Tumorile glandei mamare la [615520]

Tumorile glandei mamare la
cățea

FOCA DIANA
GRUPA 826 A

1
1. INTRODUCERE

Frecvența tumorilor mamare la carnivore
este cea mai mare în rândul femelelor
nesterilizate. Deși prevalența este în
scădere în zonele în care se efectuează
histerectomia ovariană, aceasta este încă
una dintre cele mai frecvente patologii în
medicina veterinară. În comparație cu
tratament ele pentru cancerul de sân la
femei, metodele de tratament la animale
sunt limitate, dar recent multe programe
din medicina umană au început să fie
aplicate în medicina veterinară.
Prezența glandei mamare și a
fenomenului de lactație este unică la
mamifere. Fiecare mamelă este formată
dintr-un complex glandular asociat unei
papile acoperite cu piele. Glandele
mamar e sunt glande accesorii ale pielii și
ca mod de evoluție sunt asemănătoare unor glande sudoripare. La mascul, acestea rămân
rudimentare de -a lungul vieții. Glandele mamare sunt poziționate pe două lanțuri simetrice
din porțiunea ventrală a toracelui până în zona inghinală. Numărul lor este va riabil 8 -12,
însă cel mai frecvent sunt întâlnite în număr de 10.
2. FACTORII DE RISC ÎN APARIȚIA TUMORILOR DE
GLANDĂ MAMARĂ

Procentul de tumori mamare din totalul de tumori care apar la câine este apreciat diferit
în funcție de fiecare autor, astfel: Cotchin afirmă că tumorile mamare reprezintă 18% din
totalul tumorilor mamare la câine, Da Silva susține că sunt 28%, Dietzmann 41%, iar Sticker
44%. Incidența este mult mai crescută la femele, la masculi fiind de 1%. Dintre cei mai
frecvenți facto ri de risc implicați în apariția procesului neoplazic al glandei mamare și citați
în literatura de specialitate enumerăm: vârsta animalelor, rasa, predispoziția genetică,
hormonii și factorii de creștere, alimentația și expresia ciclooxigenazei -2. Vârsta medie de
apariție a tumorilor mamare variază între 8 și 10 ani (Schneider 1970) . Diferite studii
demonstrează predispoziția de rasă, în special la rasele pure, astfel: pudelii, c iobăneștii
germani, cockerii spanioli (Dorn și Schneider 1976), boxerii și chi huahua (MacEwen și
Withrow 1996) sau ciobăneștii de Berna. Una din asemănările dintre tumorile mamare la
câine și om sunt influențele datorate statusului hormonal. La femeie, ca și la cățea, hormonii
steroizi ovarieni stimulează creșterea normală a țesutului mamar în condiții fiziologice.

2
Efectul proliferativ asupra epitel iului poate crea condiții unei proliferări neoplazice.
Activitatea hormonilor steroizi este mediată de prezența receptorilor pentru estrogen și
progesteron, prezenți atât în țesutul mamar sănătos cât și în cel neoplazic. Numeroase
studii indică existența receptorilor pentru estrogen într -un număr mai ridicat în tumorile
benigne comparativ cu cele maligne (MacEwen ș i col. 1982). Sterilizarea preventivă a
cățelelor duce la o scădere semnificativă a incidenței tumorilor glandei mamare, însă
momentul sterilizării este foarte important. Astfel, pentru cățelele sterilizate înainte de
primul estru, riscul apariției de tum ori mamare scade la 0,5%, pe când cele sterilizate între
primul și al doilea estru prezintă un risc de 8%, iar pentru cele sterilizate înainte de vârsta
de doi ani și jumătate riscul apariției de tumori mamare se ridică la 26% (Schneider și
col.1969) . Admi nistrarea produselor pe bază de hormoni crește riscul ap ariției
neoplasmelor mamare, în special a celor benigne.
3. CLASIFICAREA TUMORILOR GLANDEI MAMARE

Literatura de specialitate oferă mai multe variante de clasificare a tumorilor mamare .
Cele mai multe tumori mamare au o origine epitelială (carcinoame/ adenoame), unele sunt
formate atât din țesut epitelial cât și mioepitelial (adenoame sau carcinoame complexe),
alte tumori au origine mezenchimală(fibroadenoame/ fibrosarcoame/osteosarcoame/alte
tipuri de sarcoame) și frecvent sunt întâlnite combinații între țesutu l epitelial și cel
mezenchimal (tumori benigne mixte/carcinosarcoame). Diferențierea dintre tipul benign și
tipul malign are o valoare mare în instituirea tratamentului. În general, tumorile benigne
sunt bine delimitate, nu au o creștere invazivă și distructivă și de multe ori sunt încapsulate.
Tumoril e maligne se caracterizează printr -o slabă diferențiere, polimorfism celular și
nuclear, un indice mitotic înalt, densitate vasculară mărită și fenomene de necroză.

1.TUMORI MAMARE BENIGNE
a) Fibromu l
Tumora benignă a țesutului conjunctiv are la bază hiperplazia celulelor (fibroblast,
fibrocit) și a fibrelor conjunctive, creșterea tumorală putând fi localizată într -o tumoră unică
sau multicentrică.

3
La examenul necropsic fibromul este o formațiune nodulară, cenușiu -albicioasă, cu o
consistență tare și cu aspect omogen sau ușor fasciculat pe suprafața de secțiune.
Examenul histologic relevă proliferarea difuză a celulelor conjunctive tinere și adulte, cu
citoplasmă greu de delimitat și fibre de reticul ină și colagen dispuse sub forma unor
vârtejuri .
b)Fibroadenomul
Caracterizat prin hiperplazii deopotrivă epiteliale și ale stromei de susținere, este
observat în glanda mamară și glanda prostată la câini,în glanda parotidă la cal, câine,
pisică.

2.TUM ORI MAMARE MALIGNE
a) Carcinom lobular solid in situ (neinvaziv)
La examenul citologic al tumorilor diagnosticate histopatologic drept carcinom în situ s -a
evidențiat o populație celulară alcătuită din aglomerări de celule tumorale, epiteliale, tinere,
cubice sau prismatice, cu nucleu rotund, central și citoplasma ușor bazofilă. Criteriile de
malignitate sunt discret -moderate: anizocitoză, anizocarioză.
Din punct de vedere histologic, tumora are aspect multilobular. Alveolele mamare apar
destinse și deformate, lipsite de lumene datorită masei celulare proliferate. Celulele
neoplazice sunt mono -morfe, cu puțină citoplasmă și contur estompat.
Carcinoame le micropapilar, papilar, tubulopapilar, tubular simplu s-au remarcat histologic
la nivelul ductelor sub aspectul unor pediculi celulari, a unor tije celulare conjunctivo –
papilare subțiri sau mai groase, sau a unor tubi delimitați de stromă moderată.
Carcinomul ductal solid invaziv se prezintă sub formă de mase mari de celule neoplazice
constituite din celule mari cu nuclei veziculoși. Histologic, în carcinomul solid ductal invaziv
celulele neoplazice proliferate perforează membrana bazal ă și infiltrează peretele
constituindu -se în mase celulare solide despărțite de fine septe conjunctive.
Carcinomul mamar ductal tubular invaziv sau infiltrativ este cunoscut și sub denumirea
de carcinom schiros (schirogen), carcinom ductal infiltrant cu desmoplazie, ca rcinomul cu
celule sfe roidale sau carcinoma simplex . Macroscopic, carcinoamele ductale invazive au
aspectul de nodule sau mase tumorale uni – sau multiglandulare, cu diametre între 1 -20 cm,
neîncapsulate, slab delimitate, cu contur neregulat, sau cu o limit ă înșelătoare în
vecinătatea țesutului adipos . La examenul necropsic, prezintă aspect pseudonodular pe
secțiune , necroze extinse și rețele de fibrină , infiltrații hemoragice și un traiect fistulos spre
zona ulcerată. Histopatologic, celulele neoplazice perforează membrana bazală,
invadează peretele și țesutul fibroadipos unde proliferează dispunându -se în cuiburi
separate de cantități mici de stromă.
Carcinomul cu celule fusiforme este un carcinom epitelial invaziv format din tubuli
adenoca rcinomatoși delimitați de zone întinse de transformare fusocelulară a celulelor
epiteliale maligne migrante ce capătă aspect fibrosarcomatos și de celule mioepiteliale.

4

4. Diagnostic

Primul pas în diagnosticul tumorilor mamare este reprezentat de un examen clinic
complet, în cadrul căruia se vor aprecia: localizarea formațiunii tumorale, aderența la
planul profund sau superficial, reacția limfonodală loco -regională sau la distanță. De
asemenea, se vor avea în vedere alte patologii concomitente: cardiacă, pul monară,
hepatică, renală, osoasă etc.
Radiografia toracică se impune atât pentru depistarea eventualelor metastaze
pulmonare, cât și pentru aprecierea siluetei cardiace. Ideal, se efectuează trei incidențe:
latero -laterală stângă și dreaptă și ventro -dorsal ă. Pot fi puse astfel în evidență atât
infiltrația difuză, cât și formațiunile micro – sau macronodulare.
Examenul ultrasonografic abdominal, în mod B și Doppler color, poate fi util în
depistarea metastazelor hepatice sau limfonodale (limfonod uli iliaci profunzi) sau a altor
procese patologice cu determinism hormonal asemănător (piometru, chisturi ovariene,
fibroame).
Puncția aspirativă cu ac fin (PAF), efectuată din tumoră, dar și din limfonodul satelit,
oferă indicii prețioase asupra naturii p rocesului tumoral, dar și asupra gradului său de
extindere. Totuși, mai ales în cazul tumorilor heterogene, sunt raportate procente de
până la 30% false negative. Pentru îmbunătățirea fiabilității metodei, se recomandă
efectuarea de puncții ecoghidate, din mai multe zone, cu ecostructură diferită. Ori de
câte ori este posibil, se completează cu biopsie incizională sau excizională.

Carcinomul papilar. Se observă
proliferarea neoplazică formând
papilele care se proiectează spre
centru . Tumoare mixt ă benignă care prezintă in
situ zone car cinomatoase și
proliferarea celulelor mioepiteliale .

5
BIBLIOGRAFIE

1. “Aspecte epidemiologice, histopatologice și citologice în tumorile glan dei mamare la carnivorele
de companie ”- O. Z. Oprean, S. A. Pa șca, Anca Ioana Rotaru, M. Lazăr, E.V. Șindilar, Andreea
Ancuța
2. “Anatomie patologic ă generală ”- S. A. Paș ca
3. http://www.rjvmf.innovationinhealth.ro/wp -content/uploads/2017/09/articol -7-RJVMF -1-
2016.pdf
4. https://www.medichub.ro/reviste/practica -veterinara -ro/abordarea -diagnostica -si-terapeutica –
multimodala -a-tumorilor -glandei -mamare -la-carnivore -id-958-cmsid -69