Turism Predeal Corectata (1) [624008]

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE TIIN E Ș Ț
DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE
LUCRARE DE LICEN Ă Ț
Coordonator tiin ific ș ț
Lect. univ. dr. Marinescu Emil

Absolvent: [anonimizat]
2019
0

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE TIIN E Ș Ț
DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE
TURISMUL ÎN STA IUNEA PREDEAL Ț
Coordonator tiin ific ș ț
Lect. univ. dr. Marinescu Emil
Absolvent: [anonimizat]
2019
1

CUPRINS
Introducere……………………………………………………………………………………………………………. 3
1. Pozi ia geografică, element de bază în specificitatea activită ilor turistice…………..5 ț ț
1.1 Pozi ia geografică i consecin ele acesteia în peisaj………………………………………….. 5 ț ș ț
1.2 Căile de acces…………………………………………………………………………………………………….7
2. Condi iile naturale, premise în dezvoltarea sta iunii Predeal………………………………. 9 ț ț
2.1 Poten ialul reliefului……………………………………………………………………………………………9 ț
2.2 Poten ialul climatic…………………………………………………………………………………………..12 ț
2.3 Poten ialul apelor……………………………………………………………………………………………..13 ț
2.4 Biodiversitatea i ariile protejate – resurse turistice…………………………………………..14 ș
3. Importan a factorilor demografici i a factorilor economici în dezvoltarea sta iunii ț ș ț
turistice Predeal…………………………………………………………………………………………………….17
3.1 Popula ia i a ezările umane……………………………………………………………………………17 ț ș ș
3.2 Factorii economici i modul de influen ă în dezvoltarea sta iunii……………………21 ș ț ț
4. Infrastructura turistică……………………………………………………………………………………….29
4.1 Circula ia turistică pe axa Valea Prahovei-Bra ov, factor de favorabilitate pentru ț ș
dezvoltarea turismului în sta iunea Predeal…………………………………………………………..29 ț
4.2 Unită ile de primire turi ti i capacitatea de cazare………………………………………….33 ț ș ș
4.3 Instala iile pentru practicarea sporturilor de iarnă………………………………………….. 41 ț
4.4 Trasee turistice montane. Ecoturismul……………………………………………………………. 44
5. Analiza SWOT privind valorificarea poten ialului turistic pentru zona turistică ț
Predeal………………………………………………………………………………………………………………. 50
Concluzii………………………………………………………………………………………………………………55
Bibliografie…………………………………………………………………………………………………………..57
2

Introducere
„Călătoria este singurul lucru care se poate cumpăra i care te face mai bogat” ș
(anonim)
Conform defini iei interna ional recunoscute, agreate prin Conferin a interna ională ț ț ț ț
asupra turismului i statisticii turismului de la Ottawa 1991, „ ș turismul se referă la
activită ile unei persoane care călătore te în afara mediului său obi nuit, pentru mai pu in ț ș ș ț
de o perioadă specificată de timp i al cărui scop principal de călătorie este altul decât ș
exercitarea unei activită i renumerate la locul de vizitare ț ”.
Pentru cei mai mul i dintre noi, cuvântul „turism” duce cu gândul direct la vacan ă: ț ț
mare, munte, cultură, prieteni, familie, bună-dispozi ie. ț
Dacă până la sfâr itul celui de al doilea război mondial, turismul era privilegiul ș
clasei sociale înstărite, modernizarea societă ilor i deschiderea unor noi orizonturi, au ț ș
făcut ca acesta să se transforme într-un fenomen de masă, ajungând un sector economic cu
cre terea cea mai fulminantă în ultimele decenii.ș
Totodată, până în anii ’90, sectorul turistic a fost analizat prin prisma avantajelor
sale economice; tendin a ultimilor ani este de a perpetua o idee a unei dezvoltări durabile. ț
Dezvoltarea durabilă aduce cu sine, pe lângă formele clasice de turism, dezvoltarea unor
programe de management i marketing turistic care să respecte integritatea economică i ș ș
naturală a mediului. Acestea au ca i scop respectarea i între inerea resurselor naturale i ș ș ț ș
antropice turistice pentru viitor (Istrate, Bran et Ro u, 1996, pag.258). ș
Globalizarea a dus i la apari ia unei concuren e acerbe între diverse destina ii de pe ș ț ț ț
mapamond; fluctua iile economice i cele demografice au influen at i ele dorin ele, ț ș ț ș ț
a teptările i comportamentul consumatorilor de produse i servicii turistice; se încearcă,ș ș ș
astfel, aducerea sectorului turistic între sectoarele de bază ale economiei na ionale. ț
Valorificarea patrimoniului turistic natural i antropic trebuie, astfel, să genereze un ș
impact cât mai pozitiv: păstrarea identită ii locale, a modului de via ă, cre terea numărului ț ț ș
locurilor de muncă i implicit dezvoltarea zonelor. ș
În partea centrală i estică a Europei, România are parte de forme de turism variate, ș
de cele mai bogate resurse naturale i antropice, ceea ce denotă un mare poten ial turistic; ș ț
din punct de vedere economic, sectorul turistic poate cre te resursele financiare ale ș
bugetului central i al celor locale i are posibilitatea dezvoltării regiunilor române ti. ș ș ș
3

Trei elemente importante ilustrează teritoriul românesc: Mun ii Carpa i, Marea ț ț
Neagră i Dunărea, împreună cu Delta sa. Îmbinarea lor fac ca ara noastră să beneficieze ș ț
de un poten ial turistic complex. Formele de relief sunt îmbogă ite prin alte resurse naturale ț ț
i antropice: izvoare de ape minerale i termale, livezi i vii, monumente istorice,ș ș ș
mănăstiri, castele, ora e i sate, gastronomie. Resursele turistice naturale ale României sunt ș ș
concentrate în zona montană, pe litoralul Mării Negre i în sta iunile balneoclimaterice. ș ț
Zona Văii Prahovei, care cuprinde în partea nordică i Predealul, este una cu un ș
turism foarte dezvoltat, în special în perioada sezonului rece, pentru practicarea sporturilor
de iarnă. Dintre jude ele României, jude ul Bra ov are una dintre cele mai variate zone de ț ț ș
atrac ie turistică, atât prin resursele sale naturale (relieful montan, parcuri i rezerva ii ț ș ț
naturale) prin posibilitatea de a practica o multitudine de sporturi de iarnă (schi, săniu , ș
parapantă, ciclism, alpinism, snowboard), cât i prin existen a obiectivelor istorice i ș ț ș
arheologice (biserici, mănăstiri, castele, cetă i, muzee). Mun ii i dealurile ocupă ț ț ș
aproximativ jumătate din suprafa a jude ului, oferind astfel o biodiversitate bogată, aer ț ț
curat, activită i recreative. ț
Masivul Bucegi este unul din parcurile naturale ale României, arie protejată de
interes na ional, cu creste seme e i văi glaciare, care oferă turi tilor posibilitatea efectuării ț ț ș ș
de drume ii, la practicarea schiului de fond i a celui alpin, a snowboard-ului i a ț ș ș
alpinismului.
Ora ul Predeal este pozi ionat într-o zonă cu un mare poten ial, atât turistic, cât i înș ț ț ș
general al dezvoltării durabile. Face parte din Zona Metropolitană Bra ov i din Asocia ia ș ș ț
Microregiunea Turistică a Mun ilor Bucegi, unde se află o multitudine de arii naturale ț
protejate de importan ă majoră. ț
4

1.Pozi ia geografică, element de bază în specificitatea activită ilorț ț
turistice
1.1Pozi ia geografică i consecin ele acesteia în peisajț ș ț
Ora ul Predeal este situat în zona de sud a jude ului Bra ov, pe Culoarul Prahovei, ș ț ș
delimitat la rândul său de râurile Timi i Prahova. Este renumit prin faptul că se situează ș ș
la cea mai ridicată altitudine din ară (1030-1107 m). Se află la 25 de km de ora ul Bra ov ț ș ș
i la 140 km de Bucure ti.ș ș
Mun ii care învecinează ora ul Predeal sunt: Mun ii Piatra Mare (1843 m) la nord, ț ș ț
Mun ii Bucegi (2508 m – Vf. Omu) la sud-vest, Mun ii Postăvaru (1799) la nord-vest; din ț ț
acest masiv muntos, fac parte i Mun ii Poienii Bra ovului i Mun ii Predealului; ei au ș ț ș ș ț
înal imi mai mici i sunt forma i din roci calcaroase i conglomerate. Cele mai cunoscuteț ș ț ș
vârfuri din Mun ii Predealului sunt: Vârful Morarului (1193 m), Vârful Fitifoiu (1292 m), ț
Runcu (1281 m). Fauna din aceste masive muntoase este deosebit de variată i bogată. ș
Fig. 1.1. Harta sta iunii Predeal; ț
(sursa: www.romaniaturistica.ro/statiunea-predeal-schi-drumetie-si-natura )
5

Ora ul este delimitat de coordonatele 45°30´ latitudine nordică i 25°26´ș ș
longitudine estică; în partea de sud-vest se învecinează cu ora ul Bu teni, cu ora ul Râ nov ș ș ș ș
în partea de nord-vest, iar în partea de nord cu ora ul Bra ov. ș ș
Timi ul de Sus i Timi ul de Jos s-au dezvoltat de-a lungul oselei, fiind localită i ș ș ș ș ț
cu clădiri răsfirate pe pantele montane.
Pârâul Rece este atât o sta iune a sporturilor de iarnă, cât i un punct de plecare ț ș
pentru drume ii; s-a dezvoltat de-a lungul drumului Râ noavei, cu cabane i pensiuni pe ț ș ș
pantele mun ilor învecina i. ț ț
Suprafa a sta iunii este de 63,31 km ț ț2, terenul neagricol având ponderea cea mai
mare (95%) din fondul funciar, format din păduri de ră inoase i de fag. Altitudinea medie ș ș
a ora ului Predeal variază în func ie de localită ile sale componente: ș ț ț
○ Timi ul de Jos: 670-750 m ș
○ Timi ul de Sus: 800-900 m ș
○ Predeal: 1030-1107 m
○ Pârâul Rece: 1050-1080 m
Popula ia este de 5642 locuitori (conform recensământului popula iei din anul ț ț
2012), având ca i religie preponderentă cea ortodoxă (92,5%). Popula ia este împăr ită ș ț ț
astfel:
→ după etnie: 5447 români, 125 maghiari, 21 germani, 16 romi, 6 alte na ionalită i; ț ț
→ după religie: 5323 ortodoc i, 180 romano-catolici, 23 greco-catolici, 18 reforma i, 14 ș ț
evangheli ti, 49 alte confesiuni, 13 liber cugetători, 4 atei (sursa: recensamantromania.ro). ș
Clima este continental-moderată, cu temperaturi medii de 15° C în timpul verii i ș
ierni friguroase. Aerul curat, fără alergeni, bogat în ozon i raze ultraviolete, presiunea ș
scăzută a aerului sunt factori care contribuie la tratamentul neuroasteniei, recuperarea
suprasolicitărilor fizice i intelectuale, a tulburărilor endocrine i de cre tere la copii. ș ș ș
Înainte de înfiin area Mănăstirii Predeal, a existat o a ezare mai veche pe aceste ț ș
meleaguri, în zonă fiind descoperit un depozit de topoare din neolitic (Niculescu, 1984,
pag. 214).
Istoria ora ului Predeal este legată de drumul construit pentru legarea Transilvaniei ș
de ara Românească, ulterior fiind construită i o cale ferată strategică. ÎmproprietăririleȚ ș
realizate în 1882 au dus i ele la dezvoltarea zonei; dezvoltarea localită ii a continuat prin ș ț
parcelări în timpul regelui Carol I i în perioada interbelică. ș
Principalele momente din istoria localită ii sunt: ț
▪ 1912 – anul semnării actului de constituire a comunei Predeal
6

▪ 1935 – anul în care Predealul devine ora ș
▪ 1992 – ora ul se reorganizează ca i sta iune climaterică de interes na ional. ș ș ț ț
În secolele XVIII – XIX, numele localită ii avea sensul de hotar sau de culme ț
(Niculescu, 1984, pag.214).
Turismul montan din Predeal este ceea ce speciali tii numesc turism „de ș
interferen ă” (Snak, Baron et Neac u, 2001, pag.33-47) i care derivă din: ț ș ș
□ turismul de iarnă (zăpadă, soarele iernii)
□ turismul de recreere i cel sportiv ș
□ turismul de sejur
După al i autori (Ciangă, 2001, pag.184-186), turismul în Predeal, se încadrează în ț
formele:
→ turism pentru sporturi de iarnă
→ turism itinerant montan
→ turism de drume ie ț
→ alpinism
→ odihnă i tratament ș
Bineîn eles, dezvoltarea turismului din sta iunile montane este direct legată de baza ț ț
tehnico-materială existentă (cazare, unită i de alimenta ie, instala ii de transport cablu, ț ț ț
surse de divertisment i petrecere a timpului liber) i de infrastructura acestora. ș ș
Clima moderată, fără avalan e sau temperaturi extreme, fac ca sporturile de iarnă să ș
poată fi practicate din toamnă până primăvara, mai ales la altitudini înalte, în Mun ii Piatra ț
Mare, Bucegi i Postăvaru. Mai pot fi organizate i excursii în rezerva iile i parcuri ș ș ț ș
na ionale din împrejurimi, se poate practica pescuitul, vânătoarea sau alpinismul.ț
Condi iile naturale i antropice existente în Predeal au dus la dezvoltarea ț ș
turismului; au fost elaborate i strategii i programe de dezvoltare locală: Strategia de ș ș
dezvoltare a ora ului Predeal 2009-2020 i Strategia de dezvoltare locală a ora ului Predeal ș ș ș
2015-2025, care vor continua să îmbunătă ească condi iile i serviciile oferite turi tilor, ț ț ș ș
locuitorilor ora ului i vor promova zona i România ca destina ie turistică. ș ș ș ț
1.2Căile de acces
Fiind a ezat în cea mai importantă trecătoare care leagă Transilvania de Muntenia, ș
prin ora ul Predeal trece drumul na ional DN1 i o cale ferată electrificată cu două sensuri. ș ț ș
Calea ferată este i unul dintre premisele dezvoltării a ezării, căci în 31 mai 1874 s- ș ș
a semnat Conven ia dintre România i Austro-Ungaria, privind construc ia căii ferate ț ș ț
Bra ov – Ploie ti; Predealul a devenit un punct de frontieră i o gară importantă. Altfel,ș ș ș
7

până în anul 1874, terenurile intravilane ale Predealului au făcut parte din comuna Podul
Neagului.
În 1870 a apărut primul oficiu po tal, iar în iunie 1879 a apărut prima locomotivă ș
cu aburi care a circulat între Predeal i Ploie ti. ș ș
Axa de circula ie feroviară care traversează Predealul este foarte importantă i ț ș
une te Bucure tiul de Bra ov; distan a între Predeal i Bucure ti este de 140 km, iar peș ș ș ț ș ș
DN1 de 144 km. Se găse te la 24 km fa ă de Bra ov, la 81 km de Ploie ti i 19 km fa ă de ș ț ș ș ș ț
Sinaia.
Atât DN 1, cât i calea ferată nu au doar importan ă na ională, ci i interna ională, ș ț ț ș ț
realizând o legătură între sud-estul i centrul Europei, atât pentru transportul persoanelor, ș
cât i pentru cea a mărfurilor. ș
Din direc ia Bor i Cluj, accesul rutier se face pe E 60 (DN 1), iar din direc ia ț ș ș ț
ercaia – Zărne ti – Râ nov, accesul se face pe DN 73A.Ș ș ș
Cele mai apropiate aeroporturi interna ionale sunt: Otopeni, la 123 km distan ă i ț ț ș
Băneasa, la 136 km; punctul de frontieră cel mai apropiat este cel de le Giurgiu, de 207
km.
8

2.Condi iile naturale, premise în dezvoltarea sta iunii Predeal ț ț
Cadrul natural al României oferă un mare poten ial turistic natural prin totalitatea ț
componentelor sale: relieful, clima, fauna i flora, apele, parcurile naturale i peisajele. ș ș
Toate acestea, împreună cu resursele turistice antropice, au un rol deosebit de puternic în
dezvoltarea turismului, prin prisma:
▪ valorii peisagistice, recreative i estetice a formelor de relief (peisaje alpine, cascade, ș
peisaje din Deltă)
▪ calitatea factorilor naturali de cură balneo i a bioclimatului ș
▪ condi ii naturale care generează diverse forme de turism ț
▪ rolul educativ al rezerva iilor naturale i obiectivelor istorice (Glăvan, 2000, pag.13). ț ș
Relieful carpatic are cel mai variat poten ial turistic; la latitudini de peste 2000 m, ț
peisajele alpine, văile glaciare, culmile i crestele, lacurile de înăl ime i pânzele de ș ț ș
grohoti ; la altitudini mai joase avem chei i defilee, cascade i numeroase pe teri (peste ș ș ș ș
10900); microrelieful cu geomorfosituri precum – Babele i Sfinxul din Bucegi, Ciupercile ș
sau Turnu lui Goliat din Mun ii Ciuca , stânca Toaca sau Turnu lui Buda din Ceahlău, sunt ț ș
importante repere turistice na ionale (Glăvan, 2000, pag.24). ț
Valea Prahovei, implicit Predealul, beneficiază de domenii schiabile i pentru ș
practicarea altor sporturi de iarnă i pentru practicarea alpinismului, jude ele Bra ov i ș ț ș ș
Sibiu fiind recunoscute pe plan na ional i interna ional; există i o multitudine de trasee ț ș ț ș
montane, 256 dintre ele aflându-se în masivul Bucegi.
2.1Poten ialul reliefului ț
Turismului ultimilor ani este mult mai sofisticat, prin cre terea complexită ii ș ț
cererilor i nevoilor clien ilor; cu toate acestea, prin resursele naturale pe care le de ine, ș ț ț
România are avantajul de a oferi multiple forme de turism, chiar i de ni ă. Sta iunile ș ș ț
montane aferente Văii Prahovei i Poiana Bra ov sunt cele mai cunoscute i mai căutate ș ș ș
din lan ul carpatic, pline până la refuz în special în sezonul rece, în timpul vacan elor i la ț ț ș
sfâr it de săptămână. Ora ul Predeal este recomandat atât pentru odihnă i recreere, cât iș ș ș ș
pentru refacerea din convalescen ă, pe lângă practicarea sporturilor de iarnă. ț
Cele mai importante puncte de atrac ie ale sta iunii Predeal sunt cele opt pârtii de ț ț
schi alpin, pârtia de schi fond de pe Valea Râ noavei; complementar acestora au fost ș
dezvoltate instala ii de teleschi i de telescaun; trasee montane marcate pentru drume ii, ț ș ț
trasee montane pentru ATV-uri, restaurante cu specific românesc sau interna ional. ț
9

Obiectivele turistice naturale cele mai reprezentative sunt:
→ Canionul apte Scări Ș
→ Cascada Tamina – situată în Mun ii Piatra Mare, la altitudinea de 1100 m, este o ț
în iruire de cinci cascade, cea mai înaltă fiind de 10 mș
Fig. 2.1. Cascada Tamina Predeal
(sursa: http://www.informatii-romania.ro/canionul-si-cascadele-tamina-piatra-mare/ )
→ Pe tera de ghea ă ș ț
→ Cheile Râ noavei ș
Predealul este înconjurat de grupe de mun i cu altitudini de peste 1400 m: masivul ț
Postăvaru i Piatra Mare, la nord, de o parte a văii Timi ului; Mun ii Gârbova în est i sud ș ș ț ș
de Valea Azuga (Vârful Neam ului 1923 m); masivul Bucegi (2000-2500 m). Între aceste ț
masive se află o regiune mai joasă (1000-1400 m), asemănătoare unei depresiuni, cu mici
poieni i culmi molcome. ș
Relieful în trepte se datorează eroziunii apelor curgătoare i dislocarea ș
forma iunilor prin procese tectonice (Niculescu, 1988, pag.12). Astfel, cele mai vechi ț
forma iuni se găsesc în masivul Postăvaru din triasicul mediu i sunt alcătuite din calcare ț ș
stratificate; apoi urmează gresii i calcare masive de vârstă jurasică; acestea formează ș
creasta Postăvaru i diferite zone din Piatra Mare. ș
Mun ii Gârbova, Clăbucetul Taurului, Clăbucetul Baiului i Muchia Leucii sunt ț ș
forma i în cretacic, la sud de Predeal; cele mai reprezentative roci sunt Stratele de Sinaia ț
(gresii, calcare). Ele formează culmi rotunjite, cu vegeta ie bogată. ț
Ace ti mun i se remarcă i prin pă unile alpine cu priveli ti minunate, dar i întinsulș ț ș ș ș ș
domeniu schiabil, apte trasee montane bine marcate (Glăvan, 2000, pag.54) i printr-o ș ș
accesibilitate relativ u oară. ș
10

Mun ii Piatra Mare (1843 m) beneficiază de forme carstice (abrupturi, stânci, ț
pe teri) i conglomerate (abruptul Gârcinului). Domeniul de schi este întins, dar mai pu inș ș ț
amenajat (Baciu, Bunloc), dar are 11 trasee pentru alpinism i 15 trasee montane bine ș
marcate.
Fig. 2.2. Traseu de drume ie în Mun ii Piatra Mare ț ț
(sursa: https://verticalriding.ro/2011/03/09/drumetie-in-piatra-mare/ )
Mun ii Postăvaru (1798 m) sunt determina i de relieful carstic – creste, stânci, chei, ț ț
covor vegetal specific. Beneficiază de un larg domeniu schiabil, având 13 pârtii întinse de-
a lungul a 18 km. Turi tii pot alege între cele 32 de trasee pentru alpinism sau cele 23 ș
trasee montane marcate.
Clăbucetele Predealului (1282 m) au un relief pitoresc i un întins domeniu ș
schiabil.
Mun ii Bucegi (alt. max. 2505 m) reprezintă „perla” turismului montan din ț
România prin multitudinea peisajelor sale, domeniul schiabil i atrac iile turistice pe care le ș ț
oferă. Sunt defini i de abrupturi aproape verticale (Glăvan, 2000, pag.56), văi i pânze de ț ș
grohoti uri (Hornurile Mălăie tilor), creste stâncoase spectaculoase (Jepii Mari i Mici, ș ș ș
Caraiman), cascade aflate în văi sălbatice (Urlătoarea, Valea Albă, Caraiman), forme
carstice (Cheile Zănoagei, Cascada Doamnelor, Pe tera Ialomi ei), platoul Bucegilor cu ș ț
Sfinxul i Babele. Se află aici un întins domeniu de schi alpin, schi fond, trasee pentru ș
alpinism (256 trasee), 25 de trasee montane marcate, rezerva ii naturale (Bucegi, Piatra ț
Albă, Buc oiu). Pentru toate acestea, dar i pentru flora i fauna sa, au fost declara i arie ș ș ș ț
protejată din interes na ional. ț
11

Fig. 2.3. Mun ii Bucegi; (sursa: țhttps://ro.pinterest.com/galery/bucegi/ )
În depresiunea Timi ului sunt întâlnite cele mai noi depozite, argilele i pietri urile, ș ș ș
urcând până în zona cabanelor Trei Brazi i Poiana Secuilor (Niculescu, 1988, pag. 14). ș
Eroziunea a dus la atingerea unor altitudini mai mici (1100-1200 m) în Mun ii ț
Cioplea, Fitifoiu, Moraru, Cărbunarea, despăr ind principalele văi din zonă: Azuga, ț
Prahova, Timi , Pârâul Mic i Cheia. ș ș
Întreaga regiune a Clăbucetelor Predealului a fost intens erodată de apele ce
curgeau spre Bra ov i Râ nov i de pe partea sudică a Carpa ilor. În continuare, relieful ș ș ș ș ț
este supus la modificări permanente prin ac iuni contemporane: defri ările, păstoritul, ț ș
expansiunea edilitară, amenajarea spa iilor de agrement. ț
2.2. Poten ialul climatic ț
Datorită climei montane, cu veri răcoroase i ierni friguroase, Predealul a fost ș
transformat într-o sta iune de interes na ional. De asemenea, ponderea mare a pădurilor i-a ț ț
favorizat statutul de sta iune balneoclimaterică, recomandată pentru tratamentul ț
surmenajului fizic i psihic, astenie, hipertiroidism, anemie. ș
Sta ia meteorologică Predeal a fost înfiin ată în 1927 i este situată pe Munteleț ț ș
Cioplea, la altitudinea de 1090 m.
Din datele prelucrate pe o perioadă îndelungată de timp, s-a observat că clima este
cea a mun ilor mijlocii. Temperatura medie anuală este de 5° C; cea de la Vf. Omu atinge ț
–2,5° C, iar la Sinaia este de 4,5° C (Niculescu, 1988, pag.17). În luna ianuarie,
temperatura medie este de – 5,1° C, iar în iulie, de 14,5° C.
12

În zona Predeal, iernile sunt lungi i reci, iar verile moderate; toate aceste condi ii ș ț
climatice, împreună cu aerul ozonat fac ca sta iunea să fie foarte frecventată de turi ti, atât ț ș
pentru sporturile de iarnă, cât i pentru odihnă i recreere în timpul verii. ș ș
i umiditatea aerului este relativ accentuată (83% medie), strălucirea soarelui iȘ ș
zilele însorite din iulie i august, favorizează drume iile i plimbările în natură. ș ț ș
Precipita iile sunt reprezentate de ninsori în sezonul rece i ploi distribuite inegal în ț ș
lunile de primăvară-vară-toamnă. Ninsorile încep de la sfâr itul lunii octombrie, fiind mai ș
abundente în decembrie i ianuarie; grosimea aproximativă a stratului de zăpadă pe timpul ș
iernii măsoară 50 cm.
Durata medie a stratului de zăpadă este de 118 zile. În perioada 1961-1990,
temperatura medie anuală înregistrată a fost de 4,8° C, iar cantitatea anuală de precipita ii ț
de 902 mm.
Vânturile nu sunt foarte puternice, doar înăl imile mari fiind viscolite; pasurile ț
Predeal i Râ nov fac posibilă deplasarea curen ilor de aer între Transilvania i Muntenia. ș ș ț ș
Toate condi iile climaterice oferă sta iunii o periodicitate sezonieră favorabilă; tot ț ț
timpul anului pot fi practicate, alternativ, sporturile de iarnă, drume iile, odihna i ț ș
recreerea.
2.3. Poten ialul apelor ț
Predealul este situat pe cumpăna apelor ce despart bazinul Oltului de cel al
Ialomi ei; principalul curs de apă colector este Prahova, a cărui izvor se putea observa, ț
până în 1928 lângă gara Predeal (Niculescu, 1988, pag.19).
Râul Prahova are o lungime de 193 km; în dreptul Predealului curge pe o albie
par ial acoperită, apoi traversează DN 1 i calea ferată i continuă să curgă pe o albieț ș ș
deschisă.
Pârâul Poli toaca are izvorul lângă restautantul Coliba Ciobanilor, iar pârâul Joi a ș ț
în Mun ii Fitifoiu. După unirea Prahovei cu Azuga, aceasta începe să capete un aspect de ț
râu.
La nord de Predeal se întâlnesc mai multe pâraie, din care se formează Timi ul: ș
Timi ul Sec Mare i Timi ul Sec Mic, izvorâte din Mun ii Piatra Mare, pârâul Vlăde ul, ș ș ș ț ț
Piatra Mică, Piatra Mare, Susai, Postăvaru, Valea Dracului, Valea Dragă, Lamba Mare,
Varna Mare, Valea Lungă, Chilera.
Pe teritoriul ora ului se află i izvoare de ape minerale; în spatele mănăstirii ș ș
Predeal, dr. Carol Davila a descoperit în 1859, trei izvoare de ape minerale, cu con inut de ț
fier, iod, cloruri i carbona i alcalini (Niculescu, 1988, pag.21). ș ț
13

Câteva dintre izvoarele minerale reprezentative sunt:
▪ Izvorul Cărpineanu – apă clorurată, slab bicarbonată
▪ Izvorul Valea Râ novului – apă clorurată, iodată, bromurată, slab bicarbonată ș
▪ Izvorul Teascu – apă clorurată, iodată, bicarbonată, sodică, slab feruginoasă.
Pe râul Râ noava au fost găsite izvoare bogate în NaCl. Râ noava izvore te prin ș ș ș
cinci izvoare din culmea Râ noava, la altitudinea de 1100 m; pâraiele ipotele, Stâna Mare, ș Ș
Stâna Mică, Valea Brădetelui i La Cle te, îi măresc debitul în aval. ș ș
Înainte de unirea Prahovei cu Râ noava, aceasta din urmă mai preia i Pârâul ș ș
Mănăstirii, ce vine din culmea Clăbucetului Taurului pe lângă mănăstire i adună izvoarele ș
minerale din această zonă.
2.4. Biodiversitatea i ariile protejate – resurse turistice ș
Turismul este cel mai important sector economic al zonei Predeal; de aceea, este
foarte importantă i oportună dezvoltarea durabilă i conservarea resurselor turistice ș ș
naturale i antropice întâlnite aici i realizarea unei promovări cât mai puternice a acestora. ș ș
Cele mai multe dintre resursele turistice ale Predealului sunt resurse naturale, deci
cu atât mai mult acestea trebuie monitorizate i protejate pentru genera iile viitoare. ș ț
Astfel, crearea unui turism durabil în zona ora ului Predeal presupune dezvoltarea ș
tuturor formelor de turism care pot fi practicate aici sau realizarea unor altor forme de
turism, împreună cu programe de management i marketing care să asigure exploatarea ș
eficientă a acestora.
Ora ul Predeal se află la punctul de întâlnire a mai multor arii naturale protejate,ș
rezerva ii i monumente ale naturii, parcuri na ionale i naturale. ț ș ț ș
În partea de vest a localită ii, se întinde Parcul Natural Bucegi; acesta are o ț
suprafa ă totală de 32.663 ha i a fost înfiin at în anul 1974. Din cadrul Parcului Bucegi fac ț ș ț
parte rezerva iile naturale: ț
→ Abruptul Buc oiu – Mălăie ti – Gaura ș ș
→ Locul fosilifer Plaiul Ho ilor (prezintă forma iuni de fli uri cretacice stratificate formate ț ț ș
din: argile, conglomerate, calcare, fosile ale florei i faunei) ș
→ Turbăria Lăptici (mla tină oligotrofă) ș
→ Locul fosilifer Vama Stunga
→ Pe tera – Cocora ș
→ Abruptul prahovean Bucegi
→ Mun ii Col ii lui Barbe ț ț ș
14

→ Pe tera Răteiului ș
Pentru încântarea turi tilor, Parcul Natural Bucegi cuprinde numeroase monumente ș
speologice (Avenul Vânturi , Avenul din Buc orie, Avenul din Piciorul Babele), forme ș ș
geomorfologice – martori de eroziune (Sfinxul, Babele, Porti a Caraimanului, Cheile ț
Tătarului), hidromorfosituri (Izbucul Coteanu, Izbucul din Hroaba, Cascada Doamnei,
Cascada Vânturi , Cascada Urlătoarea). ș
Ca i habitate, Parcul Bucegi este format din păduri de fag, de molid, de grohoti uriș ș
i ravene, de pă uni montane, paji ti alpine, fâne e montane, tufări uri alpine, planteș ș ș ț ș
specifice muntelui: floarea de col , papacul doamnei, bujorul de munte, angelica, stânjenei ț
de munte, sângele voinicului, piciorul coco ului, ghin ura galbenă, gen iană, iarba osului, ș ț ț
ochelari ă, cimbri or, cornu de munte, margarete, lâna caprelor. ț ș ț
Fig. 2.4. Floră specifică Parcului Natural Bucegi
(sursa:http://alpinet.org/main/foto/showfoto_ro_t_flora-bucegi.html )
Flora diversificată a dus i la existen a unei faune bogate – mamifere (urs carpatin, ș ț
lup, cerb, cerb lopătar, capră neagră, căprioară, pisică sălbatică, râs, jderi, vulpi, veveri e, ț
orbete, liliac cu urechi late, liliac mic cu potcoavă, liliac urecheat), multe dintre ele fiind
specii protejate, păsări (coco de munte, acvilă de munte, vultur ple uv, corb, orecar ș ș ș
comun, mierlă de piatră, lăstun, fâsă de munte), reptile i amfibieni ( arpele lui Esculap, ș ș
arpele de alun, vipere, opârle, salamandra carpatică, broasca ro ie de munte, broascaș ș ș
ro ie de pădure, tritoni, salamandră), pe ti (petroc, zglăvoacă).ș ș
În estul ora ului Predeal se află Parcul Na ional Piatra Craiului, cu o mare ș ț
diversitate a florei i faunei, un lan muntos calcaros unic în ară, prin aspectul crestelor de ș ț ț
lame tăioase i lungi. Cele mai multe dintre piscuri au peste 2000 m înăl ime. ș ț
15

Masivul Piatra Craiului a devenit rezerva ie naturală încă dintre 1938, iar din 2007 ț
se află în re eaua ecologică europeană Natura 2000. ț
Cele mai reprezentative fenomene carstice sunt Cheile Dâmbovicioarei i Pe tera ș ș
Dâmbovicioaiei, din floră i faună fac parte specii unice (Garofi ei Pietrei Craiului) sau ș ț
protejate (floare de col , bujorul de munte, macul galben, tisa, bulbucul, iedera albă, ț
gladiola sălbatică, 41 de specii de orhidee).
Parcul găzduie te peste 30% dintre speciile florei din România, dintre care 181 de ș
specii sunt endemice, vulnerabile sau rare. Se găsesc aici i peste 200 de specii de fluturi i ș ș
21 de specii de lilieci, protejate prin lege.
Masivul Piatra Mare face parte din Mun ii Bârsei; are statut de Sit Natura 2000, ca ț
i arie naturală, în scopul protejării biodiversită ii i conservării florei i faunei.ș ț ș ș
Cel mai reprezentativ obiectiv turistic este Cascada Tamira, cea amenajată în scări,
pentru a permite accesul turi tilor. Este alcătuită dintr-o în iruire de cinci cascade mai mici, ș ș
cea mai mare având înăl imea de 10 m. Cele mai numeroase habitate prezente aici sunt ț
stâncile calcaroase, cheile, paji tile alpine, izvoarele de munte. ș
Canionul apte Scări este situat la altitudinea de 980 m, pe pârâul apte Scări; Ș Ș
lungimea cascadei este de 160 m, iar înăl imea scărilor variază între 8 i 35 metri. ț ș
Forma iunea stâncoasă irul Stâncilor este un uria perete de piatră, împădurit, cu ț Ș ș
grote i arcade. Pe partea cealaltă a potecii se observă pe teri miniaturale, cu stalactite i ș ș ș
stalagmite i o priveli te asupra ora ului Bra ov. ș ș ș ș
Pe tera de ghea ă se găse te în zona muntelui Gâtul Ghibei, cu o deschidere de 50ș ț ș
m; temperatura este scăzută tot timpul anului, uneori acumulându-se ghea ă. ț
Clăbucetele Predealului are înăl imi cuprinse între 700-750 m în zona Timi ului de ț ș
Sus i de 1400-1450 m în zona Cheia; vegeta ia predominantă este forestieră (păduri deș ț
fag, molid, brad, carpeni, mesteceni, pini). Din cauza luminii pu ine, filtrată de arbori, ț
vegeta ia erbacee (Niculescu, 1988, pag.23) este formată din mu chi, ferigi, ciuperci ț ș
(mănătărci, bure i vine i, ghebe), tufe de fructe de pădure (zmeură, mure), fragi; ț ț
privighetorile, mierlele i pi igoii sus in concerte pentru iubitorii naturii. ș ț ț
3. Importan a factorilor demografici i a factorilor economici în dezvoltarea sta iunii ț ș ț
turistice Predeal
16

3.1. Popula ia i a ezările umane ț ș ș
Valea Prahovei, cea mai importantă trecere între Transilvania i Muntenia, cu ș
localitatea Predeal au avut un rol extrem de important de-a lungul timpului, în istoria
Principatelor Române i a României Mari. ș
Dezvoltarea i constituirea Predealului, în timp, sunt legate de drumul ce exista pe ș
aici, respectiv de construirea căii ferate din secolul XIX.
În vremurile trecute, atunci când pădurile seculare erau neîntinate de mâinile
omului, acestea erau i protectoare ale popula iei – ofereau hrană, combustibil i adăpost, ș ț ș
mai ales în calea năvălitorilor. Apoi, pe plaiurile i paji tile muntoase se aflau stâne de oi, ș ș
după străvechiul obicei al transhuman ei, vara la munte, iarna la es. ț ș
Nici chiar legiunile romane nu au izbutit să treacă Valea Prahovei pentru a ajunge în
Transilvania; din cauza defileului de la Posada, ei au reu it să străbată mun ii pe Valea ș ț
Teleajenului (Niculescu, 1988, pag. 30).
Vechile drumuri ciobăne ti porneau de la Comarnic spre Predeal, urmărind ș
cursurile apelor Timi ului sau Râ noavei, fiind cunoscut ca i „Drumul Prahovei”; acesta ș ș ș
era folosit de păstori i de către negustorii care î i duceau mărfurile cu caii. Drumul este ș ș
men ionat i în documentele de pe timpul lui Vlad epe , care îi îndruma pe bra oveni iț ș Ț ș ș ș
pe locuitorii ării Bârsei să circule pe acolo cu încredere; mul i negustori foloseau i alte Ț ț ș
poteci, pentru a scăpa de tâlhari sau pentru a nu plăti taxe vamale. În Hrisovul lui Duca-
Vodă (1674) este amintit din nou drumul Prahovei, ca fiind „o potecă i scală de ș
negustori”.
În anul 1700, au început să apară i hanuri, fiind men ionate în documentele vremii, ș ț
Hanul de la Gura Râ noavei, Cârciuma de la Frontieră (lângă actuala gară Predeal) sau ș
Hanul lui Ruja.
Între anii 1736-1738, războiul ruso-turco-austriac, a transformat poteca montană în
drum pentru trăsuri i căru e. ș ț
Sunt consemnate i figuri de haiduci care au trăit în această zonă: Nicolae Grozea ș
din Brebu, Stanciu Bratului, haiducul Grozea, contemporan cu Vasile Alecsandri.
Prima a ezare permanentă de pe teritoriul Predealului a fost schitul Predeal, fondat ș
în 1774 i construit din lemn, pe malul Prahovei, aproape de confluen a acesteia cu ș ț
Râ noava. În anul 1819, schitul este zidit din piatră i dăinuie i astăzi; pe lângă schit auș ș ș
început să apară i bordeie locuite de arga i, pentru că schitul de inea i pământuri ce ș ț ț ș
trebuiau lucrate. Al i gospodari i ciobani au început să- i construiască case pe lângă ț ș ș
mănăstire, alcătuind vatra satului Maiu Ursului, din care s-a dezvoltat Predealul.
17

După 1850 începe construc ia drumului Câmpina-Predeal, ce spore te numărul ț ș
gospodăriilor din zonă; secularizarea averilor mănăstire ti i împroprietăririle din 1864 au ș ș
făcut i ele ca localitatea să se dezvolte în continuare. ș
Construirea căii ferate (1876-1879) Ploie ti-Predeal i a gării Predeal a facilitat ș ș
transportul mărfurilor i a persoanelor în această zonă; gospodăriile s-au întins spre Valea ș
Joi ei, pantele Cioplea i Susaiului. În anul 1881, sunt împroprietări i tinerii căsători i cuț ș ț ț
loturi de casă i terenuri pentru fân. Între anii 1895-1897 sunt vândute locuri de casă de-a ș
lungul oselei. În anul 1900 s-au parcelat terenuri în zona sta iei Predeal, parcelări ș ț
continuate i în perioada 1914-1926. ș
Până în 1864, Predealul făcea parte din comuna Podu Neagului (cuprindea
localită ile de pe o lungime de 34 km). În 1874, Podu Neagului ia numele de Sinaia, după ț
numele mănăstirii, i se alipe te de Comarnic. În 1885 se formează localitatea Predeal, din ș ș
care fac parte: Predeal, Bu teni, Poiana apului i Azuga (22 km lungime); în 1908, ș Ț ș
Bu teniul, Poiana apului i Azuga s-au desprins de Predeal.ș Ț ș
Fig. 3.1. Predealul înainte de anul 1916
(sursa: http://vrosulescu.blogspot.com/2016/04/predeal.html )
În 20 mai 1912 se na te comuna autonomă Predeal, care are parte de îmbunătă iri ș ț
edilitare prin înfiin area băncii populare „Izvoarele Prahovei” ce credita construc iile i ț ț ș
crearea Societă ii de înfrumuse are a localită ii Predeal ț ț ț în 1913 (Niculescu, 1988, pag. 32).
În 1916, Predealul a făcut parte din teatrul de război, având locuri strategice de atac
i de apărare; atacul armatelor austro-ungare i a celor germane s-au izbit de rezisten aș ș ț
trupelor române; în cinstea acestora din urmă, a fost realizat Monumentul Eroilor de pe
18

Valea Râ noavei (Niculescu, 1988, pag. 33), cimitirul de pe oseaua spre Timi ul de Sus, ș ș ș
monumentul poetului-erou Mihai Săulescu fiind mărturie ale eroismului solda ilor români. ț
După primul război mondial, localitatea se reconstruie te; în 1926 se instalează ș
primul traseu de fir electric; în 1927, Predealul număra 2454 de locuitori. Se execută i ș
lucrări de canalizare i captare a apei potabile. ș
S-au înfiin at mai multe fabrici de cherestea după 1850, fabrică de chibrituri; în ț
1927 se înfiin ează Sta ia meteorologică, se construiesc bulevarde i străzi, oficiu po tal i ț ț ș ș ș
oficiu telefonic. În 1934 se ridică două sanatorii TBC pe Valea Râ noavei. Stilul ș
viligeaturistic i modernizările sale, au făcut ca Predealul să fie declarat în 1935, comună ș
urbană, cu caracter turistic.
În timpul celui de al doilea război mondial, grupurile de partizani au aruncat în aer
16 trenuri hitleriste i au boicotat retragerea armatelor germane (Niculescu, 1988, pag. 36). ș
De la cei 1218 de locuitori pe care îi avea în 1912, în anul 1960, Predealul avea
6680 locuitori, iar în 1985 avea 7877 locuitori. Din 1968 a ajuns, ca i apartenen ă ș ț
administrativă, în jude ul Bra ov. ț ș
Încă din 1916, Predealul era una dintre cele mai importante localită i pentru ț
vilegiatură; în anul 1935, turi tii sosi i aici pentru practicarea sporturilor de iarnă erau între ș ț
3000-4000 de persoane.
După 1944, unele dintre vile devin hoteluri, i se construiesc altele noi (Orizont, ș
Cioplea, Predeal), restaurante i pensiuni. Se refac cabanele montane – Clăbucet-Plecare, ș
Clăbucet-Sosire, Trei Brazi, iar numărul turi tilor cre te necontenit; capacitatea de cazare ș ș
depă e te 4000 de locuri. ș ș
Nu doar pentru sporturile de iarnă vin turi tii la Predeal, ci i pentru aerul curat, ș ș
lipsit de alergeni, cu o ionizare accentuată i o presiune atmosferică relativ scăzută care ș
tonifică organismele slăbite, tratează glandele endocrine, nevrozele, rahitismul i ș
tulburările de cre tere. ș
Hotelurile Orizont i Cioplea erau cele mai mari din sta iune, cu dotări multiple ș ț
(bar, discotecă, saună, piscină, sală de gimnastică, masaj, teren de tenis, baschet, parcare,
baby-schi).
Hotelul Predeal, Robinson, Complexul Timi ul de Sus ofereau i ele turi tilor ș ș ș
cazare la standarde înalte, restaurante selecte, la fel i vilele din sta iune. Turi tii pot juca ș ț ș
tenis, baschet, pot face gimnastică medicală, pot înota sau dansa, degusta vinuri sau pot
viziona programe folclorice la localuri (Niculescu, 1988, pag. 47).
19

Salvamontul Predeal func iona prin colaboratori amatori, la cabanele Clăbucet- ț
Plecare, Clăbucet-Sosire i la Pârâul Rece. ș
Predealul a intrat în circuitul interna ional de schi, în special pentru că în 1930 aici ț
au avut loc campionatele interna ionale civile de schi, cu probe de fond i mare fond. ț ș
Dintre cei născu i în Predeal s-au remarcat i campioni na ionali i mondiali la schi: Mihai ț ș ț ș
Bîră (1946), Cornel Crăciun (1948), Florea Lepădatu (1950).
i drume iile încep să ia avânt; astfel, Mun ii Bucegi devin o destina ie preferată aȘ ț ț ț
turi tilor; s-au marcat potecile i s-au construit cabane i refugii montane.ș ș ș
Prima mare pârtie de schi a fost Clăbucet, inaugurată în 1942, împreună cu
cabanele i instala iile sale necesare sportului. Pârtia Subteleferic a fost dată în func iune în ș ț ț
anul 1964, odată cu telescaunul, având o lungime de 1800 m; este o pârtie dificilă, folosită
pentru performan ă i concursuri. ț ș
Sta iunea Rârâul Rece este legată de Predeal de 8 km de osea; se află pe versantulț ș
Muntelui Piatra Arsă din Clăbucetul Predealului. Bioclimatul sta iunii este unul tonic, ț
stimulant i presiunea atmosferică relativ scăzută. Era destinată în exclusivitate tineretului, ș
dispunând de vile i cabane, terenuri de sport, baruri, discoteci, cluburi. ș
Sunt amenajate pârtii de schi, coală de schi cu monitori, telescaun, punct de ș
salvamont.
Timi ul de Sus i Timi ul de Jos sunt cele două sta iuni climaterice aflate spre ș ș ș ț
depresiunea Bra ovului; sunt dispuse de-a lungul oselei i pe pantele domoale. ș ș ș
Documentele de la sfâr itul secolului al XVII i începutul secolului al XVIII vorbesc ș ș
despre o vamă a Timi ului (Niculescu, 1988, pag. 79) i un serviciu de po tă existent aici. ș ș ș
Sta iunile au climat montan, cu un stres bioclimatic sedativ i aer curat, ionizat,ț ș
ceea ce a determinat construirea taberelor pentru copii, a căminelor de bătrâni i pentru ș
copii nerecuperabili.
Situarea sta iunilor la poalele Mun ilor Postăvaru i Piatra Mare a dus la apari ia a ț ț ș ț
numeroase poteci turistice. Unele dintre acestea urcă spre Poiana Bra ov i spre cabana ș ș
Cheia, altele către Cascada Tamina, Canionul apte Scări sau Pe tera de Ghea ă. Ș ș ț
3.2 Factorii economici i modul de influen ă în dezvoltarea sta iunii ș ț ț
Pentru cre terea numărului de turi ti interni i interna ionali, dezvoltarea turistică a ș ș ș ț
Predealului trebuie privită ca i o prioritate; de altfel, este sectorul economic predominant ș
în regiune datorită reliefului i caracteristicilor sale. Pentru o promovare corectă i un feed- ș ș
20

back pozitiv al clien ilor, calitatea serviciilor trebuie să fie ridicată, costurile corelate cu ț
calitatea oferită, iar personalul din turism să fie bine pregătit i să asigure servicii la ș
standardele cerute pe pia ă. ț
Dezvoltarea sta iunii nu poate fi privită doar prin prisma sezonului rece i a ț ș
sporturilor clasice de iarnă – schi, sanie, ci i prin prisma diversificării divertismentului, a ș
altor sporturi, a odihnei, ecoturismului, drume iilor, alpinismului, turismului cultural, ț
religios sau speologic. Izvoarele minerale existente constituie i ele un obiectiv în ș
dezvoltarea i promovarea realizată de conducerea ora ului. ș ș
Grupele de mun i care mărginesc Predealul – Bucegi, Piatra Craiului, Piatra Mare, ț
Postăvaru oferă un poten ial turistic extrem de divers i de valoros din punct de vedere al ț ș
formelor de relief (văi, izvoare, defilee, pe teri, canioane, cascade, piscuri i culmi seme e, ș ș ț
grohoti uri) i al florei i faunei diversificate, cu specii unice sau protejate prin lege. ș ș ș
Mun ii cu peisajele lor sunt resurse turistice atractive în tot timpul anului. ț
Principalele destina ii ale turi tilor în ceea ce prive te sporturile de iarnă sunt ț ș ș
situate în Valea Prahovei, în masivele Bucegi i Postăvaru. Domeniile amenajate pentru ș
schi se află la altitudinea de 1600-1800 m, i sunt utilizate din toamna târzie până în ș
primăvară; chiar dacă precipita iile nu sunt întotdeauna suficiente, s-au făcut investi ii în ț ț
instala ii pentru producerea zăpezii artificiale. În plus, mai există posibilitatea amenajării i ț ș
modernizării unor multitudini de pârtii, cu lungime mai mare sau mai mică – practicarea
sporturilor de iarnă a fost i rămâne domeniul turistic prioritar din zona Predeal, cu ș
serviciile sale aferente: cazare, alimenta ie publică, infrastructură, divertisment. ț
Pentru a veni în întâmpinarea cererilor turi tilor i în sezonul de vară, domeniile ș ș
alpine i cele montane sunt disponibile i pentru drume ii, alpinism, pentru speologie, ș ș ț
plimbări în natură i pentru observarea habitatelor naturale, multitudinea de lacuri i râuri ș ș
montane fac posibil pescuitul sportiv, iar fauna bogată oferă posibilitatea vânătorii
sportive. Baza tehnico-materială i aerul curat, de munte, oferă turi tilor oportunită i de ș ș ț
relaxare i de odihnă, înso ite de gastronomia românească sau de cea interna ională. ș ț ț
Pia a liberă i poten ialul turistic existent în Predeal beneficiază i de aten ia multorț ș ț ș ț
turi ti străini; totu i, puternica concuren ă existentă pe pia a produselor i serviciilorș ș ț ț ș
turistice, duce la necesitatea cre terii calită ii ofertei acestora, la servicii care să promoveze ș ț
zona i turismul românesc montan. ș
Pregătirea i perfec ionarea for ei de muncă din turism este un al factor care ș ț ț
influen ează puternic dezvoltarea Predealului; doar calitatea ridicată a serviciilor turistice ț
oferite turi tilor îi vor fideliza i mul umi pe ace tia i vor produce efecte de promovare ș ș ț ș ș
21

puternică în continuare. La fel ca i în alte industrii, un feed-back pozitiv aduce clien i noi ș ț
i o bună reputa ie, în timp ce un feed-back negativ produce efecte negative pe termenș ț
mediu i lung, cu costuri foarte mari. ș
Ponderea cea mai mare a activită ii agen ilor economici din Predeal o au hotelurile ț ț
i restaurantele (95,45%), deci calificarea for ei de muncă este un element major înș ț
dezvoltarea turistică de aici. Nu se desfă oară activită i industriale, iar suprafa a agricolă ș ț ț
este extrem de redusă, majoritare fiind pă unile i fâne ele. ș ș ț
Tabel 3.1. Suprafa a agricolă în localitatea Predeal ț
Categoria de folosin ă țSuprafa a (ha) țPonderea suprafe elor ț
(%)
Teren arabil 9 0,14
Pă uni i fâne eș ș ț 366 5,78
Vii i liveziș 3 0,015
Total teren agricol 378 5,97
(sursa: preluat din Strategia de dezvoltare locală a ora ului Predeal ș, 2015-2025)
Datorită faptului că Valea Prahovei, respectiv Predealul este recunoscut i ș
frecventat de turi ti, atât în sezonul de iarnă, cât i în cel de vară, personalul turistic ine ș ș ț
seama de cererea existentă pe pia a internă i interna ională i îmbină mai multe dintre ț ș ț ș
activită ile specifice iernii, cu cele specifice în perioada de vară, a vacan elor sau a ț ț
sfâr iturilor de săptămână. ș
i aici au început să se dezvolte activită i ale unui turism alternativ, axat nuȘ ț
neapărat pe un turism de masă, cât asupra dorin elor i intereselor vizitatorilor, hobby- ț ș
urilor i curiozită ilor acestora, pregătind astfel zile de călătorie inedite: circuite ș ț
gastronomice cu bicicleta, picnicuri în miez de noapte, concepte utilizate tot mai mult în
lume i care se dezvoltă i în România. ș ș
Dezvoltarea aceasta presupune i dezvoltarea căilor de acces spre obiectivele ș
turistice, spre refugii i cabanele montane, pentru dezvoltarea celorlalte forme de turism ș
montan. În toate masivele i grupele de mun i înconjurătoare Predealului, turi tii au parte ș ț ș
de nenumărate trasee de alpinism sau trasee montane, mai grele sau mai u oare, bine ș
marcate. Căile de acces se pot extinde i dezvolta în continuare prin proiecte finan ate de ș ț
bugetul de stat, prin proiecte public-private sau proiecte cu finan are europeană. ț
22

Fig. 3.2. Traseu turistic Predeal
(sursa: http://www.predeal.ro/ro/trasee-turistice-predeal.html )
Se poate observa că, de la an la an, nivelul investi iilor realizate în turism a crescut; ț
în acest sens, multe dintre unită ile de cazare i de alimenta ie au fost modernizate, ț ș ț
ajungând la nivele de calitate interna ionale; toate pensiunile i hotelurile au între două i ț ș ș
cinci stele sau margarete.
Turi tii se organizează în grupuri, de regulă, atunci când pornesc în drume ii i peș ț ș
traseele montane; mul i dintre ei, acum, în era comunicării digitale, sunt foarte buni ț
promotori ai naturii, resurselor turistice existente i buni alia i ai naturii. ș ț
Globalizarea i multitudinea de platforme online de turism, au făcut ca acum, mai ș
mult ca niciodată, turi tii să fie mult mai bine informa i i să caute cele mai bune produse ș ț ș
i servicii turistice din zona dorită. Calitatea serviciilor, pre urile practicate, feed-back-ulș ț
altor turi ti, fac tot mai mult diferen a între cererea de oferte turistice de cazare, alimenta ie ș ț ț
sau agrement. Pe Valea Prahovei, pia a turistică este extrem de concuren ială, deci i în ț ț ș
Predeal; turi tilor li se oferă o multitudine de pachete turistice pentru petrecerea zilelor de ș
vacan ă. ț
De asemenea, pentru diverse grupuri de interes în domeniul turismului, dezvoltarea
tehnologiilor i a informa iilor a dus la consolidarea legăturii între acestea; de exemplu, ș ț
grupuri de cicli ti montani, pasiona i de speologie, parapantism, grupuri de fotografi ai ș ț
naturii, amatori de alpinism, grupuri de sus inere i promovare a ecoturismului. ț ș
Prin toate resursele sale, Predealul este una dintre sta iunile perlă a Văii Prahovei i ț ș
a turismului montan românesc. Investi iile în derulare, cele viitoare, cre terea veniturilor ț ș
popula iei, a timpului liber alocat activită ilor sportive i odihnei, acordarea tichetelor de ț ț ș
23

vacan ă în anii 2018-2019, existen a i dezvoltarea platformelor on-line turistice sunt ț ț ș
oportunită i care duc în continuare la dezvoltarea zonei i a sta iunii Predeal. ț ș ț
Fig. 3.3. Sta iunea Predeal – mod de promovare ț
(sursa: https://brasovtourism.app/ro/places/partia-de-schi-cocosul-dnrto-sopjbvcw )
Sporturile de iarnă (schiul, sania sau snowboard-ul) se adresează tuturor
categoriilor de turi ti, atât în ceea ce prive te grupele de vârstă (de la cele mai fragede ș ș
vârste până la cele mai înaintate), cât i în ceea ce prive te categoriile sociale. Pârtiile ș ș
existente în sta iunea Predeal au diferite grade de dificultate; pe lângă infrastructura ț
transportului pe cablu, turi tii pot beneficia i de experien a instructorilor de schi, a ș ș ț
serviciului de salvamont, de unită i de alimenta ie publică, cabane montane i refugii, ț ț ș
divertisment (jocuri, concursuri pe pârtie). De exemplu, Pârtia Sub Teleferic sau Pârtia
Clăbucet coală sunt pârtii perfecte pentru copii, având i instala ii de cablu adaptate Ș ș ț
acestora, telescaune i babyschi-uri. ș
A fost executat un sediu salvamont modern i nou, având amplasarea la baza ș
pârtiilor din zona Clăbucet, fiind zona cea mai solicitantă în ceea ce prive te incidentele de ș
acest fel i accidentările. Începând din sezonul de iarnă 2014-2015, în caz de nevoie, ș
turi tilor li s-a putut oferi primul ajutor, în cele mai optime condi ii.ș ț
În schimb, alpinismul se adresează unei categorii de turi ti care au experien ă, ș ț
pregătire corespunzătoare i condi ie fizică bună. Masivul Piatra Craiului i Mun ii Bucegi ș ț ș ț
sunt destina ii recunoscute pe plan intern i interna ional pentru practicarea acestui sport. ț ș ț
Ciclismul montan este un sport care a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare
puternică; turi ti tineri, dinamici, cu condi ie fizică bună, beneficiază de trasee bine alese în ș ț
această zonă.
24

Diversificarea i pozi ionarea formelor de relief din zona Predeal, le-au făcut să ș ț
devină o destina ie propice i pentru practicarea unor sporturi extreme: planorismul, ț ș
tirolienele, motociclism de aventură, raliuri montane, parapantism, body-jumping.
Un rol decisiv în promovarea zonei turistice Predeal îl are i statul, pe lângă ș
comunitatea locală i administra ia locală; prin politicile sale fiscale i de dezvoltare a ș ț ș
infrastructurii, Master Planul Turistic al României 2007-2026, încurajarea parteneriatelor
public-private i sprijinirea proiectelor finan ate prin fonduri europene. Toate investi iile i ș ț ț ș
programele elaborate pentru dezvoltarea localită ii i sta iunii Predeal, se vor regăsi în: ț ș ț
▪ diversificarea ofertei turistice a Predealului, respectiv cre terea cererii turistice pentru ș
această zonă montană i dezvoltarea sa ș
▪ cre terea profitului unită ilor turistice i posibilitatea reinvestirii sale în turismș ț ș
▪ cre terea gradului de participare a sta iunii Predeal în circuitul turistic interna ionalș ț ț
▪ stimularea eficien ei atât din domeniul turistic, cât i a celor din alte domenii economice ț ș
Prin totalitatea măsurilor luate în ultimele decenii i prin investi iile realizate, ș ț
rezultatele se văd deja pentru că, de la an la an, a crescut numărul turi tilor caza i în zona ș ț
Predeal; în anul 2017, sta iunea a depă it pragul de 200.000 de turi ti raporta i oficial. ț ș ș ț
Fig. 3.4. Evolu ia numărului de turi ti în Predeal, 2012-2017 ț ș
(sursa: http://www.bzb.ro/stire/predealul-a-depasit-in-2017-pragul-de-200000-de-turisti )
Dacă în anul 2012, numărul de turi ti înregistra i era de 143.577, până în 2017, ș ț
numărul acestora a crescut la 210.098, cre terea fiind de 32%, precum se poate observa i ș ș
din tabelul de mai sus.
Se poate observa i că numărul de turi ti străini a crescut de la 6.498 în anul 2012, ș ș
până la 24.500 turi ti în 2017; numărul de turi ti români a crescut din 2012, când erau ș ș
înregistra i 197.079, în anul 2017, când au fost înregistra i 185.598 turi ti. ț ț ș
Toate aceste rezultate pozitive s-au ob inut în urma modernizărilor i investi iilor ț ș ț
efectuate la nivelul unită ilor de cazare turistică, a unită ilor de alimenta ie, infrastructura ț ț ț
de transport pe cablu; existen a Centrului Na ional de Informare i Promovare Turistică ț ț ș
Predeal i a informa iilor oferite de pe paginile online: ș ț www.predeal.ro, re elele deț
25

socializare a sta iunii Predeal, aplica ia ora ului ț ț ș City APP Predeal, au dus i acestea la ș
realizarea promovării sta iunii. ț
„În urma activită ii centrului, au venit diferi i parteneri cu ajutorul cărora am ț ț
amenajat noi trasee turistice, am amplasat noi panouri de informare, am desfă urat diferite ș
competi ii (mountain bike, crosuri, alergare montană, concursuri de descoperire a zonelor ț
turistice ale ora ului), am demarat un nou produs turistic – Turul Cabanelor, am fost ș
prezen i în peste 40 reportaje i tiri privind activitatea montană, la cele mai importante ț ș ș
televiziuni, radiouri i în presa online. În acela i timp, Ora ul Predeal, împreună cu ș ș ș
Consiliul Jude ean Bra ov, a fost prezent la toate edi iile Târgului de Turism Bucure ti din ț ș ț ș
ultimii ani” (sursa: Cătălin Câmpeanu, reprezentant CNIPT Predeal,
http://www.bzb.ro/stire/predealul-a-depasit-in-2017-pragul-de-200000-de-turisti ).
Conform Master Planului Turistic Na ional al României 2007-2026, Predealul a ț
necesitat realizarea unui plan detaliat al zonei turistice, care să stabilească un impact mai
larg pentru accesul autovehiculelor i al parcărilor existente; acest plan trebuie revizuit ș
odată la cinci ani, după necesită ile apărute în timp, prin proiec ia numărului de turi ti i ț ț ș ș
evolu ia activită ii turistice de-a lungul timpului. ț ț
Obiectivele strategice stabilite prin Strategia de dezvoltare a Predealului 2015-2025
sunt:
→ cre terea atractivită ii turistice prin dezvoltarea domeniului schiabil ș ț
→ dezvoltarea economiei locale prin diversificarea serviciilor turistice
→ cre terea calită ii vie ii popula iei prin investi ii în infrastructură i serviciile publice ș ț ț ț ț ș
→ dezvoltarea capacită ii administrative i implicarea comunită ii în luarea deciziilor ț ș ț
Predealul a beneficiat i de Programul na ional de dezvoltare a turismului montan ș ț
„Super-schi în Carpa i”, reglementat prin L. 526/2003 i completat de L. 271/2009 – ț ș
dezvoltarea turismului montan cu accent pe schi i alte sporturi de iarnă pentru o perioadă ș
de timp prestabilită.
Ca i obiective specifice pentru cre terea atractivită ii turistice dezvoltând domeniulș ș ț
schiabil, s-a propus realizarea următoarelor:
○ modernizarea pârtiilor sta iunii ț
○ realizarea unor noi pârtii pentru sporturile de iarnă
○ mărirea tronsoanelor de pârtie pentru schi alpin, pe diferite grade de dificultate
○ extinderea domeniului schiabil prin crearea legăturilor cu sta iunile învecinate ț
○ amenajarea a noi pârtii de schi
○ realizarea unor pârtii pentru practicarea săniu ului ș
26

○ modernizarea i extinderea transportului pe cablu ș
○ modernizarea infrastructurii de transport i cre terea capacită ii de parcări auto ș ș ț
○ înfiin area unei piste de biciclete în zona Trei Brazi – Timi ul de Sus – Predeal, având ț ș
lungimea de 25 km; pe lângă scăderea factorilor de poluare, va extinde oferta de agrement
a sta iunilorț
○ extinderea i modernizarea refugiilor montane, a traseelor marcate, a serviciului ș
salvamont
○ stabilirea unui calendar de evenimente culturale, sportive, de agrement
Prin acest program s-au elaborat planuri de amenajare a teritoriului, s-au dezvoltat
i reabilitat infrastructura generală (căi de acces, alimentare cu apă, gaze, electricitate, sta iiș ț
de epurare, drumuri forestiere), s-au dezvoltat i reabilitat pârtiile de schi, transportul de ș
cablu, echipamente prin care zăpada artificială este produsă, iluminatul pârtiilor, s-au
dezvoltat i reabilitat alte pârtii, pentru practicarea altor sporturi de iarnă (sanie, biatlon, ș
patinoar).
Prin strategiile sale de dezvoltare, Predealul a ajuns o sta iune a „celor patru ț
anotimpuri” (fig.3.3), unde turi tii români i străini au posibilitatea de a- i petrece timpul ș ș ș
liber, de a se relaxa i a se odihni, toate îmbinându-se cu sporturi de iarnă sau de vară. ș
Conform Strategiei de dezvoltare a Predealului 2015-2025, acesta are nevoie de o
diversificare a atrac iilor turistice, pentru a corespunde cerin elor pie ei. Apoi, este necesar ț ț ț
ca destina iile i obiectivele turistice să fie cât mai uniform distribuite pentru ca toate ț ș
zonele sale să se poată dezvolta. Cu cât vor cre te numărul variantelor de diversificare a ș
atrac iilor turistice, cu atât va cre te numărul turi tilor i vor fi fideliza i pentru a reveni iar ț ș ș ș ț
i iar aici, în orice perioadă a anului.ș
Tocmai pentru a extinde sezonul turistic i pentru a cre te cererea turistică în ș ș
perioada estivală, Primăria i Consiliul Local Predeal au elaborat proiectul de amenajare a ș
unui centru de agrement i SPA în Predeal, care să includă piscine acoperite, centre de ș
relaxare i wellness, masaj, saună, fitness, săli de sport, zone de joacă pentru copii, finan at ș ț
prin fonduri europene (POR) i prin bugetele de stat i cel local. ș ș
Se dore te găzduirea unor evenimente culturale, sportive i de agrement a căror ș ș
notorietate să fie recunoscute na ional i interna ional, în acest sens necesitând stabilirea ț ș ț
unui calendar de evenimente cu caracter perioadic (anual, trimestrial sau lunar).
De asemenea, se va realiza un brand al ora ului Predeal pentru a putea fi promovat ș
pe pia a internă i interna ională, prin participarea la târgurile de profil din ară i ț ș ț ț ș
străinătate.
27

28

4. Infrastructura turistică
4.1 Circula ia turistică pe axa Valea Prahovei – Bra ov, factor de ț ș
favorabilitate pentru dezvoltarea turismului în sta iunea Predeal ț
Valea Prahovei este o destina ie pentru vacan e deosebite; ea traversează ț ț
localită ile: Comarnic, Breaza, Sinaia, Bu teni, Azuga, Predeal. Toate acestea sunt sta iuni ț ș ț
montane, având pârtii de schi i instala ii moderne de transport cablu. Aici se găsesc, ș ț
împreună cu Poiana Bra ov, cele mai bune pârtii de schi din ară, condi ii de cazare pentru ș ț ț
toate vârstele i veniturile, cluburi antrenante, restaurante cu specific românesc sau ș
interna ional, patinoare, poteci montane pentru drume ii sau alpinism, posibilită i de ț ț ț
plimbare cu ATV-ul, biciclete, studierea habitatului natural al diverselor specii de plante i ș
animale.
Precum o descria Gh. Niculescu: „lumea mirifică a Văii Prahovei i Bucegilor a ș
căpătat pentru mine noi forme, odată cu primii pa i de drume ie în Bucegi. Am cucerit ș ț
masivul atunci, urmând lunga i întortocheata potecă Schiel, străbătând pădurile întunecate ș
de fag i cetini, descoperind Cascada Urlătoarea, trecând pe lângă stâlpii funicularului i ș ș
am ajuns sus, printre pâlcurile de jnepeni. i de acolo, de pe platoul ondulat, mi s-a Ș
înfă i at pentru prima dată Valea Prahovei cu adevăratele ei dimensiuni. În fa ă, de laț ș ț
înăl ime, am cuprins-o dintr-o singură privire, i nu tiam la ce să mă uit mai întâi. Vedeamț ș ș
furnicarul de case cu acoperi uri ro ii sau cenu ii înmănuncheat în sate i ora e prin care ș ș ș ș ș
adesea am trecut, urmăream cotiturile oselei i căii ferate pe care le învă asem din tren sau ș ș ț
din ma ină, ca apoi să-mi plimb privirea pe conturul mun ilor îndepărta i, încercând să-i ș ț ț
recunosc a a cum îi tiam din lec iile de geografie.” (Niculescu, 1984, pag. 6). ș ș ț
Pe lângă zăpadă i sporturile de iarnă Valea Prahovei este bogată în resurse turistice ș
naturale i antropice (culturale, arhitectonice, religioase), ceea ce o face o complexă ș
destina ie de vacan ă. ț ț
Una dintre sta iunile preferate ale turi tilor interni i străini este sta iunea Predeal. ț ș ș ț
În timpul vacan elor, sărbătorilor sau la sfâr it de săptămână, cele 12 pârtii ale sale devin ț ș
neîncăpătoare.
Turi tii descoperă pe Valea Prahovei un relief spctaculos i armonios, ce cuprindeș ș
de la cele mai înalte culmi (Mun ii Bucegi, Piatra Craiului, Ciuca sau Bârsei), la culmile ț ș
subcarpatice cu depresiunea Bra ovului i a Făgăra ului. Râul Prahova, care izvore te din ș ș ș ș
Muntele Piatra Mare a săpat unul dintre cele mai pitore ti defilee din ară. ș ț
29

Tot aici găsim edificii religioase vechi: în Mun ii Bucegi s-au refugiat călugării ț
chiar după căderea Constantinopolului (1453) – Sihăstria Sfânta Ana. Schitul Sf. Nicolae
este atestat documentar din anul 1581, în localitatea Sinaia. Mai recente sunt mănăstirile
Sinaia (construită în stil brâncovenesc), Predeal sau cea de la Bu teni. ș
Bra ovul este unul dintre cele mai vizitate ora e din România; turismul montan seș ș
împlete te cu turismul de afaceri, cel cultural (Festivalul Cerbul de Aur) sau cel istoric ș
(Biserica Neagră, vechea cetate a Bra ovului, Turnul Alb, castelul Bran, castelul Râ nov, ș ș
prima coală românească a Diaconului Coresi), astfel încât cei care ajung în acastă zonă ș
sunt atra i i spre Valea Prahovei i sta iunile sale minunate. Apropierea de capitala ș ș ș ț
Bucure ti aduc grupuri de angaja i ai firmelor multina ionale sau din administra ia publică ș ț ț ț
la cursuri de perfec ionare, trainig-uri sau conferin e pe diverse teme. Cei ce doresc să ț ț
scape de aglomera ia marilor ora e i să beneficieze de odihnă i aer curat sunt atra i spre ț ș ș ș ș
sta iunile Văii Prahovei.ț
„O vale nu este numai o simplă formă de relief, o luncă mărginită de maluri. Ea este
apanajul râului care a format-o i îi conferă unitate, indiferent de dimensiunile versan ilor ș ț
i de varietatea inutului străbătut. O vale înseamnă o arteră de circula ie, un teritoriu cuș ț ț
a ezări străvechi pe luncă, pe terase sau pe versan i, locuit de o popula ie milenară, aleș ț ț
cărei înfăptuiri se înscriu organic în spa iu i timp” (Niculescu, 1984, pag. 260). ț ș
De-a lungul timpului, Predealul s-a dezvoltat pe sectorul de turism i servicii, mai ș
pu in spre industrie; în mod special, este o sta iune care se remarcă pentru practicareaț ț
sporturilor de iarnă.
Principalele forme de turism practicate în zona Predeal sunt:
● sporturile de iarnă
● odihnă i recreere ș
● drume ii ț
toate aceste forme fiind date de caracteristicile reliefului i a climei sta iunii. ș ț
În ceea ce prive te sporturile de iarnă, turi tii din Predeal beneficiază de ș ș
nenumărate pârtii cu grade diferite de dificultate. Pârtia Clăbucet a fost amenajată pentru
schi încă din 1892. Ca i a ezare geografică, pârtiile Predealului sunt orientate spre direc ia ș ș ț
nordică, acest fapt men inând calitatea zăpezii; aceasta nu este afectată mult prin înghe uri ț ț
sau dezghe uri. De asemenea, pârtiile Predealului nu sunt dispuse în direc ia principalelor ț ț
vânturi, astfel că zăpada nu este dispersată, nici cea naturală, nici cea formată prin
utilizarea tunurilor de zăpadă artificială.
30

Pârtiile existente dau turi tilor posibilitatea de a practica alte sporturi de iarnă: ș
sanie, snow-board, sau sporturi extreme: bungee-jumping, tiroliene, traversarea pe corzi,
para utism, escaladare.ș
Predealul este situat în vecinătatea multor parcuri na ionale i arii protejate, ceea ce ț ș
îl face un loc ideal pentru drume ii i plimbări în natură. Pe lângă platoul Bucegilor cu ț ș
Babele i Sfinxul arhicunoscute, atrac iile turistice cele mai cunoscute sunt: Cascada ș ț
Tamina, Canionul apte Scări, Pe tera de Ghea ă. Ș ș ț
În vestul Predealului, Parcul Natural Bucegi cuprinde o multitudine de atrac ii ț
turistice speologice (Avenul Vânturi , Avenul din Buc oiu, Avenul din Piciorul Babele), ș ș
monumentele geomorfologice (Porti a Caraimanului, Cheile Tătarului), hidrosituri ț
(Izbucul Coteanu, Izbucul din Horoaba, Cascada Doamnei, Cascada Vânturi ). ș
În nord-estul Predealului se află Parcul Na ional al Pietrei Craiului, cu o mare ț
diversitate a faunei i florei; este rezerva ie naturală din anul 1938, iar din 2007 a devenit ș ț
parte a re elei Natura 2000. Parcul Piatra Craiului are anual peste 100.000 de vizitatori; ei ț
au la dispozi ie 30 de trasee turistice, pe aproape 25 km lungime, cu cele mai spectaculoase ț
priveli ti din Mun ii Carpa i. ș ț ț

Fig. 4.1. Masivul Piatra Craiului
(sursa: https://turismistoric.ro/piatra-craiului-una-dintre-minunile-naturii/ )
Predealul dispune de un fond cinegetic bogat (cerbi, ur i, jderi, vulpi, lupi, mistre i, ș ț
iepuri, coco i de munte), cu atât mai mult cu cât fondul forestier ocupă peste 90% din ș
suprafa a zonei. ț
Apele curative minerale cele mai cunoscute sunt: Izvorul Cărpineanu, Izvorul Valea
Râ novului i Izvorul Teascu.ș ș
În ceea ce prive te odihna i relaxarea, clima montană i aerul curat, ionizat i fără ș ș ș ș
alergeni a Predealului au făcut ca localitatea să fie declarată din 1992, sta iune climaterică; ț
31

este recomandată pentru afec iunile neurologice, ale glandei tiroide, ale tulburărilor de ț
cre tere i anemiilor. Studiile realizate în anul 1995 de către Ministerul Sănătă ii privindș ș ț
zone care sunt de importan ă balneoclimaterică, au inclus în zonele protejate Predealul i ț ș
Timi ul de Sus. ș
Pozi ia geografică i caracteristicile naturale de inute, orientarea industriei i aț ș ț ș
serviciilor spre domeniul turismului i programele implementate de autorită i pentru ș ț
dezvoltarea locală duc spre dezvoltarea puternică i durabilă a turismului din Predeal. ș
Pe lângă studiile medicale care au făcut să devină o sta iune balneoclimaterică i ț ș
dezvoltarea infrastructurii destinate sporturilor de iarnă, s-au dezvoltat noi forme de turism
i mijloace de divertisment, care să prelungească sezonul turistic pe o perioadă cât maiș
întinsă din an; astfel s-a armonizat dezvoltarea turismului cu alte sectoare – alimenta ie, ț
cluburi, monitori de schi, discoteci. Ora ul se poate adapta mai u or la schimbările care ș ș
intervin în comportamentul consumatorilor i la cererea existentă pe pia ă. ș ț
Prin accesarea fondurilor europene s-a amenajat i un parc de distrac ii care con ine ș ț ț
rampe pentru sărituri i obstacole naturale i artificiale pentru motoare de capacitate mică, ș ș
iar în sezonul de iarnă pentru schiori i snowboarderi. ș
Turismul este baza economiei locale; unul dintre punctele slabe ale mediului de
afaceri din Predeal este reprezentat de subdezvoltarea infrastructurii de agrement. Astfel, o
importantă oportunitate o reprezintă cre terea investi iilor în facilită ile de agrement, ș ț ț
precum: parcuri de distrac ie, piscine acoperite i în aer liber, terenuri de sport, alte locuri ț ș
de recreere, centre de echita ie. ț
Administra ia locală a început i finalizat câteva proiecte în acest domeniu, al ț ș
turismului:
→ centrul de agrement i spa Predeal, care cuprinde: spa ii de relaxare, saune, grote de ș ț
ghea ă, piscine, terenuri de squash, solar, săli de fitness, spinning, cardio i aerobic ț ș
→ accesibilitatea în zona turistică Clăbucet – Cioplea; proiectul cuprinde: trei parcări
etajate, o parcare terană, modernizarea unor străzi
→ un nou centru na ional de informare i promovare turistică ț ș
→ o pia ă nouă i modernă, ce deserve te atât locuitorii Predealului, cât i turi tii ț ș ș ș ș
→ exploatarea eficientă a izvoarelor cu ape minerale
→ dezvoltarea formelor de turism alternativ
→ promovarea tradi iilor i me te ugurilor din zona Predeal – Bra ov ț ș ș ș ș
32

Această zonă montană, apropiată de zona metropolitană Bra ov, a atras investi ii în ș ț
turism, datorită oportunită ilor oferite; astfel, se poate vorbi despre o ofertă complexă ț
oferită turi tilor i diversificată pentru a satisface toate gusturile i veniturile. ș ș ș
Zona metropolitană Bra ov reprezintă un spa iu geografic compact în care locuiesc ș ț
peste 400.000 de oameni, distribui i în 15 localită i urbane sau rurale din împrejurimile ț ț
ora ului Bra ov.ș ș
Predealul este pozi ionat într-o zonă care are o multitudine de posibilită i de ț ț
cooperare din punct de vedere al turismului, i din cel al dezvoltării durabile. Este o ș
localitate membră a zonei metropolitane i a Asocia iei Microregiunii Turistice Mun ii ș ț ț
Bucegi. Pozi ionarea Predealului pe Valea Prahovei i existen a celorlalte sta iuni montane ț ș ț ț
din jude ul Prahova sunt caracterisitici care conlucrează pentru dezvoltarea turismului în ț
zonă. Majoritatea localită ilor din jude ul Bra ov i Prahova sunt specializate spre sectorul ț ț ș ș
turistic, astfel încât dezvoltarea zonei se realizează corelat în scopul creerii unei zone
turistice atractive.
Îmbunătă irea infrastructurii urmăre te u urarea accesului turi tilor la toate punctele ț ș ș ș
de interes turistic; în acela i timp, se are în vedere atragerea de investitori pentru ș
diversificarea economiei locale.
4.2. Unită ile de primire turi ti i capacitatea de cazare ț ș ș
Situată în inima mun ilor, pe Valea Prahovei, fiind un punct de trecere între Ardeal ț
i ara Românească din cele mai vechi timpuri, dezvoltarea ora ului i turismul au avut oș Ț ș ș
direc ie ascendentă, împreună câ tigând experien ă i prestigiu în timp. ț ș ț ș
Dacă până la cel de al doilea război mondial, vilele i hotelurile erau închiriate sau ș
construite doar de cei cu dare de mână, în a doua jumătate a secolului XX, lucrurile s-au
schimbat. Turismul a devenit un fenomen de masă, iar unită ile de cazare, alimenta ie i ț ț ș
mijloacele de divertisment au fost nevoite să ină pasul cu aceste noi tendin e. ț ț
După 1989, în virtutea liberei circula ii în ările europene i nu numai, ț ț ș
comportamentul turi tilor s-a dovedit a fi mult mai complex i diversificat atunci când vine ș ș
vorba despre produse i servicii turistice, la fel i cerin ele turi tilor străini pentru care ș ș ț ș
nivelul de calitate al serviciilor fac diferen a în a accepta sau nu o ofertă turistică. ț
A adar, proprietarii de hoteluri, vile, pensiuni sau cabane din Predeal evolueazăș
permanent i încearcă să ofere produse i servicii la un nivel de calitate interna ional. ș ș ț
Apropierea de marile ora e – Bra ov, Bucure ti, aduce cu sine posibilitatea existen ei unor ș ș ș ț
33

fluxuri mari de turi ti, atât pentru sporturi de iarnă, drume ii, sporturi extreme, odihnă, cât ș ț
i pentru turism de afaceri, care are o dezvoltare impresionantă în ultima perioadă.ș
Dotările actuale ale unită ilor de turism din Predeal oferă, în acest sens, săli de ț
conferin ă utilate complet, până la a organiza întâlniri i seminarii cu servire tip catering; ț ș
piscine, săli de fitness i pentru saună, loca ii acoperite sau în aer liber pentru practicarea ș ț
diferitelor sporturi, locuri de joacă pentru copii.
Pe lângă unită ile de cazare, alimenta ie i divertisment, avem frumuse ea i ț ț ș ț ș
diversitatea peisajelor i ospitalitatea locuitorilor; oamenii sunt lini ti i i genero i, iar ș ș ț ș ș
serviciile sunt oferite cu un maxim de profesionalism; calitatea produselor serviciilor
oferite a fost recunoscută prin oferirea a nenumărate premii i diplome la concursuri ș
na ionale i interna ionale.ț ș ț
Pentru că popula ia Predealului este în mare parte angajată în activită i de turism, ț ț
învă ământul în acest domeniu este bine reprezentat de liceul de turism din localitate, careț
pregăte te în fiecare an noi speciali ti în domeniu; există acorduri cu alte unită i de ș ș ț
învă ământ din ară i străinătate, pentru schimburi de experien ă.ț ț ș ț
Predealul oferă turi tilor peste 6.000 de locuri de cazare, pentru toate gusturile i ș ș
veniturile: hoteluri, vile, pensiuni, cabane, campinguri sau cazare la persoane particulare.
Cele mai reprezentative hoteluri de patru stele din Predeal sunt:
▪ hotel Andy, situat pe drumul spre Cabana Trei Brazi; oferă servicii de înaltă calitate
persoanelor fizice ce vor să se bucure de vacan ă sau persoanelor juridice ce vor să ț
organizeze conferin e sau team-building-uri. Oferă centru SPA, loc de joacă pentru copii, ț
sală de conferin e, parcare privată; are o capacitate de 64 de locuri. ț
▪ hotel Orizont este unul dintre primele hoteluri mari construite în Predeal, având o
capacitate de 262 locuri; de ine patru săli de conferin ă, modern dotate, centru SPA, ț ț
piscină, gastronomie de calitate i muzică bună ș
▪ hotel Piemonte este un hotel nou, din 2007, care vine în întâmpinarea firmelor i a ș
clien ilor persoane fizice cu dotări excep ionale i oferte speciale ț ț ș
Fig. 4.2. Servicii Hotel Piemonte Predeal – promovare
(sursa: http://www.hotelpiemonte.ro/ )
34

▪ hotel Rozmarin, este un alt hotel cu tradi ie în Predeal, cu o capacitate de 140 de locuri; ț
de ine trei săli de conferin ă, restaurant i spa ii barbeque, parcare. A fost construit întreț ț ș ț
anii 1933-1936 i întâmpină turi tii de la începutul sta iunii Predeal (venind pe DN1 ș ș ț
dinspre Bra ov) cu 64 de camere i 6 apartamente i servicii de calitate ridicată, în orice ș ș ș
anotimp.
▪ hotel Hera, se află în Timi ul de Sus, cu o capacitate de 155 de locuri; oferă clien ilor un ș ț
sistem de climatizare i purificare a aerului, în camere i în spa iile comune; este dotat cu ș ș ț
două săli de conferin e, piscină i SPA. Este punctul de pornire al traseului turistic ce duce ț ș
la Cabana Poiana Secuilor i Trei Brazi. Alt traseu duce la Canionul apte Scări, Cascada ș Ș
Tamina, Pe tera de Ghea ă i Prăpastia Ur ilor. ș ț ș ș
▪ hotel Cabana Schiorilor este situat la baza pârtiei Clăbucet-Sosire i este un punct de ș
plecare spre obiective turistice i trasee montane. Are o capacitate de 23 de camere, sală de ș
conferin e; oferă o varietate mare de activită i sportive, pe lângă schi: tur sportiv, rapel, ț ț
tiroliană, paintball i plimbări cu ATV-ul, iar calitatea serviciilor au dus la fidelizarea ș
clien ilor săi. ț
▪ hotel Carmen oferă 240 de locuri de cazare în inima Predealului, având dotări moderne
pentru conferin e sau pentru petrecerea vacan elor. ț ț
▪ hotel Ski & Sky – este foarte aproape de pârtia Clăbucet, ideal pentru evenimente
corporate, private sau pentru vacan e; hotelul are i o cramă cu degustări de vinuri, ț ș
bucătărie românească tradi ională i interna ională, sală de conferin e, SPA, Sky Lounge (la ț ș ț ț
ultimul etaj) pentru o priveli te panoramică a Predealului. ș
▪ hotel Comfort Suites – este caracterizat prin luxul unei vacan e de vis, în mijlocul naturii, ț
cu servicii de SPA sau pentru călătoriile de afaceri, beneficiind de săli de conferin ă ț
moderne.
Printre hotelurile de trei stele, se remarcă:
○ hotel Belvedere, fostul hotel Cioplea, construit în 1974 i renovat în 2003; are cea mai ș
impresionantă priveli te, înconjurat fiind de Bucegi, Postăvaru i Piatra Mare ș ș
○ hotelul Cabana Vânătorilor este o altă imagine a Predealului, cu cramă de vinuri i ș
preparate originale vânătore ti; restaurantul este condus de căpitanul echipei na ionale de ș ț
bucătari, ce organizează i cursuri de specializare în gastronomie; dispune de 54 de locuri ș
○ hotel Eden Grand Resort, se află pe Cioplea, la liziera pădurii; dispune de 120 de locuri,
ase săli de conferin e, teren de sport multifunc ional, tiroliană, acces la Fun Park.ș ț ț
35

○ hotel Meitner – este deschis din 2009, înconjurat de pădure, spre Cabana Trei Brazi; se
remarcă prin folosirea materialelor ecologice i prin cultivarea unui mediu sănătos i ș ș
nepoluant. Dispune de un parc, săli de conferin ă, având clien i corpora ii de prestigiu, de-a ț ț ț
lungul timpului.
○ Complex Clăbucet este alcătuit din hotel Premier, cu 12 camere i 6 apartamente, sală de ș
conferin e, SPA i hotel Clăbucet Sosire, cu 20 de camere i 2 apartamente; are acces direct ț ș ș
la pârtia de schi, un centru de închiriere al echipamentelor sportive i o coală de schi. ș ș
○ hotel Roua, cu o capacitate de 100 de locuri, aflat aproape de pârtia Clăbucet; aici au loc
i tabere peentru copii i este punctul de plecare pentru trasee montane.ș ș
○ hotel Bulevard – este situat în centrul sta iunii Predeal, cu o existen ă de 85 de ani, din ț ț
perioada interbelică.
○ hotel Hera – dispune de sală de conferin e, piscină acoperită i saună, spa ii de joacă. ț ș ț
○ hotel Carpa i – dipune de 93 de locuri de cazare i două săli de conferin ă. ț ș ț
○ hotel Red & Black – dispune de 64 de spa ii de cazare, săli de training i team building, ț ș
fiind o parte a grupului BRD-SG.
Toate aceste hoteluri i multe altele oferă turi tilor toate condi iile pentru relaxare, ș ș ț
pentru petrecerea timpului liber într-un mod plăcut sau pentru activită i de business, la cele ț
mai înalte standarde de calitate.
Dintre hotelurile de două stele, se remarcă:
→ hotel Bucegi Por ile Regatului din Pârâul Rece, pe traseul ce leagă Predealul de Râ nov; ț ș
se întinde pe 2,5 ha de teren i dispune de sală de conferin e, sală pentru antrenamente ș ț
sportive, terenuri de sport neacoperite, sală de jocuri, loc de joacă pentru copii, taraf de
lăutari.
→ hotel All Times, cu capacitate de 36 de locuri, din localitatea Timi ul de Jos. ș
→ hotel Pârâul Rece a fost renovat în 2010; dispune de 60 de locuri de cazare i un centru ș
de conferin e; se află lângă pârtia de schi din Pârâul Rece. ț
Pensiunile din Predeal au între una i patru stele; câteva dintre ele sunt: ș
▪ Casa Del Sol a fost amenajată într-o vilă istorică, construită în 1936 i modernizată în ș
2011; curtea este dotată cu grătar, spa iu de joacă pentru copii; are patru stele, iar serviciile ț
sunt de înaltă calitate.
▪ Pensiunea Regina – este construită în stil tirolez, situată în zona centrală a Predealului;
dispune de 15 camere. Este supranumită i „pensiunea celor 100 de ursule i” pentru că pe ș ț
holuri se găsesc 100 de ursulee i de diferite dimensiuni. ț
▪ Pensiunea Casa Timi , situată în Timi ul de Sus, are 14 locuri de cazare. ș ș
36

▪ Pensiunea Anotimpuri, clădire nouă, în stil tirolez.
▪ Pensiunea Casa Ardeleană, având trei stele, are 22 de locuri de cazare.
▪ Pensiunea Pasul Clăbucetului, construită în anul 2008, se află lângă pârtia de schi;
închiriază echipament sportiv i are o coală de schi, monitoare fiind două foste campioane ș ș
la schi; dispune de 29 de locuri de cazare
▪ Pensiunea Speran a, amplasată spre Cabana Trei Brazi este o oază de lini te i aer ozonat ț ș ș
▪ Pensiunea Dor de Munte, are o capacitate de 21 de locuri i două stele ș
▪ Pensiunea Vila Râ noava, cu capacitatea de 30 de locuri ș
▪ Pensiunea Pârâul Ursului, cu capacitate de 24 de locuri
▪ Pensiunea Teo, cu capacitate de 12 locuri
▪ Pensiunea Rustik, cu capacitate de 14 locuri
▪ Pensiunea Oana i La Copilu au câte o stea ș
Între vilele din Predeal, se remarcă:
○ Vila Evergreen, Sunset, Mountain Breeze de patru stele
○ Vila Senator, Carina, Casa Alexandru, Casa Albă de trei stele
○ Vila Alex, Brad, Ialomicioara, Milcov de două stele
○ Vila Alina, Bicaz, Horezu de câte o stea
Cabanele din Predeal au între una i trei stele, dar sunt renumite i cunoscute de ș ș
turi ti, de iubitorii traseelor montane i a excursiilor în natură:ș ș
→ Cabana Clăbucet
→ Cabana Fulg de Nea
→ Cabana Trei Brazi, cea veche i cea nouă ș
→ Cabana Susai
De i nu au capacitate mare de cazare, ele oferă adăpost i odihnă temporară celorș ș
care ajung în zonele de munte, pentru a le da puterea de a merge mai departe; cabanele
Gârbova, Poiana Secuilor i Cerbul sunt clasificate cu câte o stea. ș
Conform tabelului 4.2.1 i graficului 4.2.2, vilele turistice înregistrează o cre tere ș ș
semnificativă. Numărul de hoteluri cre te de la an la an, structurile de primire la hosteluri a ș
apărut din anul 2009, iar la moteluri din 2003. Cabanele turistice au un număr de structuri
de primire turistică (11) înregistrându-se în anul 2001, iar în anii următori au fost într-o
continuă cre tere. ș
Totalul de structuri de primire turistică ajunge în anul 2015 la 68, hotelurile
ocupând un număr de 34.
37

Tabelul 4.2.1.. Structuri de primire turistică cu func ii de cazare turistică pe tipuri de structuri în localitatea Predeal. țTip de structură2001200220032004200520062007200820092010201120122013201420152016
Hoteluri15131315162121232321252328303433
Hosteluri0000000012222334Hanuri i șmoteluri000000000000000
Moteluri0034443311234444Vile turistice36303130313631262322202022232221Cabane turistice111088476777757555
TOTAL 62 53 55 57 55 67 61 59 55 53 56 53 63 65 68 67
(sursa:http://statistici.insse.ro/shop/,Institutul Na ional de Statistică ,Baza de date Tempo on-line) ț
0510152025303540
Hoteluri
Hosteluri
Hanuri și moteluri
Moteluri
Vile turistice
Cabane turistice
Fig. 4.3. Structuri de primire turistică cu func ii de cazare turistică pe tipuri de structuri în ț
localitatea Predeal
(sursa:http://statistici.insse.ro/shop/,Institutul Na ional de Statistică ,Baza de date Tempo ț
on-line)

Analizând graficul 4.4. i tabelul 4.2.3. se observă că hotelurile înregistrează prima ș
pozi ie în anul 2016 cu o valoare de 2485 locuri, iar în anul 2015 numărul capacită ii deț ț
cazare a fost de 2432 locuri.
Hostelurile au început să prindă contur în anul 2009, astfel numărul capacită ii de ț
cazare a început să crească în următorii ani. Motelurile i vilele turistice, sunt într-o u oară ș ș
cre tere/descre tere, iar hanuri nu există înregistrate. Cabanele turistice, taberele de elevi,ș ș
pensiunile turistice i pensiunile agroturistice reprezintă un numărul de capacită ii de ș ț
cazare acceptabil, iar pensiunile agroturistice sunt sunt într-o u oară cre tere, începând cu ș ș
anul 2012.
38

Tabelul 4.2.3. Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică în localitatea Predeal.
Tip de structură2001200220032004200520062007200820092010201120122013201420152016
Hoteluri1518120711921680174720301980185718511707188117742184223524322485
Hosteluri0000000056646464648686102
Hanuri i moteluri ș0000000000000000
Moteluri00117152149149137139323296150211211211211
Vile turistice433390444509500643604459417399399453497514492480
Cabane turistice487443398357163306290364337312328254344271292292
Tabere de elevi737681247289404040505050505050505050
Pensiuni turistice5210221143260179669078283579688210631367141717281611
Pensiuni agroturistice000000000002512323737
TOTAL3227282326093419320039643741365135783360370038334729481653285268
( sursa:http://statistici.insse.ro/shop/,Institutul Na ional de Statistică ,Baza de date Tempo on-line) ț
050010001500200025003000
Hoteluri
Hosteluri
Hanuri i moteluri ș
Moteluri
Vile turistice
Cabane turistice
Tabere de elevi
Pensiuni turistice
Pensiuni agroturistice
Fig. 4.4.Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică
în localitatea Predeal.

Analizând graficul i tabelul se observă că cele mai multe sosiri ale turi tilor s-au ș ș
înregistrat în anul 2015. Sosirile au început să prindă contur, în anul 2009 în hosteluri, iar
din anul 2003 i în moteluri. În anul 2006, vilele turistice înregistrează un număr de sosiri ș
de 14670, iar taberele de elevi, înregistrează cel mai mare număr, în anul 2001. Pensiunile
agroturistice, sunt inexistente până în anul 2010.
În anul 2015, pensiunile turistice înregistrează un număr de 28364 sosiri.
39

Tabelul 4.2.5.. Sosiri ale turi tilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri în localitatea Predeal. șTip de structură200120022003200420052006200720082009201020112012201320142015
Hoteluri7061556356609447773999843129972121042103839689777106789490101340102674104473127385
Hosteluri000000001382105313121470132720712649
Moteluri00882116081150731745816114123723616338257276891661885529775
Vile turistice11936852311935135991321414670141681195076187237823010264881665415916Tabere de elevi109555425442535932029136822964621180489453615236246408Pensiuni turistice20332871536594151277514891219482490217422150101735818784241032392028364Pensiuni agroturistice0000000000592681016173
TOTAL95539731759149012042714293417835917556815352510019598238123162140045143774145819174670
(sursa:http://statistici.insse.ro/shop/,Institutul Na ional de Statistică , Baza de date Tempo on-line) ț
020000400006000080000100000120000140000160000180000200000
Hoteluri
Hosteluri
Moteluri
Vile turistice
T abere de elevi
Pensiuni turistice
Pensiuni agroturistice
TOT AL
Fig. 4.5. Sosiri ale turi tilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri în ș
localitatea Predeal.
Conform tabelului i graficului 4.2.7., hotelurile prezintă cel mai mare număr de ș
înnoptări, urmate de vile turistice, tabere de elevi i pensiuni turistice. Hostelurile sunt ș
inexistente până în anul 2008, iar din 2009 până în 2015 sunt într-o cre tere contiunuă. În ș
anul 2001-2002 motelurile sunt inexistente, iar pensiunile agroturistice, sunt inexistente
până în anul 2010.
Tabelul 4.2 7 Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri în localitatea Predeal.
Tip de structură200120022003200420052006200720082009201020112012201320142015
Hoteluri230637177856172360190665235666259309234273227369153800137079174669195316213078217689270861
Hosteluri000000002558295735632738305650746563
Moteluri00182703096527212230742130917543480245288277901383551243815779
Vile turistice399163825846760460023961245283434463634624215189671954422666204651564712695
Tabere de elevi34952160211632113652611637775879117831061314105819227966541344Pensiuni turistice3376514011871222002886538003519375547339172340073652840069550675461259579
40

Pensiuni agroturistice000000000012451339026366
TOTAL308881237275265582303484337471369446356844337909227653198852244884273063300817306140367187
(sursa:http://statistici.insse.ro/shop/,Institutul Na ional de Statistică , Baza de date Tempo on-line) ț
050000100000150000200000250000300000350000400000
Hoteluri
Hosteluri
Moteluri
Vile turistice
T abere de elevi
Pensiuni turistice
Pensiuni agroturistice
TOT AL
Fig. 4.6. Înnoptări ale turi tilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri în ș
localitatea Predeal
4.3 Instala ii pentru practicarea sporturilor de iarnă ț
Strategia de dezvoltare a Predealului va duce sta iunea la un nivel superior din ț
toate punctele de vedere: turistic, social, economic, cultural. Astfel, prin valorificarea
poten ialului natural i antropic pe care îl de ine i prin procesele continue de modernizare ț ș ț ș
de care are parte, va deveni o atrac ie turistică pe tot parcursul anului. ț
Instala iile i infrastructura aferentă pârtiilor sunt componente esen iale ale ț ș ț
valorificării turistice ale acestora; pentru a fi competitive, presupun o modernizare
continuă.
O por iune din domeniul schiabil al Predealului (7 km) se află în Mun ii Baiului i ț ț ș
Mun ii Gârbova (Glăvan, 2000, pag. 53); pârtiile au o accesibilitate u oară. Aici se găsesc ț ș
i cabanele Gârbova, Clăbucet-Sosire, Susai, Cioplea, Piscul Câinelui. Pârtiile de schiș
beneficiază de telescaune, teleschiuri, baby-schiuri.
În Mun ii Piatra Mare, domeniul de schi este întins, dar mai pu in amenajat: pârtiile ț ț
Baciu, Bunloc, având telescaune.
O parte din domeniul schiabil aferent Predealului se află în Mun ii Clăbucetele ț
Predealului, servite de teleschiuri i o suită de cabane montane, unde turi tii pot beneficia ș ș
de gastronomia românească la Trei Brazi, Poiana Secuilor, Timi , Cerbul, Pârâul Rece. ș
41

În Strategia de dezvoltare a Predealului 2015-2025, s-a eviden iat faptul că odată cu ț
extinderea i modernizarea domeniului schiabil este necesară i modernizarea instala iilor ș ș ț
de transport pe cablu: teleschiuri, telescaune, telecabine, baby-schiuri, precum i ș
achizi ionarea instala iilor de iluminat, a ma inilor de produs zăpadă artificială, a celor de ț ț ș
bătut zăpada, a sistemelor electronice de bilete. Acestea toate vor asigura fluxurile optime
de turi ti pe pârtii. ș
Predealul este un simbol al sporturilor de iarnă în România; sportul i sta iunea ș ț
vilegiaturistă s-au influen at reciproc i s-au dezvoltat împreună, încă de la sfâr itul ț ș ș
secolului al XIX-lea. În 1880 se tia că există, lângă Bra ov, o pârtie pentru schiori; astfel, ș ș
în 1892 un grup de schiori condu i de Carol Gauzert au parcurs Clăbucetul. ș
Vestea s-a întins cu repeziciune atât în direc ia Bra ov, de unde au început să vină la ț ș
schiat sa ii, cât i spre Bucure ti. Începutul secolului al XX-lea a adus i primele ș ș ș ș
concursuri de schi; marea sa popularitate a făcut ca, în 1920 să se organizeze primele
cursuri profesioniste de schi.
În 1924 s-a constituit Comisia Centrală de Schi, care a inclus i femeile în acest ș
sport (FRSB de azi), prin care România poate participa la competi iile interna ionale i ț ț ș
înfiin area, în 1926 a Clubului Sportiv Predeal. ț
Pentru că în perioada 1929-1934 la Predeal s-au desfă urat o multitudine de ș
competi ii i campionate, din anul 1933 s-au deschis pârtii noi, s-a dezvoltat baza materială ț ș
aferentă i s-a deschis trambulina Cioplea. Însă i familia regală a României venea la schi la ș ș
Predeal, ridicând i mai mult prestigiul sta iunii. În 1942, în plin război mondial, s-a ș ț
organizat la Predeal, campionatul na ional de schi. ț
Între 1965-1975 au avut loc numeroase concursuri na ionale i interna ionale, cu ț ș ț
participarea unor nume cunoscute din sportul alb; toate au dus la recunoa terea na ională i ș ț ș
interna ională a sta iunii Predeal. ț ț
În anul 2001 s-a inaugurat pârtia „Coco ul”, iar în 2002 s-a folosit prima dată ș
instala ia de producere a zăpezii artificiale. Un nou teleferic modern cu patru locuri s-a ț
construit începând cu 2004; în 2013 a avut loc, la Predeal, Festivalul Olimpic de Iarnă a
Tineretului European.
42

Fig. 4.7. Domeniul schiabil Predeal
(sursa: http://www.predeal.ro/ro/domeniul-schiabil.html )
Pârtia Clăbucet beneficiază de instala ie de zăpadă artificială i de nocturnă; aceste ț ș
elemente prelungesc sezonul de schi. Pe lângă posibilitatea de a folosi snow-board-uri i ș
săniile, la Predeal turi tii beneficiază i de două patinoare, unul aflat la baza pârtiei ș ș
Clăbucet, celălalt situat în sta iune. S-a construit aici i o sală de sport multifunc ională ț ș ț
pentru diverse competi ii na ionale sau interna ionale. ț ț ț
Pârtiile de schi din Predeal i caracteristicile lor sunt enumerate mai jos: ș
▪ Clăbucet – dificultate medie – 2.100 m lungime, instala ie de zăpadă artificială ț
▪ Clăbucet Sosire – dificultate u oară – 800 m lungime, instala ie de nocturnă ș ț
▪ Clăbucet Variantă – u oară – 790 m lungime, instala ie de zăpadă artificială ș ț
▪ Clăbucet coală – foarte u oară – 200 m lungime Ș ș
▪ Coco ul – dificultate medie – 2.250 m lungime, instala ie de zăpadă artificială ș ț
▪ Subteleferic – dificilă – 1.200 m lungime, instala ie de zăpadă artificială ț
▪ Subteleferic inferior – foarte u oară – 670 m lungime ș
▪ Pârâul Rece – dificultate medie – 520 m lungime, instala ie de zăpadă artificială ț
Transportul pe cablu aferent pârtiilor se prezintă astfel:
43

Tabel 4.2
Nr.Denumire LungimeDurataCapacitate (persoane)
1Ts Clăbucet 1.650 m8 min2.000
2Tk Clăbucet sosire 1 640 m4 min650
3Mini-teleschi
Clăbucet150 m1 min1.440
4Mini-teleschi
Coco ul ș150 m1 min1.440
5Tk Pârâul Rece 480 m3 min200
(sursa: preluat după www.predeal.ro/ro/transport-pe-cablu.html)
În continuare, conform Strategiei de dezvoltare a Predealului 2015-2025, se vor
moderniza atât domeniul schiabil, cât i infrastructura specifică lui, pentru fidelizarea ș
turi tilor i prelungirea sezonului de iarnă.ș ș
4.4 Traseele turistice montane. Ecoturismul
Tumultul vie ii cotidiene, stress-ul i aglomera iile urbane au făcut ca mul i dintre ț ș ț ț
locuitorii acestora să aprecieze tot mai mult întoarcerea la simplitatea naturii, la aerul curat
i relaxarea pe care o furnizează o simplă plimbare la munte. O drume ie, o excursie cuș ț
bicicleta sau pe jos prin peisajele uimitoare revigorează spiritul uman.
Ecoturismul înseamnă, în primul rând, respectarea naturii, a viitorului nostru i al ș
genera iilor ce vor veni; se bazează pe no iunile aferente dezvoltării durabile a turismului, ț ț
aducând în acela i timp i beneficii comunită ilor unde el se dezvoltă. Pe lângă faptul că ș ș ț
duce la protejarea zonelor naturale i rurale, creează surse de venit pentru localnici. ș
În zona Predealului, Piatra Craiului este parc na ional i destina ie ecoturistică, dar ț ș ț
restul zonelor pot îndeplini cu succes acelea i condi ii. ș ț
Ecoturismul din Predeal se poate realiza individual sau în grupuri; pe lângă
drume ii i ciclismul, alpinismul, vânătoarea sau pescuitul sportiv atrag turi tii. Pentru ț ș ș
încurajarea ecoturismului, se amenajează piste de biciclete, una dintre cele mai
reprezentative fiind între zonele Trei Brazi – Timi ul de Sus – Predeal, cu lungimea de 25 ș
km.
De asemenea, a fost elaborată legea picnicului (L. 54/2012) care reglementează
ie irile în natură ale turi tilor, delimitează spa iile unde se poate aprinde focul,ș ș ț
sanc ionează aruncarea întâmplătoare a de eurilor sau distrugerea florei i a faunei.ț ș ș
Este foarte bine, ca atunci când turi tii ies în natură, să respecte reguli minime ș
referitoare la ecoturism, precum:
→ nivelul zgomotelor emise să fie scăzut pentru a nu perturba mediul i turi tii ș ș
44

→ să nu deranjeze, să hrănească animale sălbatice i să nu le distrugă habitatele ș
→ să nu distrugă sau să culeagă specii ocrotite de lege (de exemplu, floarea de col , bujori ț
de munte)
→ să se utilizeze ambalaje reciclabile (de exemplu, de hârtie)
→ să nu folosească mijloace de transport care produc zgomote puternice.
Sta iunea Predeal este vizitată anual de zeci de mii de turi ti, care petrec aici zile deț ș
vacan ă sau care se află în tranzit. Pentru cei ce doresc să facă drume ii sau excursii prin ț ț
împrejurimi, au la dispozi ie trasee montane bine marcate, spre obiective cunoscute, ca i ț ș
Cascada Tamina, Canionul apte Scări sau Pe tera de Ghea ă sau alte trasee. Ș ș ț
Traseele turistice montane permit descoperirea peisajelor naturale aflate aici din
abunden ă. Numeroasele puncte de plecare ale lor duc la formarea mai multor ț
variante/circuite, cu lungimi i grade diferite de dificultate. ș
Traseele sunt marcate cu semne conven ionale (Bălteanu, Băcăin an, 1980, pag. ț ț
29): triunghi, bandă, punct, cruce i culoare ro ie, galbenă sau albastră pe fond alb. ș ș
Atunci când traseele sunt mai u oare i urmează o potecă sau un drum forestier, ș ș
prezentarea marcajelor este mai sumară; în schimb, marcajele sunt mai detaliate în cazul
traseelor deviate, sunt montate săge i indicatoare sau stâlpi metalici pentru orientare. ț
Fiecare traseu are un anumit grad de dificultate; în sezonul rece, toate sunt mult mai
dificile.
Cele mai cunoscute trasee sunt:
● Predeal – Cabana Trei Brazi – Cabana Secuilor
Are o lungime de aproximativ 6 km, se parcurge în 1½ – 2 ore, până la Cabana Trei
Brazi existând o osea asfaltată (Niculescu, 1984, pag. 220). oseaua se desfă oară aproape ș Ș ș
orizontal pe sub creasta nordică a muntelui Fitifoiu, pe lângă hotelul Orizont i Cabana ș
Vânătorilor. După 4,5 km, drumul coboară în poiana unde se află Cabana Trei Brazi,
construită în stil rustic i care î i întâmpină oaspe ii cu gastronomie românească. ș ș ț
De pe terasa cabanei, turi tii au o priveli te asupra Bucegilor: Caraimanul, Co tila, ș ș ș
Col ii Morarului, Buc oiu, urma i de văile Mălăe ti i igăne ti. Până la altitudinea deț ș ț ș ș Ț ș
1850 m, se întind pădurile, apoi mai sus încep pă unile alpine i abrupturile stâncoase. ș ș
Spre nord, priveli tea este cea a abrupturilor calcaroase ale Mun ilor Cheii din masivul ș ț
Postăvaru sau a lamei ascu ite de calcar a Pietrei Craiului, spre sud-vest. ț
45

Fig. 4.8. Cabana Trei Brazi – promovare turistică
(sursa: /www.cabanatreibrazi.com/galerie-foto.html)
Cabana Trei Brazi este un punct de atrac ie maximă pentru turi tii care vin la ț ș
Predeal iar Cabana Secuilor este situată într-o poiană, la distan ă de 1 km de Trei Brazi. ț
● Predeal – Cabana Clăbucet-Plecare – Cabana Susai
Pentru a ajunge la Cabana Clăbucet-Plecare, se ia telecabina de la Cabana
Clăbucet-Sosire, de-a lungul Văii Teascului, până la 1.456 m altitudine. De aici, priveli tea ș
care se desfă oară cuprinde: Mun ii Bucegi, care coboară spre Valea Râ noavei, în partea ș ț ș
nordică, Mun ii Piatra Craiului, Mun ii Postăvaru, Piatra Mare spre Valea Timi ului i ț ț ș ș
Mun ii Gârbova. ț
De la Clăbucet-Plecare, prin pădure se ajunge u or la Cabana Gârbova, apoi la Vf. ș
Clăbucetul Taurului, ce domină Valea Prahovei i a Azugăi (Niculescu, 1984, pag. 221). ș
Tot de la Clăbucet-Plecare mai porne te traseul spre Cabana Susai; din poiana unde ș
se află aceasta din urmă, urmând culmea, se ajunge la Cabana Cioplea, apoi în Predeal.
● Predeal – Pasul Râ nov – Cabana Diham – Cabana Vânătorilor de Munte – Valea Leuca ș
Acesta este un trasu ce porne te din Pârâul Rece, cu o lungime de circa 13,5 km i ș ș
durata de 5-6 ore. Varianta a doua merge pe oseaua spre Râ nov, aflată la capătul ș ș
Predealului spre Azuga, înso ită de pârâul Râ noava. După întâlnirea acestuia cu pârâul ț ș
Brădet, odată cu intrarea în pădure, începe Pasul Râ nov. ș
oseaua duce spre Cabana Pârâul Rece, dar traseul spre cabana Diham este un drumȘ
pietruit, prin pădurea de molid, pe coasta de nord a muntelui Forban. i aici sunt două Ș
variante de trasee:
○ prima are 2,5 km, de-a lungul coastei, până la cabana Diham
46

○ varianta de 6 km, care urcă prin pădure până la cabana Steaua, trece pe sub vârful La
Cle te, apoi după 1,5 km ajunge la cabana Dihamș
La întoarcere, pe direc ia E-SE se află un mic monument al eroilor din primul ț
război mondial i Cabana Vânătorilor; se coboară panta abruptă de pe Valea Iadului; după ș
1 km, turistul intră în Valea Leuca, apoi pe Valea Râ noavei, înapoi spre Predeal. ș
● Timi u de Sus – Valea Calului – Cheile Râ noavei – cabana Cheia ș ș
Este un traseu moderat, cu durata de 3 ore; din Timi ul de Sus (direc ia spre ș ț
Bra ov), un drum forestier urcă pe Valea Calului prin pădurea de molid i fag; traseul seș ș
întretaie, într-o direc ie se poate ajunge la Cabana Postăvaru i Cristianu Mare; cealaltă ț ș
direc ie se îndreaptă spre Poiana Secuilor i Trei Brazi. După ce se traversează Spinarea ț ș
Calului, se coboară în Valea cu Noroi, după Valea Tocili a, se merge pe un drum forestier ț
spre Valea Cheii pe Cheile Râ novului până la Cheia. ș
Fig. 4.9. Cheile Râ noavei ș
(sursa: https://blog.hotelguru.ro/cheile-rasnoavei/ )
● Cabana Timi – Poiana Secuilor – Valea Tocili a – Cheile Râ novului ș ț ș
De la Cabana Timi , poteca merge prin pădure, pe versantul estic al culmii Babe ș ș
până la Cabana Poiana Secuilor; aici se pot întâlni specii rare de floră, multe din poieni
fiind declarate rezerva ii. Traseul continuă prin pădure, pe versantul stâng al Văii Tocili a ț ț
Mică spre Valea Cheii.
● Predeal – Cabana Trei Brazi – Cabana Poiana Secuilor – Spinarea Calului – Cabana
Cristianu Mare
Este un traseu dificil, realizabil doar în timpul verii, cu durata de aproximativ 5 ore.
47

De la Cabana Trei Brazi i Poiana Secuilor, traseul continuă prin pădure, pe culmile ș
Babe i Cărbunarea (sunt alcătuite din conglomerate i gresii). Urmează un urcu dificil ș ș ș ș
spre Spinarea Calului, apoi cea mai dificilă parte din traseu, culmea Postăvaru cu
grohoti uri mobile; de aici se pot admira Masivele Piatra Mare, Baiului, Predealului i ș ș
Bucegi. Spre nord, poteca ajunge la creasta izolată a Pietrei Craiului; spre dreapta, turi tii ș
ajung la Cabana Cristianul Mare (Bălteanu, Băcăi an, 1980, pag. 75). ț
● Predeal – Gâlma Mare – Pârâul Rece
Traseul este u or i are durata de aproximativ două ore, dus întors. Străbate o ș ș
pădure spre culmea Gâlma Mare, câteva poieni i văi largi spre Pârâul Rece. ș
● Cabana Pârâul Rece – Cabana Trei Brazi – Dealul cu Mesteacăn – Cheile Râ novului – ș
Cabana Cheia
De la Cabana Pârâul Rece se coboară versantul nordic i abrupt, apoi se continuă pe ș
culmea Morarului până la Cabana Trei Brazi. După 300 m pe drumul spre Poiana Secuilor,
traseul o ia spre stânga, prin pădurea de molid cu fag, apoi o în euare largă de sub Dealul ș
cu Mesteacăn i Cheile Râ novului (vale străjuită de pere i calcaro i verticale). Traseul ș ș ț ș
până la Cabana Cheia se face pe o osea forestieră, aflată în dreapta pârâului. ș
● Cabana Cioplea – Cabana Susai
Este un traseu potrivit oricărei perioade din an. Peisajele dezvăluie abrupturile
Bucegilor, ale Pietrei Craiului, Postăvarului, Pietrei Mari, cu durata de 3-4 ore. De la
Cabana Cioplea, drumul duce pe versantul nord-vestic al Culmii Susaiului i se întretaie cu ș
traseul ce porne te de la Clăbucet-Plecare spre Piatra Mare, prin eaua Pietricica până la ș Ș
Cabana Susai (Niculescu, 1988, pag. 82).
● Timi u de Sus – Cascada Tamina – Vârful Piatra Mare ș
De i poate fi parcurs în orice anotimp, în timpul iernii turi tii trebuie să fieș ș
experimenta i pentru a-l străbate. Traseul începe pe Valea Timi ului, pe lângă micul pârâu ț ș
al Pietrei Mici, spre cheile i cascada Tamina. Apele cascadei au tăiat abrupturi cu înăl imi ș ț
de peste 50 m; fiind o succesiune de cinci cascade, apa a scobit numerose marmite. Traseul
continuă pe versantul sud-estic al Piciorului Gâlbezei, prin pădure, apoi prin pă uni ș
subalpine până la Vf. Pietrei Mari; în lunile de vară, turi tii admiră poienile pline de flori ș
de smârdar (monument al naturii) (Niculescu, 1988, pag. 102).
● Cabana Dâmbu Morii – Cheile apte Scări – Cabana Piatra Mare Ș
Traseul este accesibil doar vara i durează 3-4 ore. De la Cabana Dâmbu Morii se ș
urmează drumul forestier spre sud-est, pe lângă Valea ipoaia spre canionul apte Scări, Ș Ș
apoi se îndreaptă spre Cabana Piatra Mare.
48

Alte trasee turistice sunt:
● Predeal Cioplea – Poiana Stânii Pietricica – Vf. Piatra Mare, accesibil tot timpul anului
● Dâmbu Morii – irul Stâncilor – Piatra Mică – Pe tera de Ghea ă, accesibil tot timpul Ș ș ț
anului
● Cabana Piatra Mare – Piatra Scrisă – Poiana Stânii Pietricica – Vf. lui Andrei – Cabana
Rentea, care leagă masivul Piatra Mare de Baiului
● Predeal – Valea Leuca – Valea Iadului – aua Baiului, Cabana Poiana, accesibil tot anul Ș
● Predeal – Cabana Vânătorilor – Muchia Filifoiu – Pârâul Rece – Crăcănel – La Glajerie –
apte Izvoare – Cabana Mălăe ti, traseu mediu, accesibil tot timpul anuluiȘ ș
Dacă au parcurs astfel de trasee, turi tii vor în elege mult mai bine i scopul ș ț ș
ecoturismul – modalitatea de a conserva natura i arealele fragile, pentru dezvoltarea ș
durabilă, actuală i pe termen lung. ș
Activitatea de ecoturism din Predeal oferă cele mai bune practici de turism, atât
pentru a veni în întâmpinarea nevoilor vizitatorilor, cât i pentru conservarea naturii i ș ș
dezvoltarea sa durabilă.
49

5. Analiza SWOT privind valorificarea poten ialului turistic pentru zona turistică ț
Predeal
Lan ul mun ilor Carpa i este caracterizat printr-o multitudine de peisaje, cu roci deț ț ț
natură vulcanică, carstică sau glaciară, care au permis dezvoltarea diverselor forme
spectaculoase ale geomorfositurilor, a cascadelor, pe terilor, cheilor i defileelor, lacurilor ș ș
i a apelor curgătoare de munte existente. În unele păr i muntoase, natura este încăș ț
nealterată, cu specii de floră i faună unice în Europa. Pe lângă domeniul schiabil utilizat ș
din toamnă până în primăvară, se pot organiza excursii i drume ii, o multitudine de ș ț
servicii de agrement (tenis, golf, înot, călăria, aqua-park-uri, tabere pentru copii), sau pur i ș
simplu odihnă i relaxarea. ș
Natura ne-a înzestrat cu clima i varietatea formelor de relief, dar este nevoie i de ș ș
o implicare puternică din partea institu iilor guvernamentale, a factorilor de decizie locală ț
i a antreprenorilor, pentru ca dezvoltarea unei zone turistice să se poată realiza cu succes.ș
Prin sus inerea unor strategii na ionale i a programelor cu fonduri structurale europene, ț ț ș
sus inerea comunită ii montane i educarea turi tilor în a proteja mediul, sectorul turisticț ț ș ș
montan are un mare poten ial de dezvoltare. ț
În zona Predeal, serviciile turistice au o pondere de mai mult de 90% în industria
locală; cu atât mai mult i având experien ă câ tigată în decenii întregi de activitate, ș ț ș
operatorii din turism au învă at să combine relaxarea i sporturile zăpezii, cu alte forme de ț ș
turism activ. Nici o vacan ă actuală nu mai este rezumată doar la activitatea de cazare i ț ș
alimenta ie; turi tii au posibilită i multiple de informare, sunt mult mai deschi i spre nou, ț ș ț ș
spre cunoa tere, spre încercarea unor experien e inedite. Un client care este mul umit de ș ț ț
produsele i serviciile turistice oferite, poate fi fidelizat, iar acesta, prin convingerea ș
anturajului său sau prin postările de pe re elele sociale, va face o bună publicitate gratuită ț
sta iunii Predeal.ț
Pe lângă Strategia de dezvoltare locală a Predealului 2015-2025, există i o ș
multitudine de programe i proiecte de dezvoltare incluse în Master Planul de Turism al ș
României 2007-2026. Acesta din urmă are ca i scop înlăturarea discrepan elor care există ș ț
între România i statele UE la nivelul dezvoltării socio-economice. Prin aceste programe i ș ș
resursele turistice de care beneficiază, România poate să devină o destina ie turistică foarte ț
importantă, la nivel intern i interna ional. ș ț
50

Comisia Europeană este cea care a stabilit strategia turistică la care ara noastră ț
trebuie să se alinieze, i anume: ș
→ cre terea competitivită ii dintre sectoarele turistice între statele UE ș ț
→ promovarea unui turism de calitate, durabil i responsabil ș
→ integrarea industriei turistice române ti în cea europeană ș
→ atragerea masivă a fondurilor europene pentru dezvoltarea zonelor turistice române ti. ș
Turismul nu este doar relief i resurse naturale, el se combină cu baza tehnico- ș
materială existentă, cu calitatea serviciilor oferite, cu calificarea personalului implicat,
profesionalismul i organizarea existentă. ș
Pentru a analiza mai complex poten ialul sta iunii Predeal i pentru a defini strategii ț ț ș
care să ducă la dezvoltarea sa, s-a realizat o analiză SWOT, adică cunoa terea punctelor ș
tari, a punctelor slabe, oportunită ile ce pot fi valorificate i amenin ările ce trebuie ț ș ț
contracarate.
Puncte tari
▪ peisajele naturale spectaculoase, ecosistemul, calitatea aerului i clima montană ș
temperată
▪ diversitatea resurselor naturale i antropice, care duc la posibilitatea practicării ș
multiplelor forme de turism montan
▪ existen a unor obiective turistice cunoscute i vizitate: Canionul apte Scări, Pe tera de ț ș Ș ș
Ghea ă, Cascada Tamina ț
▪ numărul mare al pârtiilor de schi, cu diferite grade de dificultate; dotarea cu transport pe
cablu modern; existen a tunurilor artificiale de zăpadă i a instala iilor de nocturnă ț ș ț
▪ pozi ionarea pârtiilor în afara principalelor vânturi, în pante împădurite ț
▪ durata medie ridicată a stratului de zăpadă (118 zile)
▪ posibilitatea practicării sporturilor extreme
▪ pozi ia sta iunii Predeal, accesibilă tuturor turi tilor din ară (situarea în centrul ării) i ț ț ș ț ț ș
distan ele mici fa ă de Bucure ti i alte ora e mari ț ț ș ș ș
▪ investi iile masive în baza tehnico-materială existentă ț
▪ desemnarea Predealului ca i sta iune de interes na ional, iar a localită ilor Pârârul Rece i ș ț ț ț ș
Timi ul de Sus, sta iuni de interes local ș ț
▪ numărul ridicat i diversitatea stracturilor de cazare i alimenta ie publică ș ș ț
▪ condi iile de securitate na ională sunt mari în România ț ț
▪ re eaua de internet are o acoperire mare, iar viteza este foarte bunăț
51

▪ sunt înfiin ate puncte de informare turistică ț
▪ Predealul este bine promovat online, la târgurile i expozi iile de profil, în ară i ș ț ț ș
străinătate
▪ există interes pentru învă ământul cu aplicabilitate în turism ț
▪ există ONG-uri i asocia ii turistice i ecologice, care promovează turismul montan i ș ț ș ș
grija pentru ecosistem
▪ posibilitatea accesului turi tilor atât rutier: DN1, DN 73A, cât i feroviar, pe cele două ș ș
linii ferate electrificate – magistrala 300
▪ includerea Predealului în zona metropolitană Bra ov i finan ările ob inute din fonduri ș ș ț ț
nerambursabile
▪ includerea unor păr i din Predeal în situri de importan ă comunitară (Situl Bucegi, Situl ț ț
Piatra Mare, Situl Postăvaru) i apropierea de parcurile Bucegi i Piatra Craiului. ș ș
▪ nivelul redus de poluare i calitatea ridicată a aerului ș
▪ stabilirea de parteneriate i derularea proiectelor cu sta iuni învecinate ș ț
▪ participarea operatorilor turistici din Predeal în derularea programelor cu vouchere de
vacan ă în anii 2018-2019 ț
Puncte slabe
○ datorită schimbărilor climatice ce au loc, seceta i lipsa ninsorilor afectează activitatea i ș ș
sporturile de iarnă
○ ponderea destul de redusă a turi tilor străini în Predeal ș
○ slaba dezvoltare a altor forme de turism, în afara sporturilor de iarnă i a drume iilor ș ț
○ promovarea slabă a evenimentelor desfă urate în sta iune ș ț
○ atractivitatea redusă a mănăstirii i a monumentelor istorice i culturale ș ș
○ durata medie de edere a turi tilor în sta iune este redusă ș ș ț
○ concentrarea activită ii turistice în Predeal, mai pu in în Pârâul Rece sau Timi ul de Jos ț ț ș
sau de Sus
○ numărul relativ scăzut de unită i de cazare care oferă pachete all-inclusive ț
○ nivelul serviciilor oferite i costurile percepute de tur ti îi fac pe ace tia să aleagă ș ș ș
destina ii externe, care oferă servicii superioare calitativ ț
○ turi tii nu au dezvoltat o percep ie corectă asupra turismului durabil i al celui ecologic ș ț ș
○ lipsa implementărilor integrate a strategiilor la nivel local sau regional
○ lipsa autostrăzilor
○ deteriorarea cabanelor i a refugiilor montane ș
52

○ ambuteiajele formate pe DN1 la sfâr itul vacan elor sau la sfîr ituri de săptămână ș ț ș
○ numărul insuficient al locurilor de parcare din sta iune ț
○ lipsa unui aeroport în apropierea Predealului
○ lipsa mai multor zone de agrement amenajate
○ atacuri tot mai dese ale animalelor sălbatice în unele zone din ora ș
○ zonele periferice din Predeal i Timi ul de Sus prezintă încă probleme legate de ș ș
alimentarea cu apă potabilă, canalizare, iluminat public
○ lipsa de locuri cu caracter balnear
○ despăduriri necontrolate, ceea ce duce i la apari ia alunecărilor de teren ș ț
○ poluare atmosferică i fonică ridicată în apropiere de DN1 ș
Oportunită i ț
▪ elaborarea programelor de dezvoltare a turismului la nivel local i regional ș
▪ modernizarea căilor de acces spre traseele montane, recondi ionarea marcajelor ț
▪ dezvoltarea turismului de afaceri, al reuniunilor i congreselor ș
▪ ridicarea calită ii serviciilor prestate de for a de muncă din turism ț ț
▪ dezvoltarea unor produse turistice noi la nivel interna ional ț
▪ stabilirea parteneriatelor i a proiectelor comune cu sta iunile de pe Valea Prahovei i ș ț ș
Poiana Bra ov ș
▪ participarea i promovarea la târguri i expozi ii de profil interne i interna ionale, ș ș ț ș ț
promovare puternică pe platformele online
▪ organizarea competi iilor sportive de iarnă ț
▪ posibilitatea de a implementa i a accesa programe cu fonduri europene ș
▪ calitatea de membru al diverselelor asocia ii ț
▪ participarea la programul guvernamental de dezvoltare a turismului montan „Schi în
România”
▪ investi ii în domeniul schiabil ț
▪ posibilitatea facilită ii accesului turi tilor prin deschiderea Aeroportului Interna ional de ț ș ț
la Ghimbav i prin construc ia autostrăzii Transilvania ș ț
▪ dezvoltarea zonei turistice „Pasul schiorilor” Azuga-Predeal
▪ a crescut interesul turi tilor pentru formele de turism activ: drume ii, biciclete, alpinism, ș ț
speologie, plimbări în natură
▪ cre terea numărului zilelor libere, a veniturilor popula iei, a ofertelor turistice i a ș ț ș
acordării tichetelor de vacan ă ț
53

▪ amenajarea pistelor pentru biciclete
Amenin ări ț
○ schimbările climaterice i lipsa zăpezilor duc la scăderea numărului de turi ti ș ș
○ concuren a sta iunilor de pe Valea Prahovei, a altor sta iuni din ară i străinătate ț ț ț ț ș
○ capacitatea insuficientă de absorb ie a fondurilor europene ț
○ infla ia, cre terea nivelului pre urilor i a dobânzilor bancare ț ș ț ș
○ defri area pădurilor ș
○ amânarea construc iei autostrăzilor ț
○ degradarea cadrului natural (floră i faună) ș
○ migrarea for ei de muncă în străinătate ț
54

Concluzii
Pe termen mediu i lung, dintre toate sectoarele economiei, turismul este cel care ș
beneficiază de anse reale de dezvoltare i resurse inepuizabile; el duce la dezvoltarea unei ș ș
regiuni, atrage mari încasări la bugetele locale, ale celui de stat i poate echilibra balan a de ș ț
plă i, toate făcute pe baza unor programe responsabile i durabile a mediului.ț ș
Pentru valorificarea unei localită i i al poten ialului său turistic este necesară, în ț ș ț
primul rând, o amenajare turistică care să ină cont de protejarea elementelor cadrului ț
natural, i o integrare corespunzătoare în specificul zonei. ș
Pentru că, în prezent, în Valea Prahovei se concentrează un număr mare de turi ti, ș
atât români, cât i străini, amenajările din turism tind să depă ească capacitatea pe care ș ș
natura o poate suporta; pentru a pune în valoare întregul poten ial turistic al zonei, trebuie ț
realizate inova ii care să ducă la o exploatare durabilă, punând în acela i timp în valoare ț ș
sta iunea Predeal.ț
Din punct de vedere ecologic, peisajele i pădurile din zona montană sunt fragile, ș
prin prisma ac iunii umane i a factorilor climatici de eroziune. Peste tot în lume, mun ii i ț ș ț ș
peisajele lor ar trebui considerate comori na ionale i tratate ca atare, prin conservare i ț ș ș
protejarea lor.
Valea Prahovei este o zonă foarte complexă din perspectiva formelor sale de relief,
cu priveli ti maiestoase i cu adevărat frumoase, care taie respira ia turistului, chiar i a ș ș ț ș
celui aflat doar în trecere. Pozi ia sa i prestigiul de care se bucură sta iunile sale le conferă ț ș ț
condi ii optime pentru dezvoltarea activită ii turistic prin oferta de produse i servicii. De ț ț ș
altfel, în România, întregul turism montan, prin marea sa varietate peisagistică, are un mare
poten ial care poate fi exploatat. Turismul poate deveni un sector economic foarte rentabil; ț
bine organizat i utilizat va aduce venituri mari i genera iilor care vor veni. ș ș ț
Pentru dezvoltarea viitoare i cre terea renumelui Predealului, trebuiesc în ș ș
continuare modernizate spa iile de cazare, a celor de alimenta ie publică, a infrastructurii ț ț
aferente sporturilor de iarnă, diversificarea ofertei de alte sporturi i moduri de recreere, ș
dezvoltarea circuitelor turistice i a excursiilor de o zi, promovarea imaginii sta iunii; ș ț
cre terea calită ii serviciilor oferite i a profesionalismului personalului din turism, maiș ț ș
ales pentru că turismul este domeniul prioritar de activitate al locuitorilor zonei Predeal.
55

Cei implica i în turism vor căuta strategii de management care să corespundă ț
cerin elor reale ale pie ei, să fie flexibile la nevoile clien ilor, mul i dintre cei care practică ț ț ț ț
sporturile de iarnă au ales i sejururi în sta iuni din afara ării, acolo unde pârtiile sunt mult ș ț ț
mai numeroase, ski-pass-urile sunt foarte avantajoase, în general serviciile turistice sunt
foarte ridicate calitativ.
De i sporturile de iarnă se află în continuare în preferin ele turi tilor, drume iile,ș ț ș ț
alpinismul, speologia, ciclismul i alte forme de turism activ au cunoscut o dezvoltare ș
continuă, i au făcut ca să se prelungească sezonalitatea sta iunii. Se pot practica i sporturi ș ț ș
extreme, dar prin construc ia centrelor spa, turi tii pot alege între bazine de înot, terenuri ț ș
de tenis sau baschet, tratamente de înfrumuse are. ț
În continuare, turi tii trebuie încuraja i să încerce i alte forme de petrecere a ș ț ș
timpului liber: activită i de aventură (schi de tură, excursii cu bicicletele, rafting), excursii ț
cu ghizi montani, excursii pentru observarea naturii în habitatul său natural, excursii la
stâne cu degustări ale produselor.
În lume, România este cunoscută i datorită mitului contelui Dracula; mul i dintre ș ț
turi ti cunosc i faptul că platoul Bucegilor este înconjurat de legende. Este socotit un locș ș
al energiilor i vibra iilor, o poartă de intrare în lumea spiritelor, încă de pe vremea ș ț
strămo ilor daci. În masivul Bucegi se află o multitudine de loca ii considerate pline de ș ț
energii i terapeutice, lucru care poate fi folosit în promovarea zonei. ș
Pentru activitatea turistică din Predeal este importantă dezvoltarea continuă a
platformelor de informare turistică, cele din sta iune, dar i a platformelor online, care să ț ș
ducă informa iile în toate col urile lumii i să favorizeze interac iunea între turi ti i ț ț ș ț ș ș
operatorii din turism. Aplica iile smart, împreună cu serviciile de urgen ă (tip Salvamont) ț ț
oferite, cresc încrederea turi tilor în zona Predeal; orice site turistic al zonei poate face ș
trimiteri la link-uri cu alte informa ii specifice. ț
În continuare, unită ile de turism din Predeal trebuie să- i diversifice ofertele lor ț ș
pentru diferitele grupe de vârstă, pentru diferite grupe de venituri, pentru turi tii sportivi ș
sau cei care caută relaxarea, odihna i aerul curat. Întotdeauna, calitatea ridicată a ș
produselor i serviciilor turistice în raport cu un nivel corect al pre urilor va fi o re etă a ș ț ț
succesului i va aduce i fideliza clien ii sta iunii Predeal. ș ș ț ț
56

Bibliografie
-Bălteanu D., Băcăi an N. ț, 1980 – Mun ii Postăvaru. Ghid turisticț , Ed. Sport-
Turism, Bucure ti ș
-Bran F., Simon T., Nistoreanu P. , 2000 – Ecoturism, Ed. Economică, Bucure ti ș
-Cocean P., 2002 – Geografie Regională , Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca
-Cosmescu I., 1999 – Turismul, fenomen complex contemporan , Ed. Economică,
Bucure ti ș
-Glăvan V., 2000 – Turismul în România , Ed. Economică, Bucure ti ș
-Istrate I., Bran F., Ro u A.G. ș, 1996 – Economia turismului i mediul ș
înconjurător, Ec. Economică, Bucure ti ș
-Minciu R., 2004 – Economia turismului , Ed. Uranus, Bucure ti ș
-Munteanu L., Stoicescu C., Grigore L. , 1986 – Ghidul sta iunilor ț
balneoclimatetice din România , Ed. Sport-Turism, Bucure ti ș
-Neac u N. ș, 2000 – Turismul i dezvoltarea durabilă ș , Ed. Expert, Bucure ti ș
-Niculescu Gh., 1984 – Valea Prahovei, Ed. Sport-Turism, Bucure ti ș
-Niculescu R.M., 1988 – Predeal, Ed. Sport-Turism, Bucure ti ș
-tefănescu C.Ș, 1967 – Sta iuni balneare i climaterice din România. Ghidț ș , Ed.
Meridiane, Bucure ti ș
-igu G.Ț, 2001 – Turism montan, Ed. Walforth, Bucure ti ș
-*** Strategia de dezvoltare locală a ora ului Predeal (2015-2025) ș , Primăria
Predeal
-L. 54/2012 privind desfă urarea activită ii de picnic, Monitorul Oficial nr. ș ț
201/27.03.2012
-http://alpinet.org
-https://blog.hotelguru.ro
-www.bra ov.insse.ro Direc ia Regională de Statistică Bra ov ș ț ș
-http://brasovtourism.app
-www.bzb.ro
-www.cabanatreibrazi.com
-www.hotelpiemonte.ro
-www.informatii-romania.ro
-http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002.htm , Varga A, Statisitici etnice i ș
religioase din Transilvania (1850-2002)
-http://locurifaine.ro/obiective-turistice-in-predeal-locuri-faine-de-vizitat
-http://www.predeal.org/Website sta iunea de schi Predealț
-www.predeal.ro
-http://primăria-predeal.ro/images/documente/strategia-finală.pdf
-http://www.primăria-
predeal.ro/Strategia_de_dezvoltare_a_ora ului_Predeal_2009_2020_pdf ș
-www.primăria-predeal.ro
-www.romania-travel-guide.com
-www.romaniaturistica.ro
57

-http://www.recensamantromania.ro/, Recensământul popula iei României 2012 ț
-http://ro.wikipedia.org/wiki/Predeal
-http://ro.pinterest.com
-http://statistici.insse.ro/shop/, Institutul Na ional de Statistică, Baza de date Tempo ț
online
-https://turismistoric.ro
-http://verticalriding.ro
-http://vrosulescu.blogspot.com
58