Tudose Andreea Madalina. Master.an Ii.consiliere In Asistenta Aaaaaaa [612656]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

CERCETARE SOCIALĂ AVANSATĂ

Profesor coordonator: Prof.univ.dr. Florin Lazăr

Student: [anonimizat]
2020

1
Violen ța domestică și efectele violenței
domestice asupra copilului

Principalele obiective a prezen ei lucrări
sunt de a evidenția caracteristicile violenței domestice
dar și efectele negative pe care aceast le are asupra
copilului victim ă sau martor a violenței.Familia este mediul
cel mai important pentru individ deoarece în interiorul
lui acesta se formează.Actele de violență prezente în
familia de origine pot avea efecte negative
asupra familiei întemeiate sau în educarea copilului.
Prin intermediul aspectelor menționate
mai sus,prezent a lucrare va face mai multe
clarifi cări cu privire la impactul pe care
violență domestică il poate avea în viața unui copil
Cuvinte cheie:violență domestică,
copilul abuzat, victima,agresor.

INTRODUCERE

Violența umană este o problemă actuală care îngrijorează societatea în ansamblul
ei.Violența este reprezentată de comportamentul agresiv, comportamentul brutal a l unei
persoane, având ca scop principal exercitarea puterii și menținerea controlului a celeilalte
persoane. Deseori, barbații folosesc violența asupra partenerelor pentru a l e intimida,umili sau
înfricoșa. Un astfel de comportament violent este manifest at atunci cand partenerul aplică
violența fizică,amenintările, constrângeril e, izolarea, abuzul emoț ional și economic pentru
schimbarea comportamentului a celuilalt partener.
Violența domestică este foarte răspând ită in societatea contemporană ș i la nivelul
tuturor categoriilor sociale având efecte negative asupra sănătății și calitatii vieții. Violența nu
depinde de condiț ia socială, de educație, de rasă sau religie. Pot fi victime ale violenței tinere
căsătorite sau care sunt intr -o relație, cu copi i sau fără copii, femeile sărace sau bogate, care au
serviciu sau sunt casnice. Violența domestică are efecte devastatoare a supra femeii motiv
pentru care î i afectează sanătatea fizică, sănătatea mintală, încrederea in sine ca mai tarziu să
ajungă la dorința de retragere socială, izolare, conturându -se o imagine de sine deplorabilă si
detestabilă.
“Violența împotriva femeilor este una din cele mai frecvente încălcări ale drepturilor

2
persoanelor în întreaga lume. Cea mai mare parte a vătămărilor corporale produse asupra
femeilor și copiilor se petrec în sfera privată, iar pentru femei, în relațiile conjugale.”(A.M.
Rațiu & L.S.H. Milo ș,2016,p.15 ).
Abuzul asupr a copilului în același timp este o latură importantă și sensibilă ce a luat
amploare odată cu abuzul asupra femeii lăsând urme semnificative în personalitatea
acestuia.Putem spune că abuzul auspra copilului este cel mai grav
deoarece acesta nu înțelege motivul, astfel se poate creea sentimentul
de lipsă de apărare .Profilul familiilor ce au copii abuzați se datorează următoarelor tipuri de
familii:familie monoparentală, familie dezorganizată, parinți alcoolici sau părinți cu probleme
de sănătate.O problemă deosebit de importantă este aceea că:” Copilul va observa și va copia
comportamentele părinților săi și ale celorlalți din familia să în primii ani de viață.Atașamentul
copilului față de familie, părinți, mamă, tată, frate, soră etc. este foarte important în cei 7 ani..”(
A.M. Rațiu & L.S.H. Miloș,2016,p.21). Prin urmare, există un risc major și anume
atunci când copilul va crește să manifeste comportamente de violență, fiind considerat e
comportament e învățat e din familie, mai târziu devenind repetitiv e și capătând valențe tot mai
grave. Totuși acest lucru nu reprezintă o regulă ,adică toți copiii abuzați vor
deveni violenți la rândul lor sau vor manifestă comportamente deviante .În cazul
în care copilăria este marcată de agresiuni din partea părinților, copilulu i nu îi este afectat doar
psihicul ci și interacțiunea socială ajungând să prezinte probleme în câmpul muncii.Abuzurile
împotiva copiilor de orice natură ar fi:fizică,psihică sau sexuală sunt în strânsă legătură cu
abuzul emoțional astfel sporindu -se riscul de traumatizare a copilului.
“Majoritatea studiilor legate de traumă demonstrează asocierea dintre maltratarea
suferită în copilărie și comportamentul delincvent, inclusiv violență împotriva partenerului. În
urma acestor studii, Haas și Cusson (201 5) ajung la concluzia că absența traumelor este un
factor protectiv, iar trauma în sine nu produce un comportament violent.”(G.Dima &
I.F.Beldianu,2015,p.35).

Factori care contribuie la violența î n familie
Factori sociali – în multe familii exist ă concepția că bă rbatul este „capul familiei ”,
așadar, el este cel care rezolvă problemele apărute, el ia decizii și se implică chiar și î n educarea
copiilor, de cele mai multe ori se apeleză la bă taie.
Factori economici :prezența sărăciei este cea care amp lifică stresul și duce deseori la
violența domestică.Aceasta se datorează prin lipsa resursel or materiale,sentimente de

3
remușcare,învinovăț ire, datorate d e imposibilitatea de a investi în educaț ia copiilor.
Factori biologici – probleme de adaptare la mediul înconjură tor,in capacitatea
individului de a deț ine autonomia asupra vieț ii sale.
Factori psihologici -probleme ce împiedică individul să aibă o viață normală , probleme
psihice .
Factori familiali – diferenț e de mentalitate ,probleme prov ocate de neînțelegerea
rolurilor în viaț a de familie,tragedi i familiale ce sunt greu de depăș it.(G.V. Bonea,2020).
Factori individuali -aceștia cuprind comportamentul,perso nalitatea, temperamentul,
educația individului și î n principal factori i psihologici. Totodată, “mai putem să amintim
impulsivitatea, nivelul educați onal precar, abuzul de alcool, abuzul de droguri și istoria
personală legată de problem atica abuzului și violenței.” (G.Dima & I.F.Beldianu,2015,p.44).
G.V. Bonea. (2020) consideră princi palele consecințe ale violenței fiind urmă toarele:
“- afectarea sănătății fizice și psihice,
– pierderea locului de muncă,
– abandonarea familiei și/sau plecarea din relația de cuplu,
– izolarea socială,
– consumul de substanțe cu efect halucinogen,
– consumul excesiv de băuturi alcoolice,
– refuzul de a mai avea relații interpersonale de orice fel,
– deteriorarea încrederii în sine și în cei din jur,
– apariția unor afecțiun i sexuale și de reproducere,
– apariția depresiei și chiar a tentativei de suicid,
– autoagresivitatea,
– nivel crescut de anxietate,
– agresivitate îndreptată împotriva bărbaților numai pentru că sunt bărbați,
– creșterea vulnerabilității psihice, economice și fizice,
– refuzul de a avea copii,
– leziuni fizice precum: ars uri, tăieturi, echimoze, oase rupte, dureri de cap și de burtă,
vertij, insomnie, dureri musculare etc.,
– creșterea dependenței față de agresor și dezvoltarea Sindromului Stockholm,
– apariția Sindromului de Stres Post -traumatic,
– un grad crescut de s tres și tensiune interioară,
– refuzul de a mai avea grijă de propria persoană etc “.( p.94 -95).
Prezenț a abuzului asupra copilului influențează dezvoltarea acestuia, nepăsarea și lipsa

4
de afecțiune a părinților afectează copilul.Deseori, copilul experimen tează stări de
confuzie,neînțelegere și ajunge să -și pună o serie de întrebări :”Ce se intamplă cu mine?” ,”Ce
au cu mine?”,”Cu ce am greșit?”,”De ce mă lovesc?”,”Oare, părinții mă mai iubesc?”,etc.
Trăsă turile specifice ale copilului abuz at în familie:
 Stima de sine scăzută
 Nesiguranță în relaționarea cu ceilalț i
 Sentiment de inferioritate
 Ură față de părinț i
 Tulbură ri psihosomatice
 Dorinț a de izolare
 Probleme în dezvoltare prin raport cu vârsta cronologică din perspectiva fizică
și psihică .
 Probleme î n dezvo ltarea bio -psiho -socio -culturală și
cognitivă .(G.V.Bonea,2017).
“În altă ordine de idei, violența dintre partenerii de viață, dar și violența bazată pe gen,
conduc la apariția unor consecințe negative asupra: sănătății fizice, a sănătății psihice, stresul
continuu, diversele leziuni fizice vizibile, deteriorarea vieții sociale și a activităților economice,
deteriorarea relațiilor, scăderea încrederii în sine și în cei din jur etc.”(Wade și Halligan, 2017,
995-1004).

Tipurile de abuz
Abuzul fizic: reprezintă orice fel de act ce provoacă vătămă ri sau t raume victimei
folosindu -se forța fizică.Violența fizică are efecte ne gative asupra corpului ș i în plan psihic,
creând victimei numeroase prejudicii atâ t pe termen scurt cât ș i pe termen lung.
Violența fizică implică oricare din următoarele acț iuni:lovir i cu palma,piciorul sau
pumnul,îmbrâ ncirea,t ragerea de haine, tragerea de păr,zgârierea, mușcarea, imobilizarea,
răsucirea braț elor, arsuri,izbirea victimei de pereț i sau de mobilă,distrugerea mobil ei din casă ,
aruncarea obiectelor, folosirea armelor albe sau de foc.
Abuzul psihic: implică abuzul verbal prin comentarii umilitoare, jigniri,insulte ma i
exact la o degradare continuă, se apelează la manipulare,șantajare și înjosire.Victima manifestă
sentimente de teroare, sentimente de neajutorare, stimă de sine scăzută și neî ncredere.
Abuzul sexual :victima este forțată atât fizic cât și psihic de către agresor de a întreține
relații sexuale nedorite,adică împotriva voinț ei sale.Alte aspecte ale abuzu lui sexual

5
sunt:tratarea victimei ca pe un obiect sexual,folo sirea obiectelor sau a armelor î n actele
sexuale,sadism.
“Impactul negativ al abuzului sexual asupra sănătății victimei este unul evident și dificil
de gestionat și tratat, motiv pentru care vict ima trebuie încurajată să apeleze la serviciile
specialiștilor și să sesizeze cazul la poliție pentru ca agresorul să poată fi reținut din libertate.”(
.(G.V.Bonea,2020,p.48).
Consecințele abuzului sexual pot fi următoarele:apariț ia depresiei,tentative de
suicid,dureri fizice,leziuni specifice,li psa somnului, lipsa poftei de mâncare,frica
incontrolabilă,reacț ii somatice,evitar ea contactelor cu orice persoană de sex opus, renunțarea
la locul de muncă, izolarea socială .
Abuzul economic : survine când bă rbatul are control tota l asupra resurselor financiare
și la bunurile celuilalt partener, astfel încat victima devine dependentă de agresor.Abuzul
economic împiedică victima să ia decizii cu privire la modul său de viață , cum ar fi: agresoru l
îi interzice să se an gajeze sau dacă lucrează se întămplă hărțuirea la locul de muncă, mai rău
decât atât refuză să îi dea bani pentru necesitățile de bază,(haine,mâ ncare).
În acest sens este exemplu următor:Sunt situații î n care victima lucrează, iar agresorul
îi solicită salariul.
“Agresorul va limita, chiar interzice victimei să își achiziționeze anumite lucruri de care
aceasta are nevoie, menținând un avantaj de putere și control. În forma sa extremă, abuzul
economic înseamnă reținerea tuturor veniturilor victimei și fo rțarea acesteia de a “cerși” bani
de la agresor, fiind stabilită relația de putere și superioritate.” .(G.V.Bonea,2020,p.45).
Abuzul social: implica umil irea publică a victimei ș i izolarea sa de p rieteni ș i membrii
familiei, interzicerea d e a mai folosi telefonul sau maș ina.Poate include și abuzul verbal în faț a
prietenilor,umiliri,critici referitoare la aspectul fizic sau la greutatea femeii. Toate aceste
aspecte determină victima să evite contactele sociale, preferă izolarea,considerând că astfel
diminue ază furia soț ului/partenerului .
Abuzul spiritual: interzicerea,limitarea accesului la valorile culturale,victimei îi este
interzis să mearga la biserică ,stare de nervozitate cand victima se roagă.
“Victima nu este lăsată să meargă la biserică sau să se spovedească, pentru a nu putea
să îi povestească preotului nimic cu privire la agresiunile la care este supusă, i se interzice să
păstreze legătura cu prieteni sau membri de familie care sunt de altă religie.”( A.M. Rațiu &
L.S.H. Milo ș,2016,p.14 ).
Abuzu l poate genera o stare de criză, aceasta reprezintă o situație dificilă,un eveniment
neașteptat cu impact neg ativ ce este greu individului să o accepte în urma căreia au loc reacț ii

6
dezadaptative.(I. Voicu & V.Marin eanu,2016). Pe parcursul crizei,individul trece prin
numeroase stări dupa cum vedem î n urmatoarele 3 stadii:
1. Stadiul de impact: evenimentele neașteptate creează șoc,confunzie și
dezorientare,apar efectele în plan fizic,psihic și relaț ional.
2. Stadiul de retra gere: se folosesc mecanisme obișnuite de depășire a crizei dar care
eșuează , identificarea me canismelor defectuoase de gâ ndire.
3. Stadiul de adaptare ș i ajustare: stadiul de integrare a crizei, de aceptare a situaț iei.

Efectele violenț ei domestice asupra copilului
Chiar și atunci când copilul nu este ținta actelor de violență , ci doar martor la ceea ce
se întampl a in familie, acestea reprezintă efecte negative la nivel social și mental,astfel copilul
înregistrază rezultate slabe la școală .Efectele violenț ei domestice asupra copilului identificate
sunt:
 Conflicte interioare și emoț ii pute rnice:anxietate, depresie, stimă de sine scăzută
 Ușor iritabil și prezența stă rii de furie
 Prezența comportamentului agresiv față de colegi, prieteni sau profesori.
 Afecț iuni somatice
 Introvertit
 Lipsa concentrării în rezolvarea cerinț elor educ aționale
 Lipsa de comunicare cu semenii
„Violenta îndreptată asupra femeilor și a fetelor, semnifică nu numai încălcarea
Drepturilor Fundamentale ale Omului, a Drepturilor Copilului, dar a multor altor legi aflate în
vigoare la nivel național și international.Nicio ființă umană nu trebuie abuzată, batjocorită,
înjosită sau terorizată.”( G.V.Bonea,2020,p.68). Important pentru copii este să trăiască într -un
mediu cât mai armonios,să simtă afecțiunea și grija părinților, să se simtă protejați și iubiți,fără
aceste aspecte copi ii nu se pot dezvolta corespunzător în plan fizic ș i psihic.
Copiii care sunt expuși la violența domestică au deseori sentimentul de nesiguranță, nu
știu la ce să se aș tepte ,tresar la orice ton al vocii mai ridicat crezând că urmează o cear tă între
mama ș i tata.De cele mai multe ori se simt nepu tincioși,nu își pot apăra mama sau frații mai
mici, se simt rușinoși față de vecin ii care aud frecvent certurile și bătăile fami liei, devin izolați
și vulnerabili.
Din pă cate copiii sunt observatori l a scenele de violență în familie,sunt martori în
momentul în care vă d incidente le fizice sau abuzul,aud amenințări sau uși trântite,haine rupte,ș i

7
obiecte aruncate sau sparte .În aceste momente ei au un amalgam de sentimente și o multime
de întrebări ;iată câteva dintre ele:
 Tristețe: „De ce se î ntampla din nou?”
 Vină: „Oare ce pot să fac?”
 Frică:”Dacă mă lovește ș i pe mine?”
 Confuzie:”Oare de ce mama nu îl dă afara din casă ?”
 Îngrijorare : „Oare la mine nu se gâ ndesc?”
 Izolare: „Nu pot să povestesc nimă nui ce se întampla î n familia mea ! ”
 Rușine: „Oare și î n celelal te familii se întamplă la fel? Dacă aud vecinii?”
 Neajutorare: „Nu o pot ajuta pe mama !”
 Furie: „De ce ne tratează tata așa? Nu ne iubeș te?”
 Panică: „Dacă ne dă afară din casă ? Unde ne ducem?”

Teorii explicative
Teoria invatarii sociale
Conform teoriei lui Albert Bandura indivizii învață noi comportamente iar mai târziu
ajung să le imite.Reacția stimul -răspuns determină comportamentul individului.Un exempl u
concret este mass media care î ncuraje ază comportamentul agresiv și consolidează conduitele
deviante.Un alt exemplu este un copi l care a fost martor sau victimă a violenței în familie,acesta
tinde să manifeste același comportament în anumite situații,acest lucru reprezintă observarea
și memorarea com portamentelor la părinț i.
Teoria învăță rii sociale contribuie la explic area comportamentelor agresive ș i a
comportamentelor abuzive ce sunt în strânsă legătură cu violenț a.Astfel, pornind de la imitaț ie
comportamentul în funcție de motivaț ii este con solidat.De asemenea, această teorie este
importantă pentru domenii precum:asistența
socială,educaț ie,psihologie,psihiatrie.(G.V.Bonea,2020) .

Teoria culturii violenței
“Cultura c rează anumite mituri și valori care sunt concordante cu violența, răspândindu –
se astfel printre indivizi. Totodată, putem vorbi de transmiterea inter -generațională a violenței
în familia de origine, unde unul sau mai mulți membri ai familiei respective pot fi martori și/sau
victime. Desigur că expunerile timpurii la violență și abuz pot crea tulburări de comportament

8
și nesiguranță pentru individ.” (J.Galtung, 2016, p.293 -305). De multe ori, cultura favorizează
violenț a prin multiplele modele de comportamen te stocate de -a lungul timpului.Deseori,
agresorul este negativist, dornic să domine,plin de frustrări ,impulsiv arătându -și în permanență
dorinț a de a fi lider.

Teoria cost beneficiu
Violenț a asupra femeii este un mijloc prin care bărbatul menține poziți a lui în structura
socială .Violența survine atunci câ nd costurile de a fi violent nu depăș esc pe cele ale
recompensei:” pot face asta pentru că nu î mi cere nimeni s ocoteală ”. Violența este vă zuta ca un
mecanism de control iar costurile în urma violenței sun t acelea că agresorul deț ine controlul
asupra comportamentului partenerei.

Teoria resurselor
Această teorie are la bază conceptul de putere î n familie, capacitatea de a influenț a
celelalte persoane.Deseori, violența este folosită ca resursă ultimă când celalalte resurse sunt
sărace, în acest sens sunt întâ mpinate prob leme de comunicare,lipsa abilităț ilor d e rezolvare a
conflictelor.Î n cele mai mu lte cazuri, abuzatorii manifestă depres ie,pot dezvolta tulburări de
personalitate,tulburări de atașament ș i pot deveni anti -sociali .

Sindromul Stockholm
Sindromul Stockholm apare în urma tensiunilor emoț ionale combinate cu sentimentele
de răpire,captivare,încercarea continuă de a empatiza c u agresorul nu este altceva decât o
modalitate de a scăpa de violență ș i pentru ai f i pe plac acestuia.Mai mult decât atâ t victim a
tinde să-l vadă pe agresor ca pe un salvator,devine preocupată de nevoile acestuia,neglijându –
le pe cele personale,atentă să -i satisfacă toate dorințele.Victima dezvoltă caracteristici psihice
de pasivitate,docilitate,dependență,lipsă de inițiativă ț i incapacita tea de acț iune.
Sindromul Stockholm este întalnit frecvent ș i la copii ,aceștia adoptă mecanisme de
apărare pentru a depăși temerile.Î n acest sens este vizibil com portamentul copilului, atunci
când se joacă cu păpușile,ursuleții de pluș comportâ ndu-se agresiv cu ele,lovindu –
le,pedepsindu -le afirmând că nu au fost cuminți.În perioada adultă, copiii supuș i abuzul ui vor
avea sentimente de vinovăț ie, vor considera că au fost o povară pentru părinți, că au meritat
toate lovirile,că ceea ce sunt î n pre zent se datorează părinților deoarece au știut să -l disciplineze
prin forța fizică .

9
Teoria ciclicităț ii
Teoria ciclicităț ii se bazează pe analizarea comportamen tului agresorului care se repetă
la un i nterval mai lung sau mai scurt și se menține între cei doi.În acest caz, agresorul își expune
două laturi total opuse, una plină de agresivitate și cealaltă plină de tandreț e,aces ta ajunge ș i la
comp romisuri precum: “nu se va mai întampla”,”este pentru ultima data.”
Caracteristicile princip ale ce definesc teoria ciclicității sunt urmă toarele:
 Victima se obișnuiește cu violenț a agresorului .
 Barbatul agresor profită de poziț ia sa de putere și se impune tot mai mult în faț a
partenerei .
 Femeia justifică agresiunile soțului, ia apărarea acestuia în faț a familiei,rudelor
colegilor prietenilor.
 Femeia apreciază orice gest de tandreț e.
 Încercarea în permanență de a face pe plac agresorului ,supunere în faț a lui.
 Izolarea față de toți cei care încearcă să atenț ioneze victima cu privire la agresor
 În anumite momente, agresorul imploră victima să -l ierte, promite că nu se va mai
întampla, justifică reacțiile și agresivitatea apă rute pe fond nervos.
 În cazul în care victima pleacă , agresoru l promite orice lucru pen tru a determina -o să
se întoarcă , astfel se reia ciclicitatea violenț ei
 În situația în care victima nu dorește să se mai î ntoarca , acesta apelează la urmăriri ale
victimei, urmă riri cu scopul de a intimida. (Bonea, G.V.,2016)

10
Concluzii si solutii propuse

Violen ța domestică reprezintă o provocare pentru cercetăt orii științifici
deoarece există o par te la care aceștia nu au acces ș i anume intimitatea, bariere necesare
pentru a n u produce daune cuplului.Cercetă torii au responsab ilitatea de a res pecta o
serie de reguli astfel încat să nu creeze prejudic ii fizice,cognitive sau de relaționare
pentru subiecț i.
Cauzele ș i motivele ce conduc la comportamentul agresiv pot fi multe, tocmai
de aceea este foarte important să se afle motive le întemeiate al e agresorului.Putem
atrage atenț ia cu privire la copiii care sunt victime sau martori ale violenței î n familie ,
în momentul î n care aceste co mportamente sunt observate la părinți, aceș tia se vor
regăsi ș i identifi ca cu ele mai devreme sau mai târziu.La rândul lor își vor întemeia o
familie, însa cu ideea că femeia trebuie ținută sub control și trebuie pedepsită ori de câte
ori situaț ia o cere.
Problema actuală a României , în ceea ce privește intervenția împotriva violenței
dintre parteneri, este aceea că nu există suficiente centre de primire a victimelor.
Consider că acestea au rolul de a încuraja victima sa se retra gă dintr -un astfel de cerc
și să ia ati tudine în a se apara î mpotriva abuzurilor. Tocmai de aceea,p rincipalele
soluț ii ce reies î n urma prezente i lucrări consider că sunt urmă toarele:
1. Informarea populaț iei cu privire la mijloacele de apă rare ale victimei .
2. Constuirea mai multor centre care să adăpostească victimele violenț ei.
3. Constuir ea mai multor centre de asistență destinate agresorilor .
4. Existența unor centre care să permită în regim de urgență primirea copiilor
abuzaț i.
5. Construirea mai multor centre pentru recupere și reintegrare socială .
6. Construirea unui sistem prin introducerea a m ai multor asistenți sociali î n
școli,spitale,secț ii de po liție, primă rii cu scopul de a ajuta victimele ș i agresorii .
7. Crearea unei baze de date naț ionale pentru a avea în evidență numă rul de
cazuri,recidiva acestora și î n acela și timp pentru a avea o evidență a persoanelor
ce au nevoie de ajutor.
8. Accesul gratuit la serviciile de consiliere și a serviciilor de interventie în criză .

11
În concluzie,violența fizică nu se produce niciodată izolat ci in conexiune cu
celelalte tipuri de abuz: psihic,economic,social,spiritual. Motivele principale pentru
care victimele continua să rămână lângă agresor fiind speranța că lucrurile se vor
schimba,dependența financiară,lipsa resurselor și a unui adă post de
refugiu,sentimentul de a se simți incapabilă să traiască fără agresor.De cele mai multe
ori victimele violenței refuză să apeleze la ajutor,fie el de ordin juridic,social sau
psiholog ic, motiv pentru care persoana în cauza nu poate fi susținută dacă aceasta nu
solicită ajutorul. De asemenea,copiii merită să trăiască într -un mediu armonios pentru
a-și construi principii solide prercu m:iubirea,stima de sine,siguranța,încredere în
partenerul de viață și nu în ultimul râ nd un comportament social adecvat.
În final,consider că tehnicile de cercetare calitativă pot analiza acest fenomen
sensibil prin colectarea datelor si a informatiilor cu privire la cuplu,individ si familie,

12
BIBLIOGRAFIE

1. Bonea, G.V. (2016 ).Violen ța între partenerii cuplului heterosexual:Teoria ciclicității
violenței. .Editura SIGMA.
2. Bonea, G.V. (2017). Succintă analiză a legislației românești cu privire la prevenirea și
combaterea abuzului asupra minorului. Editura SIGMA.
3. Bonea, G.V. (2020) Violența bazată pe gen:abord ări teoretice esențiale .Editura
SIGMA.
4. Dima,G.,Beldianu, I.F. (2015). Violen ța domestică :Inter venția coordonată a echipei
multidisciplinare. Manual pentru specialiști .Editura de Vest Timișoara
5. Galtung, J., (2016). Cultural Violence. SUA, Journal of Peace Research, nr. 27(3),
6. Rațiu,A.M.,Hizo -Miloș,L.S. (2016). Violența domestică. Volumul 1. Aspecte generale.
Editura Napoca Star.
7. Wade, D.T.,Halligan, P.W., (2017). The biopsychosocial model of illness: a model
whose time has come , SUA, Clinical Rehabilitation, nr. 31(8).