TRATATUL PRIVIND UNIUNEA EUROPEAN Ă (VERSIUNE CONSOLIDAT Ă)RO 26.10.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 326/13 PREAMBUL MAIESTATEA SA REGELE… [607830]
TRATATUL PRIVIND UNIUNEA EUROPEAN Ă
(VERSIUNE CONSOLIDAT Ă)RO 26.10.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 326/13
PREAMBUL
MAIESTATEA SA REGELE BELGIENILOR, MAIESTATEA SA REGINA DANEMARCEI, PRE ȘEDINTELE REPUBLICII
FEDERALE GERMANIA, PRE ȘEDINTELE REPUBLICII ELENE, MAIESTATEA SA REGELE SPANIEI, PRE ȘEDINTELE
REPUBLICII FRANCEZE, PRE ȘEDINTELE IRLANDEI, PRE ȘEDINTELE REPUBLICII ITALIENE, ALTE ȚA SA REGAL Ă
MARELE DUCE DE LUXEMBURG, MAIESTATEA SA REGINA ȚĂRILOR DE JOS, PRE ȘEDINTELE REPUBLICII
PORTUGHEZE, MAIESTATEA SA REGINA REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD ( 1 ),
DECI ȘI s ă parcurg ă o nou ă etap ă în procesul de integrare european ă ini țiat prin constituirea Comu
nit ăților Europene,
INSPIRÂNDU-SE din mo ștenirea cultural ă, religioas ă și umanist ă a Europei, din care s-au dezvoltat
valorile universale care constituie drepturile inviolabile și inalienabile ale persoanei, precum și liber
tatea, democra ția, egalitatea și statul de drept,
REAMINTIND importan ța istoric ă a sfâr șitului diviz ării continentului european și necesitatea stabilirii
unor baze solide pentru arhitectura Europei viitoare,
CONFIRMÂND ata șamentul lor fa ță de principiile libert ății, democra ției și respect ării drepturilor omului
și libert ăților fundamentale, precum și ale statului de drept,
CONFIRMÂND ata șamentul lor fa ță de drepturile sociale fundamentale definite în Carta social ă euro
pean ă, semnat ă la Torino, la 18 octombrie 1961, și în Carta comunitar ă a drepturilor sociale
fundamentale ale lucr ătorilor din 1989,
HOT ĂRÂ ȚI s ă înt ăreasc ă solidaritatea dintre popoarele lor, respectând totodat ă istoria, cultura și
tradi țiile acestora,
HOT ĂRÂ ȚI s ă consolideze caracterul democratic și eficacitatea func țion ării institu țiilor, pentru a le
permite acestora s ă-și îndeplineasc ă mai bine, într-un cadru institu țional unic, misiunile care le sunt
încredin țate,
HOT ĂRÂ ȚI s ă-și consolideze economiile na ționale, s ă asigure convergen ța acestora, precum și s ă
stabileasc ă o uniune economic ă și monetar ă care presupune, conform dispozi țiilor prezentului
tratat și ale Tratatului privind func ționarea Uniunii Europene, o moned ă unic ă și stabil ă,
DECI ȘI s ă promoveze progresul economic și social al popoarelor lor, ținând seama de principiul
dezvolt ării durabile și în cadrul realiz ării pie ței interne, al consolid ării coeziunii și protec ției
mediului, precum și s ă pun ă în aplicare politici care asigur ă progrese concomitente în domeniul
integr ării economice și în celelalte domenii,RO 26.10.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 326/15
( 1 ) Republica Bulgaria, Republica Ceh ă, Republica Estonia, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania,
Republica Ungar ă, Republica Malta, Republica Austria, Republica Polon ă, România, Republica Slovenia, Republica
Slovac ă, Republica Finlanda și Regatul Suediei au devenit ulterior membre ale Uniunii Europene.
HOT ĂRÂ ȚI s ă instituie o cet ățenie comun ă pentru resortisan ții țărilor lor,
HOT ĂRÂ ȚI să pun ă în aplicare o politic ă extern ă și de securitate comun ă, inclusiv definirea treptat ă a
unei politici de ap ărare comune, care ar putea conduce la o ap ărare comun ă, în conformitate cu
dispozi țiile articolului 42, consolidând astfel identitatea Europei și independen ța acesteia în vederea
promov ării p ăcii, securit ății și progresului în Europa și în întreaga lume,
HOT ĂRÂ ȚI s ă faciliteze libera circula ție a persoanelor, asigurând totodat ă siguran ța și securitatea
popoarelor lor, prin instaurarea unui spa țiu de libertate, securitate și justi ție în conformitate cu
dispozi țiile prezentului tratat și ale Tratatului privind func ționarea Uniunii Europene,
HOT ĂRÂ ȚI s ă continue procesul de creare a unei uniuni din ce în ce mai strânse între popoarele
Europei, în care deciziile s ă fie luate cât mai aproape posibil de cet ățeni, în conformitate cu principiul
subsidiarit ății,
ÎN PERSPECTIVA etapelor urm ătoare care vor trebui parcurse pentru ca integrarea european ă s ă
progreseze,
AU DECIS s ă instituie o Uniune European ă și, în acest sens, au desemnat drept plenipoten țiari:
(lista plenipoten țiarilor nu este reprodus ă)
CARE , dup ă ce au f ăcut schimb de depline puteri, g ăsite în bun ă și cuvenit ă form ă, convin cu privire
la urm ătoarele dispozi ții:
TITLUL I
DISPOZI ȚII COMUNE
Articolul 1
(ex-articolul 1 TUE) ( 1 )
Prin prezentul tratat, ÎNALTELE P ĂRȚI CONTRACTANTE instituie între ele o UNIUNE EUROPEAN Ă, denumit ă
în continuare „Uniune”, c ăreia statele membre îi atribuie competen țe pentru realizarea obiectivelor lor
comune.
Prezentul tratat marcheaz ă o nou ă etap ă în procesul de creare a unei uniuni tot mai profunde între
popoarele Europei, în cadrul c ăreia deciziile se iau cu respectarea deplin ă a principiului transparen ței
și cât mai aproape cu putin ță de cet ățeni.
Uniunea se întemeiaz ă pe prezentul tratat și pe Tratatul privind func ționarea Uniunii Europene
(denumite în continuare „tratatele”). Aceste dou ă tratate au aceea și valoare juridic ă. Uniunea se
substituie Comunit ății Europene și îi succed ă acesteia.RO C 326/16 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 26.10.2012
( 1 ) Aceast ă trimitere are caracter indicativ. Pentru informa ții detaliate, a se vedea tabelele de coresponden ță între vechea și
noua numerotare a tratatelor.
Articolul 2
Uniunea se întemeiaz ă pe valorile respect ării demnit ății umane, libert ății, democra ției, egalit ății,
statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor
care apar țin minorit ăților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizat ă
prin pluralism, nediscriminare, toleran ță, justi ție, solidaritate și egalitate între femei și b ărba ți.
Articolul 3
(ex-articolul 2 TUE)
(1) Uniunea urm ărește s ă promoveze pacea, valorile sale și bun ăstarea popoarelor sale.
(2) Uniunea ofer ă cet ățenilor s ăi un spa țiu de libertate, securitate și justi ție, f ără frontiere interne,
în interiorul c ăruia este asigurat ă libera circula ție a persoanelor, în corelare cu m ăsuri adecvate
privind controlul la frontierele externe, dreptul de azil, imigrarea, precum și prevenirea criminalit ății
și combaterea acestui fenomen.
(3) Uniunea instituie o pia ță intern ă. Aceasta ac ționeaz ă pentru dezvoltarea durabil ă a Europei,
întemeiat ă pe o cre ștere economic ă echilibrat ă și pe stabilitatea pre țurilor, pe o economie social ă de
pia ță cu grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplin ă a for ței de munc ă și spre
progres social, precum și pe un nivel înalt de protec ție și de îmbun ătățire a calit ății mediului. Aceasta
promoveaz ă progresul știin țific și tehnic.
Uniunea combate excluziunea social ă și discrimin ările și promoveaz ă justi ția și protec ția sociale,
egalitatea între femei și b ărba ți, solidaritatea între genera ții și protec ția drepturilor copilului.
Aceasta promoveaz ă coeziunea economic ă, social ă și teritorial ă, precum și solidaritatea între statele
membre.
Uniunea respect ă bog ăția diversit ății sale culturale și lingvistice și vegheaz ă la protejarea și dezvoltarea
patrimoniului cultural european.
(4) Uniunea instituie o uniune economic ă și monetar ă a c ărei moned ă este euro.
(5) În rela țiile sale cu restul comunit ății interna ționale, Uniunea î și afirm ă și promoveaz ă valorile și
interesele și contribuie la protec ția cet ățenilor s ăi. Aceasta contribuie la pacea, securitatea, dezvoltarea
durabil ă a planetei, solidaritatea și respectul reciproc între popoare, comer țul liber și echitabil,
eliminarea s ărăciei și protec ția drepturilor omului și, în special, a drepturilor copilului, precum și
la respectarea strict ă și dezvoltarea dreptului interna țional, inclusiv respectarea principiilor Cartei
Organiza ției Na țiunilor Unite.
(6) Uniunea î și urm ărește obiectivele prin mijloace corespunz ătoare, în func ție de competen țele
care îi sunt atribuite prin tratate.RO 26.10.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 326/17
Articolul 4
(1) În conformitate cu articolul 5, orice competen ță care nu este atribuit ă Uniunii prin tratate
apar ține statelor membre.
(2) Uniunea respect ă egalitatea statelor membre în raport cu tratatele, precum și identitatea lor
na țional ă, inerent ă structurilor lor fundamentale politice și constitu ționale, inclusiv în ceea ce prive ște
autonomia local ă și regional ă. Aceasta respect ă func țiile esen țiale ale statului și, în special, pe cele care
au ca obiect asigurarea integrit ății sale teritoriale, men ținerea ordinii publice și ap ărarea securit ății
na ționale. În special, securitatea na țional ă rămâne responsabilitatea exclusiv ă a fiec ărui stat membru.
(3) În temeiul principiului cooper ării loiale, Uniunea și statele membre se respect ă și se ajut ă
reciproc în îndeplinirea misiunilor care decurg din tratate.
Statele membre adopt ă orice m ăsur ă general ă sau special ă pentru asigurarea îndeplinirii obliga țiilor
care decurg din tratate sau care rezult ă din actele institu țiilor Uniunii.
Statele membre faciliteaz ă îndeplinirea de c ătre Uniune a misiunii sale și se ab țin de la orice m ăsur ă
care ar putea pune în pericol realizarea obiectivelor Uniunii.
Articolul 5
(ex-articolul 5 TCE)
(1) Delimitarea competen țelor Uniunii este guvernat ă de principiul atribuirii. Exercitarea acestor
competen țe este reglementat ă de principiile subsidiarit ății și propor ționalit ății.
(2) În temeiul principiului atribuirii, Uniunea ac ționeaz ă numai în limitele competen țelor care i-au
fost atribuite de statele membre prin tratate pentru realizarea obiectivelor stabilite prin aceste tratate.
Orice competen ță care nu este atribuit ă Uniunii prin tratate apar ține statelor membre.
(3) În temeiul principiului subsidiarit ății, în domeniile care nu sunt de competen ța sa exclusiv ă,
Uniunea intervine numai dac ă și în m ăsura în care obiectivele ac țiunii preconizate nu pot fi realizate
în mod satisf ăcător de statele membre nici la nivel central, nici la nivel regional și local, dar datorit ă
dimensiunilor și efectelor ac țiunii preconizate, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii.
Institu țiile Uniunii aplic ă principiul subsidiarit ății în conformitate cu Protocolul privind aplicarea
principiilor subsidiarit ății și propor ționalit ății. Parlamentele na ționale asigur ă respectarea principiului
subsidiarit ății, în conformitate cu procedura prev ăzut ă în respectivul protocol.
(4) În temeiul principiului propor ționalit ății, ac țiunea Uniunii, în con ținut și form ă, nu dep ășește
ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor tratatelor.
Institu țiile Uniunii aplic ă principiul propor ționalit ății în conformitate cu Protocolul privind aplicarea
principiilor subsidiarit ății și propor ționalit ății.RO C 326/18 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 26.10.2012
Articolul 6
(ex-articolul 6 TUE)
(1) Uniunea recunoa ște drepturile, libert ățile și principiile prev ăzute în Carta drepturilor funda
mentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, astfel cum a fost adaptat ă la 12 decembrie 2007,
la Strasbourg, care are aceea și valoare juridic ă cu cea a tratatelor.
Dispozi țiile cuprinse în Cart ă nu extind în niciun fel competen țele Uniunii astfel cum sunt definite în
tratate.
Drepturile, libert ățile și principiile prev ăzute în Cart ă se interpreteaz ă în conformitate cu dispozi țiile
generale din titlul VII al Cartei privind interpretarea și punerea sa în aplicare și cu luarea în
considerare în mod corespunz ător a explica țiilor men ționate în Cart ă, care prev ăd izvoarele
acestor dispozi ții.
(2) Uniunea ader ă la Conven ția european ă pentru ap ărarea drepturilor omului și a libert ăților
fundamentale. Competen țele Uniunii, astfel cum sunt definite în tratate, nu sunt modificate de
aceast ă aderare.
(3) Drepturile fundamentale, astfel cum sunt garantate prin Conven ția european ă pentru ap ărarea
drepturilor omului și a libert ăților fundamentale și astfel cum rezult ă din tradi țiile constitu ționale
comune statelor membre, constituie principii generale ale dreptului Uniunii.
Articolul 7
(ex-articolul 7 TUE)
(1) La propunerea motivat ă a unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a
Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European, Consiliul, hot ărând cu o majoritate de
patru cincimi din membrii s ăi, poate s ă constate existen ța unui risc clar de înc ălcare grav ă a valorilor
prev ăzute la articolul 2, de c ătre un stat membru. Înainte de a proceda la aceast ă constatare, Consiliul
audiaz ă statul membru în cauz ă și îi poate adresa recomand ări, hot ărând dup ă aceea și procedur ă.
Consiliul verific ă cu regularitate dac ă motivele care au condus la aceast ă constatare r ămân valabile.
(2) Consiliul European, hot ărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau
a Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European, poate s ă constate existen ța unei
înc ălcări grave și persistente a valorilor prev ăzute la articolul 2, de c ătre un stat membru, dup ă ce
a invitat acel stat membru s ă-și prezinte observa țiile.
(3) În cazul în care a fost f ăcut ă constatarea men ționat ă la alineatul (2), Consiliul, hot ărând cu
majoritate calificat ă, poate decide s ă suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauz ă
în urma aplic ării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui
stat membru. Procedând în acest fel, Consiliul ține seama de eventualele consecin țe ale unei astfel de
suspend ări asupra drepturilor și obliga țiilor persoanelor fizice și juridice.RO 26.10.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 326/19
Obliga țiile care îi revin statului membru în cauz ă în temeiul tratatelor r ămân obligatorii în orice
situa ție pentru statul membru respectiv.
(4) Consiliul, hot ărând cu majoritate calificat ă, poate decide ulterior s ă modifice sau s ă revoce
m ăsurile luate în temeiul alineatului (3), ca r ăspuns la modificarea situa ției care l-a determinat s ă
impun ă m ăsurile respective.
(5) Modalit ățile de vot care, în în țelesul prezentului articol, se aplic ă Parlamentului European,
Consiliului European și Consiliului sunt prev ăzute la articolul 354 din Tratatul privind func ționarea
Uniunii Europene.
Articolul 8
(1) Uniunea dezvolt ă rela ții privilegiate cu țările învecinate, în vederea stabilirii unui spa țiu de
prosperitate și de bun ă vecin ătate, întemeiat pe valorile Uniunii și caracterizat prin rela ții strânse și
pa șnice, bazate pe cooperare.
(2) În în țelesul alineatului (1), Uniunea poate încheia acorduri speciale cu țările în cauz ă. Aceste
acorduri pot include drepturi și obliga ții reciproce, precum și posibilitatea de a realiza ac țiuni în
comun. Punerea lor în aplicare face obiectul unei concert ări periodice.
TITLUL II
DISPOZI ȚII PRIVIND PRINCIPIILE DEMOCRATICE
Articolul 9
În toate activit ățile sale, Uniunea respect ă principiul egalit ății cet ățenilor s ăi, care beneficiaz ă de o
aten ție egal ă din partea institu țiilor, organelor, oficiilor și agen țiilor sale. Este cet ățean al Uniunii orice
persoan ă care are cet ățenia unui stat membru. Cet ățenia Uniunii nu înlocuie ște cet ățenia na țional ă, ci
se adaug ă acesteia.
Articolul 10
(1) Func ționarea Uniunii se întemeiaz ă pe principiul democra ției reprezentative.
(2) Cet ățenii sunt reprezenta ți direct, la nivelul Uniunii, în Parlamentul European.
Statele membre sunt reprezentate în Consiliul European de șefii lor de stat sau de guvern și în
Consiliu de guvernele lor, care la rândul lor r ăspund în mod democratic fie în fa ța parlamentelor
na ționale, fie în fa ța cet ățenilor lor.
(3) Orice cet ățean are dreptul de a participa la via ța democratic ă a Uniunii. Deciziile se iau în mod
cât mai deschis și la un nivel cât mai apropiat posibil de cet ățean.
(4) Partidele politice la nivel european contribuie la formarea con știin ței politice europene și la
exprimarea voin ței cet ățenilor Uniunii.RO C 326/20 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 26.10.2012
Articolul 11
(1) Institu țiile acord ă cet ățenilor și asocia țiilor reprezentative, prin mijloace corespunz ătoare, posi
bilitatea de a- și face cunoscute opiniile și de a face schimb de opinii în mod public, în toate
domeniile de ac țiune ale Uniunii.
(2) Institu țiile Uniunii men țin un dialog deschis, transparent și constant cu asocia țiile reprezen
tative și cu societatea civil ă.
(3) În vederea asigur ării coeren ței și a transparen ței ac țiunilor Uniunii, Comisia European ă
procedeaz ă la ample consult ări ale p ărților interesate.
(4) La ini țiativa a cel pu țin un milion de cet ățeni ai Uniunii, resortisan ți ai unui num ăr semni
ficativ de state membre, Comisia European ă poate fi invitat ă să prezinte, în limitele atribu țiilor sale, o
propunere corespunz ătoare în materii în care ace ști cet ățeni consider ă că este necesar un act juridic al
Uniunii, în vederea aplic ării tratatelor.
Procedurile și condi țiile necesare pentru prezentarea unei astfel de ini țiative sunt stabilite în confor
mitate cu articolul 24 primul paragraf din Tratatul privind func ționarea Uniunii Europene.
Articolul 12
Parlamentele na ționale contribuie în mod activ la buna func ționare a Uniunii:
(a) prin faptul c ă sunt informate de c ătre institu țiile Uniunii și prin primirea de notific ări privind
proiectele de acte legislative ale Uniunii în conformitate cu Protocolul privind rolul parlamentelor
na ționale în Uniunea European ă;
(b) prin respectarea principiului subsidiarit ății în conformitate cu procedurile prev ăzute în Protocolul
privind aplicarea principiilor subsidiarit ății și propor ționalit ății;
(c) prin participarea, în cadrul spa țiului de libertate, securitate și justi ție, la mecanismele de evaluare a
punerii în aplicare a politicilor Uniunii în acest spa țiu, în conformitate cu articolul 70 din Tratatul
privind func ționarea Uniunii Europene, și prin implicarea în controlul politic al Europol și în
evaluarea activit ăților Eurojust, în conformitate cu articolele 88 și 85 din respectivul tratat;
(d) prin participarea la procedurile de revizuire a tratatelor, în conformitate cu articolul 48 din
prezentul tratat;
(e) prin faptul c ă sunt informate cu privire la cererile de aderare la Uniune, în conformitate cu
articolul 49 din prezentul tratat;
(f) prin participarea la cooperarea interparlamentar ă dintre parlamentele na ționale și cu Parlamentul
European, în conformitate cu Protocolul privind rolul parlamentelor na ționale în Uniunea Euro
pean ă.RO 26.10.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 326/21
TITLUL III
DISPOZI ȚII PRIVIND INSTITU ȚIILE
Articolul 13
(1) Uniunea dispune de un cadru institu țional care vizeaz ă promovarea valorilor sale, urm ărirea
obiectivelor sale, sus ținerea intereselor sale, ale cet ățenilor s ăi și ale statelor membre, precum și
asigurarea coeren ței, a eficacit ății și a continuit ății politicilor și a ac țiunilor sale.
Institu țiile Uniunii sunt:
— Parlamentul European;
— Consiliul European;
— Consiliul;
— Comisia European ă (denumit ă în continuare „Comisia”);
— Curtea de Justi ție a Uniunii Europene;
— Banca Central ă European ă;
— Curtea de Conturi.
(2) Fiecare institu ție ac ționeaz ă în limitele atribu țiilor care îi sunt conferite prin tratate, în confor
mitate cu procedurile, condi țiile și scopurile prev ăzute de acestea. Institu țiile coopereaz ă unele cu
altele în mod loial.
(3) Dispozi țiile referitoare la Banca Central ă European ă și la Curtea de Conturi, precum și
dispozi țiile detaliate referitoare la celelalte institu ții figureaz ă în Tratatul privind func ționarea
Uniunii Europene.
(4) Parlamentul European, Consiliul și Comisia sunt asistate de un Comitet Economic și Social și
de un Comitet al Regiunilor, care exercit ă func ții consultative.
Articolul 14
(1) Parlamentul European exercit ă, împreun ă cu Consiliul, func țiile legislativ ă și bugetar ă. Acesta
exercit ă func ții de control politic și consultative, în conformitate cu condi țiile prev ăzute în tratate.
Parlamentul European alege pre ședintele Comisiei.
(2) Parlamentul European este compus din reprezentan ții cet ățenilor Uniunii. Num ărul acestora nu
poate dep ăși șapte sute cincizeci, plus pre ședintele. Reprezentarea cet ățenilor este asigurat ă în mod
propor țional descresc ător, cu un prag minim de șase membri pentru fiecare stat membru. Niciunui
stat membru nu i se atribuie mai mult de nou ăzeci și șase de locuri.RO C 326/22 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 26.10.2012
Consiliul European adopt ă în unanimitate, la ini țiativa Parlamentului European și cu aprobarea
acestuia, o decizie de stabilire a componen ței Parlamentului European, cu respectarea principiilor
men ționate la primul paragraf.
(3) Membrii Parlamentului European sunt ale și prin vot universal direct, liber și secret, pentru un
mandat de cinci ani.
(4) Parlamentul European î și alege pre ședintele și biroul dintre membrii s ăi.
Articolul 15
(1) Consiliul European ofer ă Uniunii impulsurile necesare dezvolt ării acesteia și îi define ște orien
tările și priorit ățile politice generale. Acesta nu exercit ă func ții legislative.
(2) Consiliul European este compus din șefii de stat sau de guvern ai statelor membre, precum și
din pre ședintele s ău și pre ședintele Comisiei. Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și
politica de securitate particip ă la lucr ările Consiliului European.
(3) Consiliul European se întrune ște de dou ă ori pe semestru la convocarea pre ședintelui s ău.
Atunci când ordinea de zi o impune, membrii Consiliului European pot decide s ă fie asista ți fiecare
de un ministru și, în ceea ce îl prive ște pe pre ședintele Comisiei, de un membru al Comisiei. Atunci
când situa ția o impune, pre ședintele convoac ă o reuniune extraordinar ă a Consiliului European.
(4) Consiliul European se pronun ță prin consens, cu excep ția cazului în care tratatele dispun altfel.
(5) Consiliul European î și alege pre ședintele cu majoritate calificat ă, pentru o durat ă de doi ani și
jum ătate, cu posibilitatea reînnoirii mandatului o singur ă dat ă. În caz de împiedicare sau de culp ă
grav ă, Consiliul European poate pune cap ăt mandatul pre ședintelui în conformitate cu aceea și
procedur ă.
(6) Pre ședintele Consiliului European:
(a) prezideaz ă și impulsioneaz ă lucr ările Consiliului European;
(b) asigur ă preg ătirea și continuitatea lucr ărilor Consiliului European, în cooperare cu pre ședintele
Comisiei și pe baza lucr ărilor Consiliului Afaceri Generale;
(c) ac ționeaz ă pentru facilitarea coeziunii și a consensului în cadrul Consiliului European;
(d) prezint ă Parlamentului European un raport dup ă fiecare reuniune a Consiliului European.
Pre ședintele Consiliului European asigur ă, la nivelul s ău și în aceast ă calitate, reprezentarea extern ă a
Uniunii în probleme referitoare la politica extern ă și de securitate comun ă, f ără a aduce atingere
atribu țiilor Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.RO 26.10.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 326/23
Pre ședintele Consiliului European nu poate exercita un mandat na țional.
Articolul 16
(1) Consiliul exercit ă, împreun ă cu Parlamentul European, func țiile legislativ ă și bugetar ă. Acesta
exercit ă func ții de definire a politicilor și de coordonare, în conformitate cu condi țiile prev ăzute în
tratate.
(2) Consiliul este compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiec ărui stat membru,
împuternicit s ă angajeze guvernul statului membru pe care îl reprezint ă și s ă exercite dreptul de vot.
(3) Consiliul hot ărăște cu majoritate calificat ă, cu excep ția cazului în care tratatele dispun altfel.
(4) Începând cu 1 noiembrie 2014, majoritatea calificat ă se define ște ca fiind egal ă cu cel pu țin
55 % din membrii Consiliului, cuprinzând cel pu țin cincisprezece dintre ace știa și reprezentând state
membre care întrunesc cel pu țin 65 % din popula ția Uniunii.
Minoritatea de blocare trebuie s ă cuprind ă cel pu țin patru membri ai Consiliului, în caz contrar se
consider ă a fi întrunit ă majoritatea calificat ă.
Celelalte condi ții privind votul cu majoritate calificat ă sunt stabilite la articolul 238 alineatul (2) din
Tratatul privind func ționarea Uniunii Europene.
(5) Dispozi țiile tranzitorii privind defini ția majorit ății calificate care se aplic ă pân ă la 31 octombrie
2014, precum și cele care se vor aplica în perioada 1 noiembrie 2014-31 martie 2017 sunt
prev ăzute în Protocolul privind dispozi țiile tranzitorii.
(6) Consiliul se întrune ște în cadrul diferitelor forma țiuni, lista acestora fiind adoptat ă în confor
mitate cu articolul 236 din Tratatul privind func ționarea Uniunii Europene.
Consiliul Afaceri Generale asigur ă coeren ța lucr ărilor diferitelor forma țiuni ale Consiliului. Acesta
preg ătește reuniunile Consiliului European și urm ărește aducerea la îndeplinire a m ăsurilor adoptate,
în colaborare cu pre ședintele Consiliului European și cu Comisia.
Consiliul Afaceri Externe elaboreaz ă ac țiunea extern ă a Uniunii, în conformitate cu liniile strategice
stabilite de Consiliul European, și asigur ă coeren ța ac țiunii Uniunii.
(7) Un comitet al reprezentan ților permanen ți ai guvernelor statelor membre r ăspunde de
preg ătirea lucr ărilor Consiliului.
(8) Consiliul se întrune ște în ședin ță public ă atunci când delibereaz ă și voteaz ă un proiect de act
legislativ. În acest scop, fiecare sesiune a Consiliului este divizat ă în dou ă p ărți, consacrate delibe
rărilor privind actele legislative ale Uniunii, respectiv activit ăților f ără caracter legislativ.
(9) Pre ședin ția forma țiunilor Consiliului, cu excep ția celei Afaceri Externe, este asigurat ă de repre
zentan ții statelor membre în cadrul Consiliului dup ă un sistem de rota ție egal, în condi țiile stabilite în
conformitate cu articolul 236 din Tratatul privind func ționarea Uniunii Europene.RO C 326/24 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 26.10.2012
Articolul 17
(1) Comisia promoveaz ă interesul general al Uniunii și ia ini țiativele corespunz ătoare în acest
scop. Aceasta asigur ă aplicarea tratatelor, precum și a m ăsurilor adoptate de institu ții în temeiul
acestora. Comisia supravegheaz ă aplicarea dreptului Uniunii sub controlul Cur ții de Justi ție a Uniunii
Europene. Aceasta execut ă bugetul și gestioneaz ă programele. Comisia exercit ă func ții de coordonare,
de executare și de administrare, în conformitate cu condi țiile prev ăzute în tratate. Cu excep ția politicii
externe și de securitate comune și a altor cazuri prev ăzute în tratate, aceasta asigur ă reprezentarea
extern ă a Uniunii. Comisia adopt ă ini țiativele de programare anual ă și multianual ă a Uniunii, în
vederea încheierii unor acorduri interinstitu ționale.
(2) Actele legislative ale Uniunii pot fi adoptate numai la propunerea Comisiei, cu excep ția cazului
în care tratatele prev ăd altfel. Celelalte acte se adopt ă la propunerea Comisiei, în cazul în care tratatele
prev ăd acest lucru.
(3) Mandatul Comisiei este de cinci ani.
Membrii Comisiei sunt ale și pe baza competen ței lor generale și a angajamentului lor fa ță de ideea
european ă, dintre personalit ățile care prezint ă toate garan țiile de independen ță.
Comisia î și exercit ă responsabilit ățile în deplin ă independen ță. F ără a aduce atingere articolului 18
alineatul (2), membrii Comisiei nu solicit ă și nu accept ă instruc țiuni din partea niciunui guvern,
institu ție, organ, oficiu sau agen ție. Ace știa se ab țin de la orice act incompatibil cu func țiile lor sau cu
îndeplinirea sarcinilor lor.
(4) Comisia numit ă între data intr ării în vigoare a Tratatului de la Lisabona și 31 octombrie 2014
este compus ă din câte un resortisant al fiec ărui stat membru, inclusiv pre ședintele și Înaltul Repre
zentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, care este unul dintre vicepre ședin ții
acesteia.
(5) Începând cu 1 noiembrie 2014, Comisia este compus ă dintr-un num ăr de membri, incluzând
pre ședintele și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, cores
punz ător cu dou ă treimi din num ărul statelor membre, atât timp cât Consiliul European nu decide
modificarea acestui num ăr, hot ărând în unanimitate.
Membrii Comisiei sunt ale și dintre resortisan ții statelor membre în conformitate cu un sistem de
rota ție strict egal între statele membre care s ă reflecte diversitatea demografic ă și geografic ă a tuturor
statelor membre. Acest sistem se stabile ște de c ătre Consiliul European, care hot ărăște în unanimitate
în conformitate cu articolul 244 din Tratatul privind func ționarea Uniunii Europene.
(6) Pre ședintele Comisiei:
(a) define ște orient ările în cadrul c ărora Comisia î și exercit ă misiunea;
(b) decide organizarea intern ă a Comisiei pentru a asigura coeren ța, eficacitatea și colegialitatea
ac țiunilor acesteia;RO 26.10.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 326/25
(c) nume ște vicepre ședin ții, al ții decât Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și
politica de securitate, dintre membrii Comisiei.
Un membru al Comisiei î și prezint ă demisia în cazul în care pre ședintele îi solicit ă acest lucru. Înaltul
Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate î și prezint ă demisia, în
conformitate cu procedura prev ăzut ă la articolul 18 alineatul (1), în cazul în care pre ședintele îi
solicit ă acest lucru.
(7) Ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European și dup ă ce a procedat la consult ările
necesare, Consiliul European, hot ărând cu majoritate calificat ă, propune Parlamentului European un
candidat la func ția de pre ședinte al Comisiei. Acest candidat este ales de Parlamentul European cu
majoritatea membrilor care îl compun. În cazul în care acest candidat nu întrune ște majoritatea,
Consiliul European, hot ărând cu majoritate calificat ă, propune, în termen de o lun ă, un nou candidat,
care este ales de Parlamentul European în conformitate cu aceea și procedur ă.
Consiliul, de comun acord cu pre ședintele ales, adopt ă lista celorlalte personalit ăți pe care le propune
pentru a fi numite membri ai Comisiei. Alegerea acestora se efectueaz ă, pe baza sugestiilor f ăcute de
statele membre, în conformitate cu criteriile prev ăzute la alineatul (3) al doilea paragraf și la alineatul
(5) al doilea paragraf.
Pre ședintele, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și ceilal ți
membri ai Comisiei sunt supu și, în calitate de organ colegial, unui vot de aprobare al Parlamentului
European. Pe baza acestei aprob ări, Comisia este numit ă de Consiliul European, hot ărând cu majo
ritate calificat ă.
(8) Comisia, în calitate de organ colegial, r ăspunde în fa ța Parlamentului European. Parlamentul
European poate adopta o mo țiune de cenzur ă împotriva Comisiei, în conformitate cu articolul 234
din Tratatul privind func ționarea Uniunii Europene. În cazul în care se adopt ă o astfel de mo țiune,
membrii Comisiei trebuie s ă demisioneze în mod colectiv din func țiile lor, iar Înaltul Reprezentant al
Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate trebuie s ă demisioneze din func țiile pe care le
exercit ă în cadrul Comisiei.
Articolul 18
(1) Consiliul European, hot ărând cu majoritate calificat ă, cu acordul pre ședintelui Comisiei,
nume ște Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate. Consiliul
European poate pune cap ăt mandatului acestuia în conformitate cu aceea și procedur ă.
(2) Înaltul Reprezentant conduce politica extern ă și de securitate comun ă a Uniunii. Acesta
contribuie prin propuneri la elaborarea acestei politici și o aduce la îndeplinire în calitate de împu
ternicit al Consiliului. Acesta ac ționeaz ă în mod similar și în ceea ce prive ște politica de securitate și
ap ărare comun ă.
(3) Înaltul Reprezentant prezideaz ă Consiliul Afaceri Externe.RO C 326/26 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 26.10.2012
(4) Înaltul Reprezentant este unul dintre vicepre ședin ții Comisiei. Acesta asigur ă coeren ța ac țiunii
externe a Uniunii. Acesta este îns ărcinat, în cadrul Comisiei, cu responsabilit ățile care îi revin acesteia
din urm ă în domeniul rela țiilor externe și cu coordonarea celorlalte aspecte ale ac țiunii externe a
Uniunii. În exercitarea acestor responsabilit ăți în cadrul Comisiei, și numai cu privire la aceste
responsabilit ăți, Înaltul Reprezentant se supune procedurilor care reglementeaz ă func ționarea
Comisiei, în m ăsura în care acest lucru este compatibil cu alineatele (2) și (3).
Articolul 19
(1) Curtea de Justi ție a Uniunii Europene cuprinde Curtea de Justi ție, Tribunalul și tribunale
specializate. Aceasta asigur ă respectarea dreptului în interpretarea și aplicarea tratatelor.
Statele membre stabilesc c ăile de atac necesare pentru a asigura o protec ție jurisdic țional ă efectiv ă în
domeniile reglementate de dreptul Uniunii.
(2) Curtea de Justi ție este compus ă din câte un judec ător pentru fiecare stat membru. Aceasta este
asistat ă de avoca ți generali.
Tribunalul cuprinde cel pu țin un judec ător din fiecare stat membru.
Judec ătorii și avoca ții generali ai Cur ții de Justi ție, precum și judec ătorii Tribunalului sunt ale și dintre
personalit ățile care prezint ă toate garan țiile de independen ță și care întrunesc condi țiile prev ăzute la
articolele 253 și 254 din Tratatul privind func ționarea Uniunii Europene. Ace știa sunt numi ți de
comun acord de c ătre guvernele statelor membre pentru șase ani. Judec ătorii și avoca ții generali care
își încheie mandatul pot fi numi ți din nou.
(3) Curtea de Justi ție a Uniunii Europene hot ărăște în conformitate cu tratatele:
(a) cu privire la ac țiunile introduse de un stat membru, de o institu ție ori de persoane fizice sau
juridice;
(b) cu titlu preliminar, la solicitarea instan țelor judec ătore ști na ționale, cu privire la interpretarea
dreptului Uniunii sau la validitatea actelor adoptate de institu ții;
(c) în celelalte cazuri prev ăzute în tratate.
TITLUL IV
DISPOZI ȚII PRIVIND FORMELE DE COOPERARE CONSOLIDAT Ă
Articolul 20
(ex-articolele 27 A-27 E, 40-40 B și 43-45 TUE și ex-articolele 11 și 11 A TCE)
(1) Statele membre care doresc s ă stabileasc ă între ele o form ă de cooperare consolidat ă în cadrul
competen țelor neexclusive ale Uniunii pot recurge la institu țiile acesteia și î și pot exercita aceste
competen țe prin aplicarea dispozi țiilor corespunz ătoare ale tratatelor, în limitele și în conformitate cu
procedurile prev ăzute la prezentul articol, precum și la articolele 326-334 din Tratatul privind
func ționarea Uniunii Europene.RO 26.10.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 326/27
Formele de cooperare consolidat ă urm ăresc s ă favorizeze realizarea obiectivelor Uniunii, s ă apere
interesele acesteia și s ă consolideze procesul s ău de integrare. Acestea sunt deschise în orice moment
tuturor statelor membre, în conformitate cu articolul 328 din Tratatul privind func ționarea Uniunii
Europene.
(2) Decizia care autorizeaz ă o form ă de cooperare consolidat ă se adopt ă de Consiliu în ultim ă
instan ță, atunci când acesta stabile ște c ă obiectivele urm ărite prin aceast ă cooperare nu pot fi atinse
într-un termen rezonabil de Uniune, în ansamblul s ău, și în condi țiile în care cel pu țin nou ă state
membre particip ă la aceasta. Consiliul hot ărăște în conformitate cu procedura prev ăzut ă la
articolul 329 din Tratatul privind func ționarea Uniunii Europene.
(3) To ți membrii Consiliului pot participa la dezbateri, dar la vot particip ă numai membrii
Consiliului care reprezint ă statele membre participante la o form ă de cooperare consolidat ă. Moda
lit ățile de vot sunt prev ăzute la articolul 330 din Tratatul privind func ționarea Uniunii Europene.
(4) Actele adoptate în cadrul unei forme de cooperare consolidat ă sunt obligatorii numai pentru
statele membre participante. Acestea nu sunt considerate ca fiind acquis care trebuie acceptat de
statele candidate la aderarea la Uniune.
TITLUL V
DISPOZI ȚII GENERALE PRIVIND AC ȚIUNEA EXTERN Ă A UNIUNII ȘI DISPOZI ȚII SPECIALE PRIVIND
POLITICA EXTERN Ă ȘI DE SECURITATE COMUN Ă
CAPITOLUL 1
DISPOZI ȚII GENERALE PRIVIND AC ȚIUNEA EXTERN Ă A UNIUNII
Articolul 21
(1) Ac țiunea Uniunii pe scena interna țional ă are la baz ă principiile care au inspirat crearea,
dezvoltarea și extinderea sa și pe care inten ționeaz ă să le promoveze în lumea întreag ă: democra ția,
statul de drept, universalitatea și indivizibilitatea drepturilor omului și a libert ăților fundamentale,
respectarea demnit ății umane, principiile egalit ății și solidarit ății, precum și respectarea principiilor
Cartei Organiza ției Na țiunilor Unite și a dreptului interna țional.
Uniunea depune toate eforturile pentru a dezvolta rela ții și a construi parteneriate cu țările ter țe și cu
organiza țiile interna ționale, regionale sau globale care împ ărtășesc principiile prev ăzute la primul
paragraf. Aceasta promoveaz ă solu ții multilaterale pentru problemele comune, în special în cadrul
Organiza ției Na țiunilor Unite.
(2) Uniunea define ște și desf ășoar ă politici comune și ac țiuni și ac ționeaz ă pentru asigurarea unui
nivel înalt de cooperare în toate domeniile rela țiilor interna ționale, în scopul:
(a) ap ărării valorilor, a intereselor fundamentale, a securit ății, a independen ței și integrit ății sale;RO C 326/28 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 26.10.2012
(b) consolid ării și sprijinirii democra ției, a statului de drept, a drepturilor omului și a principiilor
dreptului interna țional;
(c) men ținerii p ăcii, prevenirii conflictelor și consolid ării securit ății interna ționale, în conformitate cu
scopurile și principiile Cartei Organiza ției Na țiunilor Unite, precum și cu principiile Actului final
de la Helsinki și cu obiectivele Cartei de la Paris, inclusiv cele privind frontierele externe;
(d) promov ării dezvolt ării durabile pe plan economic, social și de mediu a țărilor în curs de
dezvoltare, cu scopul primordial de a eradica s ărăcia;
(e) încuraj ării integr ării tuturor țărilor în economia mondial ă, inclusiv prin eliminarea treptat ă a
barierelor în calea comer țului interna țional;
(f) particip ării la elaborarea unor m ăsuri interna ționale pentru conservarea și îmbun ătățirea calit ății
mediului și gestionarea durabil ă a resurselor naturale mondiale, în vederea asigur ării unei
dezvolt ări durabile;
(g) acord ării de asisten ță popula țiilor, țărilor și regiunilor care se confrunt ă cu dezastre naturale sau
provocate de om; și
(h) promov ării unui sistem interna țional bazat pe o cooperare multilateral ă mai puternic ă și pe o
bun ă guvernare global ă.
(3) Uniunea respect ă principiile și urm ărește obiectivele prev ăzute la alineatele (1) și (2) în
elaborarea și aplicarea ac țiunii sale externe în diferitele domenii reglementate în prezentul titlu și
în partea a cincea din Tratatul privind func ționarea Uniunii Europene, precum și a aspectelor externe
ale celorlalte politici ale sale.
Uniunea asigur ă coeren ța între diferitele domenii ale ac țiunii sale externe precum și între acestea și
celelalte politici ale sale. Consiliul și Comisia, asistate de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri
externe și politica de securitate, asigur ă aceast ă coeren ță și coopereaz ă în acest scop.
Articolul 22
(1) Pe baza principiilor și a obiectivelor enumerate la articolul 21, Consiliul European identific ă
interesele și obiectivele strategice ale Uniunii.
Deciziile Consiliului European privind interesele și obiectivele strategice ale Uniunii privesc politica
extern ă și de securitate comun ă, precum și celelalte domenii ale ac țiunii externe a Uniunii. Deciziile
pot s ă priveasc ă rela țiile Uniunii cu o țar ă sau o regiune sau pot aborda o anumit ă tematic ă. Acestea
precizeaz ă durata lor și mijloacele care urmeaz ă a fi puse la dispozi ție de Uniune și statele membre.
Consiliul European hot ărăște în unanimitate, la recomandarea Consiliului, adoptat ă de acesta în
conformitate cu normele prev ăzute pentru fiecare domeniu în parte. Deciziile Consiliului European
sunt puse în aplicare în conformitate cu procedurile prev ăzute în tratate.RO 26.10.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 326/29
(2) Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, în domeniul
politicii externe și de securitate comune, și Comisia, pentru celelalte domenii ale ac țiunii externe, pot
prezenta Consiliului propuneri comune.
CAPITOLUL 2
DISPOZI ȚII SPECIALE PRIVIND POLITICA EXTERN Ă ȘI DE SECURITATE COMUN Ă
SEC ȚIUNEA 1
DISPOZI ȚII COMUNE
Articolul 23
Ac țiunea Uniunii pe scena interna țional ă, în temeiul prezentului capitol, are la baz ă principiile,
urm ăre ște realizarea obiectivelor și se desf ășoar ă în conformitate cu dispozi țiile generale prev ăzute
în capitolul 1.
Articolul 24
(ex-articolul 11 TUE)
(1) Competen ța Uniunii în materie de politic ă extern ă și de securitate comun ă include toate
domeniile politicii externe, precum și toate chestiunile referitoare la securitatea Uniunii, inclusiv la
definirea treptat ă a unei politici de ap ărare comune care poate conduce la o ap ărare comun ă.
Politica extern ă și de securitate comun ă face obiectul aplic ării unor norme și proceduri speciale.
Aceasta este definit ă și pus ă în aplicare de Consiliul European și de Consiliu, hot ărând în unanimitate,
cu excep ția cazului în care tratatele dispun altfel. Adoptarea de acte legislative este exclus ă. Politica
extern ă și de securitate comun ă este pus ă în aplicare de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri
externe și politica de securitate și de statele membre, în conformitate cu tratatele. Rolurile specifice
ale Parlamentului European și Comisiei în acest domeniu sunt definite prin tratate. Curtea de Justi ție a
Uniunii Europene nu este competent ă cu privire la aceste dispozi ții, cu excep ția competen ței de a
controla respectarea articolului 40 din prezentul tratat și de a controla legalitatea anumitor decizii
men ționate la articolul 275 al doilea paragraf din Tratatul privind func ționarea Uniunii Europene.
(2) În cadrul principiilor și al obiectivelor ac țiunii sale externe, Uniunea desf ășoar ă, define ște și
pune în aplicare o politic ă extern ă și de securitate comun ă întemeiat ă pe dezvoltarea solidarit ății
politice reciproce a statelor membre, pe identificarea chestiunilor de interes general și pe realizarea
unui grad din ce în ce mai mare de convergen ță a ac țiunilor statelor membre.
(3) Statele membre sprijin ă activ și f ără rezerve politica extern ă și de securitate a Uniunii, în
spiritul loialit ății și solidarit ății reciproce și respect ă ac țiunea Uniunii în acest domeniu.RO C 326/30 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 26.10.2012
Statele membre conlucreaz ă pentru consolidarea și dezvoltarea solidarit ății politice reciproce. Acestea
se ab țin de la orice ac țiune contrar ă intereselor Uniunii sau care poate d ăuna eficien ței sale ca for ță
de coeziune în rela țiile interna ționale.
Consiliul și Înaltul Reprezentant asigur ă respectarea acestor principii.
Articolul 25
(ex-articolul 12 TUE)
Uniunea desf ășoar ă politica extern ă și de securitate comun ă:
(a) prin definirea orient ărilor generale;
(b) prin adoptarea deciziilor care definesc:
(i) ac țiunile care trebuie întreprinse de Uniune;
(ii) pozi țiile care trebuie luate de Uniune;
(iii) modalit ățile de punere în aplicare a deciziilor prev ăzute la punctele (i) și (ii);
și
(c) prin consolidarea cooper ării sistematice dintre statele membre privind orientarea politicii acestora.
Articolul 26
(ex-articolul 13 TUE)
(1) Consiliul European identific ă interesele strategice ale Uniunii, stabile ște obiectivele și define ște
orient ările generale ale politicii externe și de securitate comune, inclusiv în ceea ce prive ște chestiunile
având implica ții în materie de ap ărare. Acesta adopt ă deciziile necesare.
În cazul în care evolu ția interna țional ă o impune, pre ședintele Consiliului European convoac ă o
reuniune extraordinar ă a Consiliului European pentru a defini liniile strategice ale politicii Uniunii
în raport cu aceast ă evolu ție.
(2) Consiliul elaboreaz ă politica extern ă și de securitate comun ă și adopt ă deciziile necesare pentru
definirea și punerea în aplicare a acesteia, pe baza orient ărilor generale și a liniilor strategice definite
de Consiliul European.
Consiliul și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate asigur ă
unitatea, coeren ța și eficien ța ac țiunii Uniunii.
(3) Politica extern ă și de securitate comun ă este pus ă în aplicare de Înaltul Reprezentant și de
statele membre, utilizând mijloacele na ționale și ale Uniunii.RO 26.10.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 326/31
Articolul 27
(1) Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, care prezideaz ă
Consiliul Afaceri Externe, contribuie prin propunerile sale la elaborarea politicii externe și de secu
ritate comune și asigur ă punerea în aplicare a deciziilor adoptate de Consiliul European și Consiliu.
(2) Înaltul Reprezentant reprezint ă Uniunea în chestiunile referitoare la politica extern ă și de
securitate comun ă. Acesta desf ășoar ă, în numele Uniunii, dialogul politic cu ter ții și exprim ă
pozi ția Uniunii în cadrul organiza țiilor interna ționale și al conferin țelor interna ționale.
(3) În exercitarea mandatului s ău, Înaltul Reprezentant al Uniunii este sus ținut de un serviciu
european pentru ac țiunea extern ă. Acest serviciu lucreaz ă în colaborare cu serviciile diplomatice
ale statelor membre și este format din func ționarii serviciilor competente ale Secretariatului
General al Consiliului și ale Comisiei, precum și din personalul deta șat al serviciilor diplomatice
na ționale. Organizarea și func ționarea serviciului european pentru ac țiunea extern ă se stabilesc prin
decizie a Consiliului. Consiliul European hot ărăște la propunerea Înaltului Reprezentant, dup ă
consultarea Parlamentului European și cu aprobarea Comisiei.
Articolul 28
(ex-articolul 14 TUE)
(1) În cazul în care o situa ție interna țional ă impune o ac țiune cu caracter operativ din partea
Uniunii, Consiliul adopt ă deciziile necesare. Acestea stabilesc obiectivele, importan ța, mijloacele care
trebuie puse la dispozi ția Uniunii, condi țiile privind punerea lor în aplicare și, dac ă este cazul, durata
lor.
În cazul în care intervine o schimbare a împrejur ărilor care are o inciden ță clar ă asupra unei situa ții
care constituie obiectul unei asemenea decizii, Consiliul revizuie ște principiile și obiectivele deciziei
respective și adopt ă deciziile necesare.
(2) Deciziile men ționate la alineatul (1) angajeaz ă statele membre în lu ările lor de pozi ții și în
desf ășurarea ac țiunilor lor.
(3) Orice luare de pozi ție sau ac țiune na țional ă avut ă în vedere în temeiul unei decizii men ționate
la alineatul (1) face obiectul unei inform ări din partea statului membru în cauz ă, într-un termen care
să permit ă, în cazul în care este necesar, realizarea unui acord prealabil în cadrul Consiliului.
Obliga ția inform ării prealabile nu se aplic ă în cazul m ăsurilor care constituie o simpl ă transpunere
în plan intern a deciziilor Consiliului.
(4) În cazul în care este imperios necesar în raport cu evolu ția situa ției și în absen ța unei revizuiri
a deciziei Consiliului men ționate la alineatul (1), statele membre pot lua în regim de urgen ță m ăsurile
care se impun, ținând seama de obiectivele generale ale deciziei respective. Statul membru care ia
asemenea m ăsuri informeaz ă de îndat ă Consiliul în leg ătur ă cu aceasta.
(5) În cazul unor dificult ăți majore privind punerea în aplicare a unei decizii men ționate în
prezentul articol, orice stat membru sesizeaz ă Consiliul, care delibereaz ă și caut ă solu țiile adecvate.
Acestea nu pot s ă contravin ă obiectivelor deciziei men ționate la alineatul (1) și nu pot d ăuna
eficien ței acesteia.RO C 326/32 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 26.10.2012
Articolul 29
(ex-articolul 15 TUE)
Consiliul adopt ă decizii care definesc pozi ția Uniunii într-o anumit ă chestiune de natur ă geografic ă
sau tematic ă. Statele membre asigur ă conformitatea politicilor lor na ționale cu pozi țiile Uniunii.
Articolul 30
(ex-articolul 22 TUE)
(1) Orice stat membru sau Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de
securitate, sau Înaltul Reprezentant cu sus ținerea Comisiei, poate sesiza Consiliul cu privire la orice
chestiune de politic ă extern ă și de securitate comun ă și poate prezenta Consiliului ini țiative sau,
respectiv, propuneri.
(2) În cazurile în care se impune o decizie rapid ă, Înaltul Reprezentant convoac ă, fie din oficiu, fie
la solicitarea unui stat membru, în termen de patruzeci și opt de ore sau, în caz de necesitate
absolut ă, într-un termen mai scurt, o reuniune extraordinar ă a Consiliului.
Articolul 31
(ex-articolul 23 TUE)
(1) Deciziile care intr ă sub inciden ța prezentului capitol se adopt ă de c ătre Consiliul European și
de c ătre Consiliu hot ărând în unanimitate, cu excep ția cazului în care prezentul capitol dispune altfel.
Adoptarea de acte legislative este exclus ă.
Fiecare membru al Consiliului care se ab ține de la vot î și poate justifica ab ținerea printr-o declara ție
oficial ă, în conformitate cu prezentul alineat. În acest caz, acesta nu are obliga ția s ă aplice decizia, dar
accept ă faptul c ă decizia angajeaz ă Uniunea. În spiritul solidarit ății reciproce, statul membru în cauz ă
se ab ține de la orice ac țiune care ar putea intra în conflict sau ar împiedica ac țiunea Uniunii
întemeiat ă pe decizia respectiv ă, iar celelalte state respect ă pozi ția sa. În cazul în care membrii
Consiliului care î și înso țesc ab ținerea de o asemenea declara ție reprezint ă cel pu țin o treime din
statele membre, întrunind cel pu țin o treime din popula ția Uniunii, decizia nu se adopt ă.
(2) Prin derogare de la prevederile alineatului (1), Consiliul hot ărăște cu majoritate calificat ă:
— în cazul în care adopt ă o decizie care define ște o ac țiune sau o pozi ție a Uniunii, în temeiul unei
decizii a Consiliului European privind interesele și obiectivele strategice ale Uniunii, prev ăzute la
articolul 22 alineatul (1);
— în cazul în care adopt ă o decizie privind o ac țiune sau o pozi ție a Uniunii, la propunerea Înaltului
Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate prezentat ă în urma unei
cereri exprese pe care Consiliul European i-a adresat-o din proprie ini țiativ ă, sau la ini țiativa
Înaltului Reprezentant;RO 26.10.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 326/33
— în cazul în care adopt ă orice decizie care pune în aplicare o decizie care define ște o ac țiune sau o
pozi ție a Uniunii.
— în cazul în care nume ște un reprezentant special în conformitate cu articolul 33.
În cazul în care un membru al Consiliului declar ă că, din ra țiuni vitale de politic ă na țional ă pe care le
prezint ă, are inten ția s ă se opun ă adopt ării unei decizii cu majoritate calificat ă, nu se trece la vot.
Înaltul Reprezentant caut ă, în strâns ă consultare cu statul membru implicat, o solu ție acceptabil ă
pentru acesta. În absen ța unui rezultat, Consiliul, hot ărând cu majoritate calificat ă, poate solicita
Consiliului European s ă se pronun țe cu privire la chestiunea în cauz ă, în vederea adopt ării în
unanimitate a unei decizii.
(3) Consiliul European poate adopta, în unanimitate, o decizie care s ă prevad ă c ă, în alte cazuri
decât cele men ționate la alineatul (2), Consiliul hot ărăște cu majoritate calificat ă.
(4) Alineatele (2) și (3) nu se aplic ă deciziilor cu implica ții militare sau în domeniul ap ărării.
(5) În ceea ce prive ște problemele de procedur ă, Consiliul hot ărăște cu majoritatea membrilor s ăi.
Articolul 32
(ex-articolul 16 TUE)
Statele membre se pun de acord în cadrul Consiliului European și Consiliului în orice chestiune de
interes general în domeniul de politic ă extern ă și de securitate în vederea definirii unei abord ări
comune. Înainte de a întreprinde orice ac țiune pe scena interna țional ă sau de a- și asuma orice
angajament care ar putea leza interesele Uniunii, fiecare stat membru consult ă celelalte state în
cadrul Consiliului European sau al Consiliului. Statele membre asigur ă, prin convergen ța ac țiunilor
lor, c ă Uniunea î și poate promova interesele și valorile pe scena interna țional ă. Statele membre sunt
solidare între ele.
În cazul în care Consiliul European sau Consiliul a definit o abordare comun ă a Uniunii în în țelesul
primului paragraf, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și
mini ștrii afacerilor externe ai statelor membre î și coordoneaz ă activit ățile în cadrul Consiliului.
Misiunile diplomatice ale statelor membre și delega țiile Uniunii în țările ter țe și în cadrul organi
za țiilor interna ționale coopereaz ă între ele și contribuie la formularea și la punerea în aplicare a
abord ării comune.
Articolul 33
(ex-articolul 18 TUE)
La propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,
Consiliul poate numi un reprezentant special c ăruia i se confer ă un mandat referitor la chestiuni
politice speciale. Reprezentantul special î și exercit ă mandatul sub autoritatea Înaltului Reprezentant.RO C 326/34 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 26.10.2012
Articolul 34
(ex-articolul 19 TUE)
(1) Statele membre î și coordoneaz ă ac țiunea în cadrul organiza țiilor interna ționale și cu ocazia
conferin țelor interna ționale. În cadrul acestor institu ții, statele membre ap ără pozi țiile Uniunii. Înaltul
Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate asigur ă organizarea acestei
coordon ări.
În cadrul organiza țiilor interna ționale și cu ocazia conferin țelor interna ționale la care nu particip ă
toate statele membre, statele participante ap ără pozi țiile Uniunii.
(2) În conformitate cu articolul 24 alineatul (3), statele membre reprezentate în cadrul organi
za țiilor interna ționale sau al conferin țelor interna ționale la care nu particip ă toate statele membre
informeaz ă pe cele care nu particip ă, precum și pe Înaltul Reprezentant, în leg ătur ă cu orice
problem ă de interes comun.
Statele membre care sunt și membre ale Consiliului de Securitate al Organiza ției Na țiunilor Unite se
vor pune de acord și le informeaz ă pe deplin pe celelalte state membre, precum și pe Înaltul
Reprezentant. Statele membre care sunt membre ale Consiliului de Securitate ap ără, în exercitarea
func țiilor lor, pozi țiile și interesele Uniunii, f ără a aduce atingere responsabilit ăților care le revin în
virtutea dispozi țiilor Cartei Organiza ției Na țiunilor Unite.
În cazul în care Uniunea a definit o pozi ție privind o tem ă aflat ă pe ordinea de zi a Consiliului de
Securitate al Organiza ției Na țiunilor Unite, statele membre care fac parte din acesta solicit ă ca Înaltul
Reprezentant s ă fie invitat pentru a prezenta pozi ția Uniunii.
Articolul 35
(ex-articolul 20 TUE)
Misiunile diplomatice și consulare ale statelor membre și delega țiile Uniunii în țările ter țe și la
conferin țele interna ționale, precum și reprezentan ții acestora pe lâng ă organiza țiile interna ționale,
coopereaz ă pentru a asigura respectarea și punerea în aplicare a deciziilor care definesc pozi țiile și
ac țiunile Uniunii adoptate în temeiul prezentului capitol.
Acestea î și aprofundeaz ă cooperarea prin schimbul de informa ții și prin evalu ări comune.
Acestea contribuie la punerea în aplicare a dreptului la protec ție al cet ățenilor Uniunii pe teritoriul
țărilor ter țe, prev ăzut la articolul 20 alineatul (2) litera (c) din Tratatul privind func ționarea Uniunii
Europene, precum și a m ăsurilor adoptate pentru punerea în aplicare a articolului 23 din tratatul
men ționat.
Articolul 36
(ex-articolul 21 TUE)
Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate consult ă periodic
Parlamentul European cu privire la aspectele principale și la op țiunile fundamentale din domeniul
politicii externe și de securitate comune și ale politicii de securitate și ap ărare comune și îl informeaz ă
în privin ța evolu ției acestora. Acesta se asigur ă c ă punctele de vedere ale Parlamentului European s ă
fie luate în considerare în mod corespunz ător. Reprezentan ții speciali pot fi implica ți în activitatea de
informare a Parlamentului European.RO 26.10.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 326/35
Parlamentul European poate adresa întreb ări sau formula recomand ări Consiliului și Înaltului Repre
zentant. Parlamentul European organizeaz ă de dou ă ori pe an o dezbatere privind progresele înre
gistrate în punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune, inclusiv a politicii de
securitate și ap ărare comune.
Articolul 37
(ex-articolul 24 TUE)
Uniunea poate încheia acorduri cu unul sau mai multe state sau organiza ții interna ționale în
domeniile care fac obiectul prezentului capitol.
Articolul 38
(ex-articolul 25 TUE)
Fără a aduce atingere articolului 240 din Tratatul privind func ționarea Uniunii Europene, un Comitet
Politic și de Securitate urm ărește situa ția interna țional ă în domeniile care țin de politica extern ă și de
securitate comun ă și contribuie la definirea politicilor emi țând avize adresate Consiliului, la cererea
acestuia, a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, sau din
proprie ini țiativ ă. De asemenea, Comitetul supravegheaz ă punerea în aplicare a politicilor convenite,
fără a aduce atingere atribu țiilor Înaltului Reprezentant.
În cadrul prezentului capitol, Comitetul Politic și de Securitate exercit ă, sub autoritatea Consiliului și a
Înaltului Reprezentant, controlul politic și conducerea strategic ă a opera țiilor de gestionare a crizelor
prev ăzute la articolul 43.
Consiliul poate autoriza Comitetul ca, în vederea unei opera ții de gestionare a crizei și pe durata
acesteia, în conformitate cu cele stabilite de Consiliu, s ă ia deciziile corespunz ătoare de control politic
și de conducere strategic ă a opera ției.
Articolul 39
În conformitate cu articolul 16 din Tratatul privind func ționarea Uniunii Europene și prin derogare
de la alineatul (2) al acestuia, Consiliul adopt ă o decizie de stabilire a normelor privind protec ția
persoanelor fizice în ceea ce prive ște prelucrarea datelor cu caracter personal de c ătre statele membre,
în exercitarea activit ăților care fac parte din domeniul de aplicare a prezentului capitol, precum și a
normelor privind libera circula ție a acestor date. Respectarea acestor norme face obiectul controlului
unor autorit ăți independente.RO C 326/36 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 26.10.2012
Articolul 40
(ex-articolul 47 TUE)
Punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune nu aduce atingere aplic ării procedurilor
și domeniului de aplicare corespunz ător al atribu țiilor institu țiilor prev ăzute în tratate în vederea
exercit ării competen țelor Uniunii prev ăzute la articolele 3-6 din Tratatul privind func ționarea Uniunii
Europene.
De asemenea, punerea în aplicare a politicilor prev ăzute la articolele respective nu aduce atingere
aplic ării procedurilor și domeniului de aplicare corespunz ător al atribu țiilor institu țiilor prev ăzute în
tratate în vederea exercit ării competen țelor Uniunii în temeiul prezentului capitol.
Articolul 41
(ex-articolul 28 TUE)
(1) Cheltuielile administrative care revin institu țiilor în temeiul punerii în aplicare a prezentului
capitol sunt acoperite din bugetul Uniunii.
(2) Cheltuielile opera ționale determinate de punerea în aplicare a prezentului capitol sunt de
asemenea acoperite de bugetul Uniunii, cu excep ția cheltuielilor legate de opera țiile având implica ții
militare sau din domeniul ap ărării, precum și în cazurile în care Consiliul adopt ă în unanimitate o
alt ă decizie.
În cazul în care o cheltuial ă nu revine bugetului Uniunii, aceasta se suport ă de statele membre în
func ție de rata produsului intern brut, cu excep ția cazului în care Consiliul, hot ărând în unanimitate,
decide altfel. În ceea ce prive ște cheltuielile aferente opera țiilor cu implica ții militare sau din domeniul
ap ărării, statele membre ai c ăror reprezentan ți în Consiliu au f ăcut o declara ție oficial ă în temeiul
articolului 31 alineatul (1) al doilea paragraf nu sunt obligate s ă participe financiar la acestea.
(3) Consiliul adopt ă o decizie care stabile ște procedurile speciale pentru garantarea accesului rapid
la aloc ările din bugetul Uniunii destinate finan țării de urgen ță a ini țiativelor în cadrul politicii externe
și de securitate comune, în special la activit ățile de preg ătire a misiunilor prev ăzute la articolul 42
alineatul (1) și la articolul 43. Acesta hot ărăște dup ă consultarea Parlamentului European.
Activit ățile de preg ătire a misiunilor prev ăzute la articolul 42 alineatul (1) și la articolul 43, care nu
sunt în sarcina bugetului Uniunii, sunt finan țate printr-un fond de lansare, constituit din contribu țiile
statelor membre.
Consiliul adopt ă cu majoritate calificat ă, la propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru
afaceri externe și politica de securitate, deciziile care stabilesc:
(a) procedura de constituire și de finan țare a fondului de lansare, în special sumele alocate fondului;
(b) procedura de administrare a fondului de lansare;RO 26.10.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 326/37
(c) procedura de control financiar.
În cazul în care, în conformitate cu articolul 42 alineatul (1) și cu articolul 43, misiunea preconizat ă
nu poate fi pus ă în sarcina bugetului Uniunii, Consiliul îl autorizeaz ă pe Înaltul Reprezentant s ă
utilizeze acest fond. Înaltul Reprezentant raporteaz ă Consiliului cu privire la îndeplinirea acestui
mandat.
SEC ȚIUNEA 2
DISPOZI ȚII PRIVIND POLITICA DE SECURITATE ȘI AP ĂRARE COMUN Ă
Articolul 42
(ex-articolul 17 TUE)
(1) Politica de securitate și ap ărare comun ă face parte integrant ă din politica extern ă și de secu
ritate comun ă. Aceasta asigur ă Uniunii o capacitate opera țional ă bazat ă pe mijloace civile și militare.
Uniunea poate recurge la acestea în cadrul misiunilor în afara Uniunii pentru a asigura men ținerea
păcii, prevenirea conflictelor și înt ărirea securit ății interna ționale, în conformitate cu principiile Cartei
Organiza ției Na țiunilor Unite. Îndeplinirea acestor sarcini se sprijin ă pe capacit ățile furnizate de
statele membre.
(2) Politica de securitate și ap ărare comun ă include definirea treptat ă a unei politici de ap ărare
comune a Uniunii. Aceasta va conduce la o ap ărare comun ă dup ă ce Consiliul European hot ărăște
aceasta în unanimitate. În acest caz, Consiliul recomand ă statelor membre s ă adopte o decizie în
conformitate cu normele lor constitu ționale.
Politica Uniunii, în în țelesul prezentei sec țiuni, nu aduce atingere caracterului specific al politicii de
securitate și de ap ărare a anumitor state membre, respect ă obliga țiile care decurg din Tratatul
Atlanticului de Nord pentru anumite state membre care consider ă c ă ap ărarea lor comun ă se
realizeaz ă în cadrul Organiza ției Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și este compatibil ă cu
politica comun ă de securitate și de ap ărare stabilit ă în cadrul acesteia.
(3) Pentru punerea în aplicare a politicii de securitate și ap ărare comune, statele membre pun la
dispozi ția Uniunii capacit ăți civile și militare pentru a contribui la obiectivele definite de Consiliu.
Statele membre care constituie în comun for țe multina ționale pot, de asemenea, s ă le pun ă la
dispozi ția politicii de securitate și ap ărare comune.
Statele membre se angajeaz ă să își îmbun ătățeasc ă treptat capacit ățile militare. Agen ția din domeniul
dezvolt ării capacit ăților de ap ărare, cercetare, achizi ții și armament (denumit ă în continuare „Agen ția
European ă de Ap ărare”) identific ă necesit ățile opera ționale, promoveaz ă m ăsurile necesare satisfacerii
acestora, contribuie la identificarea și, dup ă caz, la punerea în aplicare a oric ărei m ăsuri utile pentru
înt ărirea bazei industriale și tehnologice în sectorul de ap ărare, particip ă la definirea unei politici
europene în materie de capacit ăți și de armament și sprijin ă Consiliul în evaluarea îmbun ătățirii
capacit ăților militare.RO C 326/38 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 26.10.2012
(4) Deciziile referitoare la politica de securitate și ap ărare comun ă, inclusiv cele cu privire la
lansarea unei misiuni men ționate la prezentul articol, se adopt ă de Consiliu, care hot ărăște în
unanimitate, la propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de
securitate sau la ini țiativa unui stat membru. Înaltul Reprezentant poate propune recurgerea la
mijloace na ționale, precum și la instrumente ale Uniunii, dup ă caz, împreun ă cu Comisia.
(5) În cadrul Uniunii, Consiliul poate încredin ța realizarea unei misiuni unui grup de state
membre, în scopul ap ărării valorilor Uniunii și al servirii intereselor acesteia. Realizarea unei astfel
de misiuni este reglementat ă la articolul 44.
(6) Statele membre care întrunesc cele mai înalte capacit ăți militare și care au subscris unor
angajamente mai stricte în materie în vederea realiz ării celor mai solicitante misiuni stabilesc o
cooperare structurat ă permanent ă în cadrul Uniunii. Aceast ă cooperare este reglementat ă la
articolul 46. Cooperarea nu aduce atingere dispozi țiilor articolului 43.
(7) În cazul în care un stat membru ar face obiectul unei agresiuni armate pe teritoriul s ău,
celelalte state membre sunt obligate s ă îi acorde ajutor și asisten ță prin toate mijloacele de care
dispun, în conformitate cu articolul 51 din Carta Organiza ției Na țiunilor Unite. Aceasta nu aduce
atingere caracterului specific al politicii de securitate și ap ărare a anumitor state membre.
Angajamentele și cooperarea în acest domeniu sunt conforme cu angajamentele asumate în cadrul
Organiza ției Tratatului Atlanticului de Nord, care r ămâne pentru statele membre ale acestei orga
niza ții fundamentul ap ărării lor colective și cadrul de punere în aplicare a acesteia.
Articolul 43
(1) Misiunile prev ăzute la articolul 42 alineatul (1), în cadrul c ărora Uniunea poate recurge la
mijloace civile și militare, includ ac țiunile comune în materie de dezarmare, misiunile umanitare și de
evacuare, misiunile de consiliere și de asisten ță în probleme militare, misiunile de prevenire a
conflictelor și de men ținere a p ăcii, misiunile for țelor de lupt ă pentru gestionarea crizelor, inclusiv
misiunile de restabilire a p ăcii și opera țiile de stabilizare dup ă încetarea conflictelor. Toate aceste
misiuni pot contribui la combaterea terorismului, inclusiv prin sprijinul acordat țărilor ter țe în
combaterea terorismului pe teritoriul acestora.
(2) Consiliul adopt ă decizii privind misiunile prev ăzute la alineatul (1), definind obiectivele și
întinderea acestora, precum și condi țiile generale de punere în aplicare. Înaltul Reprezentant al
Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, sub autoritatea Consiliului și în contact
strâns și permanent cu Comitetul Politic și de Securitate, supravegheaz ă coordonarea aspectelor
civile și militare ale acestor misiuni.
Articolul 44
(1) În cadrul deciziilor adoptate în conformitate cu articolul 43, Consiliul poate încredin ța punerea
în aplicare a unei misiuni unui grup de state membre care doresc s ă se angajeze în aceast ă misiune și
care dispun de capacit ățile necesare. Aceste state membre, împreun ă cu Înaltul Reprezentant al
Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, se pun de acord cu privire la gestionarea
misiunii.RO 26.10.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 326/39
(2) Statele membre care particip ă la realizarea misiunii informeaz ă periodic Consiliul despre stadiul
misiunii, din proprie ini țiativ ă sau la solicitarea altui stat membru. Statele membre participante
sesizeaz ă imediat Consiliul în cazul în care realizarea misiunii are consecin țe majore sau necesit ă
o modificare a obiectivului, a întinderii și a condi țiilor misiunii stabilite prin deciziile prev ăzute la
alineatul (1). În acest caz, Consiliul adopt ă deciziile necesare.
Articolul 45
(1) Agen ția European ă de Ap ărare, men ționat ă la articolul 42 alineatul (3) și aflat ă sub autoritatea
Consiliului, are ca misiune:
(a) s ă contribuie la identificarea obiectivelor privind capacit ățile militare ale statelor membre și s ă
evalueze respectarea angajamentelor privind capacit ățile asumate de statele membre;
(b) s ă promoveze armonizarea necesit ăților opera ționale și adoptarea de metode de achizi ție
performante și compatibile;
(c) s ă propun ă proiecte multilaterale în vederea îndeplinirii obiectivelor în materie de capacit ăți
militare și s ă asigure coordonarea programelor derulate de statele membre și administrarea
programelor de cooperare specific ă;
(d) s ă sus țin ă cercetarea în materie de tehnologie a ap ărării, s ă coordoneze și s ă planifice activit ățile
de cercetare comune și studierea solu țiilor tehnice care r ăspund necesit ăților opera ționale viitoare;
(e) s ă contribuie la identificarea, și, dup ă caz, la punerea în aplicare a oric ărei m ăsuri utile pentru
înt ărirea bazei industriale și tehnologice a sectorului de ap ărare și la îmbun ătățirea eficien ței
cheltuielilor militare.
(2) Agen ția European ă de Ap ărare este deschis ă tuturor statelor membre care doresc s ă participe.
Consiliul, hot ărând cu majoritate calificat ă, adopt ă o decizie care define ște statutul, sediul și regula
mentul de func ționare ale Agen ției. Aceast ă decizie ține seama de gradul de participare efectiv ă la
activit ățile Agen ției. În cadrul Agen ției se constituie grupuri specifice care reunesc statele membre ce
deruleaz ă proiecte comune. Agen ția î și îndepline ște misiunile în colaborare cu Comisia, dac ă este
necesar.
Articolul 46
(1) Statele membre care doresc s ă participe la cooperarea structurat ă permanent ă men ționat ă la
articolul 42 alineatul (6) și care îndeplinesc criteriile și î și asum ă angajamentele în materie de
capacit ăți militare prev ăzute de Protocolul privind cooperarea structurat ă permanent ă î și notific ă
inten ția Consiliului și Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.
(2) În termen de trei luni de la notificarea prev ăzut ă la alineatul (1), Consiliul adopt ă o decizie
prin care stabile ște cooperarea structurat ă permanent ă și adopt ă lista statelor membre participante.
Consiliul hot ărăște cu majoritate calificat ă, dup ă consultarea Înaltului Reprezentant.RO C 326/40 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 26.10.2012
(3) Orice stat membru care, într-un stadiu ulterior, dore ște s ă participe la cooperarea structurat ă
permanent ă, notific ă inten ția sa Consiliului și Înaltului Reprezentant.
Consiliul adopt ă o decizie care confirm ă participarea statului membru în cauz ă care respect ă criteriile
și î și asum ă angajamentele prev ăzute la articolele 1 și 2 din Protocolul privind cooperarea structurat ă
permanent ă. Consiliul hot ărăște cu majoritate calificat ă, dup ă consultarea Înaltului Reprezentant. La
vot particip ă numai membrii Consiliului care reprezint ă statele membre participante.
Majoritatea calificat ă se define ște în conformitate cu articolul 238 alineatul (3) litera (a) din Tratatul
privind func ționarea Uniunii Europene.
(4) În cazul în care un stat membru participant nu mai îndepline ște criteriile sau nu î și mai poate
asuma angajamentele prev ăzute la articolele 1 și 2 din Protocolul privind cooperarea structurat ă
permanent ă, Consiliul poate adopta o decizie prin care suspend ă participarea respectivului stat.
Consiliul hot ărăște cu majoritate calificat ă. La vot particip ă numai membrii Consiliului care reprezint ă
statele membre participante, cu excep ția statului membru în cauz ă.
Majoritatea calificat ă se define ște în conformitate cu articolul 238 alineatul (3) litera (a) din Tratatul
privind func ționarea Uniunii Europene.
(5) În cazul în care un stat membru participant dore ște s ă se retrag ă din cooperarea structurat ă
permanent ă, acesta notific ă decizia sa Consiliului, care ia act de faptul c ă participarea statului în cauz ă
înceteaz ă.
(6) Deciziile și recomand ările Consiliului luate în cadrul cooper ării structurate permanente, altele
decât cele prev ăzute la alineatele (2)-(5), se adopt ă în unanimitate. În în țelesul prezentului alineat,
unanimitatea este constituit ă doar din voturile reprezentan ților statelor membre participante.
TITLUL VI
DISPOZI ȚII FINALE
Articolul 47
Uniunea are personalitate juridic ă.
Articolul 48
(ex-articolul 48 TUE)
(1) Tratatele pot fi modificate în conformitate cu o procedur ă de revizuire ordinar ă. De asemenea,
acestea pot fi modificate în conformitate cu unele proceduri de revizuire simplificate.RO 26.10.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 326/41
Procedura de revizuire ordinar ă
(2) Guvernul oric ărui stat membru, Parlamentul European sau Comisia poate prezenta Consiliului
proiecte de revizuire a tratatelor. Aceste proiecte pot viza, printre altele, fie extinderea, fie reducerea
competen țelor atribuite Uniunii în cadrul tratatelor. Aceste proiecte se transmit Consiliului European
de c ătre Consiliu și se notific ă parlamentelor na ționale.
(3) În cazul în care Consiliul European, dup ă consultarea Parlamentului European și a Comisiei,
adopt ă cu majoritate simpl ă o decizie favorabil ă examin ării modific ărilor propuse, pre ședintele
Consiliului European convoac ă o Conven ție compus ă din reprezentan ți ai parlamentelor na ționale,
ai șefilor de stat sau de guvern ai statelor membre, ai Parlamentului European și ai Comisiei. Banca
Central ă European ă este, de asemenea, consultat ă în cazul modific ărilor institu ționale în domeniul
monetar. Conven ția analizeaz ă proiectele de revizuire și adopt ă prin consens o recomandare adresat ă
Conferin ței reprezentan ților guvernelor statelor membre prev ăzute la alineatul (4).
Consiliul European poate decide cu majoritate simpl ă, cu aprobarea Parlamentului European, s ă nu
convoace Conven ția în cazul în care amploarea modific ărilor nu o justific ă. În acest ultim caz,
Consiliul European stabile ște mandatul pentru Conferin ța reprezentan ților guvernelor statelor
membre.
(4) În vederea adopt ării de comun acord a modific ărilor care trebuie aduse tratatelor, pre ședintele
Consiliului convoac ă o conferin ță a reprezentan ților guvernelor statelor membre.
Modific ările intr ă în vigoare dup ă ce au fost ratificate de toate statele membre în conformitate cu
normele lor constitu ționale.
(5) În cazul în care, la expirarea unui termen de doi ani de la semnarea unui tratat de modificare a
tratatelor, patru cincimi din statele membre au ratificat tratatul men ționat, iar unul sau mai multe
state membre au întâmpinat dificult ăți în ratificarea respectiv ă, Consiliul European se autosesizeaz ă cu
privire la chestiune.
Proceduri de revizuire simplificate
(6) Guvernul oric ărui stat membru, Parlamentul European sau Comisia poate prezenta Consiliului
European proiecte de revizuire, integral ă sau par țial ă, a dispozi țiilor p ărții a treia din Tratatul privind
func ționarea Uniunii Europene, privind politicile și ac țiunile interne ale Uniunii.
Consiliul European poate adopta o decizie de modificare, integral ă sau par țial ă, a dispozi țiilor p ărții a
treia din Tratatul privind func ționarea Uniunii Europene. Consiliul European hot ărăște în unanimitate,
dup ă consultarea Parlamentului European și a Comisiei, precum și a B ăncii Centrale Europene, în
cazul unor modific ări institu ționale în domeniul monetar. Aceast ă decizie intr ă în vigoare numai
dup ă aprobarea de c ătre statele membre, în conformitate cu normele lor constitu ționale.
Decizia prev ăzut ă la al doilea paragraf nu poate extinde competen țele atribuite Uniunii prin tratate.RO C 326/42 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 26.10.2012
(7) În cazul în care dispozi țiile Tratatului privind func ționarea Uniunii Europene sau cele ale
titlului V din prezentul tratat prev ăd c ă, într-un anumit domeniu sau într-un anumit caz, Consiliul
hot ărăște în unanimitate, Consiliul European poate adopta o decizie de autorizare a Consiliului de a
hot ărî cu majoritate calificat ă în domeniul sau în cazul respectiv. Prezentul paragraf nu se aplic ă
deciziilor care au implica ții militare sau în domeniul ap ărării.
În cazul în care dispozi țiile Tratatului privind func ționarea Uniunii Europene prev ăd c ă actele legi
slative se adopt ă de Consiliu în conformitate cu o procedur ă legislativ ă special ă, Consiliul European
poate adopta o decizie de autorizare a adopt ării respectivelor acte legislative în conformitate cu
procedura legislativ ă ordinar ă.
Orice ini țiativ ă luat ă de Consiliul European pe baza primului sau a celui de-al doilea paragraf se
transmite parlamentelor na ționale. În cazul opozi ției unui parlament na țional, notificate în termen de
șase luni de la aceast ă transmitere, decizia men ționat ă la primul sau la al doilea paragraf nu se
adopt ă. În absen ța oric ărei opozi ții, Consiliul European poate adopta respectiva decizie.
Pentru adoptarea deciziilor prev ăzute la primul sau la al doilea paragraf, Consiliul European hot ărăște
în unanimitate, dup ă aprobarea Parlamentului European, care se pronun ță cu majoritatea membrilor
care îl compun.
Articolul 49
(ex-articolul 49 TUE)
Orice stat european care respect ă valorile prev ăzute la articolul 2 și care se angajeaz ă s ă le
promoveze poate solicita s ă devin ă membru al Uniunii. Parlamentul European și parlamentele
na ționale sunt informate cu privire la aceast ă cerere. Statul solicitant adreseaz ă cererea sa Consiliului,
care se pronun ță în unanimitate dup ă consultarea Comisiei și dup ă aprobarea Parlamentului
European, care se pronun ță cu majoritatea membrilor din care este constituit. Criteriile de eligibilitate
aprobate de Consiliul European se iau în considerare.
Condi țiile admiterii și adapt ările impuse de aceasta tratatelor pe care se întemeiaz ă Uniunea fac
obiectul unui acord între statele membre și statul solicitant. Acest acord se supune ratific ării de
către toate statele contractante, în conformitate cu normele lor constitu ționale.
Articolul 50
(1) Orice stat membru poate hot ărî, în conformitate cu normele sale constitu ționale, s ă se retrag ă
din Uniune.
(2) Statul membru care hot ărăște s ă se retrag ă notific ă inten ția sa Consiliului European. În baza
orient ărilor Consiliului European, Uniunea negociaz ă și încheie cu acest stat un acord care stabile ște
condi țiile de retragere, ținând seama de cadrul viitoarelor sale rela ții cu Uniunea. Acest acord se
negociaz ă în conformitate cu articolul 218 alineatul (3) din Tratatul privind func ționarea Uniunii
Europene. Acesta se încheie în numele Uniunii de c ătre Consiliu, care hot ărăște cu majoritate
calificat ă, dup ă aprobarea Parlamentului European.RO 26.10.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 326/43
(3) Tratatele înceteaz ă s ă se aplice statului în cauz ă de la data intr ării în vigoare a acordului de
retragere sau, în absen ța unui astfel de acord, dup ă doi ani de la notificarea prev ăzut ă la alineatul (2),
cu excep ția cazului în care Consiliul European, în acord cu statul membru în cauz ă, hot ărăște în
unanimitate s ă proroge acest termen.
(4) În în țelesul alineatelor (2) și (3), membrul care reprezint ă în cadrul Consiliului European și al
Consiliului statul membru care se retrage nu particip ă nici la dezbaterile și nici la adoptarea deciziilor
Consiliului European și ale Consiliului care privesc statul în cauz ă.
Majoritatea calificat ă se define ște în conformitate cu articolul 238 alineatul (3) litera (b) din Tratatul
privind func ționarea Uniunii Europene.
(5) În cazul în care statul care s-a retras din Uniune depune o nou ă cerere de aderare, aceast ă
cerere se supune procedurii prev ăzute la articolul 49.
Articolul 51
Protocoalele și anexele la tratate fac parte integrant ă din acestea.
Articolul 52
(1) Tratatele se aplic ă Regatului Belgiei, Republicii Bulgaria, Republicii Cehe, Regatului Danemarcei,
Republicii Federale Germania, Republicii Estonia, Irlandei, Republicii Elene, Regatului Spaniei, Repu
blicii Franceze, Republicii Italiene, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Marelui
Ducat al Luxemburgului, Republicii Ungare, Republicii Malta, Regatului Țărilor de Jos, Republicii
Austria, Republicii Polone, Republicii Portugheze, României, Republicii Slovenia, Republicii Slovace,
Republicii Finlanda, Regatului Suediei și Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.
(2) Domeniul de aplicare teritorial ă a tratatelor este prev ăzut la articolul 355 din Tratatul privind
func ționarea Uniunii Europene.
Articolul 53
(ex-articolul 51 TUE)
Prezentul tratat se încheie pe durat ă nelimitat ă.
Articolul 54
(ex-articolul 52 TUE)
(1) Prezentul tratat se ratific ă de c ătre Înaltele P ărți Contractante în conformitate cu normele lor
constitu ționale. Instrumentele de ratificare se depun pe lâng ă Guvernul Republicii Italiene.RO C 326/44 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene 26.10.2012
(2) Prezentul tratat intr ă în vigoare la 1 ianuarie 1993, cu condi ția ca toate instrumentele de
ratificare s ă fi fost depuse sau, în caz contrar, în prima zi a lunii care urmeaz ă depunerii instru
mentului de ratificare de c ătre statul semnatar care îndepline ște ultimul aceast ă formalitate.
Articolul 55
(ex-articolul 53 TUE)
(1) Prezentul tratat, redactat în exemplar unic în limbile bulgar ă, ceh ă, danez ă, englez ă, eston ă,
finlandez ă, francez ă, german ă, greac ă, irlandez ă, italian ă, leton ă, lituanian ă, maghiar ă, maltez ă,
olandez ă, polon ă, portughez ă, român ă, slovac ă, sloven ă, spaniol ă și suedez ă, textele redactate în
fiecare dintre aceste limbi fiind deopotriv ă autentice, se depune în arhivele guvernului Republicii
Italiene, care înmâneaz ă o copie certificat ă pentru conformitate fiec ăruia dintre guvernele celorlalte
state semnatare.
(2) Prezentul tratat poate, de asemenea, s ă fie tradus în orice alt ă limb ă stabilit ă de statele membre,
dintre cele care, în temeiul normelor lor constitu ționale, se bucur ă de statutul de limb ă oficial ă pe
întreg teritoriul lor sau doar pe o parte din acesta. Statul membru în cauz ă pune la dispozi ție o copie
certificat ă a acestor traduceri, care va fi depus ă în arhivele Consiliului.
DREPT CARE , plenipoten țiarii mai jos men ționa ți semneaz ă prezentul tratat.
Încheiat la Maastricht la șapte februarie una mie nou ă sute nou ăzeci și doi.
(lista semnatarilor nu este reprodus ă)RO 26.10.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 326/45
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: TRATATUL PRIVIND UNIUNEA EUROPEAN Ă (VERSIUNE CONSOLIDAT Ă)RO 26.10.2012 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 326/13 PREAMBUL MAIESTATEA SA REGELE… [607830] (ID: 607830)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
