Turism cultural [306039]

Turism cultural

Introducere

Un luminat cronicar cu spirit superior și cultură europeană lansa cu vreo patru secole în urmă aserțiunea antologică: "Nasc și la Moldova oameni." [anonimizat].

Aceste remarcabile spații culturale sunt parte a tezaurului nostru spiritual și merită să fie cunoscute deoarece ne ajută să înțelegem mai bine personalitatea iluștrilor proprietari și să ale aducem acestora un firesc și binemeritat omagiu.

[anonimizat] o perspectivă nouă asupra oamenilor de spirit din Moldova și asupra operelor de impact național și universal pe care aceștia l-au creat.

Casa memorială Otilia Cazimir

În anul 1894, pe 12 februarie, în casa învățătorului Gheorghe Gavrilescu și a [anonimizat], [anonimizat]: Alexandrina Gavrilescu. "M-[anonimizat], [anonimizat]. Și poate că prima mea amintire conștientă a fost sclipirea orbitoare a cerului sfărâmat în nenumărate cioburi peste întinsul apelor Moldovei."

Otilia Cazimir a rămas cunoscută mai ales datorită "jucăriilor literare" dedicate copiilor. "Am început prin a spune copiilor povești și abia mai târziu a scrie pentru ei. Totul se datorește pasiunii mele precoce pentru… astronomie. Când eram o [anonimizat], [anonimizat]."

În cei 55 [anonimizat] a publicat nu mai puțin de 60 [anonimizat], dar și peste 200 de articole în ziarele și revistele vremii.

Pe 8 iunie 1967 condeiul Otiliei Cazimir s-a oprit pentru totdeauna. Sfârșitul a găsit-o tot aplecată asupra paginilor de manuscris în casa înconjurată de liliac din Iași.

[anonimizat] 1972, casa a fost amenajată muzeu și deschisă publicului. Expoziția este organizată în cele două camere unde Otilia Cazimir își primea oaspeții și unde lucra la textele sale.

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] a fost viața Otiliei Cazimir.

Casa memorială Otilia Cazimir

Casa memorială Ion Creangă

"Sunt născut la 1 martie 1837 [anonimizat], [anonimizat]: Ștefan a [anonimizat], [anonimizat]."

Casa de la Humulești este pitită toată sub "ditamai căciula de acoperiș", căci așa se făceau casele la vremea aceea. Este o [anonimizat], cu tindă și două încăperi mititele. [anonimizat] o bună parte din odaie.

[anonimizat], [anonimizat], opaițul, [anonimizat], [anonimizat]nul simț și modestia proprie țăranului moldovean.

Casa din Humulești va fi lăsată moștenire din generație în generație până când, Sofia Grigoriu- urmașă a povestitorului, o donează statului român cu scopul amenajării muzeului. Astfel, în 1966, casa memorială este inaugurată și intră în rândul muzeelor.

Casa memorială Ion Creangă din Humulești

Municipiul Roman- Date istorice

Este unul dintre puținele orașe din Moldova care se poate mândri cu existența a două cetăți- Cetatea Mușatinilor și Cetatea Nouă a Romanului.

Cetatea Mușatină, ,,Cetatea veche a Romanului", cu fortificații din pământ și palisade de lemn, construită în ultima parte a domniei lui Petru Mușat, pe când era asociat la domnie cu fratele său Roman, ocupa platoul care domină valea Moldovei, fiind la sfârșitul secolului al XIV-lea cea mai sudică fortificație moldovenească. Cetatea Nouă a Romanului a fost ridicată de Ștefan cel Mare în primii ani ai domniei acestuia, când pregătea țara pentru atacurile turcilor. Aceasta se află la 5 km de Roman, la confluența râurilor Moldova și Siret și este atestată documentar din 15 septembrie 1466.

În a doua jumătate a secolului al XVI-lea Romanul ocupa primele locuri în ceea ce privește numărul de negustori. Astfel, la 1550, din 157 negustori don 17 orașe moldovene care făceau comerț cu Brașovul, Romanul avea 27. Apariția în secolul XVII a trei biserici de breaslă( Biserica Armenească, Sf. Nicolae și Precista Mare) dovedește prosperitatea acestor organizații, care se constituiai nu numai pe meserii, ci și pe naționalități, grupuri etnice sau chiar stare materială.

Organizarea în bresle a rămas în vigoare până la Regulamentul Organic, când se trece la o nouă formă de orgaizare, una care avea să intensifice activitatea meșteșugărească și negoțul. Astfel, în 1845, Romanul figura între primele 5 orașe ale Moldovei.

Romanul a jucat un rol important și în înfăptuirea unirii Moldovei cu Țara Românească, la 24 ianuarie 1859, activitatea unioniștilor fiind marcată de singurul monument istoric natural din Roman- Stejarul unirii, aflat pe actuala stradă Smirodava. Acesta se remarcă prin trunchiul masiv cu un diametru de 1,40m, cu o coroană largă dezvoltată de peste 20m în diametru, iar înălțimea de aproape 25m. Ca vârstă se apropie de venerabilii 300 de ani.

Religie și lăcașe de cult

În ansamblul patrimoniului istoric și cultural-artistic românesc, Arhiepiscopia Romanului și a Bacăului ocupă un loc aparte, impunându-se printr-o existență pe cât de îndelungată pe atât de bogată în evenimente, contribuind la afirmarea orașului ca un important centru economic, politic și de credință ortodoxă la răsărit de Carpați.

Neavând documente certe care să ateste cu precizie data întemeierii acestiu lăcaș de cult, istoricii consideră că acesta a fost cel mai probabil înființat în perioada 1408-1413, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, cel care este considerat organizatorul ierarhiei bisericești moldovene. Lucrările ulterioare au durat 8 ani, încheindu-se în 1550 prin grija soției lui Petru Rareș, Elena Doamna și a fiilor săi Iliaș, Ștefan și Constantin, după cum rezultă din textul inscripției originale.

În perioada 1990-2005 s-au finalizat lucrările de restaurare și refacere a picturilor și clopotniței conform planurilor originale. Catedrala Arhiepiscopală, cu hramul "Sf. Parascheva", înaltă și frapant de zveltă, are un plan treflat, cu altarul poligonal la exterior și semicircular la interior, cu apsidele laterale circulare.

Un alt monument important, situat în vecinătatea Arhiepiscopiei, este Biserica Precista Mare. Ea face parte din categoria marilor ctitorii voievodale, fiind ridicată de Doamna Ruxandra, văduva lui Alexandru Lăpușneanu, în anul 1569, pe locul altuia mai vechi. Biserica a fost restaurată succesiv în 1753 în timpul domniei lui Constantin Racoviță, în 1784 și în urma celor două mari cutremure din secolul al XX-lea.

Cultură și personalități

Ion Ionescu de la Brad ( 1818-1891)- născut la Roman, în anul 1818, revoluționar, agronom, economist, savant și scriitor, primul inginer agronom român. La centenarul morții, a fost comemorat de UNESCO.

Jean Mihail (1896-1963)- Regizor de film și scriitor, a fost elev al Gimnaziului ''Roman-Vodă'', creatorul cinematografiei românești. Debutul regizoral este marcat de anul 1924, în filmul ''Păcat'', ecranizare după Caragiale.

Mihail Jora ( 1891-1971)- Născut la Roman, compozitor, dirijor, academician, profesor universitar la București. Creatorul liedului și al baletului românesc contemporan. A fost prieten apropiat a lui George Enescu, alături de care a înființat școala națională românească de compoziție, dar și profesor al lui Dinu Lipatti.

Sergiu Celibidache (1912-1996)- Dirijor, compozitor, filozof, matematician, considerat unul dintre cei mai valoroși dirijori ai tuturor timpurilor și un rafinat specialist al muzicii impresioniste franceze. Apogeul cariei sale este cel de Dirijor al Filarmonicii din Munchen ( 1979-1996).

Cultură și muzee

Ca orice oraș cu tradiție culturală, Romanul oferă cu generozitate vizitatorilor săi muzee și vestigii culturale de marcă, dintre care:

Muzeul de Istorie – a fost înființat la 1 septembrie 1957, prin numirea d-lui Vasile Ursachi, proaspăt absolvent al facultății de istorie din Iași, ca director al unei instituții care nu avea nici un patrimoniu. Activitatea acestuia a făcut ca muzeul de istorie să ofere generațiilor următoare o imagine cât mai completă a trecutului acestei comunități, de la prima expoziție din 1958, care conținea doae 3 piese, ajungându-se astăzi la o colecție de peste 170.000 de obiecre începând cu vestigii din epoca pietrei. Muzeul s-a mutat în 1988 în Palatul Negruzzi ( monument de arhitectură barocă, specific secolului al XIX-lea), cele 15 săli acoperind un spațiu de peste 700m², intre cele 5000 de piese din expoziția permanentă remarcându-se celebrul tezaur de la Brad, aparținând culturii Cucuteni.

Muzeul de Artă- din anul 1957, în primii ani ai existenței sale a funcționat în același local cu Muzeul de Istorie. Din anul 1970 Muzeul de Artă își găsește un sediu adecvat situat pe strada Mihai Eminescu, nr. 3, pus în valoare și de ambianța naturală generoasă. Este o clădire monument de arhitectură, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea. Colecțiile muzeului cuprind un număr de 642 lucrări de pictură, grafică, sculptură și artă decorativă, numai în parte expuse în 6 săli de expoziție, întrunind o suprafață totală de 243m².

Casa Celibidache- a aparținut cândva familiei marelui muzician. De multe ori, Sergiu Celibidache spunea că va face aici școala de muzică cu profesori străini, însă casa a fost naționalizată și drept urmare statutul ei incert amână posibilitatea de deschidere aici a unui muzeu închinat marelui muzician de renume mondial.

Muzeul de Științe ale Naturii- deschis în anul 1962, muzeul își desfășoară activitatea într-un local monument de arhitectură, construită de la jumătatea secolului al XIX-lea, în decursul a aproape 40 de ani realizând un patrimoniu deosebit de bogat și valoros, care a făcut posibilă deschiderea unei expoziții permanente de prestigiu. Cu un spațiu expozițional vast, expoziția de bază prezintă cadrul geografic, paleontologia și pedologia zonei Roman, specii de plante și animale caracteristice zonei, prezentate sub formă de diapozitive și fotografii color. Muzeul dispune de un fond de peste 15.000 coli de ierbar din colecțiile de floră și un număr de peste 41.000 de piese din colecțiile de faună.