Turism Cultural , an I [623286]

UNIVERSITATEA BABES- BOLYAI , CLUJ -NAPOCA
Facultatea de Istorie si Filosofie
Turism Cultural , an I

ARHITECTURA ART NOUVEAU IN ORADEA
Profesor: Conf. dr. Maria Silvia Craciun Studenta: Alexandra Pop
Data: 11.04.2013
INTRODUCERE

Arta 1900 este o mișcare artistică ce cuprinde întreaga Europă, din Scoția până în
Transilvania și din Finlanda până în Spania, între ultimele două decenii ale secolului al XIX-
lea și primele două decenii ale secolului al XX-lea, manifestându-se în toate ramurile artei.
Deși din punctul de vedere al răspândirii mișcarea este un fenomen internațional, diferitele
denumiri sub care este cunoscută îi sugerează caracterul regionalist: în Franța se numește Art
Nouveau sau Le Modern Style, în Germania Jugendstil, în Austria și Ungaria secession, în
Spania Arte joven, în Italia Arte nuova.
Fiecare națiune a avut propria versiune a Artei 1900, în așa fel încât mișcarea nu este un
fenomen omogen, identificându-se mai mult cu o perioadă decât cu un stil.
Arta 1900 face adesea apel la tradiție. Doar că această tradiție nu mai este cea a civilizației
antice sau medievale, ci, de cele mai multe ori, cea a arhitecturii vernaculare, rurale sau
urbane, a artizanatului local și regional, folosind motive populare, considerate arhaice și
autentice,
Arhitectura Art Nouveau in ORADEA
1. PALATUL VULTURUL NEGRU
Palatul Vulturul Negru a fost construit intre 1907 și 1909 de catre Komor Marcell
(1868 – 1944) și Jakab Dezső (1864-1932), doi dintre cei mai importanți arhitecti din
Ungaria, la inceputul secolului XX.
Proprietarii și comanditarii clădirii realizate au fost doi avocati orădeni evrei,
dr.Kurländer Ede și Adorján Emil.
Complexul cuprindea o sală de teatru care funcționa și ca cinematograf, un cazino,
un hotel, un restaurant, birouri, locuințe și spații comerciale care se deschid fie spre
stradă, fie spre pasajul interior acoperit cu verieră. Sub cele patru mari ferestre ale
corpului dinspre strada Independenței, care cuprindea sălile de spectacol, se află câte
un panou cu alegorii ale teatrului și dansului, de factură simbolistă. Fațada dinspre
Piața Victoriei este cea mai spectaculoasă, având la cele două etaje centrale câte o
loggie cu marginile ondulate. Din ornamentația originală a pasajului, asemănător ca
plan și decorație cu pasajul Palatului Gresham din Budapesta, nu s-a păstrat decât
vitraliul cu vulturul negru
Denumirea de „Vulturul Negru”, pe care o poarta actuala cladire, dateaza din
secolul al XVIII-lea. Pe acest amplsament din Piata Unirii, in acea perioada numita
Piata Mică, exista din 1714 un local numit „Hanul Vulturul”(Beraria sub semnul
Vulturului sau Beraria orasului).
2. PALATUL APOLLO

Palatul Apollo a fost construit între anii 1912-1914. Prin stilul lui, secession berlinez,
are niște decorațiuni care amintesc de stilul Empire. Aceată clădire este ultima lucrare
a renumitului constructor Rimanóczy Kálmán junior, care a încetat din viață prematur.
Imobilul este situat în zona centrală, pe Str. Republicii, principala arteră comercială a
orașului, la intersecția a trei străzi.
Clădirea are parter înalt (cu mezanin) în aripile dinspre străzi. În curte două aripi au
parter scund, mezanin și două etaje. Spre stradă, la parter erau inițial spații comerciale.
Aici era proiectată să funcționeze o cafenea. La cele trei etaje erau apartamente de
închiriat, de mari dimensiuni.Toate locuințele aveau cameră pentru servitoare, baie,
cămară, bucătărie. La ultimul nivel, spre Str. Republicii, existau spații unde se puteau
amenaja ateliere de pictură, de artă sau de fotografie, marcate la nivelul fațadei prin
cele trei ferestre de mari dimensiuni.
Cele două fațade sunt tratate diferit în funcție de importanța străzii în lungul căreia se
desfășoară. Pe traseul important (Calea Republicii), imaginea este mai impunătoare cu
o decorație mai bogată
Fațada de pe strada Mihai Eminescu este tratată mai sobru.
Foarte inventiv a fost realizat colțul clădirii, care este subliniat prin decuparea din
volumul clădirii a unui cilindru a cărui formă este subliniată de două intrânduri
laterale. Acest volum se prelungește deasupra cornișei printr-o învelitoare cu aspect
inedit de cupolă îmbrăcată în tablă cu decorații în relief.
În prezent parterul clădirii adăpostește Magazinul Unic
3. PALATUL ULLMAN
Clădirea monument istoric, de pe str. Piața 1 Decembrie, construită în anul 1913, este
reprezentativă pentru comunitatea evreiască din Oradea.
Clădire în stilul secessionului vienez cuprinde trei etaje ridicate pe un parter înalt și o
mansardă. Parterul este în întregime construit, dar etajele se dezvoltă în jurul unei curți
interioare. Fațada este simetrică și frumos proporționată, penultimele travee sunt ușor
curbate formând bovindouri la etajele unu și doi, având deasupra balcoane cu uși-
ferestre semicirculare, fațada terminându-se cu un atic trapezoidal.
În decorația exterioară a fațadei se pot descifra elemente caracteristice artei sacre
iudaice: menora (sfeșnicul cu șapte brațe) străjuită de doi lei precum și de numeroase
motive florale și geometrice.
Parterul a fost placat cu plăci de faianță verde-albăstruie.
Clădirea concepută cu o curte interioară era destinată să fie casă de raport (bloc de
locuințe) pentru familiile cu dare de mână. Apartamentele dinspre stradă erau
concepute foarte luxos, în timp ce, spre curte, mai modeste, se aflau locuințele
servitorilor. Inițial în clădire a existat și o capelă de rit vechi izraelit.
În timpul celui de-al doilea război mondial Palatul Ullmann a făcut parte din
perimetrul ghetoului, aici și în zona din jur fiind masați evreii care au fost deportați în
lagărele de exterminare.

După război, Palatul Ullmann a redevenit ceea ce fusese înainte, un bloc de locuințe,
iar la mansardă s-au amenajat ateliere pentru artiștii plastici profesioniști.
3. PALATUL STERN
Clădirea monument istoric, a Palatului Stern, amplasată pe str. Republicii 10, a fost
construită între anii 1908-1909. Palatul are o ornamentație plană cu decorație măruntă
de inspirație florală. Curgerea într-un singur plan este ruptă de două bovindouri cu
muchii clar delimitate care axează atenția pe cele două accese în curțile interioare.
Aceste fațade sunt subliniate de umbra dată de o streașină puternic ieșită în consolă și
susținută de contravânturi din lemn sculptat.
Parterul este lipsit de ornamente.
La etaje, fațada este divizată prin crearea unor mari panouri decupate în tencuială,
având o textură diferită. Chenarul acestor panouri, o bandă cu frunze, înglobează
ferestrele etajului întâi și înconjoară pe trei laturi ferestrele etajului al doilea.
Ferestrele mai mari de la etajul întâi au ancadramente conturate printr-un perimetru
curbiliniu, colțurile superioare fiind elevate, iar pervazul decroșat. În partea
superioară, în centru, se găsește motivul rodiei cu frunze, iar sub pervaz sunt trei
rozete (trandafiri stilizați). Ancadramentele sunt înconjurate de o bandă cu butoni.
Ferestrele etajului al doilea, grupate câte două, sunt lipsite de ancadramente, iar între
ele se găsește o vază / un ghiveci cu o plantă având flori de mai multe tipuri (rodie,
trandafir, garoafă).
Sub streașina sprjinită pe console din lemn sculptat, este amplasată o friză decorativă
pictată, constituită din motive florale (trandafir și rodie).
Motivele decorative sunt preluate din arta populară, de pe țesături sau din decorul
lăzilor pictate.
Gangurile boltite, spre curțile interioare, sunt ornate cu ghirlande de flori, inimi, vase
cu flori, realizate în aceeași modalitate ca și pe fațadă.
Porțile carosabile sunt masive, din lemn, cu două canaturi și includ în centru o poartă
pietonală. Feroneria din golurile porții redă stilizat coada de păun.
Balcoanele de la etaje au feroneria mai simplă, cu un desen ondulatoriu și cercuri.
Decorația parterului a fost distrusă, rămânând întregi doar porțile de intrare spre
locuințe.
5. CASA Füchsl
A fost proiectată de arhitecții Komor Marcell și Jakab Dezső. Decorația principală o constituie
motivele florale, și ciorchinii de struguri. Motivul decorativ al viței de vie și al ciorchinilor de
struguri este o aluzie la ocupația proprietarilor, Füchsl Arnold și Mór, importanți comercianți
de vinuri.
6. PALATUL MOSCOVITS

Palatul Moskovits a fost construit de frații Vágó József și László în 1905 în stil secession,
după proiectul lui Rimanóczy Kálmán junior si este unul dintre cele mai frumoase exemple
ale stilului secession.
Zona centrală a fa adei dinspre strada Republicii prezintă o tratare pe verticală, firească i ț ș
intuitivă parcă, din punct de vedere al succesiunii elementelor compozi ionale i decorative, ț ș
ceea ce induce o plăcută senza ie de confort. ț
O abordare aparte o de ine col ul. Acesta este circular, cu un acoperi elipsoidal având ț ț ș
decora ii de tablă profilată cu linii sinuoase i volute cu decora ii vegetale. Bovindoul central ț ș ț
sus inut de o consolă masivă se termină cu un balcon închis de o broderie florală din fier ț
forjat.
Spa iul balconului este mărit de scobitura înaltă în corpul clădirii, în zona concavită ii motivulț ț
central al compozi iei desfă urându-se în toată splendoarea sa. Acest motiv central este un cap ț ș
de femeie ce iese dintr-un hă is de frunze, flori i ramuri. ț ș
Actualmente la parterul Palatului Moskovits se află magazine și restaurante.
7.MAGAZINUL DEUTCH
Cladirea a fost construita intre anii 1904-1906, in stil secession. Fatada are un fronton inalt cu
atice, fals, traveele laterale se termina in semicerc, iar cea centrala cu un timpan trilobat avand
la mijloc o fereastra in forma de inima. Intreaga fatada este acoperita cu decoratii curbilinii,
bidimensionale, cu motive florale.
Pe locul acestei cladiri, pe la mijlocul veacului al XlX-lea, se afla o pravalie oarecare.
In 1877, localul a fost preluat de un comerciant ingenios, Deutsch K. l., care a deschis aici un
magazin de sticlarie si portelanuri.
Este momentul de incepere a unei perioade de prosperitate economica ce a permis demolarea
magazinului vechi si construirea actualului, dupa planurile mai multor arhitecti intre care si
Sztarill Ferenc
Suprafetele mari ale fatadei, acoperite cu sticla, mai sugereaza inca destinatia initiala. Ulterior
magazinul si-a schimbat pro filul ajungand in cele din urma, sa adaposteasca un magazin cu
articole pentru copii, de prin 1960 pana in 1990 purtand, sugestiv, numele de Gulliver.

Bibliografie:

Acasă

Ada Stefanut -"Arta 1900 in Romania"
Rodica Hârca –”Oradea. Decorații Art Nouveau”
http://referinte.transindex.ro
http://www.oradeamea.com
http://ro.wikipedia.org