Tunde0ervin@gmail.com 181 Publicatie 6 Vadean Nicoara Paula Cristina Text

e A pe om 005 JOU u Său» hay aus o Sunet av] e Burt vo suscep n ue a senpypur e Jo 246 estan ese paxpeoudce 38 45 Read et 3)43350 Apr ‘dog euuy ‘nueotacată cup vToz / 0S prua3sisv ap EIS!ABY | P|eID0S PÎUBISISV ap PISIABU [essay] –enapa wo p2sea suoneras ap su earrosueny 340F pu PRI BYON N FESOU 6 lady 700) ApS ase 3105010 oul Aspecte legislative privind îngrijirea de lungă durată în căminele pentru persoane vârstnice în România Conform Legii nr. 292/20 decembrie 2011, legea asistenf sociale, grupul vulnerabil desemnează persoane sau familii care sunt în is de a-și pierde capaciatea de satisfacerea never zilnice de rai din cauza unor stați de boală, dizabilitate, sărăcie, dependență de drogari sau alcool ori altor situații care conduc la vulnerabilitate economică g socială Definiția de lucru a persoanelor vârstnice din prezentul studiu este cu referire a persoanele care au împlinit vărsta de 65 de ani! ‘Vulnerablitate persoanelor vârstnice se regăseșe, in principal, în limitările fiziologice i agilitatea caracteristice bitrineti, accentuate de faptul că 0 parte din aceste persoane Tocuiesesingure. Cadrul legal în România Analizând legislația din domeniul asistenței sociale (Rebeleanu, 2011) considerăm că principalele reglementări legislative care fac referire la persoanele vârsnice și servicile sociale acordate acestora sunt: – Legea nr. 292 din 20) privind asistența social: – Leea nr. 17 din 2000, privind asistena socială persoanelor vârstnice; – Hotărârea Guvernului n. 886 din $ octombrie 2000 pentru aprobarea Grilei naționale e evaluarea nevoilor persoanelor vârstnice; – Ordinul nr. 246 din 27 martie 2006 privind aprobarea Standardelor minime specifice e calitate pentru serviciile de îngrijire la domiciliu pentru persoanele virsnice și pentru centrele rezidențiale pentru persoanele vârstnice. De referință sun și Hotărârea Guvernului nr. $39 din 2005, pentru aprobarea Nomenclatoruluiintitutilor de asistență sociala și a structurii orientative de personal, a Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a insttuților de asistență socială, precum și a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvemului nt. 68/2003 privind serviciile sociale = Hotărârea Guvernului nr. 23 din 2010, privind aprobarea standardelor de cost pentru serviciile sociale sociale, acreditati conform leii, cu fn legea cadru a asistenței sociale, asistenta socială a persoanelor vârsnice este reglementată în Secțiunea a 4-a, Capitolul IV. Pe de altă pane, asistena socială a persoanelor vârsniee este reglementată de Legea nr. 17/2000 Un aspect important ste faptul că, așa cum precizează legea asiste sociale, îmgica în centre rezidențiale, a persoaelr varstnice dependente poate i dispusă mumal în căzu în care îngrijirea la domina ma st posibil. Mai mult chiar persoanele dependente care beneficiază de servic de îngriji aise la domiciliu, în cazu în care Solicit asin înrun cămin penru persoane Vârnice, au privitie n acordarea acestor Legea nr 17/2000 precizează Că recomandarea de furnizare a servcilorspecifice unui cămin, pentru persoane Vâninice trebuie să fe jsiicată prin ancheta socal, cu respetareacritrilr de evaluare a neoilor pnscnelor vârstnice, tab indu-se un grad de dependents. Evident că această evalare ar iebu să aibă oc anterior primii nlernării beneficiarului într-un cămin penru persoane vine. Aș cum prevede Legea aistenei sociale, această evaluare e realizează, de regulă, la domiciliul perscanei. Putem arma îns că în insitpile private, cel puț, Această evaluare are loc dupa intemarea teeficiarului în căminul petru persoane vâranice. În acelayi imp, însă, centrul rezidențial realizează o evaluare proprie a nevoilor beneficial, chiar dacă există 0 calare anterioară io recomandare privind gradul de dependenă, sa cun precizează Ordinul m. 24627 marie 2006 Simctrină tipurile de uniți d asisten scilă și senile acordate persoanelor vărsa considerat oportună prezentarea imtetcă a acestra, conform reglementilor în Vigeare. Se impune să einem că exist uncle diferențe ine diete serii, c rezidă ca preter din pt că arescază nevoi dir ae persoanelor Vice 1. Uniti de astență medico-socială Unite de asistență mediorsocial?, reprezintă intuit publice specializate, cu personale juridică, alte în structraSubordinea autorităților publice locale, car acordă ict de îngrijire, enisi medial, precum și servicii scule pesoancior cu nevoi socioamedicale.Acestea poe fi înființat prin hoărâre a consiliului lcaljudeean, după ta precum și prin reorganizarea unor unități sare, cu avizul Ministerului Sinai gal Ministerului Dezvoltării Regionale și Adminiaie Publice. Raport la Nomenclatorul iniuților de asistenă social acestea sun regsite la categoria de beneficiari „ale persoane in situați dedicate” (H.G. nr 53972003, Anexa nr, pot 9.0) 2 Genre de îngrijire i asitență Aceste centre rezidențiale le regsim în Nomenclatorlinstuilor de asistent social Ia categoria de beneficiari „persane cu handicap” (1.0. nr $39/2005, Anexa nr. et); m menționat totus acest ip d unitate, truc în cesea se regăsese persoane vârstnice, îndeosebi cele dlagnoatzate cu demență Alrrimer, cae, porvt_replementior 1gislaiv snt incadrat în grad de handicap 53 Locuint protejate penru persoane cu dzablti persoane vârstnice Acest tip de centre pot găzdui un nome maxim de 10 beneficiari și pot i împărțit în ei categorii: minim protejate, moderat proejate și maxim protejate. În Nomenclatorul e asistn socul acestea se adreseaza ait prsoanelor cu dizabilități (1.0. m. 39/2005, Anexa nr. pt. 2.7) ct și persoanelor viene (HG, ne. 3972005, Anexa ma, pet32), + Cimine penru persoane vârstnice Acestea sunt centre rezidențiale care acordă găzduire, asistență medială și înerire, sine paliaiv, recuperare și ebiliar, activi e socializare și petrecere a timpului Revista de Asistență Sociala 220143 liber și pot fi dezvoltate ait de furnizori publici, câ și de fumizori privați de servicii sociale, {nfiinjare de cămine pentru persoane virstnice de către furnizori publici de servicii sociale, in carul autorităților administrației publice locale, prin finanare de la bugetul de sta, fost susținută prin Programul de interes national „Dezvoltarea rețelei naționale de cămine pentr persoane vârstnice”. Apariia acestor cămine pentru persoane Virsnice se datorează reorganizării unor unități sanitare cu paturi, care urmau a se fi desfinat. Programul de finanare era inițial propus pentru perioada | aprilie 2011 — 31 decembrie 2013, ulterior acesta prelungindu-se, perioada de derulare find acum până la data de 31 octombrie 2015, La toate aceste tipuri de unități institui, pot fi adăugate, u care, deși, nu sunt unit de asistență socială se găsese uneori în situa ae trebuie referii unor unități de asistență socal, fn contextul referiri la aspecte legislative menționăm că există prevederi privind standardele de cos stt penta unitățile medico-soviale (H.G. nr. 45972010), et și pentru serviciile sociale (H.G. nr. 23/2010), stabilite pe an si pe pa/beneficir. Acestea stau la Paza determinării necesarului anual de fonduri aferente funcționării acestora, precum și a alocări sumelor defalcate din uncle venituri ale bugetului de stat pentru bugetele locale, în cazul servicilo sociale organizate i administrate de fumizarii publici. Trebuie menționat faptul că, dacă cosurile necesare furnizării serviciului depășesc nivelul prevăzut de standardul de cost, consul judefean/consițile cale ale Municipiului Bucureși/consilile locale ale municipiilerorașeir/comunelor alocă sumele necesare din veniturile proprii În ceea ce privește serviciile sociale furniaate în unități publice de asistență socială, standardele de cost reprezint costul minim aferent cheltuielilor anuale necesare furnizării servicilor sociale, caleulat pentru beneficiar pe tipuri de servicii sociale, porivit standardelor minime de caltate. Standardul minim de calitate, potrivit Legii nr. 392/2011, veprezintă un set de criterii a căror aplicare asigură un nivel minim acceptabil de performană al procesului de furnizare a serviciilor sociale. Mai mul, standardul de cost Sonstitiie unul din criterile în baza cărora fuizorii publici de servicii sociale pot contacta servicii sociale cu fonizori privați sau cu ali furnizari publici. Analizând în ansamblu prevederile referitoare Ia standardele de cost considerăm că, rin extrupolare, acestea pot de referință și pentru furnizorii privați de servci sociale, respectiv căminele pentru persoane vârsnice administrate de aceștia “To în contextul Hotărârii Guvernului nr. 23/2010 este analizat numărul personalului de totalul personal. Astfel, pentru serviciile furnizate în centre rezidențiale, existenja personalului de specialitate trebuie să fe în proporti de 60% din umărul total de personal. Un aspect important și util de menționat este faptul că documentul menționat clarified funcțiile personalului (de conducere, administrativ, de specialitate) din serviciile sociale, aceste informații regăsindu-se în Anexa 4, din actul normativ invocat, informații care trebuie corelate cu structura orenttivă de personal de specialitate necesar pentru tipurile de unități de asistență socială mentionate anter Standardele de cost pentru serviciile rezidențiale destinate persoanelor vărtnicecămine pentru persoane virstnice sunt sabilite Ia 16926 le/an/beneficiar (aceasta însemnând 110.5″ levlund/beneficiar). În acest tip de servicii este mecesar ca raportul beneficia/angaja să fe de 1. Standardele de cost sunt prevăzute de legislație pentru diverse tipuri de unități de asistență socială, inclusiv pentru ele n care am făcut neerre”. Pentru a încheia referirea la aspectele financiare, precizez că pentru consumurile colestive din instituție publice de asistență socială nivelul minim al alocaiei zilnice de brand se ridică la 83 le/zi/persoand, sumă identică atât pentru de asiste socială pentru persoane, cu dizabilithi, pentru adulți și persoane vârstnic, cât și pentru unitățile medico-sociale’. Evident, în mita bugetelor aprobae, consilile județene și locale pot aproba un cuantum mai mare al aloației de în Judefl Cluj, conform Registrului electronic une al fumizorilor acredit de servicit sociale, gestionat de Ministerul Muncii, Familie, Protecției Sociale și Persoanelor Varstnice, există două cămine publice, pent ne. vârstnice, ambele afate în subordinea Direcției Generale de Asistență Social și Protecția Copilului Cluj, Pentru exemplificare, prin Hotrarea Consiliului Județean Cluj nr 43/26 februarie 2013, pentru anul 2013, standardul de cot costul mediu lunar de întreținere afost stabil astfel – Cămin pentru persoane vistnice Recea Cristur 2.268 ei ună: * Camin pentru persoane virtnice Ghena — 1.812 lei lună. Se observă că standardul de cost pent aceste două cămine pentru persoane virstnice depășește nivelul stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 23/2010. Fondurile necesare funeionări acestora sunt asigurate de către Consiliul Județean, în a cărui subordine seal În ceea ce privește furnizorii privați, acreditați, de servicii sociale care administrează unități de asistență socială, respectiv cânine pentru persoane vârstnice, putem preciza ch acestea sunt în mumă de unsprezece, Ia nivelul Judeului Cluj, Din nefericire, (orieum în mod nejustificat) există încă si câmine pentru persoane virstnice ale organizațiilor ‘nonguvemamentale care furnizează servici ră ca acestea să fie acreditate. nonguvernamentale) e servicii sociale acreditate, istrează unități de asistență social, finanțarea de la bugetul de stavlocal se realizează, în principal, conform Legii n. 34/1998 si Hotărâri Guvernului nr. 1153/2001, finanțarea raportindy-se la standardele de cost existente pentru furnizorii publici de servicii sociale. O ipoteză viabila, prevăzută de alfel de legea asistenței sociale, este contractarea servcilor sociale, care se raporiează la standardele de cost prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 23/6 ianuarie 2010. îngrijirea de lungă durată în căminele pentru persoane vârstnice Legea asistenței sociale defiege service de îngrijire personală de hugă durat, ca reprezentnd modal de autor pentu îndeplinirea acu ilor de bază și instrumental le viei zice, per o perioadă mal nga de 60 de zile. Aceste servici d îngrijire personala de Tangs durată, pe lângă alte modal de acordare (cere de 7, n domiciliu, în comunitate) sunt oferte și în Sena rezidențiale cămine pentru persoane vântice Pot fi umizate negra cu alte servici (de exemplu, îngrijire medical, recuperare eh are, reaiiare și adaptare a ambientului bineoerapi, terapie ocupaționali, psihoterapie și ele asemenea) sau pot i acompaniate de servicii de consiliere soca, consis juridică, informare Servic vizează peroanele flat în suni de dependent, care reprezintă consecință a boli, traume sau izbi. Sai de dependență reclamă, în Revista de Asistență Socială 22014 $ uncie de radu d dependent, ajutor pentru realizarea activităților uzuale ale vei de zi Desi Ondonana nr 68/2003, privind serviciile sociale nu fst moa su abrogats de noua lege adn asistenței socul, ipolgia servicio sociale reglementate de aceasta m se plazh pe Legea nr 292/2011. Coroborând revederi elor două act normative, dar și prevederie privind sandardele minime specifice de cliate penru căminele penru peroane vărnice putem afirma că service desinate peroanele vânsnice în centrele rezidențiale sunt condijonate de nevoile heneficiario, inevitabil pcesea sunt srv integrate — sociale, medical și de natură conexă care Vizează menținerea aulonon perscan! i prvenreaagravi iuți e dependenți Serie de înrijr personal se acordă persaneler vrstice arate în situate de dependena. Puncul de reper În acordarea de servici de Inge pentru persoane virsinice ete reprezentat de gradul de dependență sabii în urma evaluări autonomiei Tuncționale. Încadrarea iar rad de dependen reprezintă baza în întorc planului individualizat d asistența și gri (are conine service ferite și personal implica. Toate acestea se vor reflects în uantumul contribu beneficiarului, Pentru sevicile de asistare și ingsijie în cenre rezidențiale, peroanele vânunice au obligaia de a pi o contribuie Iară de inteinere stabil de furnizorii pubii șismu privați care uăminitează aceste centre rezidențalelcămine penru, persoane vitsice, contribuție calculata pe bazs costului mediu lunar de tneinee In siuatia în Cate veniturile persoanei Vrsnie snt mai mici decăt cuantumul contribuției, diferența va f suport de Sustnitr legali ai persoanei vărunice. În cazul in care persoana vérstnich mu are ‘entursustnitor legal în cazul căminele pubice penru persoane vârstnice, contribuția cestor va i asigurat din bugetele locale Legea asitene sociale subliniază primordaliata și obligația implicării faite! susținătorilor legali în ngrirea și nefinerea persoanei vârstnice (Rebeleans, 2011), Asta că legea duce în prim plan responsabliatea scări peroane 5 familie acesti de implicare activă în soluționarea Svațiler proprii de dificulate. Familia persoanei nice are obligația d asigura îngrijea i îneținerea acestia Pe de altă parte, obligația de întreținere este reglementată și de Codul civil (Carte a I- ,Tilul V), Vom menfiona doar două articole care ni se par relevant, și anume: Nimeni nu poate renunța pentru vitor la dreptul său la întreținere (artS13) și Are drept la reținere mumai cel care se află în nevoie, neputându-se înrține din manca sau din barurile sale (at 524). Și aste, pentru că e necesar să ne raportăm la nevoile persoanei trebuie să existe un instrument care să poată evalua aceste nevoi, în cazul de față, ale persoanelor vârstnice. Unul dntre documentele obligatorii care trebuie să existe la doserul persoanei vârstnice aflată într-un Centru rezidențial este Fișa de evaluare sociomedicală (geriaticd). Acesta reprezintă un instrument prin care pot fi evaluate nevoile persoanelor vârsnice și gradu lor de dependență, evaluare care se realizează (aspect extrem de important) cu pariciparea beneficiarului. Persoana dependentă are dreptul, șa cum prevede legea asistenței sociale, ta servicii de ingrijire personală, care se acordă în funcție de nevoile individuale, situa familiala, socio-economică si mediul personal de viață. La sabilea eradului de dependență al persoanei vârstnice se are în vedere evaluarea statusului functional 6 activitățile de bază ale vieții de zi cu zi si activitățile instrumentale) și ale stausului senzorial și psihoafectiv. Această valve este fundamentul întocmirii planului individualizat de asistență și nerire. Deși nu există veo reglementare specifică referitoare la managementul de caz privind. persoanele vrstnice, aga cum există în ceea ce privește managementul de caz în domeniul Proecției copilului, pașii managementului de caz pentru persoanele vârstnice pot fi dedusi din sandardele minime specifice privind îngrijirea la domiciliu și în centre rezidențiale a persoanelor vârstnice (Ordinul mr. 246/2006). Astel, managementul de caz raportat ln Ingres de lungs durată în căminele pentru persoane virstnice parcurge următoarele n — geriatric); 2. și Ingrijre; 3. implementarea măsurilor prevăzute în planul individualizat; 4. monitorizarea implementării măsurilor; 5. evaluarea acordării serviciilor. Evident, acordareaservcilortrebuie reglementată printr-un contract de acordare a serviciilor sociale, incheiat între fumizorul de servici sociale și beneficiarul de servicii sociale. Simetizând, Fișa de evaluare soeiomedicală ~ geritrică ne ajută să stabilim gradul de dependență al persoanei virsnie. Persoanele vârstnice po fi incadrate în wei grade de dependență, în cadrul acestora existând subdiviziuni, astfel: persoane dependente (gradul TA, IB, IC), persoane semidependente (eradul II A, 11 B, 1 C) și persoane independente (gradul II A, UI B). Completarea corectă a acestui instrument este esențială pentru funizarea unor servicii adecvate persoanei vârstnice. Un aspect care garantează corectitudinea valuri este faptul că aceasta se realizează de ti (medic, asistent social, vizuiste atunci când apar modificări semnificative în situajia beneficiarului, la 6 luni și la ieșirea beneficiarului din centrul rezidențial Ulterior evaluării, pentru fiecare beneficiar se întocmește, de către echipa mulidisciplinară, Planul individualizat ge assten și ingrijire, care conține serviciile programarea acestora, obiectivele și acivtăie desfășurate, precum și esponsabil cu realizarea lor. Managerul de caz (desemnat din cadrul de specialitate) este persoana responsabilă de coordonarea seniciilr ividualizat Planul individualizat de asistență st ingrijire staileste le acordate beneficiarului și conține mai multe secțiuni, două dintre acestea find obligatorii: Programul individualizat de recuperare si Programul de integrrelreinteare socială Programul individu rea nivelului de autonomic or de autoservire, îngrijire ea autonomiei personale a e sociali” cuprinde sciți de tipul: informare, re juridică, sistent socials, socializare și petrecere a timpului liber, prjininea eneficarior pentru meninerea eg cu fm Revista de Assent Solală 22014 7 a beneficiarului aceasta trebuie . igienă. personals, supravegherea, In ceca ce privește activites de nare per structura pe urmtoarele componente” hr menținerea sănătății si medicaia în ceca ce privest condiție de găzviret voi face doar câteva ofr la standardele de aliate, ele putând i aprofundate pin studierea acului normativ. Subiniem faptul că un cămin pentru persoane vârsnice trebuie să dețină spații pentu desfigurare aciviilor sociale, cultural, religioase, sporivlde gimnastică medicală, de recuperare, spui destinate activitații medicale, săli de mese ee. Camerele trebuie să fe, in proparie de 8%, camere penru doutpesoane, având suprafață de minim 16 mp. 8 rezidența webu să fe sigure, accesible, unionale, să respecte cerințele de igienă. Acordarea seniciilr tmebuie să tind cont și de o evaluare din panea beneficiariloraparținăterilo acestora. În fapt, aceasta reprezintă o modalitate de îmbunătățire a serviciilor furnizat, de adaptare a acestora a nevoile beneficiarului. Contactul“ încheiat între beneficiarreprezentantul acestuia și furnizorul de seric sociale reglementează: tipul serviciilor furnizate, cotul acestora, contribuția beneficiarului, urata contactului drepturile si obligate ieăreia dintre părți, modalitile de soluționare 4 eelamaților și litigilor, condiție de incetare a contractului. Un aspect important de menționat ese faptul că acest contact este nsoi de Planul individualizat de asisten și îngriire/Planul revizut de asistență și îngrijire, ca anexă la contrat. Concluzii Apariția Legit nr. 292/2011 impune revizuirea unor acte normative aflate în vigoare ts momentul apariției acesteia. n prezentul articol am menționat doar lipsa de concordanță a legi cadru a asistenței sociale, cu Ordonanja r. 68/2003 și Legea n.17/2000. Dacă legisla domiciliu nu mi prevede accesul în centre rezidențiale numai în cazul in care îngrijirea la ste posibil, care sunt implicațiile respectării parțiale și mai degrabă a nerespectării acestei prevederi ? Efectele sunt Vizible raportindu-ne doar la numărul în creștere a cdminelor pentru persoane vârstnice (și aii ma refer la Județul Cluj) în ultimii ani. O parte dintre aceste instituții au fst înfiat prin reorganizarea unor unit turistice, ‘mare parte dintre acestea vizând câștigul financiar, Desi reoric, tebuie totuși să ne întrebăm, atâta timp Cât Legea nr. 17/2000 este în vigoare, cum s aplică prevederile ar. 7 a acesteia? Mai precis, ce se întâmplă atunci când area de sănătate a persoanei nu permite obținerea consimțământul acesteia pentru acordarea seviciiler comunitare, în cazul nostra, îngrijirea într-un Cămin pentru persoane vărinice? Porivit Legii nr. 17/2000, în acest caz, decizia de acordare a serviciilor comunitare int-un cămin pentru persoane vârstnice se ia de cure serviciul socia/serviciul public de asistența social al consiliului local sav de către direcția de asistență socială din Cadru direcțiilor de muncă județene (institute care între timp a devenit agente județean pentr plăți și inspecție socială) pe baza ancheei sociale și a recomandărilor medicale, cu acceptul rudelor de gradul 1 sau, dacă acestea nu există, a altui membru de familie. Din practica existentă a nivelul Judepului Cluj putem afirma că această procedura nu se m aplică demult. Sa i căzut în desuetudine aceste prevederi? Și atunci, oare aceste aspecte nu încurajează apariția unor instiți private, axate în principal pe profit financiar, find construite ca și o afacere” ? Din altă perspectivă, coniibația beneficiarului trebuie să fie corelată cu gradul de ependenti în care acesta se găsește. Avesta este un aspect care trebuie să fie luat în considerare deopotrivă de către specialiștii care urează în Sistemul public și cel ‘neguvemamental. Stabilies gradului de dependenta ete un reper în idenifcara nevoilor persoanei virstnce i să a baza întocmirii planului individnlizt de asistență și îngrijire, care evidențiază serviciile oferite și personalul implica, care, în final ar trebui să se ‘eflecte fn cuantumul contribuției beneficiaruu. Costurile diferite, si, implicit conribria Sireferențiaă a beneficiarilor, trebuie să însemne și condiții diferte de furnizare a senicilr sociale. Cuantumul coniribuției datorate de cure beneficiar pentru serviciile primite ar trebul sf fe diferențiat în funie de clasa de calitate pe care o deine furnizorul de servici sociale! i, pe cale de consecință ar trebui să beneficieze de servici sociale diferențiate. Note î Dna energii aw. in dn Legea 2920 decembie 201 2 pve votes Anca: Sonar 14 AT aaa Herren iveală 272 apie 200 pn aprobarea Noro prin ergo {anconue aren tier tico oc, [EXE ede Hares ver 5399 tie 208, pet proba Noel stir de ‘ssc suc oma depen,» Repent de oan once 8 ‘tor de stint acl prs camile d pce peer Oran Govern. 82003 prvi servile e ec Program de tra National ce realmente Hora unea. 2129 mare 2011 A von Hates Gana me S19 ae 0S, ps use Nomen tate de ssh coc socal otv depen « Reglmetuaia de orator {Sor asc oi rea gn Nomar molec e pire Preia Ordo {Geren 8/2003 pin serene See e capete nici cordate în ni mc soci sansa pe n i pe pr nu de 20865 te dn cre 480 eda se sports de ngs e a, ar 2.061 Timp supă del eu a ‘Sl e co per Cold nr i ine e 23.16 etree a pty Loca TA cama ee si ra Ove. 2/16 apie 208 pv abn neu pial lca se den pen commu seinem nae pbc eee sole sweet Lent 17000 pnd sista soi perene se wep tan Sete i, Sta Ow 2402 mare 205, „Rie vede Sections VI Snare 32 dit Ori a 24/2 aie 2006 1 Acne spc cm tale Secu V, Sandal 30 = 22. Ordinal ne 24677 mare 2006 © Sccen Vi, Standadle 2,26 71,28, 29, 0 in Oral 24027 mate 2006 „Naa e Cnn pens acres sew ne cat Teen in Orolo. 73 dn 17 Ei Si vete ana Legea 1972012 Revista de Asst Socială 220149 Resurse legislative Hotarrea Guvernului ne. 896 dn $ octombrie 2000 penru aprobarea Grile najonale de evaluare 1 meolo persoanelor vărumiee, pabicat în Monitorul Ofeal mr. S07 din 16 octombrie 2000. Merrirea Guvernului m, $39 din ini 2005, penru aprobarea Nomencttaruui nstțiler de ‘sven soctla și a raci rlemaiva de personal, a Regulomenuluicadru de organizare și fincionare a isțiler de axon Socala, precum și a Normelor Imetadtogice de aplicare a prevederile Ordenanei Givermlui ne 68/2003 privind senile sociale, palit în Monitorl Oral mr. 33 din 23 mie 2005 Hotărârea Guvemului nr:412 dn 2 pri 2003 penru aprobarea Normelor prhind organizarea, “fncfonarea fnanarea unl medico-socae, abilă în Monitorul Ocal nr: 200 in 15 arie 2003. Hourira Guvemului ne. 23 din 6 januari 2010, privind aprobarea stendardelor de cas penru senile sociale, publicata în Monitor Oil. 23 din 13 anuaie 2010. Hotarârea Guvernului pr 459 din $ mai 2010 penru aprobarea standardului de cosa petru servi acordate în untaie socio-medhele și a uno normative prind. personalul din titi de sista medico-socta i personal care defăpoară activ de asses medical comunitară, podea Monitor Oil n. 340 din 21 mai 2010. Hotirrea Guvemului n. 421 din 16 apie 2008, privind stoilrea nivelul minim al alocatiei tinice de hrand petru consimariecolecive din intitle publice de asutenă social, pubiat n Manerul fila 320 din 23 pre 2008 Hetaare Guvernului mr. 1024 din 25 funie 2004 penru aprobarea Normelor metodologice de ‘aplicare a prevederior Ordonamel Guvernului m. 68/2003 privind servicile solale. precar $a Metodologie de acreditare a url de serve, publicată în Monitor (Oficial a. 682 din 29 fle 2004 ~abrogts cu data de 1 ianuarie 2014, tăâra Conilil Jadefean Cj nr. 4326 force 2013, prind aprobarea, penru anal 2013 “nivel conu med nar de refnre 9 « conului mediu mar penru persoanele vărmiee ingrite în contre Petru persoane vărsnie sn alt categorii de intl de astea socald din sractra Direcției Generale de Asistență Social Și Provecia Copii Chu Hocrârea Guvernulu e. 1153 din 21 noembrie 2001 penru aprobarea Normelor metodologice de upieare a prevederilor Legii nr 34/1998 privind acordarea unor subvenții aociațer și {andailorromine cu personalitate juridică, are nințează și sdminisreză uni de asses social pubicat in Montoral Oficial x. 756 din 28 noembrie 200. Legea nr 287 dn 17 iii 200, privind Codul ivi, republic în Monitorul Oficial ne 305 din 15 ile 2011, Legea n.292 din 20 decembrie 2011, Legea auistenesoctale, publiats în Monitorul Fil n. 905 din20 decembrie 2011. 2000, privind astența socială a persoanelor vrsnice, republicată în m. 157 dn 6 marte 2007 Legea 34/1998 privind acordarea umor subvenll asocgilor și fndațilr române cu personalnte Jurdicd care înfinează și adminisireasd wnt! de asistență socială, pubicata în Monitorul Orical r. 29 din 27 ianurie 1998. Legea nz 197 din 1 noiembrie 2012, prind asigurarea cală în domeniu servitor sociale, pubicat în Monitorul Oficial mr. 758 din noembrie 2012. ‘Ordinal nr. 246 i 27 manie 2006 privind aprobareaStandardelr minime specific de calitate petra servile de ngrire a domel petru persoanele vârstnice și pentru centrele Fesidentate petra persoanele véranic, plist în Monitorul Ofeal nr. 34 dn 17 aprilie 2006. 0 Orimu n.73 din 17 forare 2005, prind aprobarea modelului Contract pentru acordarea de serii sociale, ncheat de frizorl de servic sociale, acre conform lei. eu ener de servic sociale, pubian Monitor Oficial 176 dn 1 marti 2008 Ordonanța ae. 68 din 28 august 2003, privind servile socal, publicat în Manitoru Oil n. 619 din 30 august 2003.