TRATĂRII DIFERENȚIATE A ELEVILOR ÎN PREDAREA ȘI ÎNVĂȚARE FIZICII LA CICLUL GIMNAZIAL 1. Considerații generale Studiul pe care îl prezint se înscrie… [616751]

1 ABORDAREA EXPERIMENTALĂ A
TRATĂRII DIFERENȚIATE A ELEVILOR
ÎN PREDAREA ȘI ÎNVĂȚARE FIZICII
LA CICLUL GIMNAZIAL

1. Considerații generale
Studiul pe care îl prezint se înscrie pe linia reformei învățământului
românesc. El descrie experimentul didact ic întreprins în anul școlar 2011 -2012 . Ideea care
a stat la baza experimentului o reprezintă conceperea procesului instructiv educativ la
fizică ca un sistem de activități bazate pe tratarea diferențiată a elevilor. În cadrul
experime ntului didactic î ntreprins au fost urmărite următoarele scopuri principale :
 Elaborarea unor sisteme metodologice bazate pe tratarea diferențiată a elevilor în
predarea și învățarea fizicii.
 Experimentarea acestor sisteme metodologice , stabilirea eficienței lor în studiul
fizicii – ținând seama de specificul acestei discipline – a influențelor lor asupra
calității învățării la elevi și asupra activității d idactice a profesorului de fizică .
 Eliminarea elementelor care pot duce la crearea unor disfuncționalități , imprecizii
și erori în realizarea rezultatelor scontate.
Pornind de la specificul fizicii ca obiect de învățământ și de la respectarea
anum itor cerințe principale în predarea și învățarea fizicii , mi-am propus , în cadrul
experiment ului întreprins , atingerea unor obiect ive cu caracter general .

Obiective generale ale cercet ării
1. Stabilirea condițiilor în care se utilizează tratarea diferențiată a elevilor , ca strategie
didactică .
2. Colectarea , sistematizarea , prelucrarea datelor obținute de elevi la tes tările sistemat ice
aplicate
3. Aprecierea eficienței situațiilor de învățare axate pe tratarea diferențiată a elevilor în
procesul instruirii .

Obiectivele cercetării pentru cadrul didactic
1. La clasa experimentală profesorul să conștientizeze faptul că deți ne un rol de
organ izator al situațiilor de instruire și coordonator pentru întreaga activitate a elev ilor.

2 2. La clas a experimental ă profesorul să pună sistematic în practică situații de învățare
axate pe tratarea diferențiată , sub controlul preponderent al elevilor , astfel încât aceștia
să realizeze co nstruirea prop riei cunoașteri .

Obiectivele cercetării pentru elevi
1. Elevii din clasa experimentală să participe efectiv la activitățile desfășurate
indepe ndent și ∕ sau în colaborare cu al ți colegi , sub îndrumarea permanentă a
profes orului
2. Elevii de la clasa experimentală să -și construiască cunoștințele în contextul unor
situații de învățare diferențiată , astfel încât aceștia să dețină controlul construirii noilor
cunoștințe la fizică și , eventual și la alte discipline de studiu .

2. Metode de cercetare utilizate
Sistemul metodologic care a stat la baza acestui experiment a inclus
experime ntul pedagogic , observația directă , sistematică , studiul documentelor școlare și
analiza de conțin ut al produselor activității elevilor , ancheta pe bază de chestionar ;
metoda convorb irilor și probe de evaluare scrisă – teste, lucrări de control . Aceste metode
au fost complet ate cu metode logice de prelucrare și interpretare a datelor și respectiv
meto de m atematice , statistice , de prelucrare ∕ interpretare a datelor , metode de prezentare a
rezultat elor .
Principala metodă de investigare utilizată a fost experimentul pedagogic .
Testarea ipotezei de lucru a presupus organizarea și desfășurarea un ui experiment
pedagogice derulat în anul școlar 2011 -2012 , la disciplina fizică în studiul capitolului „
Fenomene termice ” la clasa a VI -a .Ca și clasă experimentală a fost utilizată clasa a VI -a
A iar ca și clasă de control , clasa a VI -a E de la Grupul Școlar Cajvana.
Metoda observației directe a fost utilizată pe tot parcursul investigației
exper imentale , deoarece observația directă deține un rol aparte în sistemul metodelor de
cercet are pedagog ică .
În cadrul experimentului propriu -zis, metoda observației directe a fost utilizată în
perm anență , aceasta fiind orientată în următoarele direcții:
 Stabilirea eficienței tratării diferențiate a elevilor ca strategie didactică, surprinderea
specificului acesteia și a aspectelor relevante care ț in de utilizarea ei în studiul fiz icii.
 Identificarea modalităților de realizare a feed -back -ului în activitățile didactice
desfășurate și a implicațiilor corespunzătoare acestora:

3  depistarea atât a aspectelor pozitive, cât și a celor negative din cadrul secvențelor
de instruire, aspecte care au stat la baza activității de imaginare și
experiment are a unor strategii de remediere, care au ținut seama de condițiile
concrete ale i nstruirii exi stente în școală ;
 identificarea principalelor aspecte care vizau conținutul științific vehiculat, care
au fost asimil ate cu un randament bun , de către elevi;
 consemnarea dificultăților întâmpinate de către elevi în asimilarea cunoștințelor și
identificarea greșelilor tipice cu scopul găsirii unei soluții practice de în lăturare a
lor.

Am ales capitolul „Fenomene termice ” datorită importanței practice a acestor
fenomene. Nu este nevoie să ne aflăm într -un laborator de fizică pentru a identifica
consecințele și aplicațiile practice ale dilatării corpurilor sau a difer enței de temperatură.
Acest capitol reia de la un anumit nivel unele cunoștințe studiate de elevi în clasele
primare la „Cunoașterea mediului ”, elevii consolidându -și achizițiile .
Am administrat , mai întâi , un test de cunoștințe pentru elevii clasel or a VI -a A și a
VI-E . Testarea a fost realizată înainte ca elevii să studieze la fizică fenomenele termice ,
timpul de lucru nu a fost limitat , iar elevii au fost asigurați că lucrările lor nu vor fi n otate,
ei nefiind obligați să -și dea numele. Întrebări le testului de cunoștințe sunt prezentate în
Anexa 1.
Subiectele testului au încercat să inventarieze cunoștințele elevilor și modul lor de
gândire în legătură cu anumite aspecte care urmau să se studieze în cadrul experiment ului.
Aceste întrebări , în marea lor majoritate au fost deschise, astfel încât să se analizeze
răspunsurile date de elevi, depistarea lacunelor lor cognitive, identificarea greșelilor și a
confuziilor pe care aceștia le fac . Astfel am constatat că, mare parte din elevi, nu știu ce
este o sursă de căldură, nu știu să calculeze diferențe de temperatură. În schimb, cunosc
semnif icația temperaturilor negative și pozitive, cunosc câteva aplicații ale fenomenelor
termice ( explică de ce zăpada se topește în apropierea conductelor de termof icare și de ce
se spa rge un balon umflat lăsat la Soare ). Cele mai multe din aceste constatări au fost
folosite în conceperea de probleme și valorificate în activitățile de învățare și predare la
clasa exp erimentală. Am asigurat adecvarea situațiilor de î nvățare bazate pe tratarea
difere nțiată a elevilor la fizică pentru clasa experimentală ținând seama de resursele
psihologice ale el evilor și a modului lor de gândire.

4 Apoi , la începutul capitolului am dat o probă de evaluare inițială care a vizat
cunoștințele însușite în acest an școlar, în studiul capitolelor „ Întâlnire cu fizica ” ,
„Mărimi fiz ice ” și „ Fenomene mecanice ”. Conținutul testului de evaluare inițială și
punctajul fiec ărui subiect este prezentat în An exa 2 .
Mediile aritmetice ale punctajelor obținute de elevii din clasa experimentală ( E ) și
de către cei din clasa de control ( C ) la testul de evaluare inițială , administrat înainte de a
începe studiul capitolului „Fenomene termice ” , sunt prezentate în următorul t abel :

Clasa a VI-a ,
Anul școlar 2011 -2012 Mediile punctajelor la testul inițial
pentru capitolul „Fenomene termice ”
E
4,28
C
4,03

3. Experimentul didactic formativ
Desfășurarea experimentul formativ a fost integrată organic în procesul de
învățământ , respectiv în procesul de predare -învățare la fizică , în sensul că am respectat
programa școlară de la fizică, numărul de ore alocate acestei discipline în curriculum -ul
național, tematica și numărul de ore prevăzute pentru acest capitol.
La clasa de control , metodica didactică a fost cea obișnuită, procesul de
predare și învățare derulându -se ca de obicei , fără a se exagera în sensul tinderii spre
extrema cealaltă, adică a realiz ării unor activități în spiritul didacticii tradiționale.
La clas a experimentală am introdus tratarea diferențiată a elevilor . Punctele
de plecarea le -au constituit problemele ∕ situațiile problemă și experimentele de laborator ∕
lucrările de laborator. Acestea au fost concepute în următoarele scopuri :
 însușirea de no i cunoștințe teoretice și practice într -un ritm propriu , convenabil
adaptat capac ității de asimilare a fiecărui elev;
 depistarea intereselor și aptitudinilor elevilor , încadrarea acestora în forțele proprii și
dezvolt area spiritului de cooperare;
 formarea de priceperi și deprinderi intelectuale și practice specifice fizicii;

5  fixarea cunoștințelor în cadrul unor activități didactice și consolidarea cunoștințelor
însușite pe parcursul unui capitol sau a unei teme.
În cadrul probelor de evaluare au fost admin istrate probleme în scopul verificării
și eval uării cunoștințelor elevilor.
Prezentarea generală a experimentului didactic întreprins este redată în tabelul
următor , unde sunt prezentate sistemele de activități didactice organizate la clasa
exper imentală în studiul cap itolului „ Fenomene termice ” , clasa a VI -a .

6 Nr.
Crt. Subiectul lecției Nr.
ore Competențe generale Competențe specifice Tipul dom inant al
situației de î nvățare Sistemul metodelor
dida ctice care contribuie
la re alizarea înv ățării prin
tratare difere nțiată
1 Încălzire. Răcire.
Stare de încălz ire.
Contact termic.
Echilibru termic.

1 Cunoașterea și
înțelegerea noțiunilor:
stare de încălzire,
contact termic,
echilibru termic – Definirea încălzirii,
răcirii, contactului
termic, echilibrului
termic.
– Aprecierea condițiilor
de realizare a echilibrului
termic a două sau mai
multe corpuri. Lecție bazată pe
experimente. Lecție
de activitate
indepe ndentă
diferențiată. Teme experimentale acasă
diferențiate, fișe de lucru,
experimen t, conversația
euristică, explicația,
modelare grafică
2 Temperatura.
Măsurarea
temper aturii.
1 Definirea temperaturii
și măsurarea
temper aturii unor
corpuri. – Formularea
observați ilor proprii
asupra fen omenelor
fizice studiate.
– Definirea temperaturi i.
– Aplicarea noțiunilor
învățate în rezolvarea de
exerciții și probleme Lecție bazată pe
experimente. Lecție
de activitate de grup
diferențiată Conversația euristică,
explicația, modelarea
grafică și matematică,
experimentul, activitate de
grup diferenți ată, exercițiul
și rezolvare de probleme
3 Dilatarea
2 Caracterizarea dilatării
solidelor, lichidelor,
gazelor – Compararea dilatării
corpurilor solide în
funcție de forma pe care Lecție bazată pe
lucrări de laborator.
Lecție de activitate de Observarea sistematică,
problematizarea, conversația
euristică, modelarea grafică

7 le au diferite corpuri.
– Identificarea dilatării
corpurilor solide, lichi de
și gazoase grup diferențiată.
Lecție de activitate
independentă
difere nțiată. și matematică, lucrare de
laborator, activitate de grup
diferențiată, activitate
independentă diferențiată,
fișe de lucru
4 Consecințe și
aplicații practice
ale dilatării
corpurilor
1 Identificarea și
caract erizarea cazurilor
în care apare dilatarea
corpur ilor – Identificarea unor
consecințe practice ale
dilatării corpurilor.
– Aprecierea importanței
dilatării corpurilor în
diverse situații. Lecție bazată pe
exerciții și probleme
aplicative Problematizarea, metoda
SINELG , conversația
euristică, explicația,
modelarea grafică și
mate matică, act ivitate
diferențiată bazată pe
stilurile de învățare,
exerc ițiul și rezo lvare de
probleme
5 Recapitulare și
sistematizare
1 Interpretarea
temper aturii prin
corelarea i nformațiilor
dobândite prin studiul
temei și a celor din
repertoriul cogniti v
anterior – Rezolvare de probleme
specifice cu ajutorul
conținutului noțional
dobâ ndit prin studiul
unității „Fenomene
termice ”. Lecție de recapitulare
– sistematizare Modelare grafică și
matematică, activitate
indepe ndentă individuală,
activitate difere nțiată după
stilurile de învățare,
exercițiul și rezo lvarea de
probleme

8

9 4. Comentariul metodic cu privire la tratarea diferențiată a elevilor în parcurgerea
lecțiilor din capitolul „ Fenomene termice” – clasa a VI -a
În predarea acestui capit ol, profesorul trebuie să mențină un echilibru între
cerințele progr amei, care presupune un proces de introducere a temperaturii, direct dar
destul de pretențios, și o pr ezentare elementară accesibilă.
Pentru a defini încălzirea și răcirea se apelează la „ starea de încălzire”, un termen
destul de vag datorită faptului că se află în strânsă legătură cu experiența senzorială a
elevilor și cuvintele care o de scriu, „cald” și„rece”.
Deoarece simțul tactil ne poate da informații înșelătoare și extrem de relative , de
la om la om, am apelat la exemple și experimente diferite care să conducă la ordonarea și
măsurarea acestei propri etăți. În acest sens, am dirijat discuțiile și experimentele pentru a
nu depăși nivelul de înțelegere al el evilor.
Se definește contactul termic pe baza constatării experimentale, corpurile puse în
contact termic ajung după un timp la aceeași stare de încălzire. Denumirea stării de
încălzire este schimbată apoi cu noțiunea de temperatură, toate corpurile care sunt în
echilibru termic au ace eași temperatură. Aceste proprietăți au fost puse în evidență nu
numai prin experimente de laborator, ci am dat elevilor teme experimentale acasă,
diferențiate pe gr upe de nivel. Rolul acestor teme este de a -i motiva pe elevi, de a înțelege
că, fizica nu e ste doar un obiect de studiu care se învață la școală, că experimentele se fac
doar într -un lab orator, ci fizica explică fenomenele din jurul nostru și putem face
experimente cu diverse materiale aflate la îndemâna oricui, ne întâlnim cu diverse aplicații
în activitatea zilnică.
În cazul stării termice , în urma experimentelor efectuate acasă , elevii din cadrul
grupelor de nivel au concluzionat următoarele:
 Grupa de nivel A: Folosin d simțul gustativ elevii au ajuns la concluzia că avem
corpuri calde și cor puri reci , lămâia scoasă din frigider este rece în timp ce ceaiul
abia preparat este fierbinte. Punând felia de lămâie în ceai au realizat un contact
termic între două corpuri cu stări de încălzire diferite. După un timp ele ajung la
aceeași stare termică.
 Grupa de nivel B: Elevii au avut mai mute corpuri cu stări de încălzire diferite, au
folosit si mțul gustativ pentru a găsi care corpuri sunt calde și care reci, au ordonat
corpurile folosind drept criteriu de ordonare starea de încălzire. Au ajuns la
concluzia că, starea de încălzire este un cr iteriu de ordonare a corpurilor.

10  Grupa de nivel C: Elevii au stabilit starea de încălzire a corpurilor folosind simțul
tactil.
Pentru a concluziona activitatea desfășurată și noțiunile acu mulate de elevi în
cadrul l ecției „Încălzire, răcire”, aceștia au completat o fișă de lucru.
Următoarea lecție din acest capitol, „Temperatura, măsurarea temperaturii”,
introduce noțiunea de temperatură ca și mărime fizică asociată proprietății unui corp de a
avea o anumită stare de încălzire. Sunt prezentate instrumentele de măsură pentru
temper atură, scările de temperatură, elevii m ăsoară temperatura diverselor corpuri. Se
rezolvă exerciții de transformare a temperaturii din scara Celsius în scara Kelvin și invers,
se aju nge la con cluzia că, intervalele de temperatură în cele două scări sunt egale.Ca și
evaluare am folosit fișe de lucru diferențiate pe grupe de nivel:
 Grupa de nivel A: Elevii au avut de transformat diverse temperaturii din scara
Celsius în sc ara Kelvin și invers .
 Grupa de nivel B: Elevii au măsurat temperatura apei reci și a apei calde, apoi au
calculat d iferența dintre ele .
 Grupa de nivel C: Elevii au identificat instrumentul de măsură pentru temperatură
precum și părți .
Fiecare grupă a prezentat celorlalte gr upe activitatea desfășurată.
În cazul dilatării solidelor, în urma experimentelor efectuate pe grupe de nivel,
elevii din c adrul grupelor au concluzionat următoarele:
 Grupa de nivel A: Prin încălzire, bila suferă o dilatație în volum. Dimensiunile
bilei c resc, dar forma rămâne neschimbată. Dilatația în volum se produce dacă
toate cele trei dimensiuni ale co rpului sunt comparabile.
 Grupa de nivel B: Prin încălzire tijele metalice suferă o dilatație în lungime.
Dilatația liniară a corpului se realizează dacă una din dimensiunile corpului este
mult mai mare decât celelalte două d imensiuni .
 Grupa de nivel C: Prin încălzire, lama bimetalică suferă o dilatație în suprafață.
Deci, dimensiunile cresc dar forma rămâne acee ași. Dilatația în suprafață se
produce dacă două dintre d imensiunile corpului sunt mai mari comparativ cu a
treia.
În cazul dilatării lichidelor și gazelor elevii au efectuat experimente de laborator
tot pe grupe de nivel, iar la final au concluzionat urmă toarele:
 Grupa de nivel A: Prin încălzire corpurile lichide se dilată.
 Grupa de nivel B: Dilatarea corpurilor lichide depinde de natura lichidului.

11  Grupa de nivel C: Corpurile aflate în stare gazoasă se dilată.
Apoi, elevii au primit teme experimentale a casă, pentru a pune în evidență
dilatarea solidelor, l ichidelor și gazelor în alte situații , cu materiale simple. Aceste teme au
fost date tot pe grupe de nivel, iar elevii au concluzionat următoarele:
 Grupa de nivel A: Prin încălzire, cuiul nu mai trece prin orificiul făcut într -o
cutie de conservă goală.
 Grupa de nivel B: Sticla de plastic , fiind fierbinte, își schimbă forma.
 Grupa de nivel C: Aerul din sticlă se dilată și face ca dopul să sară.
Dilatația solidelor, lichidelor și gazelor sunt de mare importanță și trebuie
cuno scute consecințele și aplicațiile acestora.
Pentru lecția „ Consecințe și aplicații practice ale dilatării corpurilor ” am folosit
o fișă bazată pe metoda SINELG.
În afara experimentului de laborator am prezentat elevilor diverse situații
probl emă și întrebări problematice, fapte incitatoare ce au pus bazele unei conversații
euristice cu ajutorul căreia au fost valorificate gândirea și imaginația elevilor. În aceste
discuții el evii au venit la rândul lor cu exemple și contraexempl e:
 De ce podurile din metal au un picior mobil ?
 Cum se poate scoate o piuliță înțepenită pe un șurub ?
 Ce rol au traversele de la șinele de cale ferată ?
 De ce aerul cald se ridică ?
În vederea fixării și consolidării cunoștințelor am utilizat tratarea di ferențiată a
elevilor în funcție de stilurile de învățare:
Pentru stilul de învățare vizual :
 au fost prezentate materiale vizuale într -o varietate grafică, care au fost bine
organizate,
 s-au făcut scheme, fișe, schițe,
 s-a utilizat computer, videoproiecto r,
 profesorul se asigură să fie ascultat de toți elevii.
Pentru stilul de învățare auditiv:
 au fost reformulate ideile principale și întrebările,
 profesorul a variat volumul, viteza, intensitatea în vorbire, notează punctele cheie
sau cuvintele cheie care îi ajută pe elevi să evite confuzia datorită pronunției,
 profesorul se asigură să fie auzit de toți elevii,
 au fost folosite aplicațiile multimedia în procesul de predare – învățare.

12
Pentru stilul de învățare kinestezic :
 sunt efectuate diverse experimen te ce pun în evidență fenomenele termice
învăț ate,
 se completează portofoliile elevilor
 se aplică un joc didactic.

5. Sarcini de învățare pentru dezvoltarea inteligențelor multiple la capitolul
„Fen omene termice” clasa a VI -a

Sarcini pentru dezvoltarea inteligenței verbal – lingvistice:
1. Formulează definiția temperaturii și a dilatării corpurilor pe baza experimentelor
efectuate în clasă dar și acasă.
2. Compune probleme întrebări pentru colegii de clasă referitoare la echilibrul
termic și la dilat area corpu rilor.
3. Răspunde la problemele întrebări formulate, argumentând cum a ajuns la soluțiile
propuse.
Sarcini pentru dezvoltarea inteligenței logice – matematice:
1. Transformă diverse valori ale temperaturii din scara Celsius în scara Kelvin și
invers, din sc ara Kelvin în scar a Celsius.
2. Stabilește egalitatea valorii intervalului de temperatură în cele două scări de
temperatură.
3. Calculează diferențe între diverse temperaturi.
Sarcini pentru dezvoltarea inteligenței vizuale – spațiale:
1. Reprezintă grafic variația te mperaturii apei în funcție de timp, atunci când apa se
încălzește.
2. Compară dilatarea liniară, în suprafață și în volum a unor corpuri solide pe baza
experiment elor efectuate.
3. Identifică dilatarea corpurilor lichide și gazoase.
Sarcini pentru dezvoltarea int eligenței corporal – kinestezice:
1. Măsoară temperatura unor corpuri.
2. Efectuează experimente ce pun în evidență dilatarea corpurilor.
3. Rezolvă temele experimentale acasă.
Sarcini pentru dezvoltarea inteligenței muzical – ritmice:

13 1. Recunosc diverse cântece și p oezii în care apar fenomene termice învățate.
Sarcini pentru dezvoltarea inteligenței interpersonale:
1. Formulează și propune spre rezolvare probleme întrebări referitoare la echilibrul
termic și la d ilatarea corpurilor.
2. Participă activ la dezbaterile cu col egii pentru a corecta erorile apărute.
3. Monitorizează observațiile corecte ale colegilor de clasă la discuții.
Sarcini pentru dezvoltarea inteligenței intrapersonale:
1. Identifică punctele slabe care generează repetate erori în analiza fenomenelor
studiate.
2. Analizează problemele propuse spre rezolvare încercând să identifice cauzele
generatoare ale fenomenelor studiate.
3. Încearcă să -și explice stările prin care trec în cursul orelor de fizică.
Sarcini pentru dezvoltarea inteligenței naturiste:
1. Identifică cât ma i multe corpuri calde și corpuri reci.
2. Recunosc instrumente de măsură a temperaturii.
3. Enumeră efecte benefice și dăunătoare ale dilatării corpurilor.
Sarcini pentru dezvoltarea inteligenței existențiale:
1. Încearcă să -și imagineze ce s -ar întâmpla dacă, în a numite situații , nu s-ar ține
cont de dil atarea corpurilor.

6. Postestul
Etapa de control a cercetării a constat în administrarea de probe de evaluare
scrisă, identică pentru clasa de control și clasa experimentală, la sfârșitul capitolului
studiat. C ompararea rezultatelor obținute de elevi a permis stabilirea modului în care a
evoluat fi ecare clasă. Proba de evaluare finală este pr ezentată în Anexa 3.
Mediile aritmetice ale punctajelor obținute de elevii din clasa experimentală ( E )
și de către cei d in clasa de control ( C ) la testul de evaluare finală , administrat la sfârșitul
studiul ui capitolului „F enomene termice ” , sunt prezentate în următorul tabel :

Clasa a VI -a ,
Anul școlar 2011 -2012 Mediile punctajelor la testul final
pentru capitolul „Fen omene termice ”
E 5,15
C 4,42

14

7. Prezentarea, analiza, și interpretarea datelor
Aprecierea rezultatelor obținute de elevii de la clasa experimentală și clasa de
control la probele de evaluare inițială și finală a vizat măsura în care cunoștințel e teoretice
și cunoștințele metodologice (t eoretice și practice) însușite sunt operaționale.
Punctajele totale, obținute de elevi la o anumită probă, au fost stabilite prin
însumarea punctelor realizate de către aceștia la itemii probei fără ca punctajele să fie
rotunjite.
În vederea analizei situației clasei experimentale și de control, pe toată perioada
experimentului , am recurs la consemnarea datelor numerice comparative în tabele de date.
Tabelele redau efectivele clasei experimentale și de control co respunzătoare
fiecărei etape a eval uării, mediile punctajelor acumulate de către elevii dintr -o clasă.
Rezultatele comparative ale cercetării sunt consemnate în următo rul tabel:

Perechea de
clasă
echiv alentă Efectivul clasei Media punctaj elor Difere nța mediilor
mE -mC
Semnificația
diferenței (Tf –Ti ) Testul
inițial Testul
final Testul
inițial Testul
final Testul
inițial Testul
final
Clasa
a VI-a E 18 22 4,28 5,15 0,25 0,73 1,07
C 27 29 4,03 4,42 0,39

8. Concluzii
Limbajul științific și com unicarea sunt esențiale pentru tratarea diferențiată a
elevilor . Pe tot parcursul experimentului pedagogic întreprins am vizat următoarele direcții
princ ipale:
 adaptarea întregului complex didactic la particularitățile individuale ale fiecărui elev,
pentru o mai bună dezvoltare și valorificare la maxim a disponibilităților
psihogenetice ale acestuia;
 trezire emoției, ridicarea continuă a nivelului aspirației și stimularea interesului și a
dorințelor elevului pentru a îndeplini cerințele astfel încât conținu tul și volumul
învățării să corespundă posibilităților de diferențiere;

15  diminuarea și chiar înlăturarea eșecului școlar;
 asigurarea unor șanse minime în instruirea tuturor elevilor.
În urma desfășurării experimentului pedagogic am constatat următoarele:
 Conținutul științific al fizicii se pretează la activități didactice realizate prin tratarea
diferențiată a elevilor.
 La clasa experimentală unitățile tematice au fost dimensionate și structurate astfel încât
să corespundă cât mai fidel competențelor specifi ce vizate. Aceasta s -a realizat prin
specificarea sarcinilor , secvențelor, experiențelor de învățare corespunzătoare
subtemelor, pe competențe.
 În abordarea demersului didactic prin tratarea diferențiată a elevilor, o unitate de
învățare trebuie să fie car acterizată de următoarele etape: obținerea și menținerea
atenției, informarea elevilor asupra rezultatelor dorite, recapitularea cunoștințelor
anterioare asupra subiectului, sprijinirea și conducerea învățării, posibilitatea de a
evalua rezult atele, facili tarea transferului de cunoștințe și verificarea rezultatelor.
 Conținuturile învățate au fost corelate cu alte discipline și cu informații din surse
complementare. Tratarea diferențiată a elevilor sprijină atingerea tuturor categoriilor
de competențe: dobân dire sau descoperire de noi cunoștințe, transmitere și însușire de
noi cunoștințe, formare de priceperi și deprinderi intelectuale și practice, recapitulare
și sistematizare a cunoștințelor, verificare și evaluare a cunoștințelor și deprinderilor.
 Eficienț a instruirii la fizică, inclusiv a celei axată pe tratarea diferențiată a elevilor ,
este influențată nemijlocit de prestația cadrului didactic.
 Pe tot parcursul experimentului, profesorul a sprijinit elevii în rezolvarea sarcinilor
primite, a dirijat și a monitorizat discuțiile, comentariile, și experimentele pentru a nu
depăși nivelul de înțelegere al elevilor.
 În cadrul experimentului pedagogic a fost acordată o atenție deosebită adaptării
conținuturilor la nivelul elevilor, la stilurile de învățare ale elevilor, la resursele de
timp disponibile și la categoriile de competențe vizate.
 Predarea a fost realizată în vederea descoperirii disponibilităților, intereselor și
profil urile de învățare corespunzătoare fiecărui elev.

Cercetarea a pus în evidență une le dificultăți și limite în utilizarea tratării
difere nțiate a elevilor, după cum urmează:
 Tratarea diferențiată a elevilor necesită din partea profesorului o activitate laborioasă
de restructurare a conținutului științific, un volum mare de muncă în proie ctarea și

16 desfășurarea demersului didactic, dar și resurse materiale consistente în vederea
susținerii activităților instructiv – educative.
 Tratarea diferențiată a elevilor necesită un volum mare și diversificat de mijloace de
învățământ.
 Elevii trebuie încurajați și sprijiniți pentru a duce la bun sfârșit sarcinile de învățare.
Mobilitatea elevilor în cadrul grupelor de nivel trebuie să țină seama de performanțele
elevului și să constituie o preocupare consecventă a cadrului didactic.
 Abordarea întregulu i demers didactic la disciplina fizică din perspectiva tratării
diferențiate a elevilor este de neconceput . Trebuie să fie doar o opțiune strategică a
cadrului didactic, care prin utilizarea unor strategii didactice bazate pe aceasta
contribuie la creștere a semnificativă a eficienței învățării la disciplina fizică.

17
ANEXA 1

TEST DE C UNOȘTINȚE
Clasa a VI -a

1. Scrie o listă cu sursele de căldură din casa în care locuiești . Care dintre aceste surse încălzește
mai repede ?

2. Două persoane ca re intră în aceeași apă afirmă : unul că este rece și celălalt că este călduță . De
ce ? Cum pot ei verifica ?

3. De ce zăpada se topește mai repede în apropierea conductelor de termoficare ?

4. Ionuț măsoară temperatura aerului din camera sa . Termometrul ind ică temperatura θ = 20oC. În
timp ce ascultă postul de radio se anunță temperatura aerului de afară θ = -5oC . Care este
diferența dintre temperatura aerului din cameră și a celui de afară ?

5. Un termometru are gradațiile întinse pe o lungime de 180 mm . Termometrul este gradat între –
20oC și +120oC . Care este lungimea intervalului corespunzător pentru un grad ?

6. Explică de ce un balon din plastic umflat și lăsat în soare se poate sparge .

18

ANEXA 2

TEST DE EVALUARE INȚIALĂ
Clasa a VI -a

1. Dă cinci exemple de corpuri care au câte duoă proprietăți generale identice.

2. Realizează corespondența prin săgeți între coloanele următoare :

Starea gazoasă apă
oxigen
Starea lichidă piatră de râu
nori
Starea solidă mercur
făină

3. Precizează ce trebuie să faci pentru a măsura :
a) lungimea unei bănci ;
b) suprafa ța unei coli de hârtie ;
c) volumul unei cutii de chibrituri.

4. Într-un pachet sunt 500 coli de scris format A4 . Pe pachet apare notația 80 g∕m2 . Determină
masa pachetului , fără a utiliza balanța . Indicație : dimensiunile unei coli format A4 sunt
210mm și r espectiv 296mm .

5. Motanul Tom aleargă după șoricelul Jerry . Viteza lui Tom este v Tom = 4m∕s , iar viteza lui Jerry
este v Jerry =2m∕s Tom îl prinde pe Jerrz după ce acesta parcurge 8m . Calculează :
a) timpul după care Tom îl prinde pe Jerry;
b) distanța inițială dintre Tom și Jerry.

6. Precizează care sunt etapele ce trebuie parcurse pentru a determina densitatea unui corp solid
de formă neregulată având la dispoziție următoarele materiale : cilindru din sticlă suficient de
mare pentru a intra corpul în el , vas cu apă, riglă gradată , dinamometru etalonat .

Punctajul acordat :
Din oficiu – 3 puncte , Subiectul 1 – 0,5 puncte , Subiectul 2 – 0,5 puncte , Subiectul 3 – 1,5 puncte ,
Subiectul 4 – 1 punct , Subiectul 5 – 2 puncte , Subiectul 6 – 1,5 puncte . Total 10 punct e

19 ANEXA 3

TEST DE EVALUARE FINALĂ
Clasa a VI –a

1. Efectuează transformările:
a) 473,15oK =………..oC
b) 20oC = ……….. oK
c) 122oF = ……… oC
d) -20oC = ……….. oF

2. Să se definească : a) temperatura ; b) dilatarea .

3. Un elev măsoară temperatura aerului de afară timp de 24h . Termometrul indică temperatura
maximă de +14oC și minimă de -3oC . Ce diferență de temperatură s -a înregistrat între zi și
noapte ?

4. O minge de ping -pong , deformată , dar nu spartă , o poți readuce la forma pe care o avea înai nte
de defor mare dacă o scufunzi în apă fierbinte ? Justifică răspunsul .

5. O bară din fier are masa m=7800g . Prin încălzire , bara s -a dilatat astfel încât volumul ei este ,
cu V d=1cm3 mai mare . Care este variația densității corpului după încălzire dacă densitatea
fierului la θ=0oC este ρ 0Fe=7800kg∕m3 ?

6. Un termometru artizanal se poate realiza având la dispoziție următoarele materiale : para din
sticlă a unui bec ars , un dop de cauciuc perforat , tub de sticlă , o călimară cu un amestec
omogen de apă cu cerneală , un su port metalic , hârtie milimetrică și adeziv . Precizează etapele
care trebuie parcurse pentru etalonarea acestui termometru .

Punctajul acordat :
Din oficiu – 3 puncte , Subiectul 1 – 1 punct , Subiectul 2 – 1 punct , Subiectul 3 – 1 punct , Subiectul 4 –
1 punct , Subiectul 5 – 1 punct , Subiectul 6 – 2 puncte . Total 10 puncte.

20
BIBLIOGRAFIE

1. Florian, Gabriel (2004) , Tratarea diferențiată a elevilor la fizică , Editura Else;
2. Florian, Gabriel (2006) , De la fizica „știință” la fizica „școlară” , Editura Else;
3. Turcitu, Doina (1998) , Fizică, manual pentru clasa a VI -a, Editura Radical;
4. Clark, Christopher (1998) , Fizică , manual pentru clasa a VI -a, Editura All;
5. Corega, Constantin (1998) , Fizică, manual pentru clas a VI -a, Editura Teora;
6. Ignătescu, Valerica (2009) , Fizică, caietul elevului pentru clasa a VI -a;
7. Churchille, E. Richard, Loesching, Louis V. , Mandell, Muriel (2007) , 365 de experimente
științifice simple , Editura Aquila, 93 ;
8. Internet : www.didactic.ro
www.clopoțel.ro
www.fizik.ro