Tumorile glandei mamare la pisic ă [615519]

Tumorile glandei mamare la pisic ă

FOCA DIANA
Grupa 826 A

1
Introducere

Tumorile glandei mamare la carnivore reprezintă o categorie importantă din cazuistica
întâlnită în toate clinicile sau cabinetele veterinare , înfățișând aproximativ 76% din tumorile
aparatului genital. O primă cauză a tumorilor mamare ar fi creșterea nivelului hormonal la pisici,
mai ales în perioada de “c ălduri ”, astfel că sterilizarea înainte de primul ciclu de călduri reduce
semnificativ riscul apariției tumorilor mamare. Trebuie menționat și faptul că tumorile mamare
hormonodependente au receptori hormonali numai pentru progesteron. Totodată, un rol
important îl are și vâ rsta, întrucât riscul crește după 6 ani, atinge maximul la 10 -11 ani ca mai
apoi să scadă.

Simptome

Se manifestă inițial prin umflarea glandelor mamare și a mameloanelor, urmată de infecția și
ulcerația zonei din jurul maselor prezente, plăgi care nu se vindecă însoțite de durere si febr ă.
Tumorile se prezintă sub forma unor noduli fermi cu secreții evidente la nivelul
mameloanelor (sanguine sau lăptoase) și țesut necrotic. Apare și inapetenț a și cașexia.

Forme

Cea mai frecvent ă formă a tumorilor ma mare este adeno carcinomul ma lign, reprezentând în
acela și timp si forma cea mai agres ivă de cancer, având capa citatea de a metastaz a către
limfonoduri. Adenocarc inomu l apare la una sau mai m ulte ma meloan e ale pisicii.
Alte forme ale tumorilor mamare prezent e la pisici sunt papiloamele ductului , adenoamele și
sarcoamele care se pot dezvolta atât la femele cât și la masculi. În cele mai multe ca zuri, apariția
sarcoamelor este fatal ă chiar daca este tr atată chirurgical , cu radia ție sau chimioterapie.
Un studiu a demonstrat faptul c ă, pisicile s iameze, pisicile cu v ârste peste 10 ani și cele
nesterili zate sunt cele mai predisp use la apa riția tumorilo r la nivelul glan delor mamare.

2

Aspecte clinice

Varietatea clinică a tumorilor mamare este destul de amplă
deoarece acestea pot evolua ca formațiuni netede sau boselate,
unice sau multiple, de dimensiuni ce variază de la un bob de
mazăre la o minge de fotbal. Consistența poate fi fermă sau dură în
cazul tumorilor bogate în țesut conjunctiv fibros sau chia r
fluctuentă în cazul formațiunilor chistice. Aderența la țesuturile
subiacente reprezintă un important element de prognostic, fiind și
ea foarte variabilă.
Trebuie menționat în special ca rcinomul anapla zic, care se
caracterizează prin congestie și edem local evident, precum și
infiltrare, creștere rapidă și durere locală. Este o tumoră foarte
agresivă care provoacă rapid emboli a limfatică a celulelor
canceroase.
În ca rcinomul anaplazic , chirurgia chiar și cea cu scop paleativ
este contraindicată deoarece: prezintă recurenț ă rapidă, de obicei
însoțită de metastaze pulmonare miliare, nu poate fi detectată
radiologic , iar mastectomia prezintă risc de CIVD (coagulare
intravasculară diseminată). Din această cauză este foarte importantă realizarea examenului
citologic preoperator.

În unele cazuri , tumorile localizate pe mamela 4 la pisică pot fi confundate cu o hernie
inghinală, iar cele pectorale sunt con fundate cu lipoamele masive ce pot apărea uneori în
regiunea axil ei la femelele obeze. În ambele situații, examinarea clinică completată, eventual, cu
un examen ultrasonografic, permite stabilirea diagnosticului diferențial. Fibroadenomatoza
mamară poate î mbrăca uneori aspecte de -a dreptul spectaculoase, mamelele ulcerează și se
suprainfectează.

Imaginea nr. 1
https://curl.ro/HXdcS
Imaginea nr. 2
Constituirea unui tubul într -un carcinom
mamar felin
https://curl.ro/oekfH

3

Diagnostic

Primul pas în diagnosticarea tumorilor mamare este efectuarea unui examen clinic complet,
care va evalua: localizarea tumorii, adeziunea la suprafețe profunde sau superficiale și reacțiile
ganglionilor limfatici locali sau îndepărtați. În plus, vor fi luat e în considerare și alte patologii
preexistente : cardiacă, pulmonară, renală, hepatică, osoasă etc.
Radiografia toracică este necesar ă pentru a detecta posibile metastaze pulmonare și pentru a
evalua silueta inimii. În mod ideal, ar trebui să existe trei inciden țe: latero -laterală stânga și
dreaptă și ventro -dorsală. Prin urmare, po t fi puse în evidență infiltrarea difuză și formarea de
micro sau macro noduli. Fiabilitatea acestei metode este de aproximativ 87%. Examenul
ultrasonografic abdominal, în mod B și Doppler color, poate fi util în de tectarea metastazelor
hepatice sau limfonodale (limfonoduli iliaci profunzi) sau a altor procese patologice cu
determinism hormonal asemănător (piometru, chisturi ovariene, fibroame).
Puncția aspirativă cu ac fin (PAF) din tumoră si din limfonodul satelit, oferă indicii valoroase
despre natura și amploarea procesului tumoral. Cu toate acestea, mai ales în cazul tumorilor
heterogene, a fost raportat ă o rată fals negativ ă de pana la 30%. Pentru a îmbunătăți fiabili tatea
metodei, se recomandă efectuarea unei puncții ecoghidate, din mai multe zone, cu ecostructură
diferită. Pe cât posibil, se completează cu biopsie incizională sau excizională.
Din punct de vedere histo logic, cea mai gravă dezvoltare o are sarcomul, urmat de carcinom,
iar adenocarcinomul, mai ales cel bine diferențiat, poate avea un prognostic mai bun. În
principiu, cu cât este mai slab gradul de diferențiere, cu atât gradul de malignitate este mai mare,
iar riscul de recurență crește.

Imaginea nr. 3
Carcinomul mamar felin bine circumscris cu
centru necrotic. Numeroase metastaz e.
https://curl.ro/oekfH

4
Prognostic

La pisică, singurul criteriu adevărat de prognostic îl reprezintă diametrul tumorii. Prin
urmare, timpul mediu de supraviețuire pentru tumorile cu diametrul mai mare de 3 cm este de 6
luni postoperator, în timp ce tumorile cu diametrul sub 3 cm au o supraviețuire medie de 2 ani
postoperator.
În ceea ce privește gradul de infiltrare locală și/sau ulcerație, acestea reduc semnificativ
calitatea prognosticului, la fel ca și afectarea limfonodală.
Dimpotrivă, prezența receptorilor hormonali pentru estrogeni sau progesteron (probabil se
bazează pe comportamentul tumorilor în timpul estrului sau pseudogestației) poate îmbunătăți
prognosticul, mai ales dacă se efectuează concomitent și ovariohister ectomia.
Tipul histologic al tumorii afectează semnificativ prognosticul. De exemplu, speranța de viață
la 2 ani dupa operație este de 60% pentru adenocarcinoame, 30% pentru carcinoame și de numai
13% pentru sarcoame.

5
Bibliografie

1. Mammary neoplasia in dogs and cats
2. https://www.medichub.ro/
3. https://www.mobile -vet.ro/blog/