Tulburarea De Anxietate Generalizata 2 [605769]

CUPRINS
INTRODUCERE
I. PARTE A TEORETIC Ă
I.1 Date istorice ………………………………………………………………. 1
I.2 Defini ția bolii ………………………………………………………………………………….. 1
I.3 Clasificare ………………………………………………………………………………………. 3
I.4 Epidemiologie …………………………………………………………………………………. 5
I.4.1 Prevalență , comorbiditate ………………………………………………………… .6
I.4.2 Elemente specifice culturii , etății și sexului ……………………………….. .8
I.5 Etiopatogenie ………………………………………………………………………………… ..9
I.5.1 Genetica ……………………………………………………………………. …………….9
I.5.2 Teoria vulnerabilitate -stres …………………………………………….. ………..10
I.5.3 Teoriile psihosociale ………………………………………. …………. ……………. 14
I.5.4 Aspecte legate de neurotransmisie ………………………………….. …………. 15
I.6 Tablou clinic …………………………………………………………………………………. 17
I.6.1 Simptomatologia tulburării de anxietate generalizată…………………….18
I.6.2 Criterii de diagnostic…………………………………………………………………22
I.6.3 Examenul psihiatric și psihologic………………………………………………. 24
I.6.4 Diagnostic diferențial………………………………………………………………. .33
I.7 Tratament ……………………………………………………………………………………… 33
I.7.1 Tratamenentul medicamentos ………… …………………………………………. 33
I.7.2 Psihoterapia ………………………………………………. …………………………. ..37
I.8 Evoluție și prognostic …………………………………………………… 39
II. PARTEA PRACTICĂ
II.1 Scopul lucrării ………………………………………………………….. .40
II.2 Material și metodă ……………………………………………………… ..41
II.3 Rezultate și discuții …………………………………………………… …43
II.4 Concluzii ……………………………………………………………… …83
III. BIBLIOGRAFIA ………………………………………………………. .85

INTRODUCERE
Anxietatea este des întâlnită în viața cotidiană, deoarece fiecare individ tr ăiește pe
parcursul vieții sale sentimentul de frică , la unii fiind de intensitate mai mică, iar la alții de
intensitate crescută , devenind patologică atunci când este afectată funcționarea indivizilor pe
toate planurile.
Tulburarea de anxietate generalizată este o tulburare nonpsihotică, trăsătura esențială
fiind anxietatea patologică manifestată prin îngrijorare excesivă, neliniște, nervozitate,
iritbilitate, stări de tensiu ne, etc.
Studiile epidemiologice au evidențiat faptul că tulburarea de anxietate generalizată este
mai întâlnită la femei decât la bărbați , raportul fiind de 2:1 pentru femei. În ceea ce privește
vârsta, apariția tulburării de anxietate generalizată este graduală, debutul fiind în adolescență.
Vârsta med ie de debut este la 40 de ani.
Ereditatea joacă un rol important în dezvoltarea acestei tulburări. Astfel, indivizii ai
căror părinți sau rude aprop iate au prezentat sau prezintă tulburare de anxietate generalizată au
un risc de 5 ori mai mare de a dezvolta această boală. De asemenea, în etiopatogenia tulburării
de anxietate generalizată pe lângă factorul genetic, un rol important este reprezentat de
vulnerabilitate la care contribuie evenimentele nega tive din viață, expunerea la stres, tendința
excesivă de îngrijorare.
Tabloul clinic al tulburării de anxietate generalizată este dominat de manifestări atât
psihice cât și somatice. Manifestările psihice sunt reprezentate de două componente : una
anxioasă (teama fără motiv) și una cognitivă care afectează capacitatea de concentrare,
capacitatea mnezico -prosexică, ș.a. Manifestările somatice sunt reprezentate de amețeli,
transpirații, palpitații, inapetență, insomnii. O trăsătură esențială a ta bloului clinic constă în
neliniștea și îngrijorarea excesivă care se manifestă prin imposibilitatea pacientului de a -și
controla gândurile ceea ce duce la manifestările menționate anterior.
Examenul psihiatric și cel psihologic sunt aplicate cu scopul de a completa tabloul
clinic. Examenul psihiatric se bazează pe analiza următorilor parametrii : comunicarea non –
verbală ( ținuta, mimica, gestica, gradul de igienă), forma și conținutul gândirii care se referă la
modul în care vorbește și ce anume vorbește, percepția, atenția, memoria, afectivitate, instincte,
ritm nictemeral. Examenul psihologic pre supune aplicarea unor scale, teste, chestionare care să
evalueze gradul de anxietate al pacientului. Cele mai utilizate sunt Scala Hamilton de anxietate,
testul Koch, Chestionarul W -M.

Tratamentul medicamentos al tulburării de anxietate generalizată pre supune utilizarea
de benzodiazepine (anxiolitice, hipnotce), antidepresive, inhibitori selectivi ai recaptării
serotoninei. Benzodiazepinele provoacă dependență motiv pentru care trebuie utilizate o
perioadă scurtă de timp. Cu toate că antidepresivele sunt folosite în principal în depresie, sunt
eficace și în tratarea tulburării de anxietate generalizată deoarece s -a constat că ameliorează
dispoziția, înlătură emoțiile negative. Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS)
datorită faptului că au mai puține efecte adverse ca benzodiazepinele pot fi considerați ca
tratament de primă alegere în tulburarea de anxietate generalizată.
Psihoterapia este imp ortantă în tratamentul tulburării de anxietate generaliată și
presupune 2 elemente : relaxarea și modificarea cognitivă. Pacientul învață tehnici și metode de
relaxare. Modificarea cognitivă presupune izolarea și modific area gândurilor care îi acaparează
viața familială, socială.
În urma cursurilor și lucrărilor practice de P sihiatrie am fost atrasă de problematica
tulburării de anxietate generalizată , ceea ce m -a motivat să studiez această temă pentru a o
înțelege mai bine, deoarece fiecare om a avut momente de teamă, de îngrijorare, de îndoială, de
neajutorare, lipsa speranț ei, însă, din fericire, acestea nu au fost de intensitate mare și durată
prelungită.

1
I.PARTEA TEORETICĂ

I.1. DATE ISTORICE
Datele istorice cunoscute ale acestei boli spun că primele referiri despre frică au fost
făcute în Egiptul antic, în Mesopotamia, în India, în Grecia și la latini . Anticii considerau frica
drept o pedeap să a zeilor , zeii consacrați pentru aceste stări erau Deimos – care era stăpânul
trăirilor de teamă și Phobos – reprezentantul fricii și al fobiei . Acești zei aveau sanctuare și
temp le unde li se aduceau jertfe deoarece ei considerau frica o forță mai pu ternică decât
oamenii , ce putea fi îmblânz ită cu aceste jertfe și ofrande. În scrierile antice, ca de exemplu în
Vechiul Testament , la scriitorii din perioada elenică și din perioada l atină există relatări despre
frică, angoasă, spaimă. De asemenea , scriitorii modern i cum ar fi William Shakespeare, H.
Ibsen , Kirkegaard au definit în operele lor diverse aspecte ale anxietății umane și au contribuit
la recunoașterea trăirilor psihopatolog ice și la însușirea terminologiei înainte ca științele psihice
să le sistematizeze . 1

I.2. DEFINIȚIA BOLII
De-a lungul timpului , s-au dat multe definiții noțiunii de anxietate astfel încât o
încercare de a le prezenta pe toate ar depăși cu mult spațiu l acestei lucrări , astfel că vor fi
punctate acele definiții care să ajute la înțelegerea ace stei afecțiuni .
Sigmund Freud a fost cel care a folosit pentru prima dată în anul 1895 termenul de
,,anxietate “ , termen care a căpătat de -a lungul timpului diverse conotații . Acest a considera că
la origine anxietatea este adaptivă și că presupune un con sum intensiv de energie psihică, astfel
că, atunci când anxietatea devine cronică , când se mani festă pe perioade lungi de timp , face
necesară utilizarea de către indi vizi a unor mijloace de gestionare a acesteia . 2 Mai târziu, prin
anul 1924 , Freud a făcut o corelație între anxietate ș i conflictul dintre eu – sine, dintre realitate –
instinct. Astfel că , în perspectiva sa, acumulările energetice pe plan mintal sunt neplăcute și de
aceea se declanșează încercări de a descărca sau stăpâni acele energii . În momentul în care
acumularea de energie ins tinctuală este prea mare , este generată o stare de neplăcer e, stare

1 http ://snpcar.ro/revista.php?level=articole&an=toti&id=452

2 http ://graduo.ro/referate/psihopedagogie/tulburarile -anxioase -454972#&gid=null&pid=4

2
denumi tă de Freud ca fiind traumatică , iar evenimentul care o generează a luat d enumirea de
eveniment traumatic . Anxietatea ar putea lua naștere pe baza conflictului inconștient prezent
între impulsurile Eului și Sinelui . Imp ulsurile se luptă să s e exprime , în timp ce Eul nu poate să
permită exprimarea lor deoarece s e teme, inconștient, că va urma pedeapsa . 3
Anxietatea mai poate fi definită ca un fenomen psihologic care face parte din viaț a și din
condiția noastră umană . Frica reprezintă o parte normală și naturală a vieții care se dezvolt ă în
anumite perioade din viață , făcând parte din evoluția umanității. Frica antrenează gândurile ,
sentimentele și reacțiile organismului uman. Totodată este o reacție instincti vă de semnaliza re
a pericole lor, de adaptare. Dacă frica nu ar exista în viețile oamenilor, specia umană nu ar fi
capabilă să reacționeze , să se orienteze rapid în fața pericolelor . Totuși sunt situații în care
anxietatea este benefică , în sensul că ajută la adap tarea în fața situați ilor neprevăzute , a
pericolelor , fiind cea care mobilizează și împinge la acțiune în cazuri amenințătoare, situații
stresante . Anxietatea devine patologică atunci când persistă o perioadă lungă de timp și este de
intensitate mare, excesivă. 4
Cons tatin Enăchescu , în lucrarea intitulată „Tratat de Psihopatologie” afirmă că anxietatea
este o sta re de neliniște psihopatologică , care poate fi definită în 3 moduri :5
a) Sentiment al unui pericol iminent, nedeterminat obiectual , al unui pericol neprec izat
care ar urma sa se producă . Acest sentiment se însoțește de elaborarea de fantasme care
amplifică totul, ridicând sit uația la proporțiile unei drame .
b) O atitudine de așteptare în fața unui pericol , având caracterul unei veritabile stări de
alertă care invadează i ndividul în totalit atea sa , asociată cu im presia unei catastrofe
imediate .
c) Convingerea unei impos ibilități absolute de a acționa , la care se asociază sentimentul
propriei sale dezorganizări și ale aneantizării persoanei respective în fața pericolului.
În Dicționarul de Psihologie al psihologului român Paul Popescu Neveanu (1978) ,
anxietatea reprezintă „o tulburare a afectivității mani festată prin stări de neliniște , teamă și
îngrijorare nemotivată , în absența unor cauze care să le provoace . Angoasa se defi nește ca

3 http://www.scrigroup.com/educatie/psihologie -psihiatrie/Teorii -explicative -ale-anxieta31859.php

4 http://revista.psihoterapie -integrativa.eu/wp -content/uploads/2013/12/PSIHOTERAPIA –
ANXIETATII -FAINA -MARIANA.pdf

5 Constantin , Enăchescu , Tratat de Psihopatologie , Ediția a III-a revăzută și adăugită ,Editura Polirom, 2005 ,
Iași , p 224

3
,,teama fără obiect ” spre deosebire de fobie , care este ,,teama cu obiect “. Anxietatea se
manifestă de cele mai multe ori sub forma unei stări de frică cauzată de o incertitudine în care
subiectu l are im presia unei nenorociri iminente , care este pretutinden i, îl înconjoară , îl pătrunde ,
dar nu o poate defini și nici îndepărta . Stările anxioase sunt însoțite de fenomene organo –
funcționale ca jenă precordială, palpitații, greutate în respirație, transpirație , etc”. 6
Tulburarea anxioasă generalizat ă – TAG se caracterizează prin anxietate persisten tă pe o
perioadă de câteva luni . Anxietatea împreună cu simptomele somatice produc suferințe în arii
funcționale importante . Există trei aspecte cheie ale bolii și anume : îngrijorare și neliniște greu
de control at, tonus muscular crescut (cefalee, agitație ) și hiperactivitate vegetativă care
cuprinde simptome gastr ointestinale și cardiovasculare . 7
Făcând o sinteză pe baza acestor definiții putem spune că anxietatea este o problemă de
sănătate publică majoră , care ne poate afecta într -o măsură mai mică sau mai mare pe toți ,
deoarece fiecare dintre noi experimentează pe parcursul vieții sale ce este teama , neliniștea ,
frica de diverse lucruri .
Totodată pe baza acestor definiții putem observa că tulbu rarea de anxietate generalizată –
TAG se diferențiază de frica și anxietatea pe care un individ o resimte î n situații de pericol ,
fiind o reacție normală a organismului și care trece , nu persistă , în timp ce tulburarea anxioasă
generalizată TAG este caracterizată printr -o persistență de câteva luni (cel puțin 6 luni) , având
și manifestări care pot afecta viața de zi cu zi a indivizilor , aceștia nemaiputând să își
îndeplinească activitățile cotidiene deoarece în acest caz anxie tatea nu este o reacție normală ,
ci este o îngrijo rare excesivă pe care nu o pot controla.
Astfel , acești indivi zi sunt prinși în gândurile lor, nu pot dormi , se simt obosiți mai mereu ,
sunt iritabili .

I.3. CLASIFICARE
A clasifica înseamnă a compune o clasă sau un ansamblu de clase în care obiectele sau
fenomenele pot fi aranja te după criterii predeterminate. O nosologie se definește ca fiind
clasificarea sau ,, știința despre boli “. Ea reprezintă o clasificare a fenomenelor morbide în
conformitate cu scopurile medicale, atât teoretice , cât și practice . În scopul acesta , se consideră

6 Paul, Popescu Neveanu , Dicționar de Psihologie , Editura Albatros , 1978 , București , p 57
7 http://blog.psihologiebacau.ro/tulburarea -anxioasa -generalizata/

4
că apartenența unei boli la o anumită clasă clinică implică multiple in formații în raport cu
etiologia, diagnosticul , terapeutica și prognosticul acesteia.
Pentru a punct a cla sificarea tulburări lor anxioase , au fost folosit e două surse de
informare , acestea fiind ICD-10 și DSM -IV.
Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament, cu alte cuvinte ICD -10 oferă
clasificări în detaliu a numeroase tulburări mentale, tulburări de comportament, ș.a. Astfel,
oferă o privire generală asupra secțiunii tulburărilor nevrotice corelate cu stresul și tulburări
somatoforme care este încadrată în cate goria F40 –F48 și cuprinde :
F40-Tulburări anxios -fobice
F41- Alte tulburări anxioase
F42- Tulburare obsesivo -compulsivă
F43- Reacție la stres sever și tulburări de adaptare
F44- Tulburări disociative (conversie)
F45-Tulburări somatoforme
F48-Alte tulburări nevrotice
În ceea ce privește tulburările anxioase, ICD -10 le încadrează în categoria F40 -F41 după
cum urmează : 8
F40 – Tulburări anxios –fobice
F40.0 – Agorafobia
.00 Fără tulburare de panică
.01 Cu tulburare de panică
F40.1 – Fobii so ciale
F40.2 – Fobii specifice (izolate )
F40.8 – Alte tulburări anxios – fobice
F40.9 – Tulburare anxios –fobică nespecifică

8 ICD-10 .Clasificarea tulbu rărilor mentale si de comportament , Ed. Trei , București , 2016 , p 221

5
F 41 – Alte tulburări anxioase
F41.0 – Tulburare de panică ( anxietate paroxistică episodică )
F41.1 – Tulburare de tip anxietate generalizată
F41.2 – Tulburare mixtă , anxioasă și depresivă
F41.3 – Alte tulburări anxioase mixte
F41.8 – Alte tulburări anxioase specificate
F41.9 – Tulburare anxioasă nespecificată .
DSM – IV grupează tulburările de anxietate în următoarele categorii : 9
– Panica fără agorafobie
– Panica cu agorafobie
– Agorafobia fără istoric de panică
– Fobia specific ă
– Fobia social
– Tulburarea obsesivo -compulsivă
– Stresul posttraumatic
– Stresul acut
– Anxietatea generalizată
– Tulburarea anxio asă datorată unei condiții medicale generale
– Tulburarea anxioasă indusă de o substanță
– Tulburarea anxioasă fără o altă specificație
După cum se poate observa, tulburarea de anxietate generalizată -TAG este încadrată în
secțiunea tulburărilor nevrotice corelate cu stresul și tulburări somatoforme la categoria F41 –
alte tulburări anxioase .

I.4. EPIDEMIOLOGIE
În cadrul acest ui capitol, vor fi descrise datele necesare pentru a vedea cât de des este
înâlnită această afecțiune , care este raportul între perso anele de sex masculin și cele de sex

9 DSM -IV-TR , Manual de Diagnostic și Statistică a tulburărilor mintale , Ediția a 4 -a , București , 2003 , p 429

6
feminin , cu ce tulburări este asociată (comorbidități) , care sun t elementele specifice culturii ,
etății și sexul ui, care este riscul de suicid .
Aces te date ne vor ajuta să înțelegem gradul și frecvența acestei afecțiuni psihiatrice
precum și impactul tulburărilor anx ioase asupra vieții pacientului .
Tulburările anxioase sunt considerate cele mai frecvente tulburări psihice , având o
preva lență de 25% de -a lungul vieții , față de 17 % pentru tulbur ările depresive ( Kessler et al,
1994 ) . Un procent semnificativ din cadrul tulburărilor anxioase este o cupat de fobiile simple
care, de cele mai multe ori , nu n ecesită tratament . De asemenea , în realitate există o
disconcordanță semnificativă între prevalența tulburărilor anxioase și capacitatea diagnosticării
și trată rii corecte a acestei afecțiuni . Studiile epidemiologice au demonstrat că 50 % dintre
cazuri nu sunt identificate , iar dintre cele identificate numai 25 % sunt diagnosticate și t ratate
corespunză tor ( Overbeek T. et al , 2001) . 10
Studiile care au confirmat faptul că tulburările de anxietate sunt cele mai frecvente
tulburări psihice sunt : 11
– ECA -Epidemiological Catchement Area –bazat pe interviuri clinice structurate pe
loturi representatiz e în 5 centre. utilizând criteriile DSM .
– NCS-National Comorbidity Survey –reprezint ă primul studiu privin d sănătatea
mintală la nivel national. în USA , datele fiind adunate între 1990 – 1992.
În cele ce urmează , vor fi grupa te în subcapitole datele legate de prevalență și
comorbidități , urmând a vedea care sunt elementele specifice culturii, etății și sexului și riscul
de suicid pentru tulburarea de anxietate generalizată –TAG.
1.4.1 PREVALENȚĂ . COMORBIDITATE
Prevalența se referă la numărul total de cazuri raportat la gr upul țintă de persoane cu
risc, prezente la un moment d at sau într -o perioadă definită .
Comorbiditatea se referă la asocierea altor afecțiuni cu afecțiunea de bază , în cazul
nostru fiind tulburările anxioase .
În SUA, p revalența la 12 luni a tulburării anxioa se generalizate (TAG) este de 0, 9% la
adolesce nți și de 2, 9% la adulți , iar î n alte țăr i a fost cuprinsă între 0,4 -3,6 %. Astfel , conform
DSM -5 femeile au o probabilitate de aproape două ori mai mare decât bărbații să sufere de

10 Dr . Marie Georgescu , Psihiatrie , Editura medicală națională , București , 2003 , p. 121
11 www.umfcv.ro/files/p/r/Protocol%20Tulburari%20Anxioase.doc

7
tulburare anxioasă generalizată TAG . Prevalența diagnosticului atinge un vârf în perioada de
mijloc a vieții și prezintă o scădere în ultimii ani de viață . Indivizii din ț ările dezvoltate
raportează mai frecvent simptome care îndeplinesc criteriile de diagno stic pentru tulburarea
anxioasă generalizată TAG decât cei din țările nedezvoltate . 12
Comorbiditățile prezente la pacienții cu tulbur are de anxietate generalizată -TAG sunt
fobia socială cu un procent de 16- 59 % ( de multe ori o precedă ) , fobia simplă în procente de
21-55%, tulburarea de panică (TP) 3 -27%, depresia 8 -39% ( debutul depresiei pare să -l preceadă
pe cel al anxietății ), tulburarea de personalitate. În g eneral , orice pacient cu TAG trebuie
considerat virtualmente ca având și o altă condiție psihiatrică asociată.13
DSM 5 afirmă că indivizii care îndeplinesc criteriile pentru tulburarea anxioasă
generalizată TAG au o probabilitate crescută de a fi îndeplinit cândva sau să îndeplinească la
momentul actual criteriile pentru alte tulburări anxioase și depresive unipolare . Labilitatea
emoțională sau chiar caracterul nevrotic care stau la baza acestui tipar de comorbidități se
asociază cu antecedente temperamental e și cu factori de risc genetici și de mediu , care sunt
comuni acestor tulburări , dar sunt po sibile și variante independente . Comorbiditatea cu tulbur ări
ale consumului de substanțe, tulburarea de conduită, tulburarea psihotică , tulburarea de
neurodezvolta re și neurocognitivă este mai puțin frecventă. 14
Comorbiditatea dintre anxietate și depresie este un alt a spect important despre care se
va vorbi în rândurile ce urmează , deoarece coexistența c elor două este foarte frecventă . Se spune
că la aproximativ o treime din cei ce suferă de tulburare de anxietate generalizată -TAG sau de
tulburare de panică caracterizată prin atacuri de panică repetate , poate să apară la un moment
dat si mptome caracteristice depresiei. Pe de altă parte , aproximativ două treimi din cei care
suferă de depresie întrunesc cri teriile tulburării de anxietate , astfel că putem vedea că cele două
tulburări sunt oarecum strâns legate între ele , studiile arătând că 50 -70% din cei care au urmat
un tratament pentru depresie , au fost tratați și pentru anxietate . Comorbiditatea dintre anxietate
și depresie are un impac t negativ asupra gravităț ii persoanelor aflate în cauză, evoluția
afecțiunilor , adaptării sociale și nu în ultimu l rând răspunsului la tratament . 15
Comorbiditatea dintre tulburările de anxietate și alcool este un alt aspect care fi dezbătut
în următoarele rânduri . Sursele susțin că anxietatea este corelată cu consumul abuziv de alcool

12 DSM -5 , Manual de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale , Editura Callisto , București ,
2016 , p 223
13 Dan Prelipceanu , Psihiatrie clinică , Editura medicală , București , 2005 , p 518
14 DSM 5 , Manual de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale , Editura Callisto , București ,
2016 ,p 22 6
15 https://www.depresiv.ro/tulburari -de-anxietate/date -generale -despre -anxietate

8
sau chiar cu dependența de alcool. Datele spun că aproximat iv 25% din persoanele care se
prezintă cu tulburare de anxietate generalizată -TAG sunt consumatoare de alcool.
În instituțiile clinice , tulburarea anxioasă generalizată este diagnosticată relativ mai
frecvent la femei decât la bărbați (aproximativ 55 -60 % din cei care se prezintă cu această
tulburare sunt femei ). În studiile epidemiologice, apr oximativ două treimi sunt femei . Femeile
și bărbații cu tulburare anxioasă generalizată prezintă simptome similare dar au t ipare diferite
de comorbidități , corespunzătoare diferențelor în funcție de se x ale prevalenței tulburărilor . La
femei comorbiditățile sunt limitate la tulburările an xioase și la depresia unipolară , în timp ce la
bărbați comorbiditățile se extind, cel mai probabil , și la tulbur ări ale consumului de substanțe .16
I.4.2 Elemente specifi ce culturii , etății și sexului 17
În cazul anxietății , este important să se țină cont de contextul cultural atunci când se
evaluează dacă preocupările pentru anumite situații sunt excesive. La copiii și adolescenții cu
tulburare de anxietate generaliz ată ( TAG) , preocupările se referă de cele mai mult e ori la
calitatea performanței , compete nței la școală sau la evenimente sportive chiar și atunci când
performanța lor nu este evalua tă de alte per soane.
De asemenea, pot exista preocupări referitoare l a punct ualitate , la evenimente
catastrofice ca de exemplu cutremure sau războiul nuclear. Copiii care suferă de această
tulbura re pot fi extrem de conformiști, perfecționști , nesiguri pe ei înșiși, copii care caută
aprobări în legătură cu eficiența lor. Având în vedere faptul că anxietatea generalizată poate fi
supradiagnosticată la copii , este indicat să se facă o evaluare atentă a prezenței a ltor tulburări
ale copilăriei ( ca de exemplu anxietatea de separare , fobia socială sau tulburarea obsesiv –
compulsivă) , pentru a vedea dacă preocupările sunt explicate mai bine de una dintre aceste
tulburări . De exemplu , un copil cu fobie socială poate fi preocupat de performanț ele școlare
din cauza umilirii. În condiții clinice , aproximativ 55 -60% din cei care prezintă ace astă
tulburare sunt fe mei. În studiile epidemiologice , rata sexului este de 2/3 pentru femei.
Făcând o sinteză pe baza acestor date epidemio logice , putem spune că anxietatea este o
problemă de sănătate publică majoră , care ne poate afecta într -o măsur ă mai mică sau mai mare
pe toți , deoarece fiecare dintre noi experimentează pe parcursul vieții sal e senimentul de teamă,
neliniște, frica de diverse lucruri .

16 DSM V – Manual de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale , Ed . Callisto,București,2016, p
225
17 DSM -IV-TR , Manual de Diagnostic și Statistică a tulburărilor mintale , Ediția a 4 -a , București , 2003 ,pp 473 –
474

9

I.5. ETIOPATOGENIE
Prin etiopatogenie se înțelege studiul cauzelor de producere a bolilor , alătur i de
mecanismele producerii lor . În cadrul acestui subcapitol se încearcă punctarea unor informații
și teorii importante care ne vor ajuta să înțelegem mai bine diverse as pecte ale tulburărilor
anxioase .
Există numeroase teorii care contribuie la stabilirea etiopat ogeniei . În cele ce urmează
se vor descri se fiecare teorie în parte și se vor prezenta factorii care con duc la dezvoltare
tulburăr ei anxioase generalizate – TAG.
I.5.1 GENETICA
Datele existente spun că ponderea factorului genetic în etio patogenia tulburărilor
anxioase este dificil de evaluat deoarece trebuie avută în vedere contribuția experie nțelor de
viață ale individului .
Ereditatea are un rol foarte important în dezvoltarea tulburării de anxietate generalizată
TAG. Indivizii ai căror părinți sau rude apropiate au suferit sau suferă de această tulburare au
o probabilitate de 5 o ri mai mare de a dezvolta boala . Studii le genetice efectuate pe tineri și pe
adulți de vârstă mijlocie au arătat că există o legătură puternică între n euroticism (tendința
excesivă de îngrijorare) și tulburare a de anxietate generalizată TAG .18
Studiile familiale afirmă că agregarea tulburărilor anx ioase în familie reprezintă o
sugestie, dar nu și o concluzie , deoarece st udiile familiale se referă la trans miterea între
generații și contribuie la identi ficarea fenotipurilor moștenite , dar nu pot face distincția între
influe nțele genetice și cele de mediu. Studiile pe gemeni : studiile de segregare și scanare a
genomului susțin transmiterea genetică cu implica rea mai multor cromozomi. Aceste studii
indică implicarea unei componente g enetice în tulburările anxioase , ponderea acestora variind
în funcție de tipul tulburărilor . 19
I.5.2 TEORIA VULNERABILITATE – STRES : 20
Conform unei teorii, vulnerabilitatea unei persoane pentru un anumit tip de tulburări (în
cazul nostru tulburarea de anxietate generalizată) sau pentru tulburările psihopatologice în

18 https ://www.reginamaria.ro/articole -medicale/ce -este -anxietatea -generalizata
19 http://www.umft.ro/data_files/documente -atasate -sectiuni/1484/curs_20de_20psihiatrie_20online.pdf
20 http://www.umft.ro/data_files/documente -atasate -sectiuni/1484/curs_20de_20psihiatrie_20online.pdf

10
general, este constituită de condiționări biologice și psihosociale care s-au acu mulat de -a lungul
ontogenezei. Cu alte cuvinte, această teorie ne arată că genetic pot fi create anumite
predispoziții biologice și psihologice care ulterior marchează dezvoltarea biologi că și
psihologică a individului . Genetic, pot fi influențate funcții cum ar fi : atenția, memoria ,
capacitatea de întelegere și imaginare , toate aceste funcții putând avea ulterior consecințe
asupra integrării indivizilor . Tot genetic, se poate transmite o fragilitate în funcționarea unor
sisteme neuroe ndocrine sau d e neurotransmisie care vor fi prezentate la subcapitolul Aspecte
legate de neurotransmisie .
De asemenea , în const ituirea vulnerabilității pentru tulburările psihopatologice un rol
important este reprezentat de influențele psihosociale care dacă acționează timpuriu și
prelungit , contribuie la formarea unei str ucturi fragile a personalității .
Influențele psihosocia le au și ele un rol declanșator , pe lângă cel de constituire a
vulnerabilității . Factorii psihosociali declanșatori sunt repr ezentați de cumularea într -o perioadă
relativ scurtă de timp a mai mult or evenimente negative de viață , situații psihotraumatizante
persistente care afecteză individul pe mai multe planuri (familial, social, loc de muncă) , și nu
în ultimul rând schimbări d e viață ca re necesită efort de readaptare, lipsa satisfacțiilor, eșecul .
Aceste influențe vor fi dezbătute in cadrul subcapitolului intitulat Teorii psihosociale .
Făcând referire la tulburările anxioase, dacă un individ care este predispus genetic la
tulburări anxioase trăiește experiențe negative ( de exemplu separare) sau alte psihotraume în
copilărie sau adolescență poate deveni sensibil față de astfel de evenimente, astfel putând apărea
modificări în funcționarea diferitelor sisteme neuroendocrine și de neurotransmisie. Cu alte
cuvinte, vulnerabilitatea crescută a unei persoane, care a fost determinată genetic sau dobândită
în urma experiențelor negative din viață la care contribuie și anumiți factori declanșatori va fi
mai susceptibil în a dezvolta tulburări anxioase la vârsta adultă.
În apariția tulburării de anxietate generalizată sunt implicați mai mulți factori, aceștia
fiind reprezentați de factori generali de vulnerabilitate și factori specifici .
Care sunt factorii generali de vulnerabilitat e? 21
Neuroticismul care este o trăsătură de personalitate manifestată prin tendința unor
persoane de a se îngrijora frecvent, de a reacționa cu emoții negative în situații stresante sau de
a se simți vulnerabili în fața stresului. Aceste persoane sunt mai vulnerabile să dezvolte pe
parcursul vieții probleme de anxietate cât și de depresie și au mai multe simptome somatice în

21 http://www.tratamentanxietate.ro/anxietate -generalizata/

11
perioade de stres. Studiile genetice efectuate pe adulți tineri și de vârstă mijlocie au demonstrat
că există o relatie pozitivă foart e puternică între neuroticism și tulburarea de anxietate
generalizată .
Factorii de mediu implicați în dezvoltarea tulburării de anxietate generalizată sunt
reperezentați de : evenimentele negative din copilărie, precum neglijarea sau abuzul din partea
părinților, depresia mamei sau divorțul, acestea crescând riscul de apariție a tulburării de
anxietate generalizată la vârsta adultă, dar și a altor tulburări de anxietate sau chiar depresie.
Un alt factor este reprezentat de expunerea prelungită la evenimente le stresante de viață , care
s-au dovedit a avea un impact puternic asupr a dezvoltării tulburării de anxietate generalizată.
Care sunt factorii specifici care intervin în tulburarea de anxietate generalizată ?22
Un factor specific important în tulburarea de a nxietate generalizată îl reprezintă
îngrijorările excesive pe care persoana le are față de diverse aspecte din rutina zilnică (sănătate,
bani,îngrijorarea că ceva rău se poate întâmpla celor apropiați, etc) , îngrijorări care sunt tot mai
dese și mai intens e. Persoana simte că nu î și poate controla gândurile ceea ce duce la niveluri
înalte de stres și la probleme de adaptare la cerințele vieții de zi cu zi.
Un alt factor care predispune persoana la dezvoltarea acestei tulburări este îndreptarea
atenției mai ales pe evenimente negative de viață și frica de anumite senzații și simptome pe
care persoana le interpretează ca având consecințe catastrofice. Totodată faptul că persoana se
gândește în mod repetat la posibilele pericole și la efectele pe care acestea l e pot avea, proces
care se numește ruminație, contribuie la apariția tulburării de anxietate generalizată .
Pacienții cu tulburare de anxietate generalizată prezintă un nivel ridicat de intoleranță
la incertitudine . Astfel , ei se îngrijorează și în legătură cu evenimente care au o probabilitate
foarte mică de a se întâmpla, deoarece ei consideră că evenimentul rămâne totuși posibil.
Datorită faptului că rezolvarea unei situații implică un anumit procent de incertitudine, se pare
că persoanele cu tulburare de anxietate generalizată se concentrează asupra aspectelor nesigure
și își evaluează problemele ca fiind amenințătoare, iar posibilele consecințe ca fiind catastrofale
ceea ce îi deter mină să se îngrijoreze mai mult, fapt ce duce la problem e de concentrare, de
relaxare, la insomnie.
I.5.3 TEORII LE PSIHOSOCIALE

22 http://www.tratamentanxietate.ro/anxietate -generalizata/

12
După cum am descris anterior , influențele psihosociale joacă un rol important în
constituirea vulnerabilității pentru tulburările psihopatologice în general cât și pentru tulburări
anxioase dacă acestea acționează tardiv și pe o perioadă lungă de timp.
În primii ani de viață , un rol important în constitu irea personalității vulnerabile poate fi
reprezentate de identificările insuficiente sau defor mate cu părinții , cu diverși pro fesori, cu
persoanele apropiate, alături de evenimentele negative precum psihotraumele repetate ,
expunerea prelungită la stres , frustrările , pot contribu i la vulnerabilizarea persoanei . În acest
context, învățăril e patologic e pot duce la vulnerabilzare , ele fiind rezultatul identificărilor cu
adulții cu comportament aberant , atitudini disfuncționale ale părinților și profesorilor , care pot
determina const ituirea unor convingeri negative despre sine și despre lume în general . Un
deficit care apare destul de frecvent la persoanele care dezvoltă tulburări anxioase este
reprez entat de atitudinile parentale disfuncționale (hiperprotectie, hipercriticism), care
contribuie la ,,realizarea deficitară a independenței “ aceas ta fiind an ormală și întârziată , astfel
încât tânărul adult este în mod exagerat dependent de părinți , de locurile familiale protectoare,
de alte persoane apropiate .23
a) Teoria psihanalitică
Conform lui Freud , care este fondatorul acestei teorii , anxietatea este o conse cință a
frustrărilor libidinale , în sensul că instinctele inacceptabile ce încearcă să devină conșt iente
determină anxietatea care, la rândul ei , duce la formarea unor mecanisme patologice de apărare
(de exemplu represia , deplasar ea ). Când este foart e mare , anxietatea creează o ev itare a
mecanismelor de defensă , aceasta fiind trăi tă și conștientizată de subiect , cu toate că s ubiectul
nu îi cunoaște cauzele . 24
Sigmund Freud a susținut implicarea conflictelor intrapsihice și a identificărilor cu
părinț ii și profesorii în dez voltarea și maturizarea unei persoane . Acesta considera că în cazul
în care conflictele intrapsihice sunt mai puțin integrate sa u refulate în perioada de formare a
personalității , în perioada adultă semnificația unor evenimente negative car au fost trăite pot
declanșa trăiri anxioase care în cele din urmă vor activa mecanismele de defensă psihologică .
Primul mecanism activat este represia la care mai cont ribuie mecanismele auxiliare, deplasarea ,
proiecta rea, izolarea , etc. Pri n mecanismul deplasării , anxietatea este asociată unei situații sau
unui obiect care reprezintă conflictul intrapsihic . Mecanismele de defe nsă psihologică
preîntâmpină situația de pericol (în atacul de panică , anxietatea este declanșată anticiparea

23 http://www.umft.ro/data_files/documente -atasate -sectiuni/1484/curs_20de_2 0psihiatrie_20online.pdf
24 Marie Georgescu , Psihiatrie , Editura medicală națională , București , 2003 , p 122 -123

13
situați ei de pericol, de frica repetării acelei situații de pericol) . În tulburarea anxioasă
generalizată TAG conținutul cognitiv al situației asemănătoare cu experiența anterio ară este
fragmentat și represat , iar conținutul afectiv are acces la conștiință . 25
Conform altor surse bibliografice , Freud consideră anxietatea ca fiind un semnal pentru
pericolul penetrării în conștient a dor ințelor infantile inacceptabile, refulate , de natură sexuală.
Dacă mecanismele de apărare nu re ușesc neutralizarea pericolului, apare anxietatea
simptomatică , iar teoriile moderne analitice afirmă că prin cedarea comp letă a mecanismelor
de apărare , anxietatea progr esează spre un status de panică . Teoria psihanalitică afirmă că , prin
perce perea anxietății ca o tulburare , se pierde d in vedere semnificația ei de semnal și există
pericolul ignorării cauzelor subiacente . Astfel , scopul intervenției psihanalitice nu este acela de
eliminare a anxietății, ci d e a crește toleranța la aceasta , pentru a putea percepe adecvat s emnalul
si confli ctul subiacent . 26
b) Teoria condiționării ( învățării )
Anxietatea este considerată ca fiind rezultatul unui comportament învățat prin condiționare,
bazat pe o experiență anterioară neplăcută, anxiogenă , care se va declanșa la stimuli neutri (în
mod normal , aceșt ia nu mai prezintă un pericol ) . 27
Conform mecanismelor învățării , condiționarea la stimuli nepericuloși se face prin
asocierea cu stimuli periculoși similar modului de formare a reflexelor condiționate a lui
Pavlov. Dar , învățarea poate fi expresi a nu doar a propriei experiențe , ci și a inhibării .28
c) Teoria cognitivă
Conform acestei teorii , se produce o segregare a stimulilor cu predominanța celor
anxiogeni. Se realizează o maximizare a stimulilor amenințători care duce la dezvoltarea
învățării stimulilor anxiogeni care generează cr eșterea progresivă a neliniștii . Astfe l, urmează
frica față de stimul . Frica duce la creșterea semnificației anxiogene care are ca efect creșterea
fricii în cerc vicios . Se ajun ge astfel la frica de așteptare .
Cognitivismul pune accent pe procesare astfel că algoritmul negativ de procesare se învață,
iar rezultatul f inal este un defect de cogniție . Acest defect de cogni ție a fost abordat de Freud

25 http://www.umft.ro/data _files/documente -atasate -sectiuni/1484/curs_20de_20psihiatrie_20online.pdf
26 Florin , Tudose , Cătălina Tudose , Letiția Dobranici , Tratat de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi ,
Editura Trei , București , 2011, p 317
27 Marie , Georgescu , Psihiatrie , Editura medicală națională , București , 2003 , p
28 Gavril ,Cornu țiu , Breviar de psihiatrie , Ediția a IV -a revizuită și adăugită , Editura Universității din Oradea ,
2008 , p 423

14
care concepea anxietatea ca pe un f enomen emoțional clinic negativ . Defectul cognitiv se referă
la aprecierea și evaluarea ulterioară a ameninț ărilor .29
Conform teorii lor cognitive, un individ care suferă de tulburare de anxiet ate,
supraestimează gradul de pericol al unei situații în care se află și în același timp consideră ca
nu are abilitatea și capacitatea necesare pentru a face față acelei amenințări pe care o percepe.30
În dezvoltarea tulburării anxioase generalizate TAG sunt implicați factori de temperament
și de med iu. Factorii de temperament cup rinde inhibiția comportamentală , afectivitatea
negativă și evitarea pericolului . În ceea ce privește factorii de mediu trebuie știut faptul că deși
evenimentele negative din copi lărie și părinții hiperprotectivi au fost asociate cu tulbu rarea
anxioasă generalizată TAG , nu a fost identificat niciun factor de mediu specific tulburării
anxioase generalizate TAG sau care să fie necesar sau suficient pentru a pune diagnosticul
acestei tulburări .31
Teoriile comportamentale referitoare la anxietate au pus b azele unor tratamente eficiente.
Conform acestor teorii , anxietatea reprezintă un răspuns condiționat la stimuli specifici de
mediu sau un răspuns imitat după re acțiile anxioase ale pări nților . Teoriile comportamentale au
încercat să explice apariția anxietății prin mai multe modele și anume : 32
 Modelul condiț ionării clasice. Acest model implică asocierea unui stimul no civ cu
un stimul inițial neutru . După apariția acestei condiționări ap are comportamentul de
evitare a stimulului pentr u a preveni apariția anxietății . Carența majoră a acestui
model constă în imposibilitatea determinării , la majoritatea pacienților a stimului
nociv car e a determinat răspunsul anxios .
 Frica de apariția frici i și condiționarea interoceptivă – cel mai temut lucru pentru
individul cu tulburare anxioasă este apariția anxietăți i și nu situația fobică în sine .
S-a sugerat astfel că apariția anxietății este rezultatul unui proces de condiționare
internă . Conform ace stui model stimuli interni iniția l indiferenți (disconfort
intestinal, ușoară amețeală) pot, prin condiționare , să devină factori i declanșatori
pentru anxietate. Ca rezultat , individul își va supraveghea foarte atent reacțiile
interne , în căutarea unor ind icii ale apariției unei p osibile anxietăți . Modelul nu

29 Ibidem , p 423
30 http://www.esanatos.com/ghid -medical/dependente/Anxietatea -clasificarea -anxiet33483.php

31 DSM 5 , Manual de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale , Editura Callisto , Bucur ești ,
2016 , p224
32 Cătălina Tudose , Florin Tudose , Cristian Sever Oană , Letiția Dobranici , Andrei Crasan , Psihiatria medicului
de familie , Editura Medicală , București , 2013 , p 215

15
poate însă explica identitatea dintre stimulii condiționați ( palpitații) și simptomele
răspunsului condiționat (aceleași palpitații care pot apărea în tulburarea anxioasă) .
 Interpretarea catastrofică – prin prisma acestui m odel, anxietatea este produsă de
interpretarea greșită a senzațiilor corporale. Astfel , palpitațiile pot fi interpretate ca
un infarct miocardic iminent , iar amețeala ca debutul unei c ondiții psihice sau
neurologice . Model nu justifi că însă apariția anxietății la indivizii care nu au raportat
anterior anxietății n ici un simptom fizic sau psihic .
 Sensibilitatea la anxietate – acest model postulează că indivizii care prezintă o mare
sensibilitate la anxietate sunt predispuși la a interpreta eronat prop riile senzații . Se
pare că sensiblitatea la anxietate reprezintă o trăsătură ce reflectă credințe er onate
despre simptomele anxioase, ce apare înaintea anxietății , ce predispune la anxietate.
I.5.4 ASPECTE LEGATE DE NEUROTRANSMISIE
a) Neurotransmisia nor -adrenergică 33
Sursele de informare susțin că hiperfuncția sistemului autonom este dată de simptome
somatice reprezentate de frecvența cardiacă crescută , frecvența respiratorie crescută,
transpirații, amețeli, parestezii . Aceste fenomene periferice apar în urma descărcărilor
neuronale din trunchiul cerebral , mai ales din locus coeruleus ( unde se află aproximativ 50 %
din co rpii neuronilor noradrenergici), acesta fiind implicat în controlarea emoțiilor și
dispoziției.
Rolul acestui sistem în patologia tulburărilor anxioase este susținut de numeroase studii
experimentale și de farmacologie . În ceea ce privește fiziopatologia tulburării de anxietate
generalizată TAG, studiile menționate au emis ipoteza hiperactivității neur otransmisiei nor –
adrenergice și a disfuncției unor receptori (alfa -2 și beta).
b) Neurotransmisia GABA –ergică (Acidul Gama – amino – butiric ) 34
GABA ( acidul gama -amino -butiric) este un neurotransmițător important care inhibă
sistemul nervos central SNC.
În patogeneza tulburărilor anxioase este implicată disfuncția neurotransmițătorului
GAB A, care a avut ca punct de plecare observarea mecanismul ui de acțiune al

33 http://www.umft.ro/data_files/documente -atasate -sectiuni/1484/curs_20de_20psihiatrie_20online.pdf
34 http://www.psihiatrie -timisoara.ro/rezidenti/etiopatogenia_in_tulburarile_anxioase.pdf

16
benzodiazepinelor precum și a eficacității acestora în tratarea tulburărilor de anxietate, în
special a tulburării de anxietate generalizată TAG.
Așadar, benzodiazepinele contribuie la interacțiunea cu receptorii neurotransmițătorului
GABA prin modificările de conformație ale receptorilor, modificări care pot fi determinate de
factori genetici și de mediu. Aceste modificări sunt responsabile de predispoziția unei persoane
pentru tulburări de anxietate, de răspunsul la stres care este partic ular fiecărui individ.
c)NEUROTRANSMISIA SEROTONINERGICĂ 35
Serotonina este o amină biogenă cu rol excitator al sistemului nervos central (SNC).
Receptorii serotoninergici sunt diverși atât în ceea ce privește localizarea regională și sinaptică
cât și a sis temului intracelular de care sunt cuplați . Acțiunea serotoninergică pentru o anumită
arie a creierului depinde pe lângă tipul și magnitudinea inervației și de subtipul de receptori .
Relația serotonină – anxietate este complexă, existând dovezi care susțin că anumite
regiuni ale creierului au o importanță particulară în reglarea anxietății cum ar fi : substanța
cenușie periapeductală în tulburarea de panică (TP) și amigdala pentru tulburarea de anxietate
generalizată (TAG). Manipularea funcției sistemu lui serotoninergic reprezintă o cale eficientă
de reducere a anxietății. Un argument care susține implicarea acestui sistem de neurotransmisie
în patologia tulburărilor anxioase este demonstrat prin eficiența preparatelor farmacologice care
interferează ne urotransmisia serotoninergică .
d) ASPECTE DE NEUROENDOCRINOLOGIE ȘI DE NEUROANATOMIE : 36
Activarea axului hipotalamo –hipofizo –cortico –suprarenal reprezintă o componentă
importantă a răspunsului la stres și s -a concluzionat că disfuncția acestui sistem ar fi implicat
în patologia tulburărilor de anxietate .
Existența unui substrat neuroanatomic în patologia tulburării de anxietate a fos t
susținută de studii mai vechi , de stimulare a unor zone circumscrise a lobului temporal și a unor
arii care aparțin de sistemul limbic . Rezultatele studiilor pentru tulburarea de anxietate
generalizată TAG susțin existența modificări lor în anumite regiuni corticale reprezentate de
ganglioni bazali, lob temporal, lob frontal.
Ca o concluzie a acestui subcapitol în care au f ost redat e informațiile legate de etiopatog enia
tulburărilor anxioase se poate spune că un individ cu vulnerabilitate determinată genetic sau

35 http://www.psihiatrie -timisoara.ro/rezidenti/etiopatogenia_in_tulburarile_anxioase.pdf
36 http://www.psihiatrie -timisoara.ro/rezidenti/etiopatogenia_in_tulburarile_anxioase.pdf

17
dobândită ca urmare a experiențelor de viață timpurii va fi mai susceptibil în a dezvolta tulburări
anxioase la vâ rsta adultă sub acțiunea unor factori declanșatori .

I.6 TABLOUL CLINIC
Tabloul clinic cuprinde modalitățile de manifestare a bolii , cu toate că există situații în care
tabloul clini c poate să fie ușor identificabil sa u poate să nu fie identificabil .Tabloul clinic
cupri nde simptomatologia pacientului . Simptomatologia la rândul ei conține semnele și
simptomele pe care indivizii le pot prezenta .
Simptomul este definit ca forma de manifestare a bolii, exprimată de pacient, având
caracter subiectiv . Sim ptomul variază de la un caz la altul, depinde de pragul de percepție, de
evoluția bolii . Semnul reprezintă manifestarea bolii pusă în evidență de către medic, în cadrul
examenului obiectiv .
După cum a fost precizat și la capitolul definiție , tulburările a nxioase sunt tulburări
nonpsihotice la baza cărora stă anxietatea patologică , care este exprimată clinic prin simptome
emoționale dominate de anxietate , manifestări anxioase somatice , etc. Tensiunea anxioasă
perturbă echilibrul emoți onal și cognitiv al su biectului , fără a -i altera capacitatea de testare a
realității . Pacientul are conștiința bolii , se prezintă de bună –voie la medic și dorește să se
trateze .
Tabloul clinic al tulburării de anxietate generalizată este dominat de manifestări atât
psihice câ t și somatice. Manifestările psihice sunt reprezentate de două componente : una
anxioasă (teama fără motiv) și una cognitivă care afectează capacitatea de concentrare,
capacitatea mnezico -prosexică, ș.a. Manifestările somatice sunt reprezentate de amețeli,
transpirații, palpitații, inapetență, insomnii, tremor, etc. 37
I.6.1 Simpt omatologia tulburării de anxietate generalizată – TAG
După Constatin Enăchescu , sindromul anxios cuprinde 3 grupe de manifestări
simp tomatologice specifice și anume : 38
1. Simptome psihopatologice reprezentate prin
-stare de neliniște și tensiune internă ;

37 Dan , Prelipceanu , Psihiatrie clinică , Editura medicală , București , 2005 , p 496
38 Constantin, Enăchescu , Tratat de Psihopatologie , Editia a III a revizuită și adăugită , Editura Polir om , 2005 ,
Iași , pp 332 -333

18
-circumscrierea sentimentul ui vital la impresia de tortură, chin , suferință ;
-sentimentul vital de depresie și suferință .
2. Simptomele psihomotoare care constau din
– fenomene de expresie m imică specifice;
– agitație psihomotorie putând merge până la raptus ;
– inhibiție psihomotorie putând ajunge până la stupoare .
3. Sim ptomele neurovegetative exprimat e prin
-midriază
-paloarea feței
-transpirație bruscă
-tahicardie
-tahipnee
-uscarea mucoasei bucale
-diaree
-inapetență
-reducerea libidoului și a potenței
-insomnii
Anxietatea generalizată apare frecvent în perioada de mijloc a adolescenței sau la
începutul vârstei adulte , însă pacientul va ajunge să consu lte un terapeut mult mai târziu . Vârsta
medie când poate surveni primul consult terapeutic est e în jur de 40 de ani . Apariția anxiet ății
generalizate este graduală .39
În condiții normale , anxietatea e ste trăită frecvent ca sentime nt al unui pericol neprecizat
(ca temă, timp și loc) . Ea se ma nifestă prin hipervigilență, încordare , tensiune de așteptar e
investigatorie nedirecționată, neliniște, nesiguranță . Sub această formă e prezentă și la animale,
ca stare de alertă , care e ste adaptativă pentru condiția apariți ei bruște a unor informații noi . Ea
se instalează și în cazul prezenț ei unor inform ații insuficiente , care ar sugera un posibil pericol ,

39 Cottraux Jean , Terapiile cognitive cum să acționăm asupra propriilor gînduri,Editura Polirom, 2003 , tradus
de Sergiu Ciocoiu, Iasi , p 85

19
precum și în cazul în care subiectul resimte un i nsuficient control al ambianței , pentru adoptarea
unor eventual e conduite de salvare. La om , anxietatea poate fi condiționată, de informații
insuficiente sau greu de sintetizat , de lipsa reperelor , de conștiința incapacității de a face față
unor solicitări ma jore și periculoase , de incapac itatea de a controla situațiile . Ea are și alte
condiționări cor elate cu conflictul intrapsihic , cu lipsa de sprijin af ectiv, cu pierderile care
desituaționează subiectul. Anxietatea generalizată în sensul de sindrom psihopatologic este o
trăire intensă care constă în sent imentul unui pericol neprecizat , însoțit de o stare de alertă
biopsihică corelativă , care se instaleaz ă și persistă, fără a avea o cauză evidentă, timp de câteva
zile, săptămâni și chiar luni , inducând o stare disf uncțională. În această perioadă , în prim plan
pot trece div erse componente ale sindromului , care se caracterizează în felul următor : 40
 Din punct de vedere subiectiv , pacientul prezintă
– sentimentul continuu al unui pericol neprecizat, nelocalizat în timp și spațiu , preocuparea că
ar putea să apară o s tare periculoasă pe care nu o poate controla .
– o îngrijorare excesivă cu privire la ce se poate întâmpla într -un viitor apropi at, lui sau celor
apropriați , cu imaginarea unor eventualități sau întâmplări nefavorabile pe care le -ar putea
experimenta . Individul poate avea sentimentul sau își poat e imagina o catastrofă iminentă ,
moartea sau că va înnebuni dintr -o clipă în alta .
-Un sentiment de încordare, de tensiune interioară, de irascibilitate, iritabilitate, nerăbdare .
-Sentimentul imposibilității de a se relaxa psih ic.
– Reținere față de necunoscut, față de contactul cu noul , cu persoane le necunoscute , față de
situații problematic e. Teama de a rămâne singur . Atenție exagerată acordată funcționării
propriului corp cu interpretarea catastrofică a senzațiilor corporale cu posibili indici de boal ă
sau ai unei disfuncții fatale .
-în perspectiva timpului trăit , subiectul se concen trează pe un prezent punctiform , trăit intens,
deschis spre un viitor problematic și peri culos, nefavorabil . Trecutul nu interesează decât în
măsura în care ar putea informa despre eventualele pericole. Viitorul nu poate fi abordat într-o
perspectivă îndepărtată . Prezentul nu e controlat din perspectiva desfășurării activităților firești
și a celor performante. Se impun nerăbdarea, lipsa de calm , de așezare liniștită în vederea unei
activități sau a contemplării .

40 Baranescu Ramona, Lazarescu Mircea, Psihopatologie descriptiva : semne și sindroam e în tulburările
mentale, Editura polirom, Iași, 2011, pp 104 -105-106

20
– în raport cu sine, subiectul se simte nesigur, vulnerabil și neajutorat , având nevoie de protecție
din partea unor persoane puternice și de contact social. Pe cei din jur î i împarte în persoane
apropiate, cărora le cere ajutorul , întrucât au valențe de asigurar e protectivă, și persoane
necunoscute, posibil periculoase . În pe rioadele de anxietate crescută este dorită prezența oricui.
 Din punctul de vedere al perform anțelor co gnitive , se constată :
-Atenția hipermobilă, investigatorie, dispersată , cu dificultăț i de concentrare și persistență.
Hiperatenție față de stimul interni și externi ( informații, senzații, percepții) care ar putea fi
relevanț i pentru evenimente periculoase .
-Percepții corporale neplăcute, cenestopatii, dureri musculare .
-Memoria și imagina ția pot fi crescute în raport cu anumit e teme posibili relevante pentru un
eventual pericol .
-Cursul gândirii este segmentat din ca uza dificultății de persistență . Subiectul acor dă o
semnificație distorsionată, majoră , periculoasă , catastrofică unor informații banale (de exemplu,
palpitațiile) .
-Deși e prezentă o stare hip ervigilă, randamentul intelectual este, în general , scăzut din cauza
dificultățilo r de concentrare și persistență .
 Din punct de vedere al comportamentului ș i al expresiei , se constată
-neliniște psihomotorie : subiectul nu poate sta într -un loc , își frăm ântă mâinile, își roade
unghiile . Neliniștea corporală este echivalentul stării de tensi une investigatorie din biologie .
-Tensiune mu sculară (tonus muscular crescut , care poate duce la dureri musculare) , tresăriri,
mioclonii. Postură încordată , cu reacție de tresărire la zgomot . Impos ibilitate de relaxare
corporală .
-Iritabilitat e cu hiperactivitate la stimuli. tremor al mâinilor . Voce tremurată și precipitată.
Hiperactivi tate la stimuli .
-E prezentă nevo ia crescută de contact social ( dificultate de a sta singur, mai ales seara și
noaptea) , subiectul solicitâ nd prezența protectivă a altora .
-Expresia mimică este de investigare tensionată , cu mișcări permanente ale ochilor , care
exprimă frică. Fruntea e încrețită , ca și cum s -ar mira, uneori e încruntată .
-Chip ul poate exprima și îngrijorare .

21
 Din punct de vedere biocorporal, vegetativ , se constată
-Disosmie , cu adormire dificilă ( care au ca și cauză dificultățile de relaxare, faptul că nu suportă
întunericul, frica de coșmaruri ).
-Somn neliniștit , coșmaruri de cădere în gol sau imposibilitatea de a se deplasa , treziri noctur ne,
uneori cu atacuri de panică .
-Tulburări de biori tm cu rău vesperal ( spre seară , cel ca re suferă de anxietate se simte mai rău,
nu poate sta singur , nu poate adormi sau se culcă cu lumina aprinsă) .
-Simptome cardiovasculare manifestate prin ritm cardiac rapid , creșterea tensiunii arteriale.
-Simptome digestive reprezentate de tranzit intes tinal accelarat , scaune moi și frevente,
balonări, borborisme, regurgitații, eructații , uneori greață și dureri abdominale .
-Ejaculare precoce, frigiditate , amenoree, pierdere a libidoului , transpirații (mai ales în palme
și la axile) .
-Dermografism crescut, piloerecție , parestezii (senzații de arsură, furnicături , roșeață ).
– La nivelul extre mității cefalice –uscarea gurii, încețoșarea vederii, roșeață și paloare a feței.
Amețeli .
I.6.2 Criterii de diagnostic
În cele ce urmează vor fi prezenta te criteriile de diagnostic al e tulburării anxioase
generalizate care sunt prev ăzute în DSM -V: 41
A. Anxietate și îngrijorare (anticipare anxioasă ) execsive , prezente majo ritatea zilelor ,
timp de cel puțin 6 luni , cu privire la unele evenimente sau activități ( cum ar fi
performanțele la serviciu sau la școală).
B. Individului îi este dificil să -și controleze îngrijorarea.
C. Anxietatea și îngrijorarea se asoc iază cu trei (sau mai multe) din următoarele șase
simptome (dintre care cel puțin câtevan simptome au fost prez ente majoritatea zilelor,
în ultimele 6 luni) :
Notă :La copii este necesar doar un simpom .
1. Neliniște sau senzație de nerăbdare sau de a fi la limită .
2. Obosește ușor .

41 DSM -5, Manual de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale , Editura Callisto , București , 2016

22
3. Dificultăți de concentrare sau senzație de golire a minții .
4. Iritabilitate .
5. Tensiune musculară .
6. Perturbări ale somnului ( dificultăți de adormire sau de a menține somnul , sau
neliniște, somn nesatisfăcător ) .
D. Anxietatea , îngrijorarea sau simptomele somatice cauzează disconfort semnificativ
clinic sau deficit în domeniile social , profesiona l sau în alte arii importante de
funcționare.
E. Perturbarea nu poate fi atribuită efectelor fiziologice ale unei substanțe (e.g., un drog de
abuz, un medicament) sau altei afecțiuni medicale (e.g., hipertiroidism).
F. Perturbarea nu este mai bine explicată de a ltă tulburarea mintală (e.g., anxietatea sau
îngrijorarea privind declanșarea unor atacuri de panică în tulburarea de panică ,
evaluarea negativă în tulburarea anxioasă socială [fobia socială] , contaminarea sau alte
obsesii în tulburarea obsesiv –compulsivă , separarea de persoanele de atașament în
tulburarea anxioasă de separare , amintirea evenimentelor traumatizante în tul burarea de
stress posttraumatic , creșsterea în greutate în anorexia n ervoasă , acuzele somatice în
tulburarea cu simptome somatice, imperfecțiuni ale aspectului fizic în tulburarea
dismorfică corporală , frica de a avea o boală gravă în tulburarea nosofobică , sau
contținutul ideilor delirante în schizo frenie sau tulburarea delirantă ).
Există elemente care co ntribuie la diagnosticarea tulburării de anxietate generalizată bazate
pe criteriile de diagnostic din DSM -V care au fost prezentat anterior . În cele ce urmează vor fi
detaliate aceste elemente pe rând , folo sind informațiile din DSM -IV-TR: 42
Primul criteriu de diagnostic al tulburărilor anxioase este reprezentat de anx ietatea și
preocuparea excesivă , care su rvin mai multe zile la rând , pe o perioadă de cel puțin 6 luni ,
referitoare la un num ăr de evenimente sau activități .
Persoana constată că este dificil să -și țină gândurile care îi provoacă neliniște de a nu
interfera cu atenția acordată sarcinilor în curs de efectuare și prezint ă dificultăți în a stopa
preocuparea . Adulții cu tulburare de anxietate generalizată –TAG sunt preocupați de
circumstan țele vieții cotidiene (serviciu, finanțe, sănătatea membrilor familiei ) sau de subiecte
minore ( proble me domestice, reparațiile mașinii, întârzierea la întâlniri ) . Copiii cu tulburare

42 DSM -IV-TR Manual de Diagnostic și Statisitcă a Tulburărilor Mentale , Ediția a 4 -a revizuită , București , 2003 ,
pp 472 -473

23
de anxietate generalizată –TAG sunt preocupați excesiv de competența sau calitatea
performanței lor .
Cel de -al treilea criteriu susține că anxietatea și îngrijorarea sunt însoțite de cel puțin 3
simptome adițional e care sunt următoarele neliniș tea, fatigabilitatea instalată rapid, dificultate
de concentrare , iritabilitate , tensiunea mu sculară și perturbarea somnului . O notă importantă
este faptul că la copii este n ecesară prezența numai un singur simptom .
Cu toate că indivizii cu tulburare de anxietate generalizată – TAG nu realizează că
îngrijorările sunt excesive , ei prezintă dificultăți în a controla preocuparea sau experimentează
o deteriorare asociată în domeniul soci al, profe sional sau în alte domenii de funcționare .
Conform ultimelor 2 criterii , perturbarea nu este datorată efectelor fiziologice directe
ale unei substanțe sau ale unei condiții medicale generale și nu survine exclusive în cazul unei
tulburări afec tive, tulburări psihotice .
Confor m ICD -10, în tulburarea de anxietate generalizată TAG , trăsătura esențială este
anxietatea generalizată și persistentă. S imptomele dominante sunt variabile și cuprind
următoarele acuze : nervo zitate permanentă, tremor, tensiune musculară, transpirații, amețeli ,
palpitații. De asemenea , de mult eori este prezentă teama că subiectul sau o rudă apropiată va
avea un accident sau se va îmbolnăvi .
Criteriile de diagnostic propuse de ICD -10 sunt următoarele : 43
a. Aprehensiune (temeri despre viitoare nenorociri , sentimentul de a fi ,, pe marginea
prăpastiei ”, dificultăți de concentrare, etc) ,
b. Tensiune motorie (frământare permanentă, cefalee de tip tensiune, tremurături,
incapacitate de relaxare ) ,
c. Hiperactivitate ve getativă ( amețeli, transpirații, tahicardie , tahipnee, gură uscată ,etc).
I.6.3 . Examenul psihiatric și examenul psihol ogic
Examenul psihiatric
Examenul psihiatric are sco p asemănător cu examenul medic al obișnuit și cuprinde 5
etape : recunoașterea existenței unei tulburări, sesizarea semnificației ei într -o scală
semiologică, stabilir ea etiologiei acestei tulburări, înțelegerea personalității , corelarea cu vârsta

43 ICD-10 Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament , Ed. Trei , București , 2016 , p 235

24
pacientulu i. Totuși examenul psihiatric este diferit de examenul medical prin modul de
desfășurare al acestuia , examenul psihiatric bazându -se pe analiza următorilor paramentrii :44
 Ținuta , mimica și gestica sunt elemente ale comunicării non -verbale : ținuta unui pacient
ne arată gradul de aderență al acestuia la regulile de conveniență soci ală. La ținuta
bolnavului ne interesează aspectul exterior al bolnavului în totalitatea lui (gradul de
igienă, adecvarea îmbrăcăminții, accesoriile vestimentare, et c ).
Semnele unei capacități deficitare de autoî ngrijire sunt igiena deficitară , vest imentația
necorespunzătoare .
În ceea ce privește mimica, hipermimiile sunt specifice tulburărilor anxioase, iar
hipomimiile în depresie . Gestica reprezintă ansamblul miș cărilor voluntare sau
involuntare cu funcție de expresie , simbolizare. Ticurile s unt amplificate de anxietate,
emoții , stări conflictuale și dimin uă când pacientul este liniștit .
 Conduita motorie se referă la poziția p acientului în timpul examinării, atit udinea lui ,
viteza sau len toarea mișcărilor ( tahikinezie, bradikinezie ) , mișcările involuntare .
 Vorbirea – în timpul discursului , bolnavul se poate opri brusc (ceea ce poartă denumirea
de baraj verbal) , corespunzând întreruperii în fluxul gândirii (baraj ului ideativ) . La
observarea conținutu lui vorbirii se notează debitul , ritmul și fluența verb ală, tonal itatea
și intensitatea vorbirii , gradul de adecvare al discursului, tulburările de formă .
Există o diferență între forma și conținutul gândirii ( forma este modul în care se vorbește
și conținutul este ceea ce se spune) . Tulburările verbal e pot fi logoreea, hiperactivitatea
verbală , hipoactivitatea simplă ,etc. Se va n ota dacă vorbirea este ezitantă, cu
întreruperi, dacă este coerentă .
 Starea de conștienț ă – în situații psihopatologice pot fi prezente tulburări cantitative /
calitative. Tulburăril e cantitative cuprind obtuzia ( bradips ihie cu hipoprosexie care
poate fi sau nu spontană , lentoare în înțelegerea întrebări lor și formularea răspunsurilor),
hebet itudinea, torpoarea (bradikinezie, hipobulie), obnubilare , stupor,sopor . Tulburările
calitative sunt rep rezentate de starea crepusculară, onirism, amenția, stări confuzionale.
Tulburările conștiinței de sine – tulburările de schemă co rporală cuprind censto patiile
(senzații corporale neplăcute ), sindromul hipocondriac , dismorfofobia.
 Orientarea temporo -spațială auto și allopsihică – neafectată la pacienții cu tulb urare de
anxietate generalizată .

44 C.Tudose , F.Tudose , C. Oană , L.Dobranici , A.Crasan , Psihiatria medicului de familie , Editura Medicală ,
București , 2013 , pp 120 -169

25
 Percepția – tulburări cantitative (hiperstezie, hipoestezie, sinestezie, agnozie) și
tulburări calitative (iluzii, halucinații) .
 Atenția ( capacita tea prosexică ) – hiperprosexia , hipoprosexia este întâlnită la pacienții
cu tulburare anxioasă .
 Memoria (capacitatea mnezică ) – pacientul an xios poate prezenta hipermnez ie,
hipomnezie, amnezie anterogradă (de fixare) ș i retrogradă ( de evocare), amnezii
retrograde progresive .
 Gândirea – pacienții pot prezenta ruminații, idei dominante , tulburări în ritmul gândirii
(ritm accelerat, lentoare ideativă) , tulburări în fluența gândirii ( fadingul mintal, barajul
ideativ) , tulburări în ansa mblul gândirii ( idei dominante, idei prevalente, idei obsesive,
idei delirante) .
 Afectivitatea și dispoziția – examinarea afectivității folosește următor ii parametrii –
paleta afectivă , intensitatea ace steia, labilitatea și adecvarea . Examinarea dispoziției are
patru com ponente – dispoziția subiectivă, observația obiectivă , reactivitatea neuro –
vegetativă, conținutul gândirii .
Tulburările dispoziției la pa cientul anxios sunt – hipertimia, anxietatea, depresia,
disforia , rigitatea afectivă , labilitatea emoțională. Observarea obi ectivă a dispoziției –
tristețe, anxietate, bucurie .
 Voința – se manifestă prin hiperbulie, hipobulie, abulie, impulsivitate, parabulie .
 Instinctele – absența/prezența apetitului alimentar din ultimu l timp , eventuale dife rențe
de comportament alimentar . Prezența / absența libidoului și tulburările de apetit și
dinamică sexuală vor fi notate .
 Ritmul nictemeral – pacienții a nxioși prezintă adesea insomnii . De asemenea , somnul
poate fi controlat medic amentos .
 Integrare socială – pacienții anxioși se pot adapta dificil / ușor / tendința de retragere.
Examenul psihologic
Presupune aplicarea unor scale, teste , chestionare de evalure a bolii . Scala aplicată în
evaluarea tulburării de anxietate generalizată TAG este Scala Hamilton de eva luare a anxietății.
De asemenea, se mai pot aplica testul Koch, testul Luscher, chestionarul W -M, chestionarul
Schmieschek, MMSE, scala Reisberg, test S100 . Având în vedere faptul că unii din pacienții
cu tulburare de anxietate ge neralizată au asociată depresia , acestor li se aplică indicele d e
despresie al lui Beck (B.D.I) .
Scala Hamilton de Evaluare a Anxietății :

26
Scala Hamilton pentru evaluarea anxietății a fost concepută la sf ârșitul anilor 1950
pentru a eva lua simptomele anxietății , atât pe cele so matice cât și pe cele cognitive. Datorită
faptului că , conceptul de anxietate s -a schimbat co nsiderabil de -a lungul timpului , scala
Hamilton acoperă o gamă limitată de ,,acuze “ cerute de diagnosticul tulburării anxi oase
generalizate din DSM – IV.
Această scală conține 14 itemi , fiecare dintre ei fiind evaluați de la 0 la 4 în funcție de
severitate, cu un scor total care poate varia de la 0 la 56 . Un scor de 14 a fost sugerat ca fiin d
pragul pentru o anxieta te clinic semnificativă , iar scoruri de 5 și mai puțin sunt tipice pent ru
indivizii dintr -o comunitate . Scala este concepută pentru a fi aplicată de o persoană specializată,
fiind deseori folosită pentru monitorizarea răspunsului l a tratament.
Itemii scalei de anxietate Hamilton sunt în număr de 14 și anume : 45
1. Stare anxioa să manifestată prin îngrijorare , aștep tarea a tot ce poate fi mai rău, teamă
de ceea ce urmează, irascbilitate .
2. Tensiune ( senzație de tensiune, obosește ușor , reacție de tresări re, tendința de a
lăcrima ușor, tremurături, senzație de neliniște , incapacitatea de a se relaxa ) .
3. Teamă ( de întuneric, de persoane necunoscute, de singurătate, de animale , de trafic
sau de aglomerație ) .
4. Insomnie ( adoarme cu dificulta te, somn intermitent , somn neo dihnitor și oboseală
la trezire, vise, coșmaruri, spaime nocturne ) .
5. Intelectu al ( dificultăți de concentrare, memorie slabă ).
6. Stare de presivă ( pierderea interesului , lipsa plăce rii în exercitarea hobby -urilor,
depresie , trezire devreme, oscilații diurne ) .
7. Somatic muscular – dureri, spasme, blocaje, tresăriri mioclonice, bruxism, voce
tremurată, tonus muscular crescut .
8. Somatic senzorial – vedere încețoșată, senzații de cald și de frig, senzație de
slăbiciune , înțepături, tin itus.
9. Simptome cardiovasculare m anifestate prin dureri în piept, senzații de leșin,
palpitații, tahicardie .
10. Simptome respiratorii manife state prin senzații de sufocare, oftat, dispnee, apăsare
sau greutate în piept .

45 Cătălina Tudose , Florin Tudose , Cristian Oană , Letiția Dobranici , Andrei Crasan , Psihiatria medicului de
familie , Editura Medicală , București , 2013 , pp 624 , 625

27
11. Simptome gastrointestin ale manifestate p rin flatulență, balonare, greață , vărsături,
tulburări intestinale, pierdere în greutate, constipație, dificultăți la înghițire, dureri
abdominale, senzații de arsură .
12. Simptome u rogenitale – micțiuni frecvente , micțiuni imp erioase, amenoree,
menoragie, apa riția frigidității, pierderea libidoului, impotență .
13. Simpt ome autonome – uscăciunea gurii, congestionare, paloare, tendința de a
transpira, vertij, migrene .
14. Comporta mentul la interviu – neastâmpăr, agitație , expresie încordată , încruntare,
oftat sau respirație precipitată, paloare facială, înghițire in sec, exoftalmie , etc.
Punctajul este de la 0 – absent, 1 -slab, 2 – moderat, 3 – sever, 4 – foarte sever , unde :
 slab –se maniest ă neregulat și pentru peri oade scurte ;
 moderat se manifestă relativ constant și durează mai mult , subiectul trebuind să depună
efort considerabil pentru a-i face față ;
 sever – se manifestă contin uu și domină viața subiectului;
 foarte seve r – se manifestă ca un handicap .
Chestionarul propus de Woodworth – Mathews :46 este un chestionar folosit pentru diagnosticul
tendințelor psihoneurot ice și cuprinde 76 de întrebări , clasate în 8 categorii după tendințele
afective pe care le desemnează și după denumirile clinice cărora le coresp und aceste tendințe .
Întrebările ș i răspunsuril e ( ,, Ți -e frică de… apă /întuneric/ furtună ”, ,,Te s perii noaptea? ”,
ș.a.?) indică emotivitatea simplă , ten dința la obsesii și psihastenie, tendințe schizoide,
paranoice , depresive și hipocondriace, impulsive și epileptice, către instabilitate, tendin țe
antisociale . În f uncție de răspunsul pacienților , cu ajutorul unor scale se calculează un punctaj
pentru fiecare item al chestionarului .
Inventarul de drepresie al lui Beck ( BDI ) : 47
a) Tristețe
Nu sunt trist
Sunt trist
Sunt trist tot timpu l și nu pot scăpa de tristețe
Sunt atât de trist și nefericit , încât nu mai pot suporta.

46 http://www.scrigroup.com/educatie/psihologie -psihiatrie/TENDINTE -PSIHONEUROTICE -Chesti25883.php
47 http://alinablagoi.ro/inventar -depresie -beck -test-profesional/

28
b) Pesimism
Viitorul nu mă descurajează
Mă simt descurajat când mă gândesc la viitor
Simt că nu am ce aștepta de la viitor
Simt că viitorul este fără speranță.
c) Sentimentu l eșecului
Nu am sentimenul eșecului sau al ratării.
Simt că am avut mai mult ghinion decât ceilalți .
Dacă îmi privesc viața în urmă o văd ca pe o totalitate de eșecuri .
Mă simt complet ratat ca persoană .
d) Insatisfacție
Obțin aceeași satisfacție din lucruri ca și înainte .
Nu mă mai bucur de lucruri ca înainte .
Nu mai obțin o satisfacție reală din nimic .
Sunt nesatisfăcut (ă) sau plictisit (ă) de orice .
e) Vinovăție
Nu mă simt în mod particular vinovat (ă) cu nimic .
Mă simt vinovat (ă) o mare parte a timpului.
Mă simt vinovat (ă) majoritatea timpului .
Mă simt tot timpul vinovat (ă) .
f) Sentimentul pedepsei
Nu simt să fiu pedepsit (ă) .
Simt că s -ar putea să fiu pedepsit (ă) .
Aștept să fiu pedepsit (ă).
Simt ca sunt pedepsit (ă) .

29
g) Neplăcerea de mine însumi
Nu sunt nemulțumit (ă) de mine .
Sunt nemulțumi (ă) de mine.
Sunt dezgustat(ă) de mine însumi .
Mă urăsc .
h) Autoacuzare
Nu cred să fiu mai rău decât alții .
Mă critic pentru slăbiciunile și greșelile mele .
Mă blamez tot timpul pentru greșelile mele .
Mă acuz pentru tot ce se întâmplă rău .
i) Autodistrucție
Nu am nicio idee de sinucidere .
Am idei de sinucidere dar nu vreau să le pun în aplicare .
Mi-ar place să mă sinucid .
M-aș sinucide dacă aș avea ocazia să o fac .
j) Pierderea controlului
Nu țip mai mult decât de obicei .
Acum țip mai mult decât înainte .
Țip tot timpul .
Obișnuiam să strig dar acum nu mai pot chiar dacă aș vrea .
k) Iritabilitate
Nu sunt mai nervos (nervoasă ) decât înainte .
Mă plictisesc și mă enervez mult mai ușor decât înainte .
În prezent mă simt tot timpul iritat (ă) .
Lucrurile care mă iritau înainte nu mă mai enervează în prezent .

30
l) Introversiune
Nu mi -am pierdut interesul față de ceilalți oameni .
Ceilalți oameni mă interesează mai puțin decât înainte .
Mi-am pierdut interesul față de ceilalți oameni .
Mi-am pierdut orice interes față de ceilalți oameni .
m) Lipsa de hotărâre
Mă hotărăsc tot la fel de ușor ca înainte .
Iau deciziile cu mai mare greutate decât înainte .
Am mari dificultăți în a mă hotârî.
Nu pot lua nicio decizie .
n) Schimbarea imaginii despre sine
Nu cred că arat mai rău decât înainte .
Sunt supărat (ă) că arat bătrân(ă) și neatractiv(ă).
Simt că modificările permanente în felul cum arat mă fac neatractiv(ă).
Cred că arat urât (ă) .
o) Dificultăți în muncă
Pot lucra tot atât de bine ca și înainte .
Fac un efort sumplimentar când încep să lucrez ceva .
Trebuie să mă forțez ca să fac ceva .
Nu mai pot lucra nimic .
p) Tulburări de somn
Dorm ca și înainte.
Nu mai pot dormi cum dormeam .
Mă trezesc cu 1 -2 ore mai repede și readorm greu .
Mă trezesc cu câteva ore mai repede și nu mai pot readormi .

31
q) Oboseala
Nu obosesc mai repede ca înainte .
Obosesc mai repede ca înainte .
Obosesc fără să fac aproape nimic .
Sunt prea obosit (ă) ca să fac ceva .
r) Anorexie
Apetitul meu nu e mai diminuat ca înainte.
Pofta mea de mâncare nu e mai bună ca înainte .
Apetitul meu este mult mai rău acum .
Nu mai am deloc poftă de mâncare .
s) Pierdere în greutate
Nu am scăzut în greutate deloc sau aproape deloc .
Am pierdut în greutate peste 3 kg.
Am pierdut în greutate peste 5 kg.
Am pierdut în greutate peste 7 kg.
t) Preocupări somatice
Nu sunt supărat mai mult decât până acum în legătură cu sănătatea mea fizică .
Mă supără starea mea fizică .
Sunt supărat (ă) pe problemele mele fizice și nu mă pot gând i la altceva decât cu greutate .
Sunt atât de supărat (ă) de starea mea fizică încât nu mă pot gândi la nimic altceva .
u) Pierderea libidoului
Nu simt nicio modificare în interesul meu pentru sexul opus.
Sexul opus mă interesează mai puțin.
Sexul opus mă int eresează mult mai puțin.
Mi-am pierdut orice interes față de sexul opus .

32
Subiectul trebuie să aleagă afirmația care îi descrie cel mai bine starea din ultimele 2 săptămâni
inclusiv ziua examinării , după care se adună punctajele .
Rezultatul cuprinde : scorurile 0 -9 = normal , scorurile 10 -15 =depresie ușoară , scorurile 16 –
23 =depresie moderată , scorurile 24 -63 =depresie severă .
Inventarul de anxietate a lui Burns ( Burns Anxiety Inventory) 48
Acest inventar de anxietate a fost dezvoltat de dr. David Burns și publ icat într -o carte
de mare succes intitulată ,,The Feeling Good ”.
Inventarul cuprinde 33 întrebări care sunt împărție în 3 secțiuni : dispoziție anxioasă (6
itemi ) , gânduri anxioase ( 11 itemi ) și simptome fizice (16 itemi ) . Acest inventa r are o
structură destul de echilibrată . Fiecare item primește un scor și anume : niciodată = 0, uneori
=1, moderat = 2 și totdeauna = 3 . Scorul total poate fi intins de la 0 la 99 , astfel că autorul
propune niște praguri de severitate : 0-4 nici o anxietate / anxietate minimă, 5 -10 anxietate la
limită, 11 -20 anxietate ușoară, 21 -30 anxietate moderată , 31-50 anxietate s everă și 51 -99
anxietate severă .
Scala de Severitate a Tulburării Anxioase Generalizate
Această scală folosită pentru evaluarea pacienților cu tulburare de anxietate generalizată
este o scală simplă formată din 6 itemi . Acești itemi evaluează sever itatea fiecărui simptom
descris în DSM -IV. Scala de severitate a tulburării anxioase generalizat e a fost devoltată de
Sheer și Colab cu scopul de a monitoriza simptomele din timpul tratamentului din mai multe
punct e de vedere : severitate, frecvență și inteferenț a cu funcționarea subiectului . Fiecare item
este evaluat cu 5 puncte de la 0 -deloc, la 4 -foarte sever .
I.6.4 Diagnosticul diferențial
Diagnosticul diferențial al tulburării anxioase generalizate trebuie făcut cu : 49
a) Boli psihice î n care este prezentă anxietatea :
-alte tulburări a nxioase ( tulburări de adaptare , obsesiv -compulsive și legate de stres)
-depresiile care asociază anxietatea
-schizofreniile
-sevrajul la droguri și alcool .
b) Boli organice care determină anxietate :

48 http://www.vrasti.org/evaluarea%20anxietatii.pdf
49 Dr Marie Georgescu, Psihiatrie , Editura medicală națională , București , 2003 , p124

33
-tulburări endocrine : hipertiroidia , hipocalcemia
-boli cardiovasculare : aritmii car diace , insuficienț ă cardiacă .
c) Intoxicația cu substanțe psihostimulante :cafeină, amfetamine .
d) Insuficiență respiratorie .
e) Neoplasme .
f) Infecții cerebrale .
g) Boli cerebrale degenerative sau vasculare (demențe vasculare ) .

I.7 Tratament
I.7.1 TRATAMENTUL MEDICAMENTOS
Pentru tratamentul tulburării de anxietate generalizată TAG se pot folosi mai multe
tipuri de medicamente cum ar fi benzodiazepine care include anxiolit icele si hipnoticele
(sedative), antidepresivele, antipsihotice sedative , medicamentele betablocante .
Tratamentul medicamentos acționează la nivelul sistemul ui nervos central sau periferic
unde modifică activitatea neurotransmițătorilor , lucru ce duce la reducerea simptomelor
anxietății . Neurotransmițătorii sunt mesageri chimici utilizați de celulele neuronale pentru a
comunica sau a coordona anumite activități a organelor interne, a mușchilor. Datele prevăzute
în cadrul capitolului Etiopatogenie au arătat că în apariția tulburărilor anxioase sunt implicate
disfu ncțiile activității anumitor neurotransmiță tori cum ar fi noradrenalina, serotonina , ș.a. Însă ,
medicamentele nu acționează strict asupra circuitelor neuronale care sunt afectate în anxietate ,
ci acționează asupra sistemului nervos în totalitate, ceea ce d uce la apariția efectelor secundare
care urmează a fi dezbătute pentru fiecare clasă de medicamente în parte. 50
Anxiolitice și tranchilizante
Anxioliticele reprezintă o clasă de substanțe ce se dist inge prin diminuarea anxietății ,
reduc erea stării de tensiune psihică , acțiune asupra stărilor de excitație – agitație psihomotorie,
echilibrare a reacțiilor emoționale , ameliorar ea tulburărilor de comportament . De asemenea au
efect asupra manifestărilor soma tice din anxietate sau depresie .
Tranchilizantele cuprind la ora actuală un grup heterogen de substanțe cu acțiuni
farmacologice diferite , efectul terapeutic princ ipal fiind reducerea anxietății , motiv pentru care
majoritatea clasificărilor actuale preferă denum irea de medicamente anxiolitice .

50 http://www.tratamentanxietate.ro/

34
Cele mai fo losite anxiolitic e sunt benzodiazepinele ( BZD ) . Acestea reduc anxietatea,
agitați a și tensiunea patologică . Datorită potențialului lor de a cauza dependență, aceste
medicamente se folosesc în cea mai mică doză eficientă și pe ntru o perioadă scurtă de ti mp.51
Benzodiazepinele folosite în mod uzual sunt : 52
Benzodiazepine Doza zilnică p.o , mg Timp de înjumătățire , h
ANXIOLITICE
Clordiazepoxid
Clonazepam
Diazepam
Lorazepam
Oxazepam
Alprazolam (Xanax) 20-100
1-20
5-40
1-10
30-120
0,75-10 ( 0,25 , 0,5 , 1 , 2 mg) 7-28
18-50
20-90
10-12
3-20
12-15
SEDATIVE HIPNOTICE
Flurazepam
Temazepam
Triazolam
Zolpidem (Stilnox) 15-30
30
0,125 -0,5
10 sau 5 mg 24-100
8-10
2-5
Tabel nr 1 Benzodiazepine folosite în mod uzual
După durata de acțiune , Benzodiazepinele se împart în : 53
Durată de acțiune Produsul
Ultrascurtă Midalozam ( Versed )
Triazolam ( Halcion )
Scurtă Alprazolam (Xanax)
Intermediară Bromazepam ( Lexonil )
Lorazepam ( Ativan )
Oxazepam ( Seresta )
Temazepam (Restoril)
Lungă Clordiazepoxid

51 David , Taylor , Carol , Paton , Robert , Kerwin , Ghid de terapeutică psihiatrică , Ediția a 7 -a , Editura
Medicală, București , 2005 , p 166
52 Corneliu Borundel , Medicină internă pentru cadre medii , Ediția a 4 -a revizuită , Editura All , București , 2009,
p 845
53 Florin Tudose , C ătălina Tudose , Letiția Dobranici , Tratat de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi ,
Editura Trei , Bu curești , 2011 , p 323

35
Clonazepam ( Rivotril )
Clorazepat (Tanxene)
Diazepam (Valium)
Flurazepam (Dalmane)
Nitrazepam (Mogadon)
Prazepam (Centrax)
Tabel nr 2 – Durata de acțiune a anxioliticelor
Efectele adverse ale benzodiazepinelor sunt cefalee , amețeli, tulburări cognitive,
tulburări de echilibru , ale libidou lui și uneori efecte paradoxale , reprezentate de stări de
anxietate și neliniște . Cel mai important efect advers c onstă în instalarea dependenței . Aceasta
se produce după perioade mai lungi de tratament și se reflectă prin d ependență psihologică și
fizică . Manifestările clinice ale sevrajului la benzodiaz epine sunt creșterea anxietății, tremor,
transpirații, cefalee, insomnii, greață, vărsături .54
Antidepresivel e- cu toate că indicația principală este tr atamentul simptomelor depresive , aceste
substanțe s -au dovedit a fi eficiente și în tratarea tulburărilor anxioase , inclusiv a tulburării de
anxietate generalizată – TAG.
Conform MEMO MED, a ntidepresivele folosite în mod uzual sunt : 55
Substanța activă Administrare Denumire comercială Clasa
Trazodonum 150 mg/zi Trittico 150 mg SARI
Tianeptinum 12.5mg/zi – de 3 ori/zi Coaxil 12.5 mg SRE ,NRI
Venlafaxinum 75 mg /zi , maxim 150
mg/zi Efectin 75mg, 150 mg
Fobiless 37.5 – 75 – 150
mg
Venlafaxina 75 mg ,150
mg SNRI

Duloxetinum 60 mg /zi , maxim 120 mg/z Cymbalta 30 – 60 mg
Duloxetina 30 – 60 mg SNRI

Agomelatinum 25 mg /zi , maxim 50 mg/zi Valdoxan 25 mg
Tabel nr 3 Antidepresive folosite în mod uzual

54 Dr. Marie Georgescu , Psihiatrie , Editura Medicală Națională , București , 2003 , p 127
55 Memomed , Memorator de farmacologie alopată , Ediția a 23 -a , Editura Universitară , București , 2017 , pp
931-937

36
Antidepresivele stimulează sistemul nervos central prin creșterea nivelului unor
neurotransmițători, blocând recaptarea serotoninei și noradrenalinei. Au efect timoleptic (de
ameliorare a dispoziției), sedativ și anxiolitic (înlătură emoțiile negative), anticolinergic.
Din clasa antidepresivelor, cele mai utilizate sunt inhibitorii selectivi ai recaptării
serotoninei, care după cum sunt denumiți acționează prin inhibarea recaptării serotoninei,
aceasta fiind implicată în dezvoltarea tulburării de anxietate generalizată.
Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (IRSS)
Datele actuale din literatura de specialitate susțin creșterea eficacității inhibitorilor
selectivi ai recaptării serotoninei. Majoritatea studiilor s -au concentr at asupra Paroxetinei , care
în prezent este aprobată de către FDA (Food and Drug Administra tion USA) pentru tratamentul
tulburării de anxietate generalizată . Rezultate pozitive au fost și pentru Fluvoxamină, Sertralină
și Escitalopram.56
ISRS sunt considerați ca tratament de primă alegere în tratarea tul burărilor anxioase
generalizate deoarece au efecte secundare mai puțin severe.
Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei reprezintă cea mai nouă clasă de
medicamente pentru depresie . Aceste med icamente nu au efecte secundare asupra sistemului
cardiovascular , motiv pentru care sunt utile pentru tratarea pacienților cu afecțiuni cardiace .
De asemeneau au mai puține efecte sec undare decât alte antidepresive . 57
S-a propus ipoteza că eficacitatea inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei în
tratamentul tulburării de anxietate generaliată s -ar datora normalizării activității disfuncționale
a anumitor circuite neuroanatomice care sunt implicate în fiziopatol ogia tulburării de anxietate
generalizată , care au fost discutate la capitolul Etiopatogenie , la subcapitolul Aspecte legate de
neurotransmisie . 58
Reacțiile adeverse care pot apărea în cursul tratamentului cu inhibitori selectivi ai
recaptării seroninei IRSS sunt : 59 greață, diaree, cefalee, amețeli, agitație, insomnie , hemora gii,
tulburări extrapiramidale, sindromul serotoninergic (hipertermie, agit ație, mioclonii, convulsii ,
artimii).
Această clasă de medicamente denumită inhibitori selectivi ai reca ptării serotoninei
(ISR S) sunt : 60

56 www.umfcv.ro/files/p/r/Protocol%20Tulburari%20Anxioase.doc
57 F. Tudose , C.Tudose , L. Dobranici , Tratat de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi , Editura Trei ,
București , 2011 , p. 469
58 www.umfcv.ro/files/p/r/Protocol%20Tulburari%20Anxioase.doc
59 Memomed , Memorator de farmacologie alopată , Ediția a 23 -a , Editura Universitară , București , 2017 , p
925
60 Memomed , Memorator de farmacologie alopată , Ediția a 23 -a , Editura Universitară , București , 2017 , pp
926-930

37

Substanța activă Administrare Denumire comercială
Fluoxetinum 20 mg/zi Fluoxin 20 mg
Magrilan 20 mg
Prozac 20 m g
Citalopramum 20 mg/zi Linisan 10 – 20 mg
Paroxetinum 20 mg/zi pana la 60 mg/zi Paluxetil 40 mg
Seroxat 20 mg
Sertralinum 50 mg /zi , maxim 200
mg/zi Asentra 50 -100 mg
Serlift 50 – 100 mg
Sertralina 50 – 100 mg
Zoloft 50 – 100 mg
Fluvoxaminum 100 mg/zi , maxim 300
mg/zi Fevarin 50 – 100 mg
Escitalopramum 10 mg /zi , la nevoie de
creste doza la 20 mg/zi Cipralex 10 mg
Escitalopram 10 mg
Escitil 10 mg
Serodeps 10 -20 mg
Tabel nr 4 Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (IRSS )
I.7.2 PSIHOTERAPIA
Tratamentul psihologic al tulburării anxioase generalizate TAG cuprinde două
elemente : relaxarea și modificarea cognitivă .
A. Relaxarea
Relaxarea se referă la modificarea simptomelor fizice ale angoasei . Acest lucru se
realizează prin învățarea unor metode de relaxare controlată pe care pacientul trebuie să le
aplice în situaț iile care îi creează anxietate . Într-o primă fază , pacientul va nota pe o fișă
simptomele de anxietate și gândurile automate care survin . Condițiile acestei terap ii sunt
următoarele : existenț a unui mediu calm și liniștit , atitudin ea pasivă – alungit sau așezat î ntr-un
fotoliu, concentrare timp de 10 minute , diminuare a tonusului muscular . Rezultatele care apar
sunt : relaxarea musculară, respirația lentă, încetinirea ritmului cardiac, dilatarea vaselor de
sânge . 61
B. Modificarea cognitivă
Modificarea cognitivă se realizează prin izolarea și modificarea gândurilor automate.
Pentru aceasta se parcurg mai multe etape : 62

61 Jean Cotrraux , Terapiile cognitive : cum s ă acționăm asupra propriilor gânduri , Editura Polirom , Iași , 2003 ,
pp 88 -89
62 Ibidem, pp 89 -91

38
1) Punerea în relație a emoției , a comportamentului și a grijii
Este necesară stabilirea legăturii situație – emoție anxioasă , acesta fiind primul pas în
înțelegerea a nxietății atât de către pacient , cât și de terapeut . Primele ședințe vor avea drept
scop evidențierea situ ațiilor care provoacă anxietate .
2) Scoaterea la lumină a gândurilor automate
Terapeutul va pune o serie de întrebări l egate de activitățile cotidiene , pe baza cărora va
încerca să identifice principalele sur se de anxietate sau neliniște. Terapeutul va pune întrebări
legate de gândurile și sentimentele care î l copleșesc pe pacientul anxios .
3) Punerea în discuție a gândurilor automate
În această etapă , pacientul trebuie să demonstreze că are argumente concrete și că ceea ce
simte și gândește est e normal . Pe durata acestei etape , terapeutul va căuta să restabilească o
percepție deopotrivă realistă și lipsită de angoasă a situației .
De asemenea , pacientului i se va cere să își blocheze imediat apariția gândurilor
perturbatoare și să le înlocuiască cu gânduri realiste . Această procedură va trebui efectuată în
viața de zi cu zi a pacientului , urmând ca la fiecare apariție a sentimentului anxios , să noteze pe
fișă elementele pe care s -a pus accent în cadrul ședințelor și anume : descrierea situației ,
gândurile automate, nivelul de anxietate resimțit , natura gândurilor opuse gândurilor
perturbatoare și rezultatul pun erii în discuție a acestui gând .
Această metodă este util ă pentru o mulțime de pacienți , cu toate că sunt pacienți care sunt
mai reticenți la schimbări , iar alții care își schimb ă ușor percepțiile / credințele .

I.8. EVOLUȚIE ȘI PROGNOSTIC
Mulți indivizi cu anxietate generalizată relatează că s -au simțit anxioși toată viața lor .
Deși peste jumătate dintre cei care se prezintă pentru tratament relatează debutul în copilărie
sau în adolescență , debutul survenit după v ârsta de 20 de ani nefiind rar. Evol uția este cronică ,
intermitentă și nec esită tratament de lungă durată . 63
Prog nosticul tulburării de anxietate generalizată –TAG este favorabil dacă aceștia
respectă trat amentul medical de specialitate . Complianța la tratament apare ș i în urma educării
pacientului . Personalul medical trebuie să îi prezinte pacientului care sunt cauzele ap ariției

63 http://blog.psihologiebacau.ro/tulburarea -anxioasa -generalizata/

39
tulburării , care sunt variantele de tratament , să ii expună avantajele –dezavantajele fiec ărui tip
de medicament în parte , reacț iile adverse ale medicamentelor , să ii spună care sunt
recomandările igieno -dietetice în cazul tulburărilor an xioase (evitarea consumului de alcool ,
cafea sau substanțe psihostimulante ) . 64

II. PARTEA PRACTIC Ă

II.1. SCOPUL LUCRĂRII

64 http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie -si-psihoterapie/tulburarile -anxioase -terapie -si-sfaturi -utile_3761

40
Lucrarea de față prezintă sinteza unor investigații prezentate în literatura de specialitate
referitoare la problematica și particularitățile anxietății, precum și pe rezultatele unei cercetări
personale în care au fost analizate și explicate stările psihologice ale pacienților. Rezultate
obținute în urma studiului vor fi comparate cu datele din literatura d e specialitate, rezultate care
coincid sau combat datele din literatură.
Această lucrare are ca scop cunoașterea simptomatologiei și semnelor tulburării de
anxietate generalizată -TAG precum și a tratamentului biologic cu inhibitori i selectivi ai
recaptării ser otoninei (ISRS).
Pe baza rezultatelor obținute în urma cercetării examenului psihologic și psihiatric la
care au fost supuși pacienții se vor face grafice și/sau tabele care vor fi dezbătute și comparate
cu datele din literatura de specialitate.
Lucrarea mai are ca scop evidențierea tulburărilor care apar în tulburarea de anxietate
generalizată și faptul că anxietatea patologică poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă, sex,
nivel educaț ional, statut socio -economic, ș.a. Astfel, pentru a vede a impactul tulburării de
anxietate generalizată asupra indivizilor afectați vor fi evaluate cele 14 nevoi fundamentale ale
omului după conceptul Virginiei Henderson, pe baza cărora va fi întocmit planul de îngrijire al
pacientului cu tulburare de anxietate generalizată în funcție de dependențele și independențele
fiecărui pacient evaluat. De asemenea va fi prezentat rolul asistentei medicale în îngrijirea
pacientului cu tulburare de anxietate generalizată.
Ultimul capitol al prezentei lucrări va cuprinde co ncluziile datelor obținute.

II.2. MATERIAL ȘI METODĂ
Pentru elaborarea prezentei lucrări a fost luat în studiu un lot de bol navi internați pe
Secția de Psihiatrie a Spitalului Clinic Municipal ,, Gavril Curteanu ” din Or adea . Din acest lot

41
de bolnavi , 45 au fost diagnosticați și internați cu tulburare de anxietate generalizată – TAG , în
perioada ianuarie 2016 – decembrie 2016 .
Datele au fost extrase din foile de observație ale arhivei Spitalului Clinic Municipal Dr.
,,Gavril Curteanu Oradea ”, secția de Psihiatrie luându -se în considerare următorii itemi :
 Vârsta la internare
 Sexul ( feminin / masculin )
 Mediul de proveniență ( rural , urban )
 Nivelul educațional (fără școlarizare, școala primară, gimnaziu, liceu, școală
profesională, școală postliceală , studii sup erioare )
 Ruta profesională și ocupația
 Statutul social
 Condițiile socio -familiale
 Antecedente heredo -colaterale
 Antecedente personale pat ologice
 Consum de toxice
 Medicația administrată anterior internării
 Istoricul bolii
 Motivele internării
 Modalitatea internării
 Examenul psihiatric
 Evaluarea p sihologică
 Tratamentul
 Durata internarii
 Diagnostic secundar
Pe baza analizei acestor itemi , va fi elabora tă statistica sub formă de tabele și diagrame ,
urmând ca datele obținute să fie comparate cu date din literatura de specialitate și din lucrările
publicate pe internet.
Planul de îngrijire va cuprinde dependențele și non -dependențele fiecărui p acient evaluat
pe baza celor 14 nevoi fundamentale ale omului concepute după modelul Virginiei Henderson.
Aceste nevoi vor fi cuprinse în tr-un tabel , fiecare nevoie având o secțiune specifică .
Cele 14 nevoi fundamentale ale omului sunt :
1. Nevoia de a respira și a avea o bună circulație .

42
2. Nevoia de a mânca și a bea .
3. Nevoia de a elimina .
4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură .
5. Nevoia de a dormi și a se odihni .
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca .
7. Nevoia de a -și menține tempera tura corpului în limite normale .
8. Nevoia de a fi curat și a proteja tegumentele și mucoasele .
9. Nevoia de a evita pericolele .
10. Nevoia de a comunica .
11. Nevoia de a acționa conform propriilor convingeri și de a practica religia .
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării .
13. Nevoia de a se recreea .
14. Nevoia de a învăț a cum să îți păstrezi sănătatea .
Atât datele ce cuprind statist ica, cât și planul de îngrijire vor fi detaliate în capitolul următor .

II.3. REZULTATE ȘI DISCUȚII
În cadrul acestui capitol vor fi prezentate statistica sub formă de diagramă a celor 16
itemi care au fost analizați în foile de observație ale pacienților internați în Spitalul Clinic
Municipal ,, Gavril Curteanu” din Oradea, pe secția de Psihiatrie , foi care au fost extrase aleator
din arhiva spitalului .

43
De asemenea , tot cadrul acestui capitol vor fi prezentate dependențele și independențele
pacienților , după care se va elabora planul de îngrijire al fiecărui pacient bazat pe cele 1 4 nevoi
fundamentale ale omului .
Graficul nr .1 – Vârsta
Vârsta
(ani) 10-20 20-30 30-40 40-50 50-60 60-70 70-80
Nr.cazuri 1 2 3 10 18 6 5

În studiul efectua t, în ceea ce privește vârsta pe care pacienții o aveau la data internării,
se const ată că cel mai mare procentaj îl deține categoria de vârstă cuprinsă între 50 -60 ani
aceștia însumând un procent de 40% din totalul de 100%, urmat de categoria de vârstă cuprinsă
între 40 -50 ani cu un procent de 23 %, cea mai mică categorie fiind cuprinsă între 70-80 ani cu
un procent de 11%.
Datele din numeroase surse de specialitate afirmă că apariția tulburăr ii de anxietate
generalizată –TAG este graduală și că apare frecv ent la începutul vârstei adulte , vârsta medie
la care debut ează fiind undeva la 40 de ani.

Graficul nr. 2 – Repartiția pe sexe 40%
23%
14%11%
50-60 ANI 40-50 ANI 60-70 ANI 70-80 ANIREPARTIȚIA PE VÂRSTE A PACIENȚILOR

44
Sex Nr. Cazuri
Feminin 34 cazuri
Masculin 11 cazuri

Referitor la pacienții expertizați pe sex , se constată că sexul feminin are o pondere de
75 % , iar pacienții de sex masculin de 25 % .
Conform datelor din litera tura de specialitate femeile prezintă un risc de două ori mai
mare decât bărbații să sufere de tulburare de anxietate generalizată – TAG , raportul fiind de 2 :1
pentru femei .
Conform vârstei și repartiției pe sex e a pacienților luați în studiu , cei 11 pacienți de sex
masculin au vâ rste cuprinse între 22 – 78 ani , în timp ce vârstele celor 34 de paciente de sex
feminin sunt cuprinse între 19 și 77 ani. În cele ce urmează vor fi elaborate 2 grafice care va
cuprinde repartiția ac estor pacienți pe sex și v ârstă . 75%
25%
FEMININ MASCULINREPARTIȚIA PE SEX

45

În urma graficelor pe vârste și sex , se poate concluziona că datele din literatură sunt
concludente cu rezultatele obținute în urma studiului , deoarece după cum se poate vedea, din
cei 45 de pacienți , mai mult de jumătate , respectiv 75 % sunt persoane de sex feminin și doar
25 % sunt de sex masculin. Astfel , raportul dat de studiile epidemiologice de 2/3 pentru femei
se aplică și în studiul efectuat. În ceea ce privește vârsta , 12% din persoanele de sex masculin
au vârsta medie cuprinsă între 50-60 ani, în timp ce vârsta medie a persoanelor de sex feminin
(33% ) este cuprinsă între 45 -55 ani .
22 ani , 2%
40-50 ani , 4%
50-60 ani , 12%60-70 ani , 3%70-80 ani , 4%Vârstele pacienților de sex masculin
15-30 ani , 4%
30-45 ani , 13%
45-55 ani , 33%55-65 ani , 9%65-75 ani , 16%Vârstele pacienților de sex feminin

46
Graficul nr.3 – Mediul de proveniență
Mediul de proveniență Nr. cazuri
Urban 20 cazuri
Rural 25 cazuri

Din lotul de pacienți expertizați , s-a constat că cei ma i mulți provin din mediul rural ,
aceștia înglobând un pro cent de 55 % , în timp ce pacienții care provin din med iu urban au
acumulat un procent de 45 % .
Datele din literatură spun că s -a constatat o distribuție mai frecventă a tulburărilo r
anxioase la persoa nele ce provin din mediul urban , în timp ce tulburările somatoforme sunt mai
frecvente la cei din mediul rural cu u n nivel mai redus de instrucție . 65
După cum se poate observa, datele din literatură nu se aplică în acest caz, deoarece în
urma cerc etării datelor pacienților incluși în studiu, s -a constatat că cei mai mulți provin din
mediul rural. Unul din motivele pentru care datele nu coincid poate fi faptul că pacienții incluși
în studiu au fost într -un număr restrâns, de 45 de perso ane dintre care 25 proveneau din mediul
rural.

65 http://www.psihiatrie -timisoara.ro/studenti/CAI ET_DE_STAGIU_PENTRU_PSIHIATRIE_ADULTI_nou.pdf
45%
55%MEDIUL DE PROVENIENȚĂ
Urban
Rural

47
Graficul nr.4 –Nivelul educațional
Ciclu primar 4 cazuri
Ciclu gimnazial 7 cazuri
Liceu 6 cazuri
Școala profesională 9 cazuri
Școala specială 1 cazuri
Nespecificat 18 cazuri

În ceea ce privește gradul de școlarizare al pacienților cu tulburare de anxietate
generalizată – TAG , doar 2 0% au urmat școala profesională , cel mai mic procentaj fiind de 8%
al pacienților cu ciclu primar .
Un procent destul de mare de 40% din pacienți nu aveau specificat nivelul educațional
în foile de observație, astfel că graficul de mai sus reprezintă procentajele datelor obținute ale
pacienților care aveau specificat în foi nivelul educațional.
Din nefericire, n u s-au găsit date teoretice cu privire la nivelul educați onal al pacienților
cu tulburare de anxietate generalizată -TAG care să arate că cei care au absolvit o formă de
educație sunt susceptibili în a dezvolt a acest tip de tulburare .

8%15%13%20%2%40%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45%Ciclu primarCiclu gimnazialLiceuScoala profesionalaScoala specialaNespecificatNIVEL EDUCAȚIONAL

48
Graficul nr .5 –Statutul social și marital
Pensionar 27
Salariat 7
Fără ocupație 9
Nespecificat 2

Conform graficului, se poate observa că s tatutul social este dominat î n proporție d e 60%
de pensionari , doar 16 % fiind activi în câmpul muncii , restul de 20% neavând o ocupație .
16%60%
20%4%
SALARIAT PENSIONAR FARA OCUPATIE NESPECIFICATSTATUT SOCIAL
51%
11% 2%36%
CĂSĂTORIT/Ă VĂDUV/Ă DIVORȚAȚI NESPECIFICAT

49
Din punct de vedere al statutului marital , procentul cel mai mare este deținut de
categoria celor căsătoriți și anume 51 % , urmat de cei văduvi cu un procent de 11% , divorț ați
fiind doar 2 % .
Datele din literatură spun că tulburarea de anxietate generalizată – TAG este des
întâlnită la persoane d ivorțate , persoane văduve, persoane care a u statut ul socio -economic redus
și nu în ultimul rând la persoanele vârstnice .66
Graficul nr.6 –Condiții socio -familiale
Familia 29
Singur 5
Mediu social protejat 1
Nespecificat 10

Referito r la condițiile socio -familiale , s-a constatat că 65% din pacienții luați în studiu
locuiesc cu familia ( soț, copii , nepoți, etc ) și doar 11% locuiesc singuri .

66
http://www.umfcv.ro/files/p/r/Protocol%20Tulburari%20Anxioase%20Final%2027%20Jan%202011.doc 65%
11% 2%22%
FAMILIA SINGUR MEDIU SOCIAL
PROTEJATNESPECIFICATCONDIȚII SOCIO -FAMILIALE

50
Datele din literatură consemnate la graficul referitor la Statutul marital , ,unde s -a
constatat că tot un procent de 11% sunt văduvi se aplică și în acest caz și anume că tulburarea
de anxietate generalizată –TAG este frecven t întâlnită la pacienții văduvi .

Graficul nr.7 – Antecedente heredo -colaterale
Cu importanță 6
Fără importanță în context psihiatric 39

Antecedentele heredo -colaterale ale pacie nților luați în studiu arată că un procent de
14% prezintă imp ortanță în context psihiatric , restul de 86% neavând i mportanță în context
psihiatric , acestea fiind de altă natură ( HTA, intervenț ii chirurgicale, ș.a ) .
Literatura de specialitate susține că : ereditatea are un rol important î n condiționarea
bolilor psihice , că există o heterogenitate genetică dar și o ereditate cultural ă. În ceea ce privește
tulburările nevrotice care cuprinde și tulburarea de anxietate generalizată –TAG , literatura de
specialitate afirmă că există determinanți genetici ai tendinței de a dezvolta tulburări nevrotice,
fiind găsite rate crescute ale acestor tulburări la rudele apropiate ale pacienților (părinți,
frați/surori , rudele de gradul I ) .67

67 Gavril Cornuțiu , Psihiatrie -cursuri , Editura Imprimeriei de Vest , Oradea , 2003 , p 211 14%86%
CU IMPORTANTA FARA
IMPORTANTAANTECEDENTE HEREDO -COLATERALE

51
De asemenea, DSM -V susține că o treime din riscul de a dezvolta o tulburare anxioasă
generalizată este genetic , iar acești factori genetici se suprapun cu ri scul pentru caracterul
nevrotic , fiind comuni pentru cei pentru alte tulburări anxioase și afective , în special cu
tulburarea depresivă majoră. 68
Graficul nr.8 –Antecedente personale patologice
Psihiatrice 25 cazuri
De altă natură 33 cazuri

Referitor la antecedentel e personale patologice , un procent de 43 % din lotul de pacienți
expertizați prezintă ant ecedente de natură psihiatrică , aceștia având multiple int ernări pe secția
de Psihiatrie, în timp ce un procent de 57% din antecedente sunt de altă natură ( HTA, diabet
zaharat , obezitate, hepatită cronică, steatoză hepatică, etc ) .
Datele din literatura de specialitate susțin că pacienții cu tulburare de anxietate
generalizată – TAG au o probabilitate crescută de a îndeplini criteriile pentru alte tulburări
psihiatrice , însă acestea vor fi detaliate la itemul Diagnosticul secundar .

Graficul nr.9 – Consumul de toxice

68 DSM V – Manual de diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale , Ed .Callisto,București ,
2016,p225 56%73%
PSIHIATRICE DE ALTA
NATURAANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE

52
Neagă 25
Cafea, tutun 14
Alcool 6

Din cauza faptului că jumătate, respectiv 55% din pacienții internați au negat consumul
de toxice, datele obținute în urma culegerii și analizei datelor din foile de observație reprezintă
rezultatele celorlalți 45% de pacienți care au confirmat consumul de toxice.
Astfel, î n ceea ce privește consumul de toxice , , 31% din pacienți sunt consumatori de
cafea și de tutun , în timp ce 14 % sunt consumatori de alcool .
Datele publicate pe internet, susțin că riscul dezvoltării tulburărilor an xioase este mai
crescut în rândul pacienți lor care consumă alcool și cafea în exces , a celor care consumă
stupefiante, inclusiv a celor care sunt fumă tori. 69

Graficul nr.10 – Medicația administrată anterior internării
Medicație psihiatrică 19
Alt tip de medicație 15
Nespecificat 11

69 http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie -si-psihoterapie/tulburarile -anxioase -terapie -si-sfaturi -utile_3761 55%
31%
14%
NEAGA
CONSUMULCAFEA ,TUTUN ALCOOLCONSUM DE TOXICE

53

În urma analizei datelor ce privesc medicația administrată anterior internării, un procent
de 43% din subiecți au urmat tra tament cu medicație psihiatrică , 33 % având un alt tip de
medicație pentru diverse afecțiuni ( HTA, CIC, diabet, astm bronșic, hipotensiune , medicație
diuretică ș i anti coagulantă , etc ). Din lotul de pacienți incluși în studiu doar 24 % nu urmau
niciun fel de tratament înainte de internare .

În ceea ce privește medicația psihiatrică urmată de pacienți anterior internării, s-a
constatat că 42% urmau tratament cu anxiolit ice, 25 % cu antidepresive , 13 % cu inhibitori
selectivi ai recaptării serotoni nei (ISRS) , 11% cu hipnotice și 9% cu antiepileptice. 43%
33%
24%
MEDICAȚIE
PSIHIATRICĂALT TIP DE
MEDICAȚIEFĂRĂ
TRATAMENTMEDICAȚIE ADMINISTRATĂ ANTERIOR
INTERNĂRII
25%
13%42%
11% 9%
ANTIDEPRESIVE IRSS ANXIOLITICE HIPNOTICE ANTIEPILEPTICEMEDICAȚIA PSIHIATRICĂ

54

Referitor la medicația a dministrată anterior internării , 33% de pacienți urmau alt tip de
medicație (în afara celui psihiatric sau în combinație ). Astfel , 32% urmau tratame nt cu
medicație cardiovasculară , 10% cu antitrombotice , și 7% se tratau pentru afecț iuni respiratorii
și digestive .
Sursele de informare susțin că studiile au demonstrat faptul că pacienții cu tulb urări
anxioase prezintă frecvent : 70 afecțiuni cardiace, respiratorii, digestive , cefalee , motiv pentru
care s -a constatat că aceștia urmau tr atament pentru aceste afecțiuni .
Graficul nr.11 –Modalitatea internării
Singuri 37
Ambulanță 7
Familie 1

Numeroase studii de specialitate afirmă că pacienții care dezvoltă tulburarea de
anxietate generalizată – TAG vor ajunge să consulte un terapeut . La acești pacienți principiul
realității este intact spre deosebire de alte tulburări psihotice astfel că sim ptomele sunt recunoste
de pacient , determinându -l să apeleze la ajutorul medicului .

70 http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie -si-psihoterapie/tulburarile -anxioase -terapie -si-sfaturi -utile_3761 32%
7%10%7%
MEDICAȚIE
CARDIOVASCULARĂMEDICAȚIE PENTRU
AFECȚIUNI
RESPIRATORIIANTITROMBOTICE MEDICAȚIE
DIGESTIVĂAlt tip de medicație

55

Referitor la modalitatea internării a pacienților cu tulburare de anxietate generalizată –
TAG , s-a ajuns la concluzia că 83 % din pacienți s -au prezentat de bună -voie pentru internare
ceea ce înseamnă că au conștiinț a bolii și doresc să se trateze . Un procent de 15 % din pacienți
au fost aduși de ambulanță în urma unor probleme asoc iate cum ar fi sevraj la alcool , stare
postingestie voluntară de medicame nte în scop suic idal.

Graficul nr.12 –Diagnostic secundar

Un alt i tem analizat în cadrul studiul ui este cel al diagnosticului secundar . Astfel , se
poate observa faptul că 49 % din pacienți i incluși în studiu au avut la internare pe lân gă 83%
15% 2%
SINGURI AMBULANTA FAMILIEMODALITATEA INTERNĂRII
49%69%
DE TIP
PSIHIATRICDE ALTA
NATURADIAGNOSTIC SECUNDAR

56
diagnosticul principal de tulburare de anxietate generalizată TAG și alte tulburări psihice, restul
de 69% având diagnostice secundare cum ar fi HTA, diabet zaharat, CIC, steatoză hepatică,
bronșită, gastrită, etc .

Diagnosticul secundar psihiatric consemnat în foile de observație ale pacienților luați în
studiu este reprezentat de alte tulburări anxioase dar și de alte tipuri de tulburări psihice care
vor fi p unctate în rândurile ce urmează . 40%
2%2%4%
TULBURARE
DEPRESIVĂTULBURARE
ANXIOASĂ CU
ELEMENTE
OBSESIV -FOBICETULBURARE DE
ANXIETATE
PAROXISTICĂATACURI DE
PANICĂDIAGNOSTICUL SECUNDAR PSIHIATRIC
7% 7%
2% 2%
RETARD MINTAL
UȘORSINDROM DE
SEVRAJ LA
ALCOOLTULBURARE
COGNITIVĂ
UȘOARĂTULBURARE DE
PERSONALITATE
NESPECIFICĂDIAGNOSTICUL SECUNDAR PSIHIATRIC

57
Din categoria tulburărilor anxioase prezente ca diagnostic secundar la internar e
amintim : tulburările de anxietate cu elemente obsesiv -fobice și tulburarea de anxietate
paroxist ică care au însumat un procent de 2% , atacuri le de panică survenite la 4% din pacienți.
Celelalte tipuri de tulburări psihice prezente la internare sunt repre zentate de tulburarea
depresivă cu un procent semnificativ de 40% , retard mintal ușor 7% , sindrom de sevraj la alcool
7%, tulburare cognitivă ușoară 2% și tulburare de personalitate nespecifică 2% .
Informațiile din literatura de specialitate și din lucrările publicate pe internet susțin că
există o multitudine de comordibidăți care pot apărea la pacienții cu tulburare de anxietate
generalizată –TAG , acestea fiind reprezentat e de:71 tulburări afective ( de exemplu tulburarea
depresivă majoră sau tulbur area distimică) , cu alte tulburări anxioase ( de exemplu panica, fobia
socială, fobia specifică) și cu tulburări în legătură cu substanțele ( de exemplu abuzul sau
dependența de alcool, de sedat ive, hipnotice sau anxiolitice) . Alte condiții care pot fi aso ciate
cu stresul ( de exem plu sindromul de colon iritabil , cefaleea) acompaniază frecvent tulburare a
de anxietate generalizată -TAG .

Graficul nr.13 -MOTIVELE INTERNĂRII
Dispoziție modificată 26 cazuri Asteno -fatigabilitate 19 cazuri
Anxietate generalizată 29 cazuri senzații 15 cazuri
Labilitate emoțională 11 cazuri Inapetență 12 cazuri
Toleranță scăzută la frustrare 8 cazuri Plâns facil 6 cazuri
Insomnie 27 cazuri Idei 4 cazuri
Iritabilitate 14 cazuri Simptome digestive 5 cazuri
Neliniște psihomotorie 19 cazuri Simptome respiratorii 2 cazuri
Anhedonie 5 cazuri Simptome cardiace 3 cazuri

71 DSM -IV-TR, Manual de Diagnostic și Statistică a tulburărilor mintale, Ediția a 4 -a, București, 2003 , p 473

58

La pacienții expertizați se constată o afectare a tulburărilor de dispoziție , primul loc
fiind ocupat de anxietate cu un procent de 69 % , urmat de dispoziția tristă și disforică cu un
procent de 45 %, respectiv 7 %. De asemenea , un procent de 29 % dintre pacienți prezintă
iritabilitate, 27 % labilitate emoțională însoțită de plâns facil (13 % ) și nu în ultimul rând
toleranță scăzută la fru strare într -un procent de 18 % .
Conform datelor din literatură , tulburările de anxietate coexistă cu tulburările de
dispoziți e într -un procent semnificativ de 50 -60%.

În ceea ce privește tulburările descrise la motivele internării ale pacienților cu t ulburare
de anxietate generalizată –TAG , s-a constat că un procent semnificativ de 58 % prezintă
tulburări de somn ( insomnie ). De asemenea , pacienții din studiu au prezentat tulburări de 45%
7%69%
27%18%29%
13%
DISPOZIȚIE
TRISTĂDISPOZIȚIE
DISFORICĂANXIETATE LABILITATE
EMOȚIONALĂTOLERANȚĂ
SCĂZUTĂ LA
FRUSTRAREIRITABILITATE PLÂNS FACILTULBURĂRI DEDISPOZIȚIE
18%
9%58%
DEFICIT MNEZICO –
PROSEXICTULBURĂRI DE
GÂNDIREINSOMNIE

59
atenție și memorare într -un procent de 18 % și t ulburări de gândire 9 % care cu prind idei de
inutilitate și incapacitate, ruminații legate de sănătate, boală , familie.
Datele consemnate în literatura de specialitate și în lucrările publicate pe internet
referitor la tulburările de gândire susțin că persoanele anxioase pr ezintă îngrijorări față de mai
mult aspecte ale vieții , deseori simțind un nivel crescut de anxietate față de pericole care nu
sunt reale , evenimente care au o probabilitate redusă de apariție sau pe care acțiunile oamenilor
nu le pot controla. Acești paci enți ajung să fie convinși c ă lumea este plină de pericole, iar
propriile capacități sunt ins uficiente pentru a le face față . 72
Acești pacienți se simt extenuați în marea majoritate a timpului, având o stare de
slăbiciune declanșată de îngrij orările constante , prezintă probleme de concentrare, de memorare
care sunt rezultatul obosel ii și a îngrijorărilor excesive, dificultăților de somn .73

Tulburările de percepție se referă la sen zațiile pe care indivizii le au , iar la pacienții
internați sunt afectate în proporție de 42% și cuprinde următoarele : cefalee 11% , senzație d e
nod în gât și cenestopatii 9%, tremor 7%, amețeli 4% .

72 http://www.tratamentanxietate.ro/anx ietate -generalizata/
73 http://www.tratamentanxietate.ro/anxietate -generalizata/ 7%
2%9%11%
9%
4%
TREMOR SENZAȚII DE
PICIOARE
RECISENZAȚIE DE
NOD ÎN GÂTCEFALEE CENESTOPATII AMEȚELITulburări de percepție

60

Din lotul de pacienți expertizați și internați pe secția de Psihiatrie , un proc ent de 43%
prezintă inapetență , în timp ce 7% au prezentat greață și s cădere în greutate , 5 % vărsături și
2% diaree și dispepsie .

Alte motive prezente la internare sunt neliniștea psihomotorie 36%, asteno –
fatiga bilitatea cu un procent de 33%, anhedonie 11 % , palpitații 9%, dispnee 5% .
Datele din DSM -IV-TR confirmă că pacienții cu tulburare de anxietate generalizată
prezintă simptomele agitație , neliniște ( o stare de nelinște continuă , sentimentul că ceva rău
este pe cale să se întâmple sau pur și simplu fără motiv ) , obose ală, lipsa concentrării sau 7%5%2% 2%7%43%
GREAȚĂ VĂRSĂTURI DIAREE DISPEPSIE SCĂDERE ÎN
GREUTATEINAPETENȚĂSIMPTOME DIGESTIVE
5%11%33%
9%36%
DISPNEE ANHEDONIE ASTENO –
FATIGABILITATEPALPITAȚII NELINIȘTE
PSIHOMOTORIE

61
dificultatea de a menține atenția pe o sarcină , iritabilitate , tensiune musculară , probleme în
legătură cu so mnul .
Având în vedere că depresia este asociată acestei tulburări, un simptom care este
carateristic tulburării depresive este anhedonia care este definită ca ,,incapacitatea persoanei
depresive de a experimenta emoții plăcute, extrase din activități și evenimente zilnice precum :
mâncatul, realizarea unui sport, interacțiune socială sau activitatea sexuală (reducerea
interesului și dorinței sexuale) .74 Cu alte cuvinte, acești pacienți nu mai prezintă interes pentru
hobby -uri deoarece nu mai simt plăcere în practicarea lor.
Simptom ele somatice ale tulburării de anxietate generalizată includ simptome
respir atorii ( senzație de nod în gât, de sufocare , tahipnee ), cardiovasculare (tahicardie ,
palpitații ), neurologice (cefalee, vertij , parestezii , încețoșarea v ederii , hiperestezie) , musculare
( tremor, contracturi musculare, hipotone musculară , tresăriri) , gastrointestinale (diaree , greață ,
vărsături, dureri abdominale) . 75
Simptomele și semnele tulburării de anxietate generalizată includ : 76agitație și
nerăbdare, senzația de nod în g ât, oboseală, stare de slăbiciune, dificultăți în concentrare,
senzația de ,,cap gol”, stare de nervozitate sau iritabilitate, tensiune musculară sau stare de
încordare, tulburări de somn, preocupare exagerată pentru lucruri cotidiene , obișnuite sau
pentr u subiecte minore.

Graficul nr. 14 – Istoricul bolii
Acest grafic va cuprinde subitemii : debutul bolii î nainte de internare ( săptămâni , luni,
ani ), câți dintre pacienți au mai fost internați pentru tulburare de anxietate generalizată – TAG
și câți sunt la prima internare cu diagnosticul de tulburare de anxietate generaliza tă –TAG .
Debutul bolii Nr. Cazuri
Săptămâni 2
Luni 3
Ani 7
Multiple internări pentru TAG 32 cazuri
Prima internare pentru TAG 6 cazuri

74 http://www.psihobv.ro/2014/04/depresia -tipuri -si-simptome/
75
http://www.umfcv.ro/files/p/r/Protocol%20Tulburari%20Anxioase%20Final%2027%20Jan%20201 1.doc
76 https://www.paxonline.ro/?q=ce_este_anxietatea_generalizata

62

Din păcate, la culegerea datelor nu au fost găsite informații care să cuprindă exact
debutul bolii . Trebuie ținut cont de faptul că data internării nu reprezintă și data debutului bolii.
La lotul de pacienți analizați , debutul bolii s -a înregistrat în urmă cu câțiva ani la 7 cazuri (16%) ,
3 cazuri debutând în urmă cu câteva luni , iar 2 cazuri în urmă cu 2 respectiv 3 săptămâni . Un
procent semnificativ de 71 % au mai fost internați cu diagnosticul de tulb urare de anxietate
generalizată , în timp ce 13 % se af lau la prima internare cu acest diagnostic (acest lucru nu
înseamnă că atunci a debutat boala) .
Numeroase surse de informare afirmă că tulburarea de anxietate generalizată -TAG
debutează în adolescență , vârsta medie fiind de 4 0 de ani . Aceste date sunt relevante cu cele
obținute în urma studiului deoarece pacienții cu multiple internări pe secția de Psihiatrie au
vârste cuprinse între 35-65 de ani (32 de cazuri) , iar cei care se află la prima internare între 50 –
60 de ani debutul fiind în urmă cu câteva săptămâni și chiar luni .
Graficul nr.15 – Examenul psihiatric
Ținută, igienă neadecvată 5 Limbaj modificat 14
Mimică și gestică modificată 21 Tulburări de afectivitate 17
Contact psihic 8 Instincte diminuate 18
Tulburări de percepție 17 Psihomotricitate 15
Tulburări de atenție 39 Insomnie 14
Tulburări de memorie 37 Somn indus medicamentos 10
Tulburări de gândire 17 Adaptare socială dificilă 17
Tulburări de formă 13 Tendință la retragere 10
Tulburări de conținut 22
5% 7%16% 13%71%
SĂPTĂMÂNI LUNI ANI PRIMA
INTERNAREMULTIPLE
INTERNĂRIIstoricul bolii

63
Examenul psihiatric oferă informații în legătură cu tulburările specifice pacientului cu
tulburare de anxietate generalizată.

În urma examenului psihiatric al pacienților luați în studiu , s -a constatat că un proce nt
de 29 % , respectiv 18 % prezentau mimică și gestică hipermobilă și hipomobilă . Tot pe
parcursul examinării , 18 % din pacienți au prezentat contact verbal și dialog dificil , în timp ce
5 cazuri ( 11%) aveau ținuta și igiena necorespunzătoare .
La graficul referitor la Diagnosticul secundar al pac ienților internați s -a demonstrat că
pe lângă diagnosticul principal de tulburare de anxietate generalizată -TAG un procent de 40%
au avut asociată tulburarea depresivă . Așadar , din cele 18 cazuri cu tulburare depresivă 5
cazuri adică un procent de 11% au prezentat la examenul psihiatric ținută neîngrjită și igienă
necorespunzătoare.
Datele din literatură referitoare la depresie susțin că aspectul exterior al pacienților
depresivi este caracteristic prin neglijarea ținutei , îmbrăcăminții , respectiv a ig ienei . 77 În
legătură cu expresia feței se spune că durata redusă a privirilor fugare și dificultatea susținerii
contactului vizual prelungit pot fi considerați indicatori ai anxietății .78

77 http://psihoterapie -bucures ti.ro/servicii/probleme -ale-depresiei/
78 http://www.consultanta -psihologica.com/anxietatea/
Tinută și igienă
neadecvată , 11% ,
14%
Contact verbal și
dialog dificil , 18% ,
24%
Mimică și gestică
hipomobile , 18% ,
24%Mimică și gestică
hipermobile , 29% ,
38%

64

Din lotul de pacienți expertizați în ceea ce privește tulburările de percepție care pot
apărea în cazul tulburării de anxietate generalizată – TAG , s -a constatat că un procent de 14%
acuzau hiperestezie , 9 % amețeli , și un procent de 7 % cenestopatii și senzație de nod în gât .
Datele teoretice despre anxietatea generalizată susțin că simptomele somatice care
însoțesc această tulburare și care sunt incluse în tulburarea de percepție sunt reprezentate de :
amețeli, senzație de nod în gât , opresiune toracică, senzație de greutate , creșterea sensibilității
la durere ,cefalee .79

79 Gavril Cornuțiu, Breviar de psihiatrie -ediția a IV -a revizuită și adăugită, Editura Universit ății din Oradea, 2008,
p417
HIPERESTEZIEAMEȚELICENESTOPATIISENZAȚII DE NOD ÎN GÂT
14%9%7%7%PERCEPȚIE

65

În ceea ce privește capacitatea prosexică a pacienților cu tulburare de anxietate
generalizată –TAG , s -a constatat că mai mult de jumătate din cazuri , respectiv 76% au
prezentat hipoprosexie ( scăderea atenției ) . Tot în urma examenului psihiatriac s -a constatat
că 9% din pacienți prezintă o creștere a atenției ( hiperprosexie ) .
Datele din literatură confirmă că hipoprose xia are multiple cauze și anume : anxietatea,
oboseala , depresia , surmenajul . Ca și cauze ale hiperprosexiei se descriu : hipoco ndria ,
fobiile, tulburarea obsesivă . 80
O sursă de informare susține că anxietatea este implicată în funcționarea atenției și
faptul că cele 2 tipuri de anxietate stare și trăsătură influențează atenția în mod diferit. Au fost
studiate influența unor astfel de tipuri de anxietate prin intermediul unei sarcini care folosind
un punct de vedere emoțional neutru evaluează eficiența a 3 rețele atenționale și anume :
orientarea , alertarea și controlul executiv . Rezultatele studi ului au arătat o dublă asociere.
Anxietatea trăsătură a fost legată de deficiențele din rețeaua de con trol executiv , iar anxietatea
stare a fost asociată cu o funcționare defectuoasă a rețelelor de alertare și orientare .81
Astfel , se confirmă faptul că anxietatea este o cauză a hipoprosexiei . Alte cauze includ
oboseala , surmenajul , depresia , etc .

80 http://proceduri.romedic.ro/anamneza -pacientului -psihiatric
81 http://neurocog.ugr.es/Sitio_web/Emotion_And_Cognition_files/pacheco -unguetti_2010.pdf 76%
9%2%
HIPOPROSEXIE HIPERPROSEXIE DISPROSEXIETULBURĂRI DE ATENȚIE

66

Memoria pacienților cu tulburare de anxietate generalizată este afectată , 67 % dintre ei
având hipomnezie , 11% hipermnezie și un procent de 5 % dismnezie .
Conform datelor teoretice , hipomnezia / amnezia de fixare este specifică anxietății , în
timp ce hipermneziile sunt rare , acestea putând apărea în toxicomanii .

67%
11%5%
HIPOMNEZIE HIPERMNEZIE DISMNEZIETULBURĂRI DE MEMORIE
49%
38%
18%
TULBURĂRI DE
CONȚINUTAFECTIVITATE
.ANXIETATEINSTINCTE
MODIFICATE

67
Referitor la tulburările de conținut, s -a constatat că un procent de 49% au prezentat la
examinarea psihiatrică idei de inutilitate și incapacitate, ruminații existențiale , idei de
intensitate obsesivă , ruminații legate de sănătate.
Datele de pe internet susțin că pacienții cu tulburare de anxietate generalizată prezintă
îngrijorări legate de sănătate, bani, carieră sau siguranța celorlalți . Aceste îngrijorări persistă o
perio adă lungă de timp , iar persoana are mari dificultăți în a le controla. 82

În urma analizei datelor descrise în foile de observație , s -a remarcat faptul că pacienții
suferinzi de tulburare de anxietate generalizată –TAG pe lângă tulburările prezentate și
discutate anterior , mai prezintă tulburări de gândire care se manifestă pr in bradipsihie în
proporție de 38 % , tulburări de conținut în procent semnificativ de 49 % și care cuprind
ruminații și idei de inutilitate și incapacitate .
Datele publicate pe internet susțin că indicatorii vocali sunt perturbați în anxietate.
Persoane le anxioase tind să vorbească mai puțin și mai repede , vor să spună multe și să termine
repede ce au de spus , fac mai multe pauze decât ar fi normal . 83

82 http://www.trat amentanxietate.ro/
83 http://www.consultanta -psihologica.com/anxietatea/ 27%45%
9% 9%38%
FLUX VERBAL
ÎNCETINITRITM
ÎNCETINITTONALITATE
SCĂZUTĂLOGOREE BRADIPSIHIETulburările de formă ale gândirii

68

Din lotul de pacienți examinați , un procent de 23% erau neliniștiți psihomotor , 2%
erau agit ați și doar 7 % erau liniștiți psihomotor .
În literatură , tulburările de comportament cantitative care apar în tulburarea de anxietate
generalizată –TAG sunt : neliniștea psihomotorie ( persoana nu își găsește locul ) , agitația
psihomotorie . 84

84 http://www.umft.ro/data_files/documente -atasate -sectiuni/1484/curs_20de_20psihiatrie_20online.pdf 23%
2%7%
NELINIȘTE
PSIHOMOTORIEAGITAȚIE
PSIHOMOTORIELINIȘTIT
PSIHOMOTORPsihomotricitate
32%
23%
INSOMNIE SOMN INDUS
MEDICAMENTOSRitm nictemeral

69
În urma datelor analizate în ceea ce privește ritmul nictemeral al pacienților cu tulburare
de anxietate generalizată , s -a constatat că 32 % suferă de insomnie , în timp ce 23 % au nevoie
de medicamente care să le inducă somnul .
O sursă de informare susține că un studiu realizat în anul 2007 și publicat în revista
SLEEP a arătat că insomnia cronică este un factor de risc important pentru dezvoltarea
tulburărilor anxioase . Astfel , studiul realizat pe 25.000 de cetățeni a arătat că numărul de
persoane care suferă de insomnie crește odată cu vârsta și că această problemă este mai
frecventă la femei decât la bărbați . De asemenea , cercetătorii norvegieni au descoperit în urma
studiului că insomnia cronică este un factor de risc – cu cât persoana are pro bleme de somn mai
intense și mai de lungă durată , cu atât este mai probabil să dezvolte o tulburare de anxietate .85

Un alt item abordat și analizat este cel al adaptării /integrării sociale . La pacienții
internați , în urma examenului psihiatric s -a constat că un procent de au tendința de retragere
socială , de izolare sau prezintă dificultăți în adaptarea socială.
Corelația dintre anxietate și depresie se aplică și în acest caz , unde 28 din cei 45 de
pacienți prezintă tendința de retragere socială sau adaptare socială dificilă .
Conform datelor publicate pe internet, izolarea socială este una din cele mai frecvente
forme de comportament în rândul persoanelor depresive , aceștia simțind nevoia de a fi singuri.
Contactul cu prietenii sau familia le provoacă o stare de disconfort ceea ce îi face să se simtă

85 http://www.tratamentanxietate.ro/insomnia -cronica -facto r-de-risc-pentru -anxietate/ 22% 33%3.5
TENDINȚĂ LA
RETRAGERE
SOCIALĂADAPTARE
SOCIALĂ
DEFICITARĂIZOLAREINTEGRARE SOCIALĂ.ADAPTARE

70
anxioși .Datorită faptului că multe dintre persoanele care pre zintă semne ale depresiei se
cataloghează prin sintagme de genul ,,nu sunt bun de nimic”, ,,doar eu sunt de vină pentru ce
se întâmplă”, asta le cauzează o stimă de sine scăzută și dorința de a se izola de societate.86
Tulburarea de anxietate poate să ducă la izolare socială și la stări accentuate de depresie,
prin alterarea capacității persoanei de a -și desfășura activitatea, de socializare . Relați ile cu
familia , cu partenerul de viață și chiar cu prietenii este și ea la rândul ei afectată. 87
Graficul nr. 16 –examen psihologic

Examenul psihologic a fost aplicat la 17 (38%) din cele 45 de cazuri de pacienți internați
cu ajutorul diferitelor teste , chestionare de evalure.
În partea teoretică a lucrării au fost descrise teste și chestionare care se aplică în cadrul
examinării psihologice a pacientului cu tulburare de anxietate generalizată -TAG.
Testele care au fost aplicate pentru evaluarea pacienților cu tulburare de anxietate
generalizată -TAG vor fi cuprinse în cele ce urmează , într -o diagramă.

86 http://mental -training.ro/izolarea -sociala -si-depresia/
87 http://www.psihologul vostru.ro/tulburarile -de-anxietate/
0%10%20%30%40%50%60%70%
S-A EFECTUAT NU S -A
EFECTUATEXAMENUL PSIHOLOGIC

71

Conform graficului, cel mai utilizat test care relevă gradul de anxietate al pacientului
este Scala Hamilton, care a fost aplicat la 10 pacienți, cu un procent de 23% . Tot un procent
de 23% a avut și testul Koch.
Având în vedere faptul că la internare a f ost pus ca diagnostic secundar depresia în
procent de 40% , a fost aplicat Inventarul de depresie a lui Beck (BDI) pentru a vedea care este
gradul de depresie al pacienților. BDI a acumulat un procent de 20% .
Chestionarul W -M a acumulat un procent de 6% , testul S100 și testul Luscher 9%.

Graficul nr. 17 –Tratament ul biologic
IRSS 25 cazuri
Benzodiazepine 45 cazuri
Antidepresive 14 cazuri

Scala Hamilton
28%
Inventar de
depresie Beck
20%Test Koch
28%Chestionar W -M
6%Test S100
9%Test Luscher
9%
55%100%
31%17% 13%
IRSS BENZODIAZEPINE ANTIDEPRESIVE ANTIEPILEPTICE NEUROLEPTICETRATAMENT

72
Se poate observa faptul că b enzodiazepinele au un procent de 100% în tratamentul
pacienților cu tulburare de anxietate generalizată TAG . Locul 2 este ocupat de inhibitorii
selecti vi ai recaptării serotoninei –ISRS, aceștia însumând un procent de 55 % ceea ce înseamnă
că și -au demonstrat eficacitatea în tratarea tulburării de anxietate generaliza tă – TAG .
De asemenea un procent de 31 % îl au antidepresivele , unul dintre motive fiind faptul că o
bună parte din pacienții luați în studiu au prezentat secundar tulburare depresivă.
Datele din literatură susțin că tratamentul medicament os al tulburării de anxietate
generalizată -TAG se f ace cu benzodiazepine care curpinde anxioliticele și tranchilizantele, dar
și că alte remedii care au efecte anxiolitice sunt antidepresivele , ISRS, antipsihoticele sedative
și medicamentele beta -blocante . 88
În cele ce urmează se vor elabora grafice pent ru fiecare grup de medicamente folosit în
tratamentul biologic al tulburării de anxietate generalizată -TAG la pacienții internați și care au
fost introduși în studiu.

Cel mai utilizat anxiolitic în tratamentul pacienților cu tulburare de anxietate
generalizată –TAG internați pe secția de Psihiatrie este Anxiar 1 mg cu un procent de 58 % , al
cărui substanță activă este Lorazepamul . Al doilea medicament care a acumulat un procent
semnificativ de 40 % este Alprazolamul care se găsește sub formă de Xanax 0,5 mg sau

88 Maria Georgescu, Psihiatrie,Editura Medicală Națională, București, 2003, p 125 40%58%
20% 20%
7%
ALPRAZOLAM ANXIAR DIAZEPAM RIVOTRIL BROMAZEPAMAnxiolitice

73
Prazolex 0,5 mg . Alte anxiolitice folosite în procent de 20% sunt Diazepam și Rivotril 0,5 mg
care au ca substanță activă Clonazepam -ul și 7% Bromazepam.
Datele din literatură susțin că efectul anxiolitic al benzodiazepinelor este de a reduce
anxietatea, agitația și tensiunea patologică. Cu toate că sunt utile în tratamentul anxietății,
benzodiazepinele sunt adictive, iar utilizarea lor trebuie limitată la nu m ai mult de o lună . De
aseme nea, trebuie evitate , dacă este posibil la cei cu istoric de abuz de substanțe. 89

Din clasa hipnoticelor , cel mai utilizat este Zolpidem -ul în procent de 49 % care se
poate găsi sub formă de Sanval , Stilnox , urmat de Dormicum cu un procent de 9% și
Nitrazepam 4%.
Benzodiazepinele acționează în principal asupra simptomelor somatice ale tulburării de
anxietate generalizată, lăsând tulburările cognitive nerezolvate. În plus, este bine de știut că
benzodiazepine le nu reduc simptomele depresiei , care este deseori asociată acestei tulburări,
cum de altfel este și în cazul pacienților din lotul studiat . În prezent, datele susțin că
benzodiazepinele se folosesc ca tratament de a 2 -a alegere sau ca adjuvanți în tratamentul cu
alți compuși, acest lucru dato rându -se riscului de apariție a efectelor adverse, în special a
dependenței care apar la întreruperea tratamentului. 90

89 David Taylor, Carol Paton, Robert Kervwin, Ghid de terapeutică psihiatrică, Ediția a 7 -a, Editura Medicală,
București, 2005, p172
90 www.umfcv.ro/files/p/r/Protocol%20Tulburari%20Anxioase.doc 49%
9%4% 4%
ZOLPIDEM DORMICUM STILNOX NITRAZEPAMHipnotice

74

În urma analizelor, s -a constatat că din clasa I SRS , cel mai utilizat este Escitalopram –
ul înglobând un procent de 49 % care se găs ește sub denumiril e comerciale de Cipralex 10 mg ,
Serodeps 10 mg . Un procent de 13% au urmat tratament cu Serlift 50 mg care conține ca
substanță activă Sertralina . Tratamentul cu Paroxetină este utilizat în proporție de 6 % , iar
denumirea comercială este Seroxat cu doza de 20 mg .
Literatura de specialitate susține c ă întrucât tulburarea de anxietate generalizată -TAG
se asociază cu alte tulburări anxioase sau/și cu depresia , antidepresivele ISRS sunt considerate
în prezent ca prima alegere atât pentru începerea cât și pentru menținerea tratamentului. 91

91 Dan Prelipceanu , Psihiatrie Clinică , p 520 13%49%
6%
SERTRALINA ESCITALOPRAM PAROXETINAIRSS

75

Cel mai utilizat antidepresiv este Coaxil 12,5 mg ( 22 % ) , urmat de Trittico 150 mg (
15% ) . Un procent de 7 % au urmat tratament cu Cymbalta 60 mg și Venlafaxină 75 mg .
Antidepresivele indicate în tratamentul tulburării de anxietate generelizată -TAG
ameliorează simptomele în aproximativ două -patru săptămâni și spre deosebir e de
benzodiazepine, acționează în special prin reducerea simptomelor psihice. În prezent,
antidepresivele , inclusiv inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei reprezintă tra tamentul de
primă alegere în tratarea tulburării de anxietate generalizată -TAG, datorită eficacității dovedite,
posibilității tratamentului concomitent al depresiei deseor i comorbide, lipsa riscului de apariție
a dependenței și profilului favorabil al efe ctelor adverse.92
O sursă de informare susține că tratarea curativă a anxietăților patologice este posibilă
prin completarea formulei terapeutice c u antidepresive. BZD administrat e singure prezintă
riscul major al adicției, iar antidepresivele administrate singure pot accentua în primele 2 -3
săptămâni anxietatea. Referitor la ISRS nu toate cazurile sunt sensibile la același ISRS (de
exemplu la un caz este eficient Escitalopramul , iar la altul Paroxetina , ș.a.) . De asemenea,
antidepresivele au un efect mai intens atunci când anxietatea s -a complicat cu depresia. 93

92 www.umfcv.ro/files/p/r/Protocol%20Tulburari%20Anxioase.doc
93 Gavril Cornuțiu, Breviar de Psihiatrie, Ediția a 4 -a revizuită și adăugită, Editura Universității din Oradea, 2008,
p 426 22%
7%15%
7%
COAXIL CYMBALTA TRITTICO VENLAFAXINAAntidepresive

76

În tratamentul pacienților internați pe secția de Psihiatrie și care au fost incluși în studiu,
pe lângă benzodiazepine , antidepresive, inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei s -au
prescris antiepileptice și neuroleptice.
Din clasa antiepileptice lor, Carbamazepina a fost folosită în procent de 1 3%, iar ca
neuroleptic, Olanzap ina în procent de 9%.
Datele referitoare la Carbamazepină susțin că este un antiepileptic cu proprietăți
anticonvulsivante , sedative și tranchilizante, care poate fi utiliz at pentru prevenirea tulburărilor
maniaco -depresive și a convulsiilor din sindromul de sevraj alcoolic. Olanzapina face parte din
clasa antipsihoticelor și este utilizată pentru afecțiuni psihiatrice.
13%
2% 2%
CARBAMAZEPINA CONVULEX DEPAKINEAntiepileptice
9%
2% 2%
OLANZAPINA HALOPERIDOL TRIAPIDALNeuroleptice

77
Graficul nr. 18 – durata internării
0-7 zile 5 cazuri
7-14 zile 21 cazuri
14-21 zile 14 cazuri
Peste 21 zile 5 cazuri

Un procent de 47 % din pacienți au necesitat internare între 7 -14 zile pentru investigații
și tratament . De asemenea au fost pacienți care au necesitat o perioadă mai lungă de internare
cuprinsă între 12 -21 zile având un procent de 31 % . Un procent mic dar totuși semnificativ de
11% au necesitat internare peste 21 zile .
Conform datelor de la itemul motivele internării unde s -a constat că majoritatea
pacienților s -au prezentat de bună -voie pentru investigații, instituirea tratamentului de
specialitate și supravegherea evoluției.
La externare, cei 45 de pacienți au prezentat o ameliorare a stării fizice și psihic.
Cadrul conceptual al Virginiei Henderson pornește de la existența unor nevoi
fundamentale care sunt comune tuturor ființelor umane și care trebuie satisfăcute pentru a atinge
un nivel optim de bunăstare.
În cele ce urmează se vor elabora tabele care vor c uprinde cele 14 nevoi fundamentale
ale omului pe baza cărora se va stabili gradul de dependență la internare a celor 45 de pacienți
incluși în studi u precum și planul de îngrijire .
INTRE 0 -7 ZILEINTRE 7 -14 ZILEINTRE 14 -21 ZILEPESTE 21 ZILE
11%47%31%11%Durata internarii

78
Nevoia Dependent Indepedent Nr cazuri Procente
Nevoia de a respira și a avea o bună
circulație x 7 15%
Nevoia de a mânca și a bea x 19 43%
Nevoia de a elimina x 1 2%
Nevoia de a se mișca și a avea o bună
postură x
Nevoia de a dormi și a se odihni x 40 89%
Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca x 5 7%
Nevoia de a -și menține temperatura
corpului în limite normale x
Nevoia de a fi curat și a proteja
tegumentele și mucoasele x 5 11%
Nevoia de a evita pericolele x 4 9%
Nevoia de a comunica x 28 62%
Nevoia de a acționa conform propriilor
convingeri și de a practica religia x
Nevoia de a fi preocupat în vederea
realizării x
Nevoia de a se recreea x 40 89%
Nevoia de a învăța cum să îți păstrezi
sănătatea X 4 9%

Conform tabelului care a fost elaborat în urma datelor obținute și notate în lucrare , 10
din cele 14 nevoi fundamentale ale omului sunt afectate la pacienții internați cu diagnosticul de
tulbuare de anxietate generalizată -TAG. Dintre nevoile afectate, cel mai mare procent și anume
de 89% este deținut de nevoia de a dormi și a se odihni și de nevoia de a se recreea.
Nevoia de a comunica a însumat un procent de 62% , nevoia de a mânca și a bea 43%
exprimată prin inapetență la unii pacienți cu refuz alimentar , nevoia de a respira și a avea o
bună circulație 15% , nevoia de a fi curat și a p roteja tegumentele și mucoasele 11%, nevoia de
a evita pericolele și de a învăța cum să își păstreze sănătatea 9%, nevoia de a se îmbrăca și
dezbrăca 7%, nevoia de a elimina 2% .
În cele ce urmează se va întocmi planul de îngrijire al pacientului cu tulbur are de
anxietate generalizată -TAG , sub formă de tabel . Acesta va cuprinde nevoia afectată ,
problemele apărute , sursele de dificultate și măsurile care se pot lua .

79
Nevoia Probleme Sursa de dificultate Măsuri /Intervenții
1.A respira și a
avea o bună
circulație -Dificultate în a
respira
-Creșterea TA
-Anxietate
-Stres
-Situații de criză
-Anxietate
-Emoții -Efectuarea exercițiilor
respiratorii, a tehnicilor de
relaxare
-Adoptarea unor posturi
care să favorizeze respirația
-Înlăturarea obiceiurilor
dăunătoare(tutun,alcool)
-Aerisirea încăperii
-Evitarea sedentarismului
2.A bea și a
mânca -Alimentația
inadecvată -deficit -Anxietate
-Durere
-Depresie
-Oboseală
-Singurătate
-Anxietate
-Obișnuițe alimentare
deficitare
-Stare depresivă
-Lipsa de cunoaștere a
nevoilor alimenația
organismului -Educarea pacientului în
vederea unei diete
echilibrate
-Adoptarea unui stil de
viață sănătos
-Explicarea necesității de a
evita consumul de alcool
3.A elimina Diaree -Anxietate
-Stres
-Emoții puternice
-Tulburări de gân dire -Educarea pacientului în
vederea respectării regulilor
de igienă corporală
-Explicarea importanței
hidratării
4.A se mișca și
a avea o bună
postură Nu manifestă dependență
5.A dormi și a
se odihni -Dificultate/
incapacitate în a se
odihni
-Insomnie -Anxietate
-Dispnee
-Dificultate în a stăpâni
stresul
-Stări depresive -Învățarea tehnicilor de
relaxare , a exercițiilor
respiratorii
-Administrarea
tratamentului

80
medicamentos pentru
inducerea somnului dacă
este necesar
6.A se îmbrăca
și dezbrăca -Dezinteres față de
ținuta vestimentară -Confuzie
-Depresie
-Slăbiciune
-Oboseală -Educarea pacientului cu
privire la importanța
vestimentației
7.A-și menține
temperatura
corpului în
limite normale Nu manifestă dependență în satisfacerea nevoii.
8.A fi curat și a
proteja
tegumentele și
mucoasele -Dezinteres față de
măsurile de igienă -Depresie
-Oboseală
-Perturbarea imaginii de
sine
-Tulburări de gândire -Tratarea afecțiunilor
-Ameliorarea stării care
favorizează igiena
deficitară
-Educarea pacientului cu
privire la importanța
respectării regulilor de
igienă
9.A evita
pericolele -Anxietate
-Dificultate sau
incapacitate de a -și
păstra sănătatea
-Depresie -Lipsa de cunoaștere a
mijloacelor ajutătoare
-Pierderea stimei de
sine
-Stare confuzională
-Tulburări de gândire -Tratarea tulburărilor de
gândire
-Tratarea afecțiunii de bază
-Eliminarea cauzelor

10.A comunica -Comunicare
ineficientă la nivel
afectiv
-Comunicare
ineficientă la nivel
intelectual
-Izolare socială -Anxietate
-Lipsa de cunoaștere a
mijloacelor eficace de a
comunica
-Tulburări de gândire
-Pierdere/separare -Ameliorarea simptomelor
-Reintegrarea socială
-Desfășurarea unor
activități care presupun
implicare din partea
pacientului
11.A acționa
conform -Nu manifestă dependență

81
propriilor
convingeri și
valori, de a
practica religia
12.A fi
preocupat în
vederea
realizării Nu manifestă dependență.
13.A se recreea -Dificultate sau
incapacitate de a
îndeplini activități
recreative -Tulburări de gândire,
de memorie
-Afectarea stării de
conștiență
-Anxietate
-Stres -Stabilirea unui program de
activități recreative
-Încurajarea pacientului în a
își exprima emoțiile și
sentimentele
-Administrarea la nevoie a
antidepresivelor,
tranchilizantelor
14. A învăța
cum să își
păstreze
sănătatea -Dificultate de a
învăța -Anxietate
-Tulburări de gândire
-Tulburări de memorie
-Intelect limitat
-Bolnavul nu acordă
importanță bolii -Corectarea deprinderilor
dăunătoare sănătății
-Motivarea acumulării de
cunoștințe noi
-Educarea cu privire la
formarea deprinderilor
igienic e,dietetice,
importanța tratamentului

Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu tulburare de anxietate generalizată
Asisten ta medicală are un rol important în îngrijirea pacientului cu tulburare de
anxietate generalizată. Ea trebuie să îl cunoască îndeaproape pe bolnav, să stabilească o relație
de încredere reciprocă, de afectivitate , să țină cont că fie și numai internarea într -un spita l poate
reprezenta o situație stresantă pen tru pacient. Asistenta medicală este ca un ghid al bolnavului
pe parcursul spitalizării, fiind cea care administrează tratamentul prescris de medic și observă
evoluț ia pacientului, apariția efectelor adverse, răsp unsul la tratament.
Cu alte cuvinte, momentul internării, primul contact al bolnavului cu spitalul, prima
injecție, contactul cu ceilalți bolnavi și felul în care este primit și tratat sunt mai importante

82
decât în alte boli, acest lucru putând să con tribu ie la evoluția procesului patologic. Asistenta
medicală trebuie să încurajeze pacientul și să adrese ze cuvinte blânde chiar dacă pacientul este
agitat, iritat, agresiv. Asistenta medicală este cea care trebuie să urmărească pacientul tot timpul
și să rapor teze medicului orice schimbare care intervin e în comportamentul pacientului, să
observe comportamentul bolnavului în diferite ocazii ( de exemplu cum se comportă după
trezire, cum se comportă față de ceilalți pacienți,etc).
O atenție deosebită trebuie acordată în turele de noapte în care trebuie să urmărească
dacă doarme sau nu, dacă este agitat. Este important ca pacientul să se simtă în siguranță, ceea
ce se poate realiza prin crearea unui mediu plăcut, cât mai asemănător c u cel din afara spitalului,
în care pacientul să nu se simtă izolat sau respins . Asistenta medicală trebuie să facă educație
sanitară atât cu pacienții cât și cu membrii familiei.

83
II.4 CONCLUZII
1. Tulburarea de anxietate generalizată este caracterizată de îngrijorări excesive vizavi de
mai multe aspecte ale vieții . În dezvoltarea acestei tulburări este implicată
vulnerabilitatea la care contribuie și factori genetici, de mediu.
2. Referitor la sex, s -a constatat că tulburarea de anxietat e generalizată este mai frecventă
la sexul feminin decât la cel masculin , raportul fiind de 2/3 pentru femei.
3. Majoritatea pacien ților cu tulburare de anxietate generalizată provin din mediul urban.
4. Din punct de vedere al condițiilor socio -familiale, majoritatea pacienților locuiesc cu
familia (65%) și doar o parte din ei locuiesc singuri (11%).
5. Un procent de 45% a fost obținut de pacienții care consumă toxice, existând studii care
susțin că riscul apariției tulburării de anxietate generalizată -TAG est e crescut în rândul
consumatorilor de alcool, tutun și a celor care consumă cantități mari de cafea.
6. 49% dintre pacienți au avut ca diagnostic secundar alte tulburări anxioase, tulburări
legate de consumul de alcool, tulburare depresivă, alte tulburări ps ihiatrice (retard
mintal ușor, tulburare cognitivă, tulburare de personalitate nespecificată), existând
numeroase studii care să confirme prezența acestor comorbidități.
7. Cea mai întâlnită comorbiditate a tulburării de anxietate generalizată este depresia, care
în urma studiului a acumulat un procent de 40%.
8. Referitor la Istoricul bolii, 71% din lotul de pacienți studiați au mai fost internați pentru
tulburare de anxietate generalizată -TAG, doar 13% fiind la prima internare.
9. Cel mai frecvent pacienții cu tul burare de anxietate generalizată -TAG prezintă tulburări
în sfera percepției, tulburări de atenție și memorie, insomnie, tulburări de gândire
acestea fiind datorate îngrijorărilor, oboselii, neliniștii .
10. Anxietatea și strestul pot duce la insomnie sau la al te probleme legate de somn , unii
pacienți necesitând utilizarea de medicamente pentru inducerea somnului.
11. În tulburarea de anxietate generalizată apar manifestări somatice cum ar fi senzația de
nod în gât, tensiune musculară, palpitații, diaree, neliniște psihomotorie,cefalee, greață,
vărsături, etc.
12. Viața socială a pacienților cu tulburare de anxietate generalizată este afectată, aceștia
având dificultăți de adaptare sau tendința la retragere socială. Aceasta poate fi
consecința îngrijorărilor excesive, l ipsei încrederii în sine, asocierii depresiei.
13. În tratamentul tulburării de anxietate generalizată sunt asociate mai multe clase de
medicamente cum ar fi benzodiazepinele, antidepresivele, inhibitorii selectivi ai
recaptării serotoninei.

84
14. Benzodiazepinele acționează prin reducerea stărilor anxioase , însă acestea nu trebuie
utilizate mai mult de o lună deoarece produc dependență, prezintă risc de apariție a
efectelor adverse. Benzodiazepinele sunt considerate ca tratament de a doua alegere sau
ca adjuvanți în tratamentul cu alți compuși.
15. Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) sunt indicați în tratamentul tulburării
de anxietate generalizată datorită eficacității dovedite, posibilității tratamentului
concomitent al depresiei deseori comorbide, lipsa potențialului de dependență și
profilului favorabil al efectelor adverse. ISRS sunt indicate în tratamentul de lungă
durată al tulburării de anxietate generalizată.
16. Terapia combinată este eficace pentru tratamentul tulburării de anxietate generaliza tă,
respectiv asocierea benzodiazepinelor cu inhibitori ai recaptării serotoninei.

85
BIBLIOGRAFIE
1. Baranescu Ramona, Lazarescu Mircea, Psihopatologie descriptivă : semne și sindroame în
tulburările mentale, Editura polirom, Iași, 2011
2. Constantin Enăchescu, Tratat de Psihopatologie, Ediția a III -a revăzută și adăugită, Editura
Polirom, 2005 , Iași
3. Corneliu Borundel, Medicină internă pentru cadre medii, Ediția a 4 -a revizuită , Editura All,
București, 2009
4. Cătălina Tudose, Florin Tudose, Cristian Sever Oană, Letiția Dobranici , Andrei Crasan,
Psihiatria medicului de familie, Editura Medicală, București, 2013
5. Dan Prelipceanu , Psihiatrie clinică , Editura medicală , București , 2005
6. David Taylor, Carol Paton, Robert Kerwin, Ghid de terapeutică psihiatrică, Ediția a 7 -a,
Editura Medicală, București, 2005
7. Florin Tudose, Cătălina Tudose, Letiția Dobranici, Tratat de psihopatologie și psihiatrie
pentru psihologi, Editura Trei, București, 2011
8. DSM -IV-TR, Manual de Diagnostic și S tatistică a tulburărilor mintale, Ediția a 4 -a,
București , 2003
9. DSM -5 , Manual de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale , Editura
Callisto , București , 2016
10. Gavril ,Cornu țiu , Breviar de psihiatrie , Ediția a IV -a revizuită și adău gită , Editura
Universității din Oradea , 2008
11. Gavril Cornuțiu , Psihiatrie -cursuri , Editura Imprimeriei de Vest , Oradea , 2003
12. ICD-10 Clasificarea tulbur ărilor mentale si de comportament , Editura Trei , București,
2016
13. Jean Cotrraux , Terapiile cogni tive: cum s ă acț ionăm asupra propriilor gânduri, Editura
Polirom, Iași , 2003
14. Paul, Popescu Neveanu , Dicționar de Psihologie , Editura Albatros , 1978 , București
15. Marie Georgescu , Psihiatrie , Editura medicală națională , București , 2003
16. Memomed, Memo rator de farmacologie alopată , Ed a 23-a, Editura Universitară, București,
2017
17. http://www.academia.edu/6759239/TULBURARILE_ANXIOASE
18. http://alinablagoi.ro/inventar -depresie -beck -test-profesional/
19. .http://blog.psihologiebacau.ro/tulburarea -anxioasa -generalizata/
20. http://www.consultanta -psihologica.com/anxietatea/
21. http://cnsm.org.ro/documente/mtrips2.pdf
22. https://www.depresiv.ro/tulburari -de-anxietate/date -generale -despre -anxietate
23. http://www.esanatos.co m/ghid -medical/dependente/Anxietatea -clasificarea –
anxiet33483.php

86
24. http://graduo.ro/referate/psihopedagogie/tulburarile -anxioase 454972#&gid=null&pid =4
25. http://mental -training.ro/izolarea -sociala -si-depresia/
26. http://neurocog.ugr.e s/Sitio_web/Emotion_And_Cognition_files/pacheco –
unguetti_2010.pdf
27. https://www.paxonline.ro/?q=ce_este_anxietatea_generalizata
28. http://proceduri.romedic.ro/anamneza -pacientului -psihiatric
29. http://www.psihiat rie-timisoara.ro/rezidenti/etiopatogenia_in_tulburarile_anxioase.pdf
30. http://www.psihiatrie –
timisoara.ro/studenti/CAIET_DE_STAGIU_PENTRU_PSIHIATRIE_ ADULTI_nou.pdf
31. http://www.psihobv.ro/2014/04/depresia -tipuri -si-simptome/
32. http://www.psihologulvostru.ro/tulburarile -de-anxietate/
33. http://psihoterapie -bucuresti.ro/servicii/probleme -ale-depresiei/
34. https://www.reginamaria.ro/articole -medicale/ce -este-anxietatea -generalizata
35. http://revista.psihoterapie -integrativa.eu/wp -content/uploads/2013/12/PSIHOTERAPIA –
ANXIETATII -FAINA -MARIANA.pdf
36. http://www.scrigroup.com/educatie/psi hologie -psihiatrie/Teorii -explicative -ale-
anxieta31859.php
37. http://www.scrigroup.com/educatie/psihologie -psihiatrie/TENDINTE –
PSIHONEUROTICE -Chest i25883.php
38. http://www.sfatulmedicului.ro/Psihologie -si-psihoterapie/tulburarile -anxioase -terapie -si-
sfaturi -utile_3761
39. http://snpcar.ro/revista.php?level=articole&an=toti&id=452
40. http://www.tratamentanxietate.ro/
41. http://www.tratamentanxietate.ro/anxietate -generalizata/
42. http://www.tratamentanxietate.ro/insomnia -cronica -factor -de-risc-pentru -anxietate/
43. www.umfcv.ro/files/p/r/Protocol%20Tulburari%20Anxioase.doc
44. http://www.umft.ro/data_files/documente -atasate –
sectiuni/1484/curs_20de_20psihiatrie_20online.pdf
45. http://www .vrasti.org/evaluarea%20anxietatii.pdf

87