Turism Cultural In Sighisoara

INTRODUCERE

“ … la Sighișoara îți amintești îndatǎ de Nűrnberg sau Ulm sau de acele mici orașe, ciudat împodobite, închise între ziduri, cum se mai gǎsesc încǎ pe malurile Rinului. Totul este fortificat și dispus pentru apǎrare. Fiecare casǎ este o micǎ cetate. Domnește aici o liniște plǎcutǎ, îndemnând la odihnǎ… Demult nu mai vǎzusem un ținut așa de plǎcut, de un caracter atât de specific, un oraș ridicat dincolo de acele porți mari, de turnuri și portițe, ca multe clǎdiri medievale” scria Charles Boner în lucrarea “Transilvania, its products and its people” (1863/1864).

În Valea Târnavei Mari, aproximativ la centrul podișului, pǎdurile se retrag, dorind parcǎ sǎ ofere ochiului una din cele mai pitorești imagini ale Transilvaniei – Cetatea Sighișoara.

Sighișoara are șarmul orașului medieval care încununeazǎ tot ceea ce satele sǎ sǎsești reprezintǎ pentru Transilvania, din punctul de vedere al conservǎrii modului de viațǎ din ultimele câteva sute de ani.

Municipiul Sighișoara se situeaza in sudul extrem al județului Mureș, în subunitatea Depresiunii Colinare a Transilvaniei, Podișul Târnavelor și se întinde pe ambele maluri ale Târnavei Mari, fiind situat la o distanta de 123 km de izvoarele râului.Coordonatele geografice ale municipiului sunt : latitudine nordicǎ. 2446'40" și longitudine esticǎ 4612'38" .

Din punct de vedere al reliefului, vorbim despre un relief colinar dominat de livezi și culturi de câmp, de podgorii și desigur trebuie menționate și asezariile străvechi care se etajează pe cei 2 versanți ai râului Târnava Mare. Ca mărime este al 2-lea din județul Mureș, titulatură de municipiu dobândind-o la data de 16 februarie a anului 1968 iar din subordinea administrativă făcând parte următoarele șase localități componente : Satul Hetiur, Venchi, Angofa, Aurel Vlaicu, Cătunul Viilor, Rora, Soromiclea.

Sighișoara are o poziție geografică avantajoasă, fiind situată în partea centrală a țării, are acces la importante artere feroviare ( magistrală București-Teiuș ) , rutiere ( drumul european E60 ) . Datorită acestei poziții, Sighișoara este situată la distante relativ mici față de principalele puncte importante ale Transivlaniei ( Târgu Mureș 54 km , Cluj-Napoca 156 km, Sibiu 90 km, Brașov 120 km iar până la capitală București 297 km )

În raport topografic, municipiul este așezat într-un punct al Văii Tarnavei Mari, care prezintă o îngustare, această îngustare îi conferă aspectul sau de defileu tăiat într-un sistem de terase,modelate în substraturi relativ dure de așa numitele gresii e tip poțiene. Poziția orașului în culoarul râului Târnava Mare este o poziție cheie, având un rol foarte important în evoluția așezării de-alungul timpului. Încoronat cu cetatea medievală, Dealul Cetății ( situat la o alititudine de 425 m ) , este punctul din care municipiul coboară. În vecinătăți găsim Dealul Stejăriș în N ( 425 m ) și Hulă Danesului, la sud este situată Dealul Brădet ( 524 m ) . Numeori vizitatori și-au exprimat interesul și chiar entuziasmul față de cadrul natural admirabil, care a luat naștere din simbioaza om-natură.

În zonă municipiului au fost descoperite o importantă amprenta arhologica a unei așezări din epocă bronzului, iar pe Dealul Turcului o fortificație dacica. O fortificație română se gasesa pe Platoul Podmoale, o necropolă la Pârâul Hotarului, aici fiind găsite cele mai vechi inscripții cu text în limbă latină.

Din punct de vedere a fizionomiei urbanistice, Sighișoara dispune de o individualitate bine conturată, un caracter de unicitate, la nivel național. Argumentele pentru această unicitate le regăsim în 2 trăsături reprezentative :

– Juxtapunerea pe orizontală : vorbim de un oraș mic, iar generatiie de construcții apărute, începând de la edificiile medievale, respectiv cele apărute pe Dealul Cetății ( ziduri, turnuri, biserici în stil gotic, case policrome, străzi înguste ) , mergând până la ultimele blocuri noi apărute, juxtapunerea lor este favorizată de terenul accidentat iar particularitatiile fiecărei zone istorico-teritorialea își păstrează nuanța timpului din care provine, nesuferind modificări semnificative, care apăr de obicei în suprapunerile teritoriale alea cladiriilor noi ce apăr.

– Prin valorificarea topografiei accidentate s-a reușit accentuarea deosebită pe verticală, în special a unor ansambluri arhitectonice, iar peisajele urbaniste rezultate sunt de o spectaculozitate rară, cu precădere zonă Cetății.

TURISMUL CULTURAL – ASPECTE TEORETICE ȘI METODOLOGICE

DELIMITĂRI CONCEPTUALE

Cultura – definire, concept, rol, importanță și funcție turistică

Conceptul de ”cultură” și diversele sale accepțiuni:

Termenul propriu-zis de cultură, provine din latinescul „colere” care se traduce prin „a cultiva”/ „a onora” , referindu-se în general la activitatea umană. Cultură este defapt, o moștenire, care se transmite prin diferite căi : scris, cuvinte, gesturi .

UNESCO definește cultura : "o serie de caracteristici distincte a unei societăți sau grupă socială în termeni spirituali, materiali, intelectuali sau emoționali".

În dicționarul explicativ al limbii române, găsim următoarea definiție :

„CULTÚRĂ, culturi, s. f. 1. Totalitatea valorilor materiale și spirituale create de omenire și a instituțiilor necesare pentru comunicarea acestor valori. ♦ Faptul de a poseda cunoștințe variate în diverse domenii; totalitatea acestor cunoștințe; nivel (ridicat) de dezvoltare intelectuală la care ajunge cineva.”

O altă accepțiune a culturii este cea de la sfârșitul secolului al XIX-lea atunci : „antropologii au propus o definiție mai amplă a culturii, definiție care să poată fi aplicată mai multor tipuri de societăți. Ei au definit cultura drept natura umană și au observat că aceasta își are rădăcinile în capacitatea universal umană de a clasifica experiențele, de a le codifica și de a comunica simbolic. În consecință, societățile izolate dezvoltă culturi propri, originale, dar componente ale diferitelor culturi locale se pot răspândi cu ușurință de la o comunitate la alta.” (http://ro.wikipedia.org/wiki/Cultur%C4%83#Defini.C8.9Bii_istorice accesat mai 2015)

Așadar, prin cultură înțelegem un tot unitar al valorilor materiale și spirituale pe care o așezare, o țara, un areal și-l creează și îl păstrează de-alungul vremii, putând fi traduse prin tradiții și obiceiuri. Cultură se transmite de la o generație la altă, și se păstrează în funcție de „atasamentul” pe care îl au reprezentanții lor față de ea, și de propriile lor valori.

Desigur, în limbă română prin cultură se mai înțelege și o cultură de plante, sens adesea folosit în zonele rurale, atunci când ne referi la o cultură de cartofi etc. Un alt sens, al culturii este căpătat atunci când îl folosim cu sensul de om cult, ceea ce se traduce prin nivel ridicat de dezvoltare intelectuală, pe care o persona îl atinge.

Termenul, mai exact sensul termenului cultură de care suntem interesați este sensul din dex. prezentat mai sus, „Totalitatea valorilor materiale și spirituale create de omenire[..]”, în viziunea turismului, și a potențialului turistic.

Cultura și fenomenul globalizării

În dicționare, globalizarea este definită : „Acțiunea de a globaliza; fenomen de transformare a lumii într-o unitate, care se manifestă la scara întregului glob, prin mijloace specifice.” Dinu Marin – Profesor universitar doctor definește globalizarea astfel : „Globalizarea este nouă ordine economică și politică a lumii, că sistem multidimensional și corelativ în care coerentă este data de guvernantă globală.” Această fiind definiția convenționalista, din cele 8 definiții pe care dânsul le-a dat globalizării, din punctul meu de vedere această fiind una din cele mai relevante.

În opinia mea, nu putem găsi o definiție clară a globalizării, universal acceptată, este un termen care desii pare că ne spune multe, totuși ne spune foarte puțin, deoarece acest fenomen al globalizării poate să cuprindă domeni vaste, iar pentru fiecare domeniu în parte putem vorbi despre o globalizare individualizata. Ea poate să cuprindă domeniul economic, social, cultural, poate să reprezinte o strategie sau un fenomen, chiar și o ideologie.

La fel că restul domenilor, cultură este și ea „atinsa” de acest fenomen al globalizării, având un împac decisiv asupra ei. În mod special și natural, o anumită cultură dominantă are tendința de a se impune în față celorlalte culturi, rezultatul find uniformizarea culturală. Important în acest proces, și în gradul de intensitate cu care el are loc este foarte important forță economică a statelor mai mult decât valoarea culturilor.

Turismul, este dacă putem spunem, domeniul emblemă cu care se poate exemplifica cel mai bine acest fenomen al globalizării, deoarece înglobează relativ toate trăsăturile acesteia. În turism globalizarea poate fi caracterizată prin trăsături esențiale : extinderea relațiilor sociale, regionalizarea, intensificarea, întrepătrunderea. În domeniul turismului, influența majoră o are globalizarea infrastructurii.

Funcția culturală a orașelor

Funcția orașelor în principal este data de „rolul” pe care acesta l-au avut încă din vechi timpuri, acolo unde această s-a păstrat. Orașele au avut diferite funcții de-alungul vremii, și încă au, cum ar fi : orașe cu funcție : culturală, industrială, de servicii, religioasă, agroindustriala, administrativ-politică iar în cazul orașelor mai mari întâlnim funcția complexă, această din urmă însemnând că reunește mai multe funcții la un loc.

Funcția culturală, la fel că și restulor funcțiilor prezentate mai sus, prezintă subdiviziuni, astfel avem orașele muzeu, orașele universitare, orașe ale festivalurilor și concerte.

Turismul

Definirea conceptului

Turismul, că și activitate a început din vechi timpuri și se manifestă prin utilizarea timpului liber într-un mod plăcut, de recreere și realxare. În ziele noastre, dezvoltarea acestuia este din ce în ce mai accentuată, iar premisele dezvoltării lui sunt estimate să cunoască creșteri din ce în ce mai semnificative.

„Turismul, că fenomen „..include totalitatea motivațiilor și a activităților cu caracter rereativ și recuperator desfășurate într-un teritoriu dat, într-un moment determinat.” (Cocean,Dezsi 2009 , p. 11) Activitatea de turism, se bazează pe 3 etintati: resurse atractive, flux de persoane și infrastructura. Fără acestea 3, această activitate nu poate există.

Tipuri și forme de turism

Tipul, definește condițiile fundamentale ale unui anumit fenomen studiat. În turism, tipurile princiaple acceptate la nivel global sunt : turismul de recreere, turismul curativ, turismul cultural, turismul complex.

Este foarte important a nu se confundă tipul de turism, cu froma de turism pe care o activitate turistică o are.

Dacă tipul se referă la activitatea desfășurată în șine, prin forme de turism înțelegem criterii care detaliază activitatea, ducând la individualizarea desfășurării fenomenului turistic. Așadar prin forme de turism înțelegem : distanță, durată, mijloace de transport utilizate etc.

Formele de turism, se pot modifica în funcție de tipul de turism, astfel practicarea formelor sunt strâns legate de tipurile de turism, diversificarea și modelarea lor aplicându-se în funcție de tipul de turism, concluzionând „[..] îmbinarea tipurilor de turism atrage simultan fie îmbunătățirea formelor, fie apariția unor forme noi.” ( Cocean,Dezsi 2009 p. 224 )

Asadar, un Sighisoara, vorbim in exclusivitate de turism cultural, din pacate, deoarece de aportul acesta mare de turisti se putea profita si in dezvoltarea unor alte tipuri de turism, spre exemplu cel de afaceri ( adauga )

Turismul cultural

Rolul și locul turismului cultural în cadrul fenomenului turistic

Turismul cultural, are că activitate principală cunoașterea, iar activitatea din cadrul acestui tip de turism se poate numi genric, vizitarea cu scopul de a cunoaște, de a află adevăruri și noi fenomene ale unor zone încărcate cu resurse atractive de acest gen. Că o activitate secundară pote fi trecută în revistă activitatea de recreere, însă acesasta activitate nu este total valabilă, deoarece anumite obiective nu aduc după șine relaxare, din contra poate să disturbe liniștea „spirituala”, și pot avea repercursiuni negative, aici putând menționa lagărul de concentrare de la Ausckwitz .

Rolul propriu-zis al acestei ramuri a turismului, este acela de da posibilitatea de practicare a turismului educațional, de a reda anumite evenimente istorice, făcând înțelegerea lor mult mai ușoară, având o durată relativ scruta între 3-7 zile, chiar și mai puțin, costurile nefiind ridicate. Acest tip de turism vizează în special obiectivele antropice, acesta find unul din rolurile sale esențiale, valorificarea obiectivelor de natură antropica.

Elemente de atractivitate (atribute) ale spațiului urban

Spațiu urban, are în principal elemnte de atrativitate vechi, vestigii, păstrate de alungul vremii, acestea find elemnte antropice, de o foarte mare importantă, în funcție de perioadă în care au fost create și desigur importantă în timp și spațiu, a evenimentelor care s-au petrecut în respectivele așezări de-alungul timpului.

Cu siguranță că, obiectivele turistice antropice existențe în orașele importante, păstrate din vremea romaniilor, respectiv I.Hr. , au o însemnătate inmensa în numărul de turiști pe care îi atrag, așadar atractivitatea acestor este data cum spuneam foarte mult de perioadă în care acestea au fost concepute, dar cu o pondere importantă se află și rolul pe care aceste edificii le-au avut în respectivă perioadă.

EVOLUȚIA CERCETĂRILOR ÎN DOMENIUL GEOGRAFIEI TURISMULUI CULTURAL

Studiile la nivelul Europei au început în anul 1996 prin apariția unui ansamblu de lucrări de specialitate având etichetă lui Greg Richards (1996, ed.), Cultural Tourism în Europe, CABI, Wallingford, aici mai putem menționa ”Cultural Tourism în France” a€“ Michel Bauer, ”Cultural Tourism în Germany” – Pețer Roth and Alfred Langemeyer, și altele. Așadar remarcăm un interes ridicat pentru acest tip de turism.

În geografia turismului, autohton se remarcă numeroase personaltiati, care și-au adus sprijinul și au oferit o viziune proprie despre acesata, prin numeroasele lor lucrări, care astăzi stau că bază materială studențiilor din UBB Geografie, și nu numai, iar dintre aceștia îi menționam pe : P. Cocean, N. Cianga, S. Dezsi, A. Pușcaș, L. Nicoara, și alții.

PRINCIPII UTILE, METODE ȘI MIJLOACE DE CERCETARE

În această cercetare și analiză a localității Sighișoara, principiul de bază în cercetare este faptul că municipiul reprezintă localitatea mea de reședința și tot odată locul nașterii. Așadar, deplasarea în teren, observarea afluxului turistic, a evenimentelor culturale și nu numai se poate face cu ușurință, accesul la informații este facil iar documentația necesară este la îndemână.

Desigur, în lucrare voi folosi literatură de specialitate, manualele facultății de geografie, a cadrelor didactice din cadrul universității UBB . În această cercetare voi încerca să evidențiez trăsăturile pozitive ale turismului cultural deja existent în Sighișoara, dar în aceași măsură să condamn anumite activități sau evenimente care a privat municipiul în tot acest timp de o dezvoltare normal în domeniul turistic și nu numai.

Unicitatea Cetății de la Sighișoara, da posiblitatea de a realiză și a observă în bună măsură afluxul de turiști pe care un astfel de obiectiv îl aduce, pentru acest fapt. Cu siguranță că, vorbim de un municipiu emblemă nu doar al Transilvaniei, cu siguranță unul din punctele cheie ale turismului din România, iar acest fapt crește responsabilitatea informațiilor pe care le voi prezența.

MUNICIPIUL SIGHIOAȘRA – PREMISE NATURALE ȘI SOCIAL− ISTORICE FAVORABILE ȘI RESTRICTIVE PENTRU APARIȚIA, EVOLUȚIA ȘI INDIVIDUALIZAREA LA SCARA SPAȚIULUI TRANSILVAN

O descriere foarte interesantă și încărcat de sens, care reflectă atât istoria boagata a acestei așezări, cât și prezentul în care noi trăim este prezenta pe o pagină de internet dedicată orașului : „Sighisoara, o fărâmă de lume care a învățat să păcălească trecerea vremii, o parte de Românie care ne vorbește astăzi despre frumusețea, gloria și demnitatea istoriei noastre și a Europei.” ( http://sighisoara-traditiesilegenda.ro/istoric.php accesat Iulie 2015 )

Orașul poartă amprenta populațiilor care au dominat de-alungul vremii spațiul transilvan, și acest amestec de culturi a condus la apariția „mozaiucului” cultural, ceea ce se traduce prin influențele aduse de către aceștia în formarea unei culturi locale, păstrându-și identitatea propriei culturi. Vorbim de amestec între : sași, maghiar, secui, armeni și evrei, toți aceștia contribuind decisiv la ceea ce este astăzi Depresiunea Transilvaniei.

Prima ateststare documentară a orașului datează din 1280, sub denumirea de „Castrum Sex”, practic punctul de plecare al orașului.

Din punct de vedere al cadrului natural, s-a ales „Deaul Cetatii” pentru construirea așezării deoarece era un punct strategic în Podisul Tarnavelor, locuitorii beneficind de răul Târnava Mare, cadrul natural iată a fost propice dezvoltării așezării.

Sighișoara, a reușit prin caracterul sau de unicitate pe care îl are, find singură cetate medievală locuită din Europa, a reușit să se remarce în special în spațiul transilvan, însă la fel de mult așezarea se remarcă la nivelul întregii țări, având supranumele de „Perla Transilvaniei”, o denumire corectă, din punct de vedere al valorii culturale, și al încărcăturii spirituale pe care această așezare o deține, doar că, din păcate denumirea această începe să-și piardă din răsunet, datorită unor factori, greu de înțeles și de explicat.

Pe hartă turismului cultrual din Transilvania și din țara noastră, Sighișoara este cu siguranță una din entitatiile reprezentative, oferind turistului oportunitatea de a vizită o așezare încărcată de istorie, tradiție și obiceiuri locale, împreună cu restul așezărilor din împrejurimi, oferă acestei zone un potențial turistic antropic în general, ridicat.

Încărcătură istorică a așezării, după cele 2 războaie mondiale, păstrându-se oferă astăzi edificii importante pentru turismul cultural. Perioadele de dominație care au atins Transilvania și implicit și Sighișoara, nu au afectat semnficiativ așezarea din punct de vedere al clădirilor și al patrimoniului deja existent, însă și-au pus amprenta asupra culturii și a provenienței cetățeniilor orașului, a origini acestora mai exact.

Astăzi, Sighișoara reprezintă încă un pol de interes important al spațiului transivlan, și datorită apartenenței sale la patrimoniul UNESCO începând cu anul 1999, eveniment care a marcat foarte mult evoluția turismului în municipiu. Din păcate apartenență la UNESCO este în pericol, iar o excludere a orașului din el, se estimează a fi reversul acțiunii din 1999, ceea ce ar însemna o scădere drastică a numărului de turiști, sper să nu fie așa.

POTENȚIALUL TURISTIC CULTURAL AL MUN. SIGHIȘOARA

ORAȘELE ÎN TIMP ȘI SPAȚIU

Raportarea orașelor la timp

Vechimea, ca atribut al atractivității turistice

În turismul cultural, și în cazul de față municipiul Sighișoara, este foarte importantă vechimea. Făcând o compartie neacademica, obiectivele turistice aprtinatoare turismului cultural sunt precum vinul, cu câte este mai vechi este mai bun, și mai valoros, acest lucru este total valabil și în cazul obiectivelor aparținătoare turismului cultural.

Turistul, în dorință de cunoaștere este captivat în special de acele obiective care, au însemnătate în istorie, practic au o cultură și un trecut cunscut sau chiar răsunător. Așadar, vechimea este un factor important în determinarea atractivității uni obiectiv, însă nu este întotdeauna esențială, ceea ce vreau să subliniez este faptul că un edifciu mai recent apărut, poate avea un grad de atractivitate mai ridicat decât unul mai îndepărtat că timp, importante find și alte criterii care determină atractivitatea acestora. ( mărime, importantă în istorie, perioadă descoperiri, gradul de conservare etc. )

Perenitatea orașelor și secvențialitatea percepției turistice

Perenitatea, sau păstrarea relativ intactă în timp a orașelor, este un factor important în creare unui cadru propice pentru a dezvoltă activități turistice. Ce înțelegem prin asta? O așezare, inarcata cu edificii vechi cu o importantă istorică, trebuie conservate și să nu sufere modificări semnificative odată cu modernizarea orașului, sau a așezării, urmele civilizației nu trebuiesc puse pe aceste locuri, ele trebuie păstrate iar caracterul acesta unic, le conferă potențialul turistic.

Percepția turistică este data de natură obiectivelor vizitate, iar secvențialitatea este data de motivul pentru care turistul vizitează un obiectiv, fie că e religios, fie că e etnografic sau de orice tip.

Raportarea orașelor la spațiul de apartenență

Spațiul urban – generalități și detalii

Populația globală, se împarte în 2 mari cateogrii : rural și urban . Prin spațiul urban, se înțelege o așezare, superioară satului ( așezare rurală ) , deosebirea făcându-se la nivel de construcții și populație cu o densitate mai ridicată, cu echipamente tehnice superioare, iar activitățile desfășurate sunt preponderent din sectorul secundar și terțiar.

Însă, din cele mai vechi timpuri concepția despre oraș sau așezare urbană era diferită în funcție de civilizația la care ne raportăm, exemple putând fi anumite așezări antice, cu ocupații preponderent în agricultura.

Complexitatea economică, este din punctul meu de vedere criteriul care diferenteaza cel mai bine o așezare rurală de cea urbană, fac această raportare între urban și rural, deorece e relativ să vorbim despre tipul unei așezări, să găsim criterii care să o descriere neavând alternativă unei comparații. Comparând cele 2 tipuri de așezări, se înțelege mai bine ceea ce se dorește a fi scos în evidența.

Rolul spațiului geografic în individualizarea peisajului urban

Peisajul urban, este strâns legat de spațiul geografic. Pare o afirmație lipsită de sens, însă spațiul geografic cuprinde peisajul urban, și îl modelează. Cum se întâmplă asta? Prin formarea de noi așezări a popoarelor migratoare, s-au extinderea altora deja existențe, s-au creat așezările urbane. Spațiul geografic în care aceste popoare și-au creat așezări au oferit anumite beneficii și oportunități, criteri foarte importante la început pentru infintarea unei așezări noi.

Așadar, piesajul urban are aspectul spațiul geografic în care este creeată așezarea. Individualizarea se observă de la oraș la oraș, dezvoltarea și apariția practic a peisajului urban, este data de spațiul geografic găsit în arealul respectiv.

PATRIMONIUL TURISTIC − CULTURAL AL MUN. SIGHIȘOARA

Patrimoniul cultural imobil

Vestigii din preistorie și antichitate

Datorită poziționării pe valea Tarnavei( drum principal al Transilvaniei ) , îi fac pe specialiști să creadă în existența unei cetăți dacice puternice, în apopiere, în continuarea drumului menționat anterior pe platoul Podmoale s-a identificat un castru român, rămășițele acestuia mai exact, aparținând Legiunii XIII-a cu denumirea Gemina.

La o distanță de aproximativ 5 km, pe Dealul Turcului există un loc încărcat de vestigii, acestea aparținând epocii bronzului, unele chiar mai vechi. Denumirea pe care o regăsim în literatură de specialitate este Wietemberg, iar : „Creatorii acestei culturi pot fi considerați printre cei mai vechi strămoși direcți ai poporului român de astăzi.” (http://sighisoara-traditiesilegenda.ro/istoric.php accesat Iulie 2015)

Obiective cultural-istorice medievale

În această categorie a obiectivelor cultural-istorice medievale, practic Sighișoara își are identitatea în turism. Pornind de la Piață Cetății, un minunat loc de relaxare și recreere într-un cadru minunat de frumos, continunad desigur cu emblemă orașului Turnul cu ceas ( acesta găzduiește din anul 1899 muzeul orașului ) .

Trebuie menționate tot aici, turnurile breslelor din cetatea medievală, care poartă numele acestora după cum urmează : Cositorarilor și tăbăcarilor, Macelarilor, Cojocarilor, Croitorilor, Cizmarilor, Fierarilor. Toate au fost construite cu scop de apărare a cetății, alături de zidul care înconjoară cetatea. Totodată menționez și Scară acoperită, construită( la 1642 ) pentru a proteja copii elevi ai liceului Joseph Haltrich, și acesta find un obiectiv cultural din interiorul cetății ( Școală din deal construită la 1608 ), inițial această având 300 de scări, însă după modifiarile suferite în anul 1849 numărul acestora s-a restrâns la 175.

Edificiile religioase: Biserică lutherana din Deal Sfântul Nicolae, Biserică Mănăstirii Dominicane. Alte obiective cu însemnătate din această perioadă sunt : Drumul panoramic, Casă Rosenthal, Casă cu Cerb, Casă Venețiană, Piață Boemă, Monumentul „La Chip”, Casă de Stâncă , Casă Teutsch.

Obiective cultural-istorice din epoca modernă și contemporană

După perioadă de glorie, a așezării, adică cea medievală, Sighișoara cunoaște o „relaxare” în dezvoltarea să. Prin această se înțelege, lipsă apariției unor noi clădiri importante, însă, dezvoltarea nu se oprește totalitate, chiar dacă s-a redus foarte mult.

Acestea find spuse, în epocă modernă, și contemporană, în Sighișoara apăr următoarele construcții : Biserică Reformata, Sinagogă, Biserică Intrarea Maicii Domnului în Biserică a€“ Cornesti, Biserică româno-catolică, Catedrală ortodoxă Sfântă Treime, Mănăstirea Sighișoara Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir, după cum se poate observă, în perioadă post medievală, în Sighișoara se remarcă doar construcțiile religioase, în special.

Patrimoniul cultural mobil

Bunurile culturale, tipologie și exemple

Bunuri arheologice și istorico-documentare

Printre bunurile arheologice din patrimoniul cultural al orașului se număra : ceramică cu decor inciza și motive spiralo-solare aparținând culturii Sighișoara-Wietenberg ( 2200-1500 I. Hr. ) , din perioadă epocii bronzului mijlocii, arme din această epocă, copia unei vetre-altar ( unul din cele mai vechi calendare din Europa de SE ).

Bunuri din perioadă dacica : vase de lut, ceramică casnică, cești dacice, fructiere, obiecte de podoabă și unelte dacice. Obiecte din perioadă română precum : un altar închinat zeului Mithra, monede, paviment român, diverse materiale tegulare cu inscripția LXIIIG(Legio XIII Gemina), ceramică fină română și opaițe din ceramică și bronz, vârfuri de sulițe române, o bază de coloană de la un templu din așezarea civilă. ( acestea datând din sec. ÎI-III d.Hr. )

Bunuri cu valoare artistică

În această cateogrie se remarcă : o ușă din lemn ( datând din 1536 ) , bufet și ladă de zestre ( sec. XVII ) , clavicord ( primul sfert al sec. al XIX-lea ) , două vitralii ( secolul XIX ), cupe de argint parțial aurite ( sec. XVII-XVIII )

Bunuri cu valoare etnografică

Ceramică Transilvană aparținând sașiilor din aceste locuri, piese precum : cancee, căni, fafuri, ploști, elemente de decor și piese de mobilier țărănesc, un important bun se găsește într-o presă de ulei care dateaza de la 1767 și arme ale acelor timpuri.

Bunuri cu valoare științifică

Obiecte farmaceutice, care cuprinde recipiente din lemn (sec. XVII-XVIII ) , porțelan și sticlă ( sec. XVIII ) , truse: homeopatice, de chirurgie, pentru amputări și ginecologica. Două diplome de medic eliberate de Uiversitatea din Viena la 1865 și Cluj 1893 .

Bunuri cu valoare tehnică

Domeniul tehnicii este reprezentat în patrimoniul orașului prin obiectele rămase de la breslele orașului, iar în această cateogrie se remarcă : unelete, mecanisme pentru porțiile cetății, cană mare cu capac. Mecanizmul ceasului, din Turnul cu ceas este un bun cu o valoare tehnică importantă.

Instituțiile care adăpostesc și conservă bunurile culturale

Muzee

Muzeul Turnul cu ceas : cele mai importante obiecte sunt expuse în interiorul turnului cu ceas și Muzeul de arme aflat în imediată apropiere a Turnului cu ceas.

Biblioteci

Biblioteca Municipală Zaharia Boiu, este cea mai importantă la nivel local, excluzându-se biobliotecile școlare, care practic cunt subordonate acesteia.

Case memoriale

La acestea menționez : Casă Memorială "N. D. Cocea", Casă Memorială a criticului literar Ilarie Chendi,

EVENIMENTE CULTURALE CU ATRACTIVITATE TURISTICĂ

În Sighișoara s-a început o adevărat tradiție de festivaluri și evenimente culturale de amploare, la care comunitatea locală și cetățenii s-au angrenat, iar aportul mare de turiști se datorează în mare parte acestora. În perioadă acestora, forfotă prezența în piață cetății, și pe majoritatea străzilor din centrul orașului ne arată nouă localnicilor, și nu numai, cât de importante și cât de pline de semnificație sunt pentru turiști aceste evenimente, și rolul lor semnificativ în valorificarea orașului, al potențialului cultural pe care Sighișoara îl are.

În ultima perioadă, au început să se înmulțească aceste festivale, și evenimente, și am să încep prin a descrie pe scurt, aceste evenimente care dau culoare orașului:

Enumerarea acestor și prezentarea lor am să o fac într-o ordine aleatorie, dar am să încep totuși cu cel mai important, și reprezentativ pentru municipiul Sighișoara :

Festivalul medieval :

Acest festival, ajunge anul acesta la a XXIII-a ediție, este organizat de municipalitate în parteneriat cu asociația turistică Sighișoara, se desfășoară pe o perioadă de 3 zile, respectiv ultimul week-end al lunii Iulie. Anual acest festival are o temă și un program bine definit al activitatiilor care se desfășoară. ( ex. 2011 Eroul Medieval , 2014 Jacques de Molay, Marele Maestru al Cavalerilor Templieri )

Festivalul Interetnic Sighișoara (ProEtnica):

Organizat în timpul Festivalului Medieval .

Festivalul de Muzică Academică :

Organizat anual în luna iulie sau august.

Sighișoara Blues Festival :

Festival de blues organizat anual în luna februarie.

Sighișoara Film Festival :

Festival de film organizat în luna iunie.

Festivalul Fanfarelor :

Organizat în luna septembrie.

CHIPURI DIN MEMORIA LOCURILOR. PERSONALITĂȚI ALE SPAȚIULUI SIGHIȘOAREAN URBAN ȘI ROLUL LOR ÎN PROMOVAREA CULTURII

Încă din secolul al XV, aici în cetatea din Sighișoara se naște o importantă personalitate a timpurilor, și al locului acesta, și adică vestitul voievod, Vlad Țepeș, cu un rol seminficativ în promovarea culturii medievale, al spiritului prezent în cetatea de pe Dealul Cetății, în opiniea mea este cea mai importantă personalitate care s-a născut în Sighișoara.

Om de cultură, pedagog, scriitor Horia Teculescu, cetățean de onoare al orașului și-a pus amprenta că fost director al Liceului de băieti „Principele Nicolae”, și nu numai, una din importantele sale realizări find culegerea de poezii populare „Pe Mureș și pe Tarnave.”.

O promovare în fapt, indirectă se face prin locuințe de domiciliu a unor foste persoane care au locuit în Cetatea Sighișoara, și ale căror domicili astăzi sunt transformate în unități de cazare, iar numele foștilor proprietari au un loc de cinste la intrarea în aceste unități pe pereții acesteia, un exemplu din această situație îl putem menționa pe profesorul de biologie Franz Friedrich Fronius (1829-1886), pensiunea care îi poartă numele astfel „ Fronius Residence”, iar cazul acestuia nu este singular, existând și alte astfel de exemple.

INFRASTRUCTURA TURISTICĂ A MUN. SIGHIȘOARA – ELEMENTE DE SUSȚINERE A TURISMULUI CULTURAL

INFRASTRUCTURA DE CAZARE

Evoluția numărului de unități și a locurilor de cazare

Într-o proporție semnificativă, unități de cazare, au apărut pe locul unor fost case aparținătoare unor foști localnici, păstrându-și mai mult sau mai puțin caracterul medieval ( deși există obligativitate în acest sens ) , în special dacă ne referi la unitățile deschise în cetatea medievală. Apăr și clădiri noi, cum este Hotel Korona sau Hotel Cavaler, BinderBubi, însă a apărut foarte recent și un hotel pe stradă centrală a orașului ( lângă parcul central ) cu denumirea Central Park, pe locul unei foste locuințe.

Unitățile de tip pensiune au căpătat o ascensiune impresionantă în ultima perioadă, creeand o diversitate în posibiltatiile de alegere ale turiștilor a locului unde se dorește să își petreacă vacanță sau mini-vacanță în Sighișoara, această traducându-se prin posibilitatea de a se caza chiar în interioriul cetății până la posibilitatea de a alege zonele mai retrase, mai mărginașe ale orașului, pentru evitarea aglomerației. Se întâlnesc și unități de tip Hotel/Penisune, oferind diversitate în servicii. În Sighișoara întâlnim unități de cazare de tipuri foarte variate, ofertă find una generoasă și diversificată, iar numărul locurilor de cazare a depășit pragul de 1500 .

Clasificarea unităților de cazare

Hotelurile

Locațiile în care se găsesc hotelrurile sunt diverse, întâlnim acest tip de unitate chiar și în piață cetății, dar și în zone mai îndepărtate de centru. În această categorie Hotelurilor menționam: Hotel Korona( **** ); Hotel Sighișoara( *** ); Hotel Rex( *** ); Hotel Poienița ( *** ); Hotel Apart Hotel Sighișoara ( *** ); Hotel Claudiu ( *** ); Hotel Casă Wagner ( *** ); Hotel Transivlania ( *** ) ; Hotel BinderBubi ( ***** ); Hotel Cavaler ( ****); Hotel Central Park ( **** ) .

Hostelurile / hotelurile de tineret

La acest tip de unități menționam : The Legend House, Burg Hostel, Gia Boutique Hostel.

Motelurile / hanurile

În această categorie se încadrează o unitate aflată la ieșirea din Sighișoara spre Tg. Mureș, cu denumirea de Motel Corsa Sighișoara.

Pensiunile turistice

Tipul de unitate de cazare pensiune este că număr rerezentativ pentru capacitatea de cazare din Sighișoara, numărul acestor pensiuni find unul relativ mare, dacă e să ne raportăm la dimensiunile orașului, însă acestea se datorează cu siguranță potențialului turistic al zonei.

Numărul pensiunilor a crescut impresionant de mult în ultima perioadă, și trendul este unul ascendent. Așadar vom enumera unitățile : Pensiunea Fronius Residence(*****);Pensiunea Casa Săsească (***);Pensiunea Phoenix (***);Pensiunea Baier Hoff (***);Pensiunea Raluca Ioana (***);Pensiunea San Genaro (***);Pensiunea San Genaro2(***);Pensiunea Julia (***);Pensiunea Stejarul (***);Pensiunea Bella Vista (***);Pensiunea Hera (***) și (**); Pensiunea Chic (**); Pensiunea Casa Barocă; Pensiunea Casa cu Cerb (***); Pensiunea Casa Legendă (***); Pensiunea Joker (***); Pensiunea Vila Franka (***); Pensiunea Casa Lia (***); Pensiunea Aquaris (***); Pensiunea Ana-Cristina (***); Pensiunea Casa Cositorarului (***); Pensiunea Citadela (**); Pensiunea Gia (**).

Alte tipuri de unități

În cadrul pensiunii Aquaris, mentioanata mai sus, există posibilitatea de practicare a campingului, la fel și pe Vila Franka.

Aici aș dori să mai menționez cabanele turistice, însă acestea nu au un caracter profund turistic, și o activitate dezvoltată pe acest principiu, ele există însă se folosesc mai puțin în scopul de a găzdui turiștii veniți în scop turistici, ele se folosesc de obicei pentru evenimente, în natură, aer liber.

INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

Din acest punct de vedere Sighișoara este situată foarte bine, în apropiere de puncte importante ale transporturilor de orice fel, exceptând transportul naval, deoarece nu se paote vorbi de transport pe apa în Transilvania.

Sighișoara este situată în centrul țării, lucru care îi oferă legături cu cele mai importante orașe ale Transilvaniei, la distante relativ mici, 50-200 de km. , iar din punct de vedere al transportului rutier, faptul că orașul este traversat de drumul european 60 ( E60 ) constituie un avantaj semnificativ în sporirea accesibilități turiștilor în zonă municipiului.

Transportul feroviar deasemena este bine reprezentat, orașul find traversat de o magistrală importantă și anume București-Teiuș, fapt care îi creează conditi favorabile de accesiblitate și prin intermediul mijloacelor feroviare de transport, iar modernizarea gării a fost un pas important făcut de municipalitate pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport feroviar, iar în următorii prin Sighișoara va trece calea ferată de mare viteaza, construireaa infratructurii începută deja în urmă cu mai bine de 1 an și jumătate.

Referindu-ne la transprotul aerian, municipiul nu dispune de un aeroport, însă se află în imediată apropiere a „Aeroportului Transilvania”, stiuata la aproximativ o oră distanță rutieră, de Sighișoara, iar existența unui aeroport în imediată apropiere a unui oraș, sporește gradul de accesiblitate, și cu siguranță și numărul de turiști. Însă, cel puțin deocamdată aeroportul este unul de mic dimensiuni și nu face leagtura între orașe importante ale lumii, dar numărul de pasageri este în creștere, iar numărul zborurilor deasemenea.

DOTĂRILE DE AGREMENT-DIVERTISMENT

Sighișoara este o localitate cu iz istoric, în cea mai mare parte, cu o populație tânără în scădere, iar acest lucru se resimte și asupra acestui aspect. Activitățile de divertisment și agrement, nu sunt foarte variate, și nu sunt incluse în piață turistică datorită lipsei de interes al turiștiilor.

Existența a nici mai mult nici mai puțin de 5-6 parcuri pentru copii, și relaxarea și divertismentul în anumite localuri private, fără funcție exclusivă pentru divertisment, nu putem vorbi despre dotări specifice acestui sector al turismului, sau ale activtiatiilor din turism.

CIRCULAȚIA TURISTICĂ

Criculatia turistică, este una din componentele esențiale alea fenomenului turistic. Prin circulația turistică înțelegem o serie de date statistice a deplasării turiștilor în areale cu sau fără potențial turistic, a deplasării acestora în diferite interese sau scopuri.

Din punct de vedere al datelor statistice, „Estimarea volumului de circulație turistice este o problemă deosebit de complexă și care comportă un grad apreciabil de relativitate.”( N. Cianga 2007 p 177 ) . Această problemă apăra datorită faptului că activitatea turistică se poate desfășura și în lipsă înnoptărilor, ceea ce în datele statistice nu apăr, sau simplă tranzitare a anumitor regiuni.

Această componența a fenomenului turistic urmărește grupele de vârstă, categorii sociale, țări de proveniența a maselor de turiști care vizitează un areal, sau doar îl tranzitează. Indicii principali care stau la bază circulație turistice sunt cei ai evoutie numărului de turiști, al numărului de inoptari, ai gradului de turilizare al unităților de cazare și turismul internațional.

PROMOVAREA POTENȚIALULUI TURISTIC CULTURAL AL MUN. SIGHIȘOARA

PRINCIPII ALE PROMOVĂRII POTENȚIALULUI TURISTIC CULTURAL

Promovarea turistică, în șine în accepțiunea mea se poate realiză sub două aspecte, adică o promovare directă, intenționata, prin care asta se urmărește și una indirectă, puțin mai mică însă aș zice eu semnificativă.

Vorbim de Sighișoara, de un oraș a cărui populație este o scădere, una chiar drastică dacă e să ne referim la ultimi ani, o natalitate în scădere, iar mortalitatea în floare, această find consetinta unei populații în majoritate de vârstă a 3-a. Ceea ce vreau să evidențiez este că persoanele tinere ( de exemplu și eu ) , inearca să se afirme să își creeze un viitor în alte orașe importante, orașe universitare autohtone sau chiar de peste graniță. Prin intermediul acestei populații tinere, care părăsește orașul, se creează un precedent interesant, adică ceea ce menționam la primul paragraf de mai sus, o promovare indirectă, sau un principiu al promovării. Cum se întâmplă asta? Ținerii, pleacă se stabilesc în zone diferite, din țara sau de afară, și acolo că orice altă persoană își „lauda” orașul natal, nu este o idee general valabilă, cu siguranță există și excepetii. Însă, spre deosebire de persoanele din alte orașe mai mici, Sighișoara sau cetățenii au avantajul că sunt oarecum renumiți la nivel național și nu numai. Iar atunci când o persoană dintr-o astfel de zonă cu importantă culturală își spune punctul de vedere, și face o invitație către persoane întâlnite în noul sau oraș de reședința, acestea alegând să meargă să viziteze, lăsându-se convinși. Se întâmplă des, să mă oprească turiști pe stradă pentru o informație și din discuții ajungeau să îmi spună „am auzit de la un coleg de-al fiului meu care locuia aici”( și mai multe astfel de exprimări, iar acesta poate fi un principiu al promovării, așa cum spuneam indirect.

Principiul direct prin care, consider că această promovare se realizează este Festivalul Medieval, unul reprezentativ pentru întreagă istorie culturală a orașului și mijlocul de promovare cel mai semnificativ pentru întregul turism cultural al orașului. Știm că există multe persoane care atunci când aud că este festival, se adună pentru a își pierde timpul, însă la Sighișoara, am remarcat că un procent aproximativ, 30-40% din persoanele care vizitează orașul în perioadă premergătoare, în timpul festivalului și după acesta o fac din scopuri culturale, nu doar că o modalitate de pierdere a timpului, și chiar vin de la distante considerabile, această tradiție de 23 de ediții ( anul acesta ), a reușit să promoveze enorm ceea ce înseamnă Sighișoara, din punct de vedere al turismului cultrual-istoric în special, dar în general al culturii locurilor.

PUBLICITATEA CULTURALĂ

Prin publicitate înțelegem prezentarea unui produs, pentru a convinge, e greșit spus pentru a manipulă, poate uneori se întâmplă însă, nu este un lucru general valabil. Prin publicitate culturală însă, tindem să credem că nu este că orice publicitate, trebuie să fie ceva diferit, sigur, și aici vorbimd e apariti în emisiuni TV, cum este cazul în Sighișoara, emisiuni TV critice, din păcate în bună măsură, iată deci o publicitate negativă, însă ea nu se oprește aici; publicitatea culturală se poate defini că ansamblul de măsuri suplimentare luate după măsuri împotrivă pierderii identități culturală. Ceea ce vreau să spun este că o cultură se poate păstra, conservă în timp, însă o promovare a acesteia poate aduce beneficii și mai mari pentru ea. Așa se întâmplă și în Sighișoara, sau cel puțin așa pare la prima vedere.

M-am raportat la 2 principii mai sus, primul conservarea iar al 2-lea promovoarea. Conservarea, părea că s-a rezolvat în proporții mari, odată cu introducerea centrului istoric al Sighisoarei, în patrimoniul UNESCO în anul 1999. Iar promovarea, este datorată evenimentelor culturale care se realizează an de an aici, a intorducerii în cadrul Ministerului Turismului pe lista obiectivelor foarte importante din România și renumele la nivel internațional de sit UNESCO, că find singură cetate medievală încă locuită din Europa, este evident uncitatea crește gradul de atractivitate. Însă, de curând, se pare că problemă conservării, se ridica din nou, prin ultimele reamenajări și schimbări jenante aș vrea să spun, Sighișoara riscă să fie exclusă din patrimoniul UNESCO.

ROLUL INSTITUȚIILOR CULTURALE ÎN PROMOVAREA POTENȚIALULUI TURISTIC

Muzeele au o pondere importantă în promovarea potențialului turistic, iar implicarea personalului este una exemplară. Muzeul deține o pagină de internet, prin care promovează și evidențiază principalele obiective prezente în Sighișoara. Un țur panoramic superb, o posibilitate de vizitare sau un „preview”, la ce se poate vizită în muzeul din turnul cu ceas, și în muzeul de are. Particiarea acestor muzee, la evenimentul anual „Noaptea Muzeelor”, a crescut la fel numărul de turiști care au vizitat localitatea Sighișoara, un eveniment cultural deosebit, care, nu aduce doar turiști din alte zone, creează e emulație în rândul cetățeniilor din orașele care participă la acest eveniment, iar numărul de participanți, este unul considerabil.

IMPACTUL TURISMULUI CULTURAL ASUPRA CERERII TURISTICE ȘI A SPAȚIULUI URBAN SIGHIȘOAREAN

ELEMENTE TEORETICE

Cererea turistica

1.1.1 Caracteristici principale și factori de influență

Prin cererea turistică, înțelegem dorință de deplasare periodică și temporară în afară reședinței proprii în scopuri turistice. Cererea turistică este una diversificată și se poate încadra în funcție de anumite criterii, și poate capate N nuanțe, diferite de la un turist la altul, iar factorul decisiv de influența este acesta deoarece cererea turistică reflectă practic nevoile turistului în șine, în scopul practicării activității turistice.

1.1.2 Tipologia cererii turistice

Tipologia cererii turistice, se traduce defapt prin tipologia turistului, iar această se împarte în 3 categorii : turiști de lux, turiști activi și turiști pasivi.

Noțiunea de impact și utilitatea acesteia

În domeniul turismului, noțiunea de impact, consider că s-a îndepărtat de sensul din dicționare, sensul de coliziune, foarte mult, deoarece în industria turistică, atunci când vorbim de impact ne gândim automat la consecințele unei acțiuni cu scop turistic, care poate avea repercursiuni poziție sau negative, deci iată că în turism sensul cuvântului poate avea nuanțe pozitive. Este utilă folosirea termenului, pentru că trimite cu gadul la consecințele acțiunilor în domeniul turistic, de amenajare, de reamaneajare etc.

IMPACTUL TURISMULUI CULTURAL ASUPRA CERERII TURISTICE

Turismu cultrural, „[..]este o formă reprezentativă a turismului de mare mobilitate, desfășurat mai ales cu mijloace automobilistice, și având că motivație existența unui valoros patrimoniu cultural-istoric și etno-folcloric cu caracter original și chiar uneori valoare de unicat. [..]Caracterul itinerat de mare mobilitate este reflectat din număru mare de persoane implicate, comparativ cu numărul relativ restrâns de nopți de cazare înregistrate de către aceștia.”( Cianga N. 2007 p. 188 )

Din această definiție, a turismului cultrual înțelegem că durată medie de ședere este mică, în comparație cu numărul de turiști care practică acest tip de turism, așadar turismul cultural impactul asupra cererii este unul semnificativ, prin prismă faptului că cererea turistică în spațiile cu un potențial turistic cultural este ridicată.

IMPACTUL TURISMULUI CULTURAL ASUPRA MUN. SIGHIȘOARA

Impactul asupra fondului construit

Menționam la definirea impactului că acesta se rezumă în consecințele care se văd după aplicara unor strategii de dezvoltare, sau a unor proeicte. Așadar și asupra fondului construit, turismul cultrual din Sighișoara și-a pus amprenta, într-o manieră pozitivă, deoarece dezvoltarea și apariția unităților de cazare se datorează în mod exclusiv turismului cultural, iar o mare parte din clădirile noi apărute dețin o funcție turistică.

Impactul asupra mediului economic

Turismul cultrual, prin existența să în Sighișoara, a creat în decursul aniilor o adevărată piață turistică, concurență și un mediu economic propice pentru dezvoltarea activitatiilor turistice.

Impactul asupra mediului social

Mediul social, este afectat parțial de activitățile turistice desfășurate în Sighișoara, în special populația care locuiește în cetatea medievală, apoi că impact populația din centrul orașului, iar undele acestui impact începe să fie lipsite de sens înspre restul zonelor locuite, iar acest impact, este mai profund în periaode de festival, în restul perioadelor acitvitatea turistică nu disturbă semnificativ mediul social.

Implicarea populației în viața culturală

Populația sighișoreană este una implicată activ în viață culturală, prin acțiuni de voluntariat, de promovare și de conservare a orașului, iar aportul important este adus de cetățenii care locuiesc în cetatea medievală, care cu ajutorul municipalității fac eforturi pentru păstrarea și conservarea spiritului medieval al cetății. Desigur, în toate cazurile există și excepții, iar o mică parte ale acestei comunități alege să distrugă aceste valori medievale, prin recondiționări moderne, cu sau fără autorizații în acest sens, din păcate.

STRATEGII DE DEZVOLTARE. PROBLEME ACTUALE ȘI POSIBILE RĂSPUNSURI

ROLUL STRATEGIILOR DE DEZVOLTARE ÎN EVOLUȚIA TURISMULUI CULTURAL URBAN

În prima parte a lucrării am descris orașul Sighișoara așa cum este astăzi, menționând lucruri referitoare la potențialul turistic, iar acum voi încerca să prezint situația din prezent, a valorificării și a posibilității de îmbunătățire în viitor.

În cazul municipiului Sighișoara, vorbim despre un patrimoniu turistic cultural deosebit, Cetatea Sighișoara, în special, cu o valoarea aboslut inestimabilă, însă insuficient valorificată. Deoarece în proporții ridicate potențialul turistic al municipiului este de natură antropica, istorică, cel mai important rol îl au lucrariile de restaurare, deoarece în decursul aniilor clădirile, tunurile, fortificatile suferă deteriorări care afectaza semnficiativ în grdul de atractivitate, iar în planul de reabilitare al orașului, se încearcă conservarea și refacerea stării inițiale al ansamblului medieval.

Din păcate, nivelul de dezvoltare scăzut al orașului, atrage după șine consecințe nefaste și în cadrul activitatiilor de turism. Vorbim despre produse turistice slab diversificate, calitatea serviciilor prestate modestă chiar și din punct de vedre al infrastructurii tursitice, vorbim despre insuficiență în dezvoltare. Lipsă unor strategi de marketing, lipsă unor mijloace de promovare bine definite și individualizate, personal redus în domeniul turismului, lipsă unor acțiuni concret realizate de conservare și portejare a patrimoniului, intere redus pentru dezvoltarea activitatiilor cutlurale și a diversificării tipurilor de turism practicate în Sighișoara. Promovarea orașului, atât la nivel național cât și internațional nu este adecvat realizată.

Nivelul de dezvoltare precar, a atras în ultimi ani, după șine, apariția unor proiecte de dezvoltare în domeniul turismului, o să încerc să evidetiez o parte dintre acestea, înserând proiecte din anii precedenți și proiecte de viitor, într-un tabel, proiecte relizate de către primărie în parteneriat cumunitatea locală, consiliul județean, și alte autorități competențe, proiecte care s-au bucurat pe alocuri mai mult se mai puțin de succes, iar unele rămânând să își arate utilitatea în anii ce vor urmă.

ANALIZA S.W.O.T. A SPAȚIULUI URBAN AL MUN. SIGHIȘOARA PRIN PRISMA TURISMULUI CULTURAL

Puncte tari

o Aprtententa la patrimoniul UNESCO.

o Importantă istorică a cetății medievale, factor de atracție turistică.

o Evenimente culturale de importantă națională.

o Prezența unei biblioteci istorice cu peste 30.000 de volume vechi.

o Număr de turiști în creștere, datorită prețurilor mici .

o Conservarea în proporție de 90% a complexului de fortificații .

o Etichetă de unicitate, că find singură cetate medievală încă locuită din Europa.

o Elemente arhitecturale din diverse perioade istorice.

Puncte slabe

o Durată medie de ședere este mică, iar acest fapt se datorează faptului că obiectivele turistice sunt focusate pe cetatea isotrica, iar timpul de vizitare al acesteia este de aproximativ o zi.

o Lipsă unui plan de managment, atrage după șine reducera perspectivelor de dezvoltare

o Servicii de slba calitate oferită de personalul din domeniul turismului ( angajați necalificați )

o Număr mic de angajați în domeniul turismului

o Activități culturale insuficient promovate și valorificate

o Calendarul evenimentelor culturale concentrat pe perioadă de vară

o Dezvoltarea precară a turismului de afaceri, lipsă serivciilor și infrastructuri pentru acesta

o Lipsă unor lucrări și măsuri de conservare și restaurare a patrimoniului turistic, sau nerespectarea acestora

Oportunități

o Disponibilitatea de a acces fonduri europene în vederea dezvoltării infrasturcturii turistice

o Posibilitatea de a crește numărul evenimentelor culturale și promovare acestora la nivel național și internațional

o Acțiuni de consolidare a evenimentelor culturale deja existențe

o Amenajare unui centru de congrese, conferințe și evenimente culturale

o Organizarea de evenimente culturale pe întreg parcursul anului, extinzându-se astfel sezonul turistic

o Promovarea turismului că activitate complementară a economiei

Amenintari

o Creșterea evenimentelor culturale și imiplicit a aportului de turiști poate cauza poluară mediului și deteriorarea vestigiilor istorice.

o Monopolizarea activității de turism, de către anumiți operatori și întreprinzători, creeaaza deservici localnicilor creându-le probleme în demararea unor activități antreprenoriale.

o Pierderea din caracterul medieval, al evenimentelor organizate datorită diversificării evenimentelor, acestea își pierd din originalitate

o Ieșirea din patrimoniul UNESCO ar însemna un declin imens în tot ceea ce înseamnă activitate turistică în Sighișoara

FORME SPECIFICE ALE TURISMULUI CULTURAL PROPRII MUN. SIGHIȘOARA

În Sighișoara, datorită turismului dezvoltat exclusiv pe turism cultural, putem spune că activitatea turistică desfășurată aici, este una cu trăsături specifice, pentru orașele de tipul acesta, medieval, cu un centru cultural-istoric bogat, dar desigur că activitatea desfășurată aici, are caracterul sau de unicitate. Așadar, la Sighișoara a început să prindă contur tot mai bine definit, așa numitul turism cultural de festival, iar această tradiție de organizare a acestor evenimente culturale, a resuit într-un final să atragă tot mai mulți turiști, iar datele statistice spun că numărul încă se află pe un trend ascendent.

Ofertă culturală foarte variată, compua din programe culturale interetnice, evenimente organizate de instituțiile cultruale locale ( ansambluri folclorice, fanfară ) , artă populară, și numărul de vestivaluri organizate anual, sunt bază programelor de promovare turistică, însă totuși sunt insuficiente, chiar dacă există, se pot aduce multe îmbunătățiri.

Turismul de vizitare

Această formă de turism cultural, este una din formele reprezentative de turism practicat în Sighișoara. Deoarece patrimoniul orașului și importantele vestigii sunt concetrate în cetate și în împrejurimi, timpul de vizitare este scurt, iar turiștii aleg să viziteze Sighișoara, la sfârșit de săptămâna sau în concedii, însă pe perioade scurte de timp, sejur de 1-2 zile.

Turismul evenimențial legat de evenimentele culturale

Cu siguranță, cea mai importantă formă de turism cultural din Sighișoara. Multitudinea de evenimente culturale, festivaluri, concerte, târguri populare sunt principală metodă de promovare a orașului în țara și nu numai.

La aceste evenimente își fac apariția turiști din foarte multe zone ale lumii, inclusiv din toate zonele țării. Turismul Sighișorean, este strâns legat de aceste evenimente, iar odată cu creșterea lor că număr, se observă o ușoară creștere a numărului de vizitatori la muzeul de istorie. O parte importantă din numărul de turiști care sosesc la Sighișoara, se datorează acestei forme de turism, o bună parte din unitățile de cazare și alimentație publică, rămânând practic în picioare datorită acestor evenimente culturale.

Turismul de tranzit

Datorită poziționării orașului în centrul istorice al acestei zone a Podișului Tarnavelor, în care regăsim o serie de sate cu biserici fortificate în imediată apropiere a orașului, la distante relativ mici, amintim aici renumită așezare Biertan, Saschiz, Seica Mare, Valeaa Viilor, Selisat, Prejmer iar importantă istorice a acestor sate săsești și secuiești este una importantă, iar datorită existenței acestora, în Sighișoara putem vorbi desigur, și despre un turism de tranzit, deoarece în itinerariul excursiilor organizate aici, chiar dacă Sighișoara nu a fost inclusă se poate face o vizită, deoarece cum am mentioant și mai sus, nu necesită o durată de vizitare mare.

Însă, această formă de turism cultural, se practică și individual, aici referindu-ne la persoanele aflată în trecere prin oraș, în scopuri personale, care din curiozitate, fac un popas pentru a vizită vestită cetate de la Sighișoara, chiar dacă nu a fost ceva premeditat. Această formă de turism, a început să capete importantă, datorită deplasărilor dese, și imposibilități de a practică în alt mod turismul către aceste destinații, cei mai mulți optând pentru a își petrece concediul la mare sau în alte locații, iar turismul cultural, în locații precum Sighișoara, nu tentează la fel ca o astfel de vacanță de relaxare, însă se folosește această alternativă a turismului de tranzit.

PRIORITĂȚI ALE DEZVOLTĂRII DURABILE ÎN DOMENIUL TURISMULUI CULTURAL

Cu siguranță, că și restul țării, și Sighișoara, necesită o strategie nouă de dezvoltare, o strategie de dezvoltare modernă, durabilă în domeniul turismului care practic ține orașul în viață, adică cel al turismului Cultural. Nouă strategie de dezvoltare anunțata de către municipalitate, strategie realizată de o companie cunoscută din domeniul acesta ( AVENSA ) , se referă la perioadă 2014-2020, perioadă în care alături de Sighișoara, și alte strategii pentru alte puncte „fierbinti” ale turismului din România sunt stabilite și așteaptă să fie implementate.

Această strategie cuprinde domenii vaste de dezvoltare, în legătură cu : competivitatea, capitalul uman, capacitatea administrativă, asistentă tehnică etc. Iar în această strategie mai întâlnim, și strategii de dezvoltare durabilă, ceea ce în turismul actual, este foarte important, deoarece oamenii încep să conștientizeze dar mai ales să aprecieze măsurile de protecție a mediului, a încercării de aplicare de soluții pentru reducerea impactului asupra mediului, prin activitatiile turistice practicate. În acesta strategie se menționează strategia pentru transport durabil, modernizarea și dezvoltarea transportului de importantă Europeană și națională, urmărindu-se creșterea calității serviciilor și a condițiilor de siguranță, compatibilitatea cu mediul, stimularea competivității și a dezvoltării economiei, piață inetrna de transport liberalizată.

Se urmărește, consolidarea municipiului că destinație turistică, nu doar de importantă națională, dar și internațională, prin creșterea duratei medie de ședere și desigur a numărului de turiști, iar acest lucru are la bază următoarele fundamente de dezvoltare : conservarea patrimoniului construit în special a Turnului cu Ceas, clădirii primăriei și desigur, zidurile cetății; reamenjarea, reabilitarea și construirea unor noi clădiri cu destinație culturală, îmbunătățirea promovării orașului atât la nivel intern cât și extern ( parteneriate cu centre locale ) , gestionarea riguroasă a spațiilor verzi din cadrul Cetății, pentru a asigură integritatea vizuală a întregului sit.

Viziunea de dezvoltare din strategie susține că „Municipiul Sighișoara va fi, la orizontul anului 2020, un oraș durabil și atractiv pentru investitori, turiști și cetățeni, inclusiv pentru cei care provin din grupuri dezavantajate, cu o creștere economică inteligentă și cu conexiuni rapide la axele prioritare de transport de la nivel european, condus de o administrație locală eficientă și proactivă, orientată către un parteneriat solid cu sighișorenii și cu mediul de afaceri.” ( sursa : https://jsreporter.files.wordpress.com/2014/07/strategia-sighisoara.pdf accesat iunie 2015 ) Iar sloganul este „Sighișoara: orașul‐muzeu”.