sfârșitul lunii aprilie);

-Salonul de primăvară al plasticienilor gorjeni (Târgu-Jiu, 1-30 aprilie);

-„Prinsul muntelui” (Novaci în săptămâna premergătoare celei de-a 3-a duminici din mai);

-Festivalul de poezie „T. Arghezi” (Târgu-Jiu și Târgu-Cărbunești la sfârșitul lunii mai);

-Evocarea istorică „Tudor Vladimirescu” (Padeș, la sfârșitul primei săptămâni din iunie);

-Nedeea de la Polovragi (Polovragi, 13-20 iulie);

-„Cântecul munților” (Lainici, 6 august);

-„Festivalul cântecului gorjenesc” (Tismana, 13-15 august);

-Festivalul de film „Imagini document” (Târgu-Jiu și în județ, în partea a doua a lunii septembrie);

-Festivalul național de umor „Ion Cănăvoiu” (Târgu-Jiu și în județ, în

săptămâna a doua din luna octombrie);

-Salonul de toamnă al plasticienilor gorjeni (Târgu-Jiu, în luna noiembrie);

-„Brâncușiana” – program complex de valorificare a creației brâncușiene (Târgu-Jiu, noiembrie);

-Sărbătorile iernii. Colinde. (Târgu-Jiu, cu ocazia sărbătorilor de iarna).

3.4. Analiza capacității de cazare și a circulației turistice în zona Gorj

Cazarea la sătean rămâne simbolul turismului rural ca formă de primire a turiștilor la țară, sugerând ospitalitatea ancenstrală de care se bucură trecătorul sau turistul în satul românesc în contactul dintre oameni și culturi diferite.

Serviciile de cazare vizeaza prin conținutul lor asigurarea confortului pentru odihnă și adapostirea turistului. Volumul și calitatea serviciilor de cazare depinde de existența unei baze tehnico-materiale adecvate: pensiuni, cabane, popasuri turistice etc. Serviciile de cazare, prin volumul și calitatea lor, influențează nu numai dezvoltarea de ansamblu a turismului, ci și eficiența acestui domeniu. Totodată complexitatea serviciilor de cazare, diversitatea lor trebuie să reprezinte un factor de prestigiu, de atractivitate a produsului turistic și indirect de creștere a eficienței comercializării lor.

Aici, orice client este considerat cea mai importantă persoană, iar gospodarului îi face plăcere și consideră o favoare atunci când îl servește. De asemenea, exploatarea pensiunilor turistice și a fermelor agroturistice se face în majoritatea cazurilor în sistem familial.

Pe această cale se asigură nu numai întreținerea unor raporturi de muncă bune, a spiritului de muncă, a încrederii, a motivației, a satisfacției în muncă și a bunei dispoziții, cât și sentimentul clienților că personalul formează o adevarată echipă.

Premisele asigurării unor servicii de calitate în turismul rural și în special în domeniul cazării se bazează pe ospitalitatea recunoscută a locuitorilor din zona Olteniei Subcarpatice și colinare, atât din zona Gorjului cât și a altor județe.Comportamentul de primire determină prima impresie a turiștilor. Ca de obicei, familiile care administrează aceste unități de cazare abordează o primire caldă, binevoitoare, deschisă, manifestând interes pentru fiecare client în parte printr-o relație personală, făcându-l să se simtă bine, răspunzându-i la fiecare întrebare, creând o atmosferă de amabilitate pe care turiștii vor sa o retrăiască mereu.

Ca factor comun de eficiență a produsului turistic rural în județul Gorj, localitățile gazde, micile pensiuni se organizează pentru a dezvolta o economie locală de turism, trebuie să facă eforturi susținute de îmbunătățire a calității și de diversificare a gamei de servicii complementare, de promovare a unei imagini deosebite sau unice și de ameliorare a comercializării acesteia.

Serviciile de cazare din pensiunile turistice sau agroturistice din mediul rural, majoritatea sunt case țărănești adaptate și dotate pentru practicarea turismului, iar restul sunt vile sau cabane special construite pentru turismul rural.

Categoria de clasificare a pensiunii turistice rurale este determintă de îndeplinirea în totalitate a criteriilor obligatorii și de realizare a unui punctaj minim din evaluarea criteriilor suplimentare.

Tabel nr. 3.1 Structuri de primire de tipul pensiuni turistice rurale în județul Gorj.

Sursa: www.roturism.com

În acest tabel am scris pensiunile care sunt existente în zona Gorj, ele sunt afișate pe site-ul www.roturism.com

În total sunt 83 de pensiuni, majoritatea fiind din Rânca(25 pensiuni), Târgu-Jiu(15 pensiuni), și Novaci(11 pensiuni).

Tabel nr.3.2. Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare, pe tipuri de structuri de primire din județul Gorj în perioada 2012 – 2013.

Sursa: Direcția de Statistică Gorj, Buletin Statistic lunar, perioada 2012-2013

În tabelul nr.3.2, am prezentat numărul de sosiri turistice în principalele structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare, pe tipuri de structuri de primire din județul Gorj în perioada 2012-2013

Fig.3.4. Evoluția numărului de sosiri turistice pe tipuri de structuri de primire pentru lunile iulie – decembrie aferentă anilor 2012 – 2013 din județul Gorj.

Sursa: Direcția de Statistică Gorj, Buletin Statistic lunar, perioada 2012-2013

În fig.3.4. am arătat evoluția numărului de sosiri turistice pe tipuri de structuri de primire, comparând anul 2012 cu anul 2013. Pentru a face această comparație am luat numărul de sosiri turistice din fiecare lună a ambilor și am constat că hotelurile înregistrează cel mai mare număr de sosiri turistice în cei doi ani față de celelalte structuri de primire turistică.

Luna august a anului 2013 indică un număr de aproximativ 6400 de turiști sosiți în cadrul hotelurilor deoarce luna august este specifică concediilor, iar cel mai mic număr este întâlnit la vilele turistice în luna ianuarie a anului 2012 (0 turiști).

Chiar dacă în 2012 numărul de sosiri turistice la vilele turistice a fost mai redus, acesta a crescut în 2013 ajungându-se la un număr de 96 de sosiri turistice. Observăm că pensiunile agroturistice care sunt specifice în mediul rural au un număr mare de sosiri turistice în luna iulie a anului 2013(1075 sosiri turistice) față de anul 2012(706 sosiri turistice), iar cel mai redus număr de sosiri turistice în pensiuni agroturistice sunt în luna ianuarie a anului 2012(180 sosiri turistice), acest lucru se datorează și sezonului.

Tabel nr. 3.3. Înnoptări în principalele structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare, pe tipuri de structuri de primire din județul Gorj în perioada 2012 – 2013

Sursa: Direcția de Statistică Gorj, Buletin Statistic lunar, perioada 2012-2013

În tabelul nr.3.3, am prezentat numărul de înnoptări turistice în principalele structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare, pe tipuri de structuri de primire din județul Gorj în perioada 2012-2013.

Fig.3.5. Evoluția numărului de înnoptări turistice pe tipuri de structuri de primire pentru lunile iulie – decembrie aferentă anilor 2012 – 2013 din județul Gorj.

Sursa: Direcția de Statistică Gorj, Buletin Statistic lunar, perioada 2012-2013

În această fig. 3.5 am arătat evoluția înnoptărilor turiștilor pe tipuri de structuri de primire, comparând anul 2012 cu anul 2013. Pentru a face această comparație comparație am luat numărul de sosiri turistice din fiecare lună a ambilor și am constat că hotelurile înregistrează cel mai mare număr de înnoptări turistice în cei doi ani față de celelalte structuri de primire turistică. Luna august a anului 2013 indică un număr de aproximativ 16300 înnoptări turistice în cadrul hotelurilor datorită faptului că luna august este luna cu cele mai multe concedii, iar cel mai mic număr este întâlnit la vilele turistice în luna ianuarie a anului 2012 (0 turiști).Chiar dacă în 2012 numărul de sosiri turistice la vilele turistice a fost mai redus, acesta a crescut în 2013 ajungându-se la un număr de 168 de sosiri turistice. Observăm că pensiunile agroturistice care sunt specifice în mediul rural au un număr mare de înnoptări turistice în luna iulie a anului 2012(2695 înnoptări turistice) față de anul 2012(1859 înnoptări turistice), iar cel mai redus număr de înnoptări turistice în pensiuni agroturistice sunt în luna februarie a anului 2012(155 înnoptări turistice), acest lucru se datorează și faptului că vremea nefavorabilă din această perioadă a anului nu atrage turiștii.

Tabel nr.3.4 Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare( % )în perioada 2012-2013 din județul Gorj

Sursa: Direcția de Statistică Gorj, Buletin Statistic lunar, perioada 2012-2013

În acest tabel am prezentat indicele de ultilizare netă a locurilor de cazare în perioada 2012 – 2013 din județul Gorj, acest indice este exprimat procentual.

Fig.3.6. Evoluția indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare din județul Gorj în perioada 2012 – 2013

Sursa: Direcția de Statistică Gorj, Buletin Statistic lunar, perioada 2012-2013

În acest grafic am arătat evoluția indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare din județul Gorj în perioada 2012 și 2013.

Cel mai ridicat indice de utilizare netă a locurilor de cazare este în luna iunie a anului 2013 ( 36,8%), iar cel mai mic indice de utilizare netă este în luna octombrie a anului 2013(11,8%). În primele opt luni indicele de utilizare netă este mai mare în anul 2013 față de anul 2012,iar în lunile septembrie, octombrie, noiembrie și decembrie acesta este mai scăzut în 2013 față de 2012.

3.5. Analiza SWOT a zonei turistice

Analiza SWOT ilustrează o sinteză a auditului de marketing care prezintă punctele forte și slabe ale organizației, precum și amenințările și oportunitățile mediului extern.

Puncte forte.Puncte slabe

Acestea țin în primul rând de capacitatea de organizare a zonei, de resursele de care dispun și sunt o carcateristică a mediului intern. Cea mai bună soluție de promovare este susținerea punctelor forte și diminuarea punctelor slabe.

În economia turismului se consideră că turismul rural adaugă valoare prin dezvoltarea zonelor turistice, în acest mod antrenând resursele naturale, moștenirea culturală,tradițiile locale, produsele satului, crearea notorietății,promovarea identității locale ( produse/servicii), dezvoltarea locală durabilă (un nou contact social stat-oraș).

Ca și principale avantaje pe care turismul rural le poate aduce mediului rural în județul Gorj sunt :

-modernizarea infrastructurii locale și apariția de construcții noi , ca urmare a creșterii circulației turistice;

-pluriactivitatea care presupune desfășurarea de către o persoană sau de către o familie a mai multor activități ecomomice, respectiv, pe lângă preocupările agricole de bază, închirierea de camere, pregătirea și servirea mesei și organizarea agrementului;

-menținerea comunităților rurale, turismul rural favorizând desfășurarea serbărilor folclorice și a târgurilor artizanale, a serbărilor religioase , care, la rândul lor, mobilizează localnicii în păstrarea acestor obiceiuri și tradiții.

Județul Gorj moștenește un valoros potențial turistic caracterizat printr-un cadru natural generos prin toate componentele sale ( floră, ape, relief, faună ) și un climat favorabil desfășurării unei activității turistice, precum și numeroase atracții turistice antropice, unde se impun îndeosebi, vechile case de tip culă, schiurile și mânăstirile, bisericile de lemn, complexul sculptural (Constantin Brâncuși), păstrarea unor vechi ocupații și meșteșuguri, a unor frumoase datini și obiceiuri populare unde un loc aprate îl ocupă numeroasele nedei pastorale.

Satul românesc gorjean este este un punct forte deoarce el reunește importante locuri pictorești montane sau submontane, flora și fauna într-un bogat peisaj natural, ape și izvoare cu recunoscute valori terapeutice. Înglobarea acestora prin asimilarea valorilor certe ale satului în cadrul unor aranjamente turistice conduce la elaborarea unor produse turistice românești de o certă valoare.

Alte puncte forte de care dispune județul Gorj sunt:

frumusețea peisajului;

bucătarie diversă;

cadrul natural propice dezvoltării unui turism de nișe (turism de week-end );

numărul mare de pensiuni agroturistice în zonă;

clădirile existente ale bibliotecilor, muzeelor, căminelor culturale;

casele tradiționale (patrimoniu arhitectural);

existența unor zone de interes, deja identificate, pentru amenajarea unor sate de vacanță (Polovragi);

climă mediteraneeană;

zone protejate, parcuri naturale;

climă mediteraneeană;

zonă de munte nepoluată (aer curat);

potențial alpin (fond vânătoare, stâne ecologice;

rezervația fosiliferă (Vladidmir, Aninoasa);

resurse petroliere neexploatate (Vladimir);

existența resurselor naturale pentru construcții (petrol, cărbune, gaze, fond forestier, marmură, agregate minerale pentru materiale de construcții –

Amaradia);

specialiști bine pregătiți pe probleme legate de mediu;

În ceea ce privește punctele slabe ne putem referi la mărimea pieței turistice rurale care în acest moment nu aduce argumente pentru o intensă activitate a investitorilor în turism, limitându-se în continuare la micii producători rurali ce își transformă gospodăriile în pensiuni și ferme agroturistice de capacitate mică și medie.

Pentru ca turismul rural să se dezvolte în județul Gorj trebuie evitate unele probleme specifice și anume :

modificarea mediului natural deoarece tursimul rural exercită unele presiuni asupra mediului ambiant( călăria, mersul pe bicicletă, zgomotele pot compromite liniștea și autenticitatea peisajului natural);

dezvoltarea haotică a spațiilor de cazare; dacă cererea pentru spațiile de cazare în mediul rural crește pot apărea construcții sau extinderi ale vechilor clădiri, fără a ține seamă de specificul local și arhitectura tradițională;

apariția blocajelor în circulația rutieră. În acestă situație, este indicat ca turismul rural să se dezvolte fără a depăși pragul de suportabilitate al comunității rurale, iar veniturile obținute să permită și contracararea unor efecte negative.

Campingul în cadrul fermelor și pensiunilor agroturistice din județul Gorj este slab dezvoltat fiind preferată cazarea directă în spațiile de cazare agroturistice sau cazarea la locuitorii din din mediul rural. Campingurile rurale private lipsesc din localitățile rurale ale județului Gorj, neexistând o licențiere clară și nici norme foarte stricte de protecție a mediului înconjurător în zonele turistice.

Vânătoarea este o activitate strict reglementată în județul Gorj, ea fiind mai slab reprezentată, alcătuind adesea un serviciu de lux și and un cadru foarte bine delimitat.

Un domeniu insuficient valorifcat este și cel legat de sezonul estival, cel reprezentat de potențialul turistic al plajelor râurilor și băile în apele răcoroase.

Printre punctele slabe arătate anterior mai pot enumera următoarele :

lipsa unui aeroport;

lipsa infrastructurii de transport pe cablu în partea de nord a județului ;

infrastructură de acces către obiectivele turistice slab dezvoltată;

lipsa unei infrastructuri la nivelul standardelor europene în cadrul Universității „Constantin Brâncuși” ;

zone urbane degradate și un caracter preponderent rural ;

slabă protecție a zonelor protejate, a parcurilor naturale;

localități afectate de poluare industrială (zona Rovinari, zona Turceni);

sistemul integrat de monitorizare a factorilor de mediu insuficient dezvoltat;

lipsa promovării produselor ecologice ;

lipsa marketingului oportunităților de afaceri ;

dispariția meșteșugurilor populare și a ocupațiilor tradiționale ;

degradarea fizică a obiectivelor și instituțiilor culturale ;

Oportunități.Amenințări

Acestea sunt specifice mediului extern.

Voi enumera câteva oportunități care după părerea mea sunt cele mai importante :

– creșterea interesului administrației publice pentru dezvoltarea turismului;

– posibilitatea de a exploata zonele montane în tot cursul anului;

– restaurarea și punerea în valoare a siturilor istorice, a monumentelor;

– forța de muncă disponibilă care poate fi atrasă în sistemul serviciilor turistice;

– perspective de dezvoltare a turismului montan și a agroturismului;

– oportunități de finanțare pentru dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii de transport, de bază, socio-culturală, de agrement;

– parteneriate intre autoritati locale si ONGuri și deschiderea autorităților locale pentru parteneriate pentru accesarea de fonduri;

– existența unei rețele educaționale dezvoltate ce poate fi adaptată nevoilor locale;

Ca și amenințări avem :

-insuficiența capitalului de investiții capabil să mențină și să crească activitățile de afaceri în turism;

-creșterea presiunii turiștilor ( a factorului antropic )asupra obiectivelor turistice de mare valoare care poate duce la deteriorarea lor;

-pericolul degradării florei și faunei datorită turismului necontrolat;

-lipsa de flexibilitate a băncilor privind creditarea;

-rețea de sprijinire a afacerilor slab dezvoltată;

-capacitate slabă de consultanță;

-nediversificarea calificărilor

-cadrul legislativ de trecere a proprietății statului în proprietatea autorităților locale este greoi și complicat;

-migrația forței de muncă;

3.6. Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în județul Gorj

După anii ’60, omenirea a început să fie tot mai preocupată de destinația vacanțelor sale, turismul devenind una din cele mai importante activități economice din lume. Simultan cu manifestarea primelor tendințe de petrecere a vacanțelor în mijlocul naturii, din ce în ce mai mulți turiști și-au manifestat dorința de a petrece clipe de relaxare în mediul rural.

Trecând prin sudul Gorjului, călătorul va fi încântat de dealurile împădurite, râurile și bălțile în care se reflectă albastrul cerului, iar în satele cu oameni primitori poate admira biserici și mănăstiri seculare, monumente vechi și actuale.

Oricând el poate poposi la poalele pădurilor înverzite și poate înnopta la o pensiune, unde va fi servit cu produse ecologice, din gospodăria proprie a gazdei.

Viața este mai frumoasă, dezvoltarea durabilă și viitorul comunității sigur, într-un Gorj cu ape curate, aer nepoluat și terenuri consolidate, cu păduri reîntinerite și cu biodiversitate, cu rezervații naturale protejate, cu biserici și mânăstiri seculare bine întreținute și admirate de vizitatori, cu localități primitoare, înscrise armonios în mediul natural și construit, și în care este organizat sistemul de colectare, transport și depozitare a deșeurilor menajere (colectare selectivă).

Strategia de dezvoltare durabilă a județului Gorj 2014-2020

Strategia a fost elaborată în cadrul proiectului ‘’ Euro – Strategie, Euro – Administrație, Euro – Cetățeni’’, cod SMIS 12714, proiect implementat de către Consilul Județean Gorj și a fost cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative. Documentul privind planul strategic de dezvoltare durabilă reprezintă o imagine clară a obictivelor strategice pentru dezvoltare și a căilor de operaționalizare a acestora , pe care Consiliul Județen Gorj, în prteneriat cu toții acotorii locali, instituții publice, autorități locale, mediul privat și le-a asumat până în 2020. Documentul reprezintă esența muncii depuse de echipa de consultanță și echipa de implementare a proiectului prin care a fost elaborată strategia, din cadrul Consilului Județean.

Procesul strategic a presupus analiza a patru domenii importante pentru dezvoltarea județului, concretizată în realizarea a patru studii de cercetare: Studiul privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric; Studiul privind managementul resurselor umane la nivelul autorităților administrației publice locale; Studiul privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice; Studiul privind dezvoltarea infrastructurii de drumuri și poduri din județul Gorj. Punctul de plecare în elaborarea acestor documente a fost Strategia de dezvoltare socio-economică a județului Gorj 2007-2013, care a fost revizuită, în conformitate cu contextul socio-economic actual.

Dezvoltarea, diversificarea și înnoirea permanentă a dotărilor și mijloacelor de agrement specifice turismului rural, crearea unei rețele diversificate și moderne de unități cu specific alimentație publică și comercial sunt alte măsuri menite să înnoiască și să modernizeze turismul rural.Strategia de dezvoltare durabilă a județului Gorj 2011 – 2020 a documentat toate direcțiile ce pot fi parcurse pentru progresul economic și social al zonei.

Studiul pentru valorificarea potențialului turistic al județului Gorj

Județul Gorj dispune de un potențial turistic diversificat, reprezentat printr-un cadru natural pitoresc, prin monumente de artă și arhitectură de mare valoare artistică, unele dintre ele de interes internațional, precum și de un valoros patrimoniu folcloric și etnografic. Studiul antemenționat propune analiza dezvoltării turistice actuale a județului Gorj precum și posibilitățile de progres în acest domeniu.

Având în vedere specificul documentului studiat, informațiile expuse la nivelul acestuia sunt extrem de relevante, considerând analiza minuțioasă efectuată asupra potențialului de dezvoltare turistică la nivelul județului Gorj.

Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric –județul Gorj

Studiul privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric urmărește identificarea modalităților de intervenție specializată, în vederea stopării procesului distrugerii ireversibile a elementelor de patrimoniu la nivel de județ. Rezultatele acestor intervenții vor permite demararea unor lucrări de conservare și restaurare, acțiuni care vor duce la o creștere a potențialului turistic și economic al județului, de pe urma căruia vor putea beneficia toți locuitorii acestuia, contribuind totodată la crearea unui mediu favorabil pentru atragerea de noi investiții în județul Gorj.

Strategia Consiliului Județean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013

În cadrul Strategiei Consiliului Județean Dolj de dezvoltare economico-socială pentru perioada 2007-2013, analiza sectorului turistic al județului Dolj este tratată la nivelul mai multor capitole.

Având în vedere caracterul definitoriu al dezvoltării turistice a județului asupra situației sale economice, autoritățile au conștientizat importanța acordării unei atenții sporite valorificării potențialului turistic existent, definind în acest sens următoarele direcții și măsuri de intervenție:

Reabilitarea și valorificarea patrimoniului turistic de importanță județeană și regională (inclusiv turismul balnear, turismul cultural);

Dezvoltarea infrastructurii turistice de importanță județeană;

Dezvoltarea turismului rural și agroturismului;

Promovarea identității locale și județene;

Înființarea unor centre de promovare a turismului;

Amenajarea de porturi turistice și pontoane;

Amenajarea de structuri de pescuit și vânătoare;

Dezvoltarea turismului de divertisment (Aqua Park, Spa Center, Sală Bowling, Bazin Olimpic, Carting, ATV-uri, Paint-ball, Baze sportive);

Dezvoltarea turismului educațional (Tabăra Marin Sorescu, Tabăra Micii Inventatori “Henri Coanda”, Tabăra de creație);

Includerea în circuitul turistic a unor noi resurse: sate turistice pentru valorificarea valențelor etnofolclorice și a sărbătorilor populare și puncte turistice pentru turismul de week-end, pescuitul sportiv și vânătoare sau turismul de tranzit.

În cadrul acestei strategii a fost întocmită o listă de proiecte în domeniul turismului, trasându-se astfel în mod clar liniile de acțiune ce pot fi urmate pentru asigurarea dezvoltării turistice a județului Dolj.

Concluzii

Prin cuvântul de turism rural se înțelege o formă alternativă de turism, care se desfășoară în zonele rurale, și este în strânsă corelație cu economia locală, ceea ce conduce la interdependența dintre aceste două laturi.

Un turism rural de calitate cuprinde servicii și prestații de calitate. Se subînțelege că turismul rural trebuie să dispună de căi de acces și mijloace de comunicație moderne, o dotare sanitară modernă, de condiții de confort atât pentru cazare cât și pentru alimentația publică.

Turismul rural este una dintre cele mai dinamice forme de călătorie, ceea ce oferă o șansă comunităților locale de a se dezvolta economic, reprezentând o alternativă la declinul activității agricole prin valorificarea resurselor locale,încurajarea antreprenoriatului, ocuparea mai bună a forței de muncă, și creșterea veniturilor colective și individuale.

În România sunt multe zone precum zona Gorjului, în care poate fi practicată activitatea de turism rural și agroturism.

Pe lângă faptul că practicarea acestei activități duce la dezvoltarea economiei locale, se poate împiedica migrația de la sate la orașe, deoarece satul românesc reprezintă continuitatea poporului nostru. Tradițiile populare, obiceiurile, folclorul, arta populară reprezintă elementele identității noastre ca popor român.

Zona Gorj este înzestrată cu o varietate de resurse turistice naturale și antropice care îi conferă acesteia o mare disponibilitate pentru turismul rural.

Gorjul dispune de un important potențial turistic reprezentat printr-un cadru natural pitoresc, prin monumente de artă și arhitectură de mare valoare artistică, unele dintre ele de interes internațional, precum și de un valoros patrimoniu folcloric și etnografic.

Varietatea condițiilor naturale, munți, depresiuni, trecut istoric, tradiții și obiceiuri, operele lui Brâncuși, fac din județul Gorj unul dintre cele mai pitorești și mai interesante zone turistice din țară.

Cât despre ținuturile gorjene acestea dețin importante și valoroase obiective cultural-istorice. Sub aspect etno-folcloric, Gorjul apare ca o serie de interferență folclorică și etnografică, în care descoperim însa un miez alcatuit din trăsături proprii.

În concluzie, un turism rural de calitate presupune servicii și prestații de calitate.

Se subîntelege că echipamentele turismului rural trebuie să dispună de o dotare sanitară modernă, de condiții confort atât pentru găzduire (primire), cât și pentru alimentație publică, căi de acces și comunicație civilizate.

Păstrarea unor tradiții folclorice și în special a etnografiei precum portul, tehnicile de lucru, arhitectura se află într-un declin devenind elemente tot mai izolate în satele din județul Gorj și cu atât mai valoroase și apreciate în turismul rural.

Bibliografie

Baranovski Niculina, Neamțu G., –“Județul Gorj”, Ed.Academiei, Bucuresti, 1998.

Chiriac Alexandra Crina, Micu Luminița Gabriela – “Organizarea activității de agrement în structurile de primire turistice din mediul rural”, Ed. Gemma Print, București, 2003.

Erdeli G., Istrate I., – „Amenajări Turistice”, Ed. Universității din Bucurști, 1996.

Glăvan V., – “Geografia turismului în România”, Ed.Institutului de management turism EDEN, București, 1996.

Glăvan V., – “Turism rural. Agroturism. Turism durabil. Ecoturism ” Ed. Economică, București, 2003.

Henche Blanca Garcίa – “Marketing în turism rural”, Ed. Irecson, București, 2004.

Ionescu I.,-Dunăreanu, Cristescu I., –“Itinerare în nordul Olteniei”, Ed.Sport-Turism,București,1978.

Istrate I., Bran F., – ,, Agroturismul în România’’, Tribuna Economică.

Manole, V., Stoian M., Mitrache Șt., Bran Fi. , Istrate I., – “Agroturim și Turism rural”, Ed. Fax Press, București, 1996

Neamțu Adina, Neamțu L., –„Management turistic rural”, Ed. Studii Economice, 2003.

Nicula V.,(coord.) – ” Ghidul eco-pensiunii agroturistice ”, Ed. ULB Sibiu, 2012.

Nicula V.,Vasile G.,-‘’Turism rural și agroturism, de la teorie la practică’’,2014.

Nistoreanu P.,-,,Turism rural, O afacere mică cu perspective mari’’, Ed. Didactică și Pedagogică, R.A – București, 1999.

Nistoreanu P.,–‘’Ecoturism și turism rural’’, Editura ASE, București, mai 2003.

Olteanu V., –“Marketingul serviciilor”, Ed.Uranus, 2000.

Stanciulescu Gabriela –“Dictionar poliglot de termeni utilizati in turism”, Ed.All Educational, Buc., 1998.

Teodor P., Georgiana Tacu, Tacu D., -‘’Turism rural românesc în contextul dezvoltării durabile actualitate și perspective ‘’, Ed. Tehnopress, 2014.

Vasile G., Nicula V., -’’Satul turistic , o marcă pentru turismul rural românesc’’, 2014.

*

* *

*** ANT- Master planul privind dezvoltarea turismului în România în perioada 2007-2026

*** ANTREC,- ”Catalogul național al pensiunilor turistice și agroturistice”, 2010.

*** Consiliul Județean Gorj,

*** Consiliul Județean Gorj, Studiu pentru valorificarea potențialului turistic al județului Gorj, 2010, http://cjgorj.ro

*** Consiliul Județean Gorj, Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric, 2011, http://cjgorj.ro

***Strategia de dezvoltare durabilă a județului Gorj pentru perioada 2011 – 2020, 2012, http://cjgorj.ro

*

* *

*** http://www.gorj-turism.ro/

*** http://www.traditiigorj.ro/home_page.htm

*** Institutul Național de Statistică, date statistice 2012-2014.

*** Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

*** Ordinul Ministerului Turismului Nr.297/1972

*** OrdinulPresedintelui ANT nr 65/2013 pentru aprobarea normelor și a criteriilor minime privind clasificarea pensiunilor turistice și a fermelor agroturistice.

*** www.roturism.com

Anexe

Anexa 1. Criterii obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare de tip pensiune agroturistică

Sursa: http://static.infoturism.ro/legislatie-turism.ro

Anexa 2

Criterii suplimentare privind clasificarea structurilor de primire turistice

cu funcțiuni de cazare de tip pensiune agroturistică*)

Sursa: http://static.infoturism.ro/legislatie-turism.ro

Anexa 3

Harta județului Gorj

Sursa: www.compendium.ro

Anexa 4

Costume populare specifice județului Gorj

Sursa: www.traiesteromaneste.ro

Casa Memorială Constantin Brâncuși

Sursa: www.prinoltenia.info

Anexa 5

Obiective turistice din județul Gorj

Sursa: turism.itbox.ro

Tezaure descoperite în județul Gorj

Sursa: www.verticalonline.ro

Anexa 6

Turismul rural și agroturismul în Gorj

Sursa : http://www.gorj-turism.ro/index.php/2011/09/turismul-rural-si-agroturismul/

Obiceiuri și tradiții în Gorj

Sursa:http://www.traianbadulescu.ro/2011/11/02/turismul-rural-sau-cum-e-sa-ai-succes-cand-incepi-de-la-zero/

Anexa 7

Zone istorice rurale

Curtișoara

Sursa: http://www.gorj-turism.ro/index.php/2011/10/zone-istorice-urbane-si-rurale/

Sursa: http://www.gorj-turism.ro/index.php/2011/10/zone-istorice-urbane-si-rurale/

Anexa 8

Peștera Lazului din Gorj

Sursa: http://www.gorj-turism.ro/index.php/2011/10/areale-naturale/

Peștera Polovragi

Sursa: http://amfostamvazut.wordpress.com/destinatii-de-weekend/

Anexa 9

Parcul Natural Porțile de Fier

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Natural_Por%C8%9Bile_de_Fier

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Natural_Por%C8%9Bile_de_Fier

Anexa 10

Monumete ale naturii din județul Gorj

Sursa: Sursa: Agenția Națională pentru Protecția Mediului, 2012

Anexa 11

Artă populară în județul Gorj

http://www.gorj-turism.ro/index.php/2011/10/arta-populara/

http://www.breslo.ro/blog/tag/arta-populara

http://www.gorjeanul.ro/actualitate/zeci-de-mesteri-populari-din-tara-si-au-dat-intalnire-la-targu-jiu#.U5hznnaJ3IU

Anexa 12

Obiceiuri și tradiții în Gorj

http://traditiidinromania.ro/category/obiceiuri/obiceiuri-din-oltenia

www.gorjexclusiv.ro

Anexa 13

Dans Gorjan

www.viajoa.ro

www.gorj-turism.ro

Anexa 14

Mănăstirea Crasna

www.pensiuneabogdannovaci.ro

Mănăstirea Tismana

www.mitropoliaolteniei.ro

www.allturism.ro

Anexa 15

Pensiuni turistice Gorj

Pensiunea Casa Domnească

www.infoturistii.ro

Pensiunea Magnolia

www.localurimaramures.ro

Pensiunea Eden

www.infoturistii.ro

Anexa 16

Numărul pensiunilor agroturistice și indicatori turistici pentru acestea(2014)

Dinamica spațiilor de cazare în pensiunile agroturistice în perioada 2009-2013

Evoluția numărului de turiști cazați în pensiuni agroturistice în perioada 2009-2013 și structura acestora

Sursa: www.insse.ro/

Bibliografie

Baranovski Niculina, Neamțu G., –“Județul Gorj”, Ed.Academiei, Bucuresti, 1998.

Chiriac Alexandra Crina, Micu Luminița Gabriela – “Organizarea activității de agrement în structurile de primire turistice din mediul rural”, Ed. Gemma Print, București, 2003.

Erdeli G., Istrate I., – „Amenajări Turistice”, Ed. Universității din Bucurști, 1996.

Glăvan V., – “Geografia turismului în România”, Ed.Institutului de management turism EDEN, București, 1996.

Glăvan V., – “Turism rural. Agroturism. Turism durabil. Ecoturism ” Ed. Economică, București, 2003.

Henche Blanca Garcίa – “Marketing în turism rural”, Ed. Irecson, București, 2004.

Ionescu I.,-Dunăreanu, Cristescu I., –“Itinerare în nordul Olteniei”, Ed.Sport-Turism,București,1978.

Istrate I., Bran F., – ,, Agroturismul în România’’, Tribuna Economică.

Manole, V., Stoian M., Mitrache Șt., Bran Fi. , Istrate I., – “Agroturim și Turism rural”, Ed. Fax Press, București, 1996

Neamțu Adina, Neamțu L., –„Management turistic rural”, Ed. Studii Economice, 2003.

Nicula V.,(coord.) – ” Ghidul eco-pensiunii agroturistice ”, Ed. ULB Sibiu, 2012.

Nicula V.,Vasile G.,-‘’Turism rural și agroturism, de la teorie la practică’’,2014.

Nistoreanu P.,-,,Turism rural, O afacere mică cu perspective mari’’, Ed. Didactică și Pedagogică, R.A – București, 1999.

Nistoreanu P.,–‘’Ecoturism și turism rural’’, Editura ASE, București, mai 2003.

Olteanu V., –“Marketingul serviciilor”, Ed.Uranus, 2000.

Stanciulescu Gabriela –“Dictionar poliglot de termeni utilizati in turism”, Ed.All Educational, Buc., 1998.

Teodor P., Georgiana Tacu, Tacu D., -‘’Turism rural românesc în contextul dezvoltării durabile actualitate și perspective ‘’, Ed. Tehnopress, 2014.

Vasile G., Nicula V., -’’Satul turistic , o marcă pentru turismul rural românesc’’, 2014.

*

* *

*** ANT- Master planul privind dezvoltarea turismului în România în perioada 2007-2026

*** ANTREC,- ”Catalogul național al pensiunilor turistice și agroturistice”, 2010.

*** Consiliul Județean Gorj,

*** Consiliul Județean Gorj, Studiu pentru valorificarea potențialului turistic al județului Gorj, 2010, http://cjgorj.ro

*** Consiliul Județean Gorj, Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric, 2011, http://cjgorj.ro

***Strategia de dezvoltare durabilă a județului Gorj pentru perioada 2011 – 2020, 2012, http://cjgorj.ro

*

* *

*** http://www.gorj-turism.ro/

*** http://www.traditiigorj.ro/home_page.htm

*** Institutul Național de Statistică, date statistice 2012-2014.

*** Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

*** Ordinul Ministerului Turismului Nr.297/1972

*** OrdinulPresedintelui ANT nr 65/2013 pentru aprobarea normelor și a criteriilor minime privind clasificarea pensiunilor turistice și a fermelor agroturistice.

*** www.roturism.com

Anexe

Anexa 1. Criterii obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare de tip pensiune agroturistică

Sursa: http://static.infoturism.ro/legislatie-turism.ro

Anexa 2

Criterii suplimentare privind clasificarea structurilor de primire turistice

cu funcțiuni de cazare de tip pensiune agroturistică*)

Sursa: http://static.infoturism.ro/legislatie-turism.ro

Anexa 3

Harta județului Gorj

Sursa: www.compendium.ro

Anexa 4

Costume populare specifice județului Gorj

Sursa: www.traiesteromaneste.ro

Casa Memorială Constantin Brâncuși

Sursa: www.prinoltenia.info

Anexa 5

Obiective turistice din județul Gorj

Sursa: turism.itbox.ro

Tezaure descoperite în județul Gorj

Sursa: www.verticalonline.ro

Anexa 6

Turismul rural și agroturismul în Gorj

Sursa : http://www.gorj-turism.ro/index.php/2011/09/turismul-rural-si-agroturismul/

Obiceiuri și tradiții în Gorj

Sursa:http://www.traianbadulescu.ro/2011/11/02/turismul-rural-sau-cum-e-sa-ai-succes-cand-incepi-de-la-zero/

Anexa 7

Zone istorice rurale

Curtișoara

Sursa: http://www.gorj-turism.ro/index.php/2011/10/zone-istorice-urbane-si-rurale/

Sursa: http://www.gorj-turism.ro/index.php/2011/10/zone-istorice-urbane-si-rurale/

Anexa 8

Peștera Lazului din Gorj

Sursa: http://www.gorj-turism.ro/index.php/2011/10/areale-naturale/

Peștera Polovragi

Sursa: http://amfostamvazut.wordpress.com/destinatii-de-weekend/

Anexa 9

Parcul Natural Porțile de Fier

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Natural_Por%C8%9Bile_de_Fier

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Natural_Por%C8%9Bile_de_Fier

Anexa 10

Monumete ale naturii din județul Gorj

Sursa: Sursa: Agenția Națională pentru Protecția Mediului, 2012

Anexa 11

Artă populară în județul Gorj

http://www.gorj-turism.ro/index.php/2011/10/arta-populara/

http://www.breslo.ro/blog/tag/arta-populara

http://www.gorjeanul.ro/actualitate/zeci-de-mesteri-populari-din-tara-si-au-dat-intalnire-la-targu-jiu#.U5hznnaJ3IU

Anexa 12

Obiceiuri și tradiții în Gorj

http://traditiidinromania.ro/category/obiceiuri/obiceiuri-din-oltenia

www.gorjexclusiv.ro

Anexa 13

Dans Gorjan

www.viajoa.ro

www.gorj-turism.ro

Anexa 14

Mănăstirea Crasna

www.pensiuneabogdannovaci.ro

Mănăstirea Tismana

www.mitropoliaolteniei.ro

www.allturism.ro

Anexa 15

Pensiuni turistice Gorj

Pensiunea Casa Domnească

www.infoturistii.ro

Pensiunea Magnolia

www.localurimaramures.ro

Pensiunea Eden

www.infoturistii.ro

Anexa 16

Numărul pensiunilor agroturistice și indicatori turistici pentru acestea(2014)

Dinamica spațiilor de cazare în pensiunile agroturistice în perioada 2009-2013

Evoluția numărului de turiști cazați în pensiuni agroturistice în perioada 2009-2013 și structura acestora

Sursa: www.insse.ro/