Tumori Benigne .ppt [626300]

5. TUMORILE BENIGNE
DE PĂRȚI MOI ȘI OASE
MAXILARE
CURSURI AN VI
TEORETIC și CLINIC
1.INFECȚII OMF
2.AFECȚIUNI ALE SINUSULUI MAXILAR
3.TRAUMATISME OMF
4.CHISTURI PARȚI MOI OMF
5.TUMORI BENIGNE DEPĂRȚI MOI ȘIOASE
MAXILARE
6.CANCERE DEPĂRȚI MOI
7.LEZIUNI PRECANCEROASE
8.CANCERE DEMAXILARE
9.BOLILE ATM
10.PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
11.DESPICĂTURI OMF
12.DUREREA
•Prof. Dr. Maria Voroneanu
•GALAȚI 2015 -2016

PAPILOMUL MUCOASEI ORALE
tumoră benignă cu origine pe suprafața
epiteliului oral

Localizarea papilomului în
cavitatea orală
Limbă
Buze
Mucoasa jugală, gingie, palatul dur și moale
(uneori chiar în zona vecină luetei)

Veruca vulgaris este o formă comună, analogă
papilomului intraoral, localizată la piele.
Cauza se pare că ar fi papilomavirusul.
Leziuni histologic identice cu veruca vulgaris,
caracteristică pielii, au fost frecvent găsite pe
buze și ocazional intraoral.
Pacienții prezintă asemenea leziuni pe mâini,
degete. Oral leziunea apare prin autoinoculare,
prin sugerea degetului.

HIPERPLAZIA EPITELIO -CONJUNCTIVĂ
INFLAMATORIE (EPULIS FISSURATUM)
Hiperplazia fibroasă inflamatorie cunoscută și sub
denumirea de hiperplazie epitelio -conjunctivă sau
"epulis fissuratum" este o reacție inflamatorie a
mucoasei orale datorate iritațiilor produse de protezele
mobile neadaptate, dinții restanți, la care se adaugă și
rezorbția progresivă a osului maxilar.

TRATAMENT
îndepărtarea protezei pentru a reduce
presiunea asupra zonei de țesut moale
excizia chirurgicală
incizie care să menajeze șanțul vestibular, în
vederea adaptării ulterioare a protezei
examenul histologic al materialului excizat
este obligatoriu

GRANULOMUL PIOGENIC
granulomul teleangiectazic, epulis
granulomatos sau botriomicom
leziune hipertrofică cauzată de traume
minore ale țesuturilor și invazia de
microorganisme nespecifice
proliferare a vaselor în țesutul conjunctiv
distrucția celulelor osoase este redusă, dar
este stimulată proliferarea endoteliului
vascular

SEMNE CLINICE
Localizarea caracteristică a granulomului
piogen este la gingie
localizările pe limbă, palat, buza inferioară,
mucoasă jugală
consistență moale, eritematoase, reliefate,
pediculate sau sesile
suprafața poate fi netedă, globulată,
granulată sau ulcerată

TRATAMENT
extirpare chirurgicală
când nu este bine încapsulat leziunea poate
recidiva
detartraj pentru a îndepărta factorii iritați
plaga poate fi închisă prin sutură, acoperită
de pansament parodontal sau se așteaptă
epitelizarea secundară

GRANULOMUL GRAVIDEI (TUMORA
DE SARCINĂ)
simplu granulom piogenic
formă exagerată de creștere a acestuia, care
apare la femeile gravide
Se datorează unui dezechilibru hormonal, la care
se adaugă alți factori: deficiențe nutriționale,
igienă orală necore spunzătoare

culoarea este roșie -purpurie
se decolorează la compresiune
se citează și transformarea malignă a tumorii.

GRANULOMUL PERIFERIC CU
CELULE GIGANTE
proliferare pseudotumorală a țesutului
nonosteoplastic ce se dezvoltă în jurul dinților
denumiri: epulis cu celule gigante, tumoră
periferică cu celule gigante, oseoclastom

FIBROMATOZA CINGIVALĂ
creștere masivă a gingiei care mai poartă
numele și de elefantiazis gingival
este determinată genetic prin gena
autosomal dominantă
asocieri cu alte anomalii: nas mărit, urechi
decolate și elongate, splenomegalie, anomalii
osoase, hipertricoză


SEMNE CLINICE
gingia care acoperă procesul alveolar este
hipertrofiată
creșterea este densă, difuză, netedă sau
nodulară
poate cuprinde o singură arcadă sau ambele
dezvoltarea țesutului gingival poate duce la
acoperirea dinților, determinând tulburări
grave de masticație

TRATAMENT
îndepărtarea pe cale chirurgicală a țesutului
gingival în exces, din considerente
fizionomice și pentru a permite o masticație
normală
gingivectomie extinsă și expunerea dinților
acoperiți cu gingivoplastie
uneori țesutul se reface

HIPERPLAZIA HIDANTOIN1CĂ
medicația anticonvulsivantă cu difenilhidantoină
-hiperplazie fibroasă a papilei gingivale
cauză secundară -implicată igiena orală
necorespunzătoare

SEMNE CLINICE
creșterea lentă și nedureroasă a gingiei
țesutul gingival este dens, rezilient, insensibil,
cu tendință redusă de sângerare
unele regresii după întreruperea medicației

FIBROMUL
cea mai frecventă tumoră benignă a cavității
orale
provine de la țesutul conjunctiv submucos sau
de la periostul osului alveolar

ANATOMIE PATOLOGICA
tumoră adevărată a țesutului conjunctiv
conține mănunchiuri de fibre de colagen ce
delimitează o rețea în spațiile căreia apar
numeroase fibroblaste sau fibrocite și vase
mici de sânge
stratul superficial este format de un epiteliu
scuamos aplatizat

LIPOMUL
tumoră benignă ce provine din zone de
vecinătate a țesutului adipos
celule grăsoase mature care diferă metabolic
de celulele grăsoase normale

Lipoblastomatoza
continuare a proliferării lipoblastelor ce apar în
locurile cu grăsime fetală, ce se formează în
perioada postnatală
leziunea este solitară sau multiplă, localizată la
torace, axilă, gât, fese, (sindrom Madelung) dar a
fost descrisă și o localizare la nivelul obrazului.
benignă
poate recidiva dacă nu este îndepărtată în
totalitate

OSTEOMUL
Osteomul țesutului moale este întâlnit
ocazional
Leziunea se găsește localizată pe fața dorsală
a limbii
Tratamentul -extirpare chirurgicală
conservativă
Nu s -au semnalat recidive

LEIOMIOMUL
tumoră benignă cu origine în musculatura
netedă
în cavitatea orală este destul de neobișnuit,
cu excepția pereților vaselor sanguine și
uneori la nivelul papilei circumvalate a limbii
apare la nivelul tunicii medii din pereții
vasculari

EPULISUL CONGENITAL
Teorii privitoare la modul său de formare:
fibroblastică
histiocitară
miogenică
neurogenică

SEMNE CLINICE
tumora este prezentă la naștere de obicei în
partea anterioară a crestei alveolare edentate
mai frecvent la maxilar decât la mandibulă
formă ovoidă, multilobulată
mărimea variază de la câțiva milimetri la
câțiva centimetri diametru
fetele sunt mai afectate decât băieții

Hemangiomul
tumoră benignă care provine din proliferarea
endoteliului vaselor sanguine
malformație (hamartom) a țesutului vascular

Clasificare
1. hemangioame imature:
a) tuberoase;
b) subcutanate;
c) mixte;
2. hemagioame mature:
a) capilare
b) capilaro -venoase
c) arterio -venoase

FORME CLINICE

LIMFANGIOMUL
tumora benignă a vaselor limfatice cu origine
embrionară, incertă
malformație, tumoră benignă sau hamartom
clasificarea Lauding și Farber în 1965:
1) limfangiom capilar
2) limfangiom cavernos
3) limfangiom chistic (higroma)
4) hemangiolim -fangiom

NEUROFIBROMUL
Originea leziunii este controversată
Unii autori consideră că originea ar fi în
celuleleSchwann, fibroblaste și uneori în
celulele perineurale
Alți autori consideră că originea ar fi în
celulele perineurale și nu sunt implicate
celulele Schwann

SEMNE CLINICE
apare în formă solitară sau generalizată
(neurofibromatoze, boala Recklinghausen)
afecțiune destul de frecventă care nu are
predilecții de sex
caracter ereditar autosomal dominant

Leziunile individuale sunt de 2 tipuri:
prima formă -numeroși noduli, sensibili sau
pediculați -cu suprafața netedă, de mărimi diferite,
răspândiți pe piele în special pe trunchi, gât, față și
extremități
a 2-a formă formațiunile sunt profunde, difuze, au
de obicei dimensiuni mai mari și vorbim de
"neuromatoză elefantiazică". în plus majoritatea
pacienților pre zintă zone asimetrice de pigmentație
melanică tegumentară, descrise ca "pete de cafea
cu lapte"

Asocierea hirsutismului sugerează un
dezechilibru endocrin
La unii bolnavi s -au semnalat leziuni asociate
incluzând modificări osoase, tulburări mentale,
defecte congenitale, afecțiuni oculare.
Se consideră că aproximativ 15% din leziuni se
malignizează, neurofibromul orbitar fiind mai
puțin predispus
Degenerarea se face spre diferite tipuri de
sarcom

ANATOMIE PATOLOGICĂ
Aspectul histologic este destul de variat, dar se
constată o predominență a țesutului celular și
mixoid și uneori prezența melanocitelor.

LEZIUNI ASEMĂNĂTOARE
OSTEOAMELOR
exostozele
torusurile

TORUSUL PALATIN
leziune cu caracter genetic care apare în
prima decadă de vârstă, dar a fost semnalată
și la nou -născuți
localizarea frecventă -pe linia mediană a
procesului palatin

TUMORA CU CELULE GIGANTE DIN
BOALA PAGET
Boala Paget sau osteita deformantă -boală
familială, autosomal dominantă
Se caracterizează prin leziuni osoase la nivelul :
femurului
vertebrelor (în special lombare)
bazinului
sternului
craniului

SEMNE CLINICE
la început boala asimptomatică
semne la nivelul oaselor lungi
se încurbează
produc tulburări de mers, cifoză, lărgirea craniului
cefalee
surditate
nevralgii
fracturi spontane
chiar degenerări maligne

oasele feței sunt rar afectate
maxilarul -mai des afectat
îngroșarea oaselor
hipercementoză
deplasări ale dinților
palatul devine mai plat
creasta alveolară mai voluminoasă

TRATAMENTUL
Tratamentul prin iradiere -rezultate foarte bune
Extracțiile dentare se complică totdeauna cu supurații
osoase chiar dacă se asigură o protecție a alveolei
dentare
Tumorile cu celule gigante din boala Paget au o incidență
redusă. S -au găsit tumori cu celule gigante în oasele
craniene
Tratamentul aplicat a fost de iradiere sau de exereză
chirurgicală

CHERUBISMUL
o boală multiloculară a maxilarelor cu caracter
familial
formă de displazie fibroasă
disfuncție osoasă de cauză necunoscută, genetic
determinată

SEMNE CLINICE
Deformarea gradată bilaterală a etajului
inferior al feței produsă de lărgirea
mandibulei
Faciesul clasic cherubinic

debut de facies "bucălat" (de heruvimi) încă
de la 14 -15 luni
boala devine manifestă la 2 -4 ani,
5 ani -lărgirea masivă boselată, indurată a
maxilarelor

La nivelul maxilarului, leziunea debutează în
zona tuberozitară -"rotunjimea" feței
Mai pot fi afectate malarul, sinusul maxilar și
etmoidal
Dificultăți masticatorii, de deglutiție și
respirație