Tratamentulstomatologic in [628988]

Tratamentulstomatologic in
sarcina
Conf.Univ.Dr.
MOISEI MIHAELA

TRATAMENT STOMATOLOGIC-
PARTICULARITATI
•Se vor efectua sedinte cat mai scurte, evitandu-se
manoperele laborioase.
•Se va apela la psiho-profilaxie, pentru indepartarea
anxietatiigravidei, caracteristica acestei perioade.
•Pozitiagravidei in timpul tratamentului stomatologic –
-cu cat sarcina este mai aproape de termen decubitul
dorsal prelungit va trebui evitat
– compresiei de durata a venei cave inferioare de catre
uterul gravidceea poateduce la aparitia sindromului
hipotensiv.-
-se recomandapozitiein unghide 45 de grade

Medicatiastomatologicain sarcina
•premedicatiela toate pacientele anxioase , –-
mai ales in trimestruI cand stareaemotionala
poatefiexagerata datorata unei labilitati
corticosubcorticalacaracteristica acestei
perioade.
•Anestezia -recomandatcealocala in
concentratie xilina2% simplasauasociatcu
vasoconstrictor adrenalina in doze de 1/200.000
•Anestezia generala se poate recomanda in orice
trimestru al sarcinii dar este de preferat sa se
foloseascain trimestrul al doilea.

Medicatiastomatologicain sarcina
•administrarea de antialgice, antibiotice si
antiinflamatorii pe toata perioada sarcinii se
face doarin cazde urgentasisub stricta
supravegherea mediculuiobstretician.
•Se evitaclasaTetraciclinelor-daucoloratie
galbenbrunaa dintilor
•Zinnatul–antibioticulde electiein afectiuni
stomatologicein sarcina-trimestruII siIII
•Se evitamedicatiacu potential teratogen

Investigatiileimagistice
•ExamenulRX-trebuiesa fie limitat sau evitat pe
cat posibil. RECOMANDAT: IntrelunileVI – IX
•O doza de 10 rad este considerata periculoasa
pentru fat, actiunea teratogenafiind maxima in
trimestrulI
•Dupa luna a 7 a riscul va fi considerat nul
•In cazul in care este necesara o radiografie se
utilizeaza cele cu filme ultrarapide si a sorturilor
de protectie din plumb cu gulerpentru
protejarea gravidei–zonatiroidiana,toracala
,abdominala

TRATAMENTUL PE ETAPE
•-in primultrimestru : masuride igienaorala, profesionalacu
evitareatratamentelorlocale sangerande, se evitastresul,
manopereletraumatizante
•-in al 2-lea trimestru : e perioadain care se pot face in conditiide
sigurantatratamenteparodontalede necessitate darsedintele
trebuiesafie de scurtaduratapentruevitareastresului
•-in al 3-lea trimestru de sarcina: trebuiesaevitampozitiadecliva,
sedintelelungi,
•-se recomandapozitiain fotoliudentarin unghide 45 grade ,
•-tratamentparodontalin cazuluneigingivitese reduce la controlul
placiisimanopereblandelocale,
•-tratareaurgentelorin aceastaperioadase face in colaborareacu
medical curant.

Educatiapentrusanatateaoralaa
gravidei
•Educatiapentruautocontrolulplăcii –esteo componentăesențială
pentruprevenireașicontrolulcarieidentaresi boliiparodontaleși
fărăde care eforturileclinicianuluiconstituieun nonsens.
•Înaceastăetapăse au învedereurmătoareleobiective:
Agențiisimodulde revelarea placii
•Punereaînevidențăa plăciibacterieneesteutilăpentruca
pacientulsăse poatăautocontrolașisăîșipoatăîmbunătățitehnica
de periaj.Seutilizeazăagențide revelarede tipul
tabletelor,drageuri,pastecu eritrozină.
•Acestease aplicădupăperiajșiutilizareamijloacelorajutătoareși
pun înevidențăsitusurileundeexistăflora remanentă
•Controlulse face la interval de 2 sau3 zile, apoio data pe
săptămânăpânăla obținereaunuiperiajcorespunzător.

Mijloacelesimetodelede îndepărtare
a plăciibacteriene
•Mijloaceprincipale: periuțeledentare
•Mijloacesecundare: paste de dinți, ,periutele
interdentaresidispozitivelede irigare
•Mijloacechimice: apade gura, geluri.

Periajul gingivodentar
Obiective :
•1. îndepărtareaplăcii, depozitelormoide pesuprafața
dințilorsia suprafețeloradiacente
•2. stimulareacirculatiei, vascularizatiei,stimularea
cheratinizăriicelulelorepiteliale.
Un parodonțiu binekeratinizatestemultmairezistentla
factoriietiologici.
•2. Frecvențaperiajului:
-de 3 oripezi, obligatoriuseara(dupămeseleprincipale)
•3. Durata: 3-5 min pentrua atingeobiectivulde îndepartare
in totalitatea pdm(placadentaramicrobiana)

Periuțelede dinți:
Suntmijloaceleprincipalede igienabucalacare servesc
la igienizareacavitățiibucale. Pot fi:
•-manuale (clasice, pentruigienizareaspatiilor
interdentare, curatareaaparatelorortodontice)
•-electrice
•-sonice–au efectla nivelulmatgineigingivale, panala
o adancimede 5 mm; au o sursapiezoelectricacare
faciliteazao curataresuperioarafatade generatiile
anterioare, efectueazaun masajeficiental tesutului
gingival, iargradulde uzuraesteminim chiarla
jumatatede an de utilizare.

Periutelede dinti-caracteristici
Înfuncțiede tipulde peripecare îiconțin, periuțelepot fi:
•cu perinaturalidin porcsaucamila; au dezavantajulcăse incarcacu
microorganisme, ramanumedepeo perioadalungade timp,
aproximativopt ore sise uzeazaintr-un ritmmairapid.
•cu periartificialidin material plastic; au avantajulde a se uscamai
repedeside a fiactive in timpmaiindelungatdecatcelecu peri
naturali.
Înfuncțiede diametrulperilor, periuțelepot fi:
•moi–0,2 mm
•medii–0,3 mm
•dure -0,4 mm
•Inaltimeaperiilorestede 10-12 mm, suntdispusein
manunchiuri, iarmananuchiurilesuntdispusepepatruranduri.

Pastelede dinti
suntutilizateîmpreunăcu periuțelede dințila
îndepărtareamecanicaa depozitelormoi, acumulatela
nivelulcoroanelordentareșial marginiigingivalelibere,
înscoppreventiv, darșiterapeutic
pot fiutilizatecu periuțemanualesaumecanice
conținpelângăsubstanțeabrazive: detergenți,
aromatizanțisauîndulcitori
suntutilizate-înscopcosmetic(de îndepărtarea plăcii
șia detritusului)
-înscopterapeutic(se adresează
sensibilitățiidentare)

Ațadentară(Dental floss-ul)
Frecvențade utilizare: o datăpezi, seara.
Folosireaeieficientărealizeazăurmătoareleobiective:
-îndepărteazăîntotalitateplacașidetritusulorganic din
spațiulinterdentaratâtla dințiinaturalicâtșila ceicare
suntacoperițiprotetic
•-lustruieștesuprafețelepecare acționează
•-poatesăreducă sângerareagingivalădeoarecelimitează
acumulareade placă
•-realizeazăun masajblând al papileiinterdentare
•-permiteaplicareaunoragențiterapeuticila nivelul
suprafețelordentarecurățitesaula al celorsubgingivale

Ațadentară(Dental floss-ul)
•-se poziționeazăîncontact cu suprafața
proximalădinspremarginealiberăa dintelui
•-se depășeștecu blândețepunctulde contact
sprecoletfărăsătraumatizămpapilă
•-se executămișcăride du-te-vino,
dinspreV spreO șiinvers.
•-prizapoatefimanualăsaumontateîndispozitive
speciale.
•-pentrufiecarespațiuinterdentar
utilizămo altăporțiunecuratăde fir.

Periuteleinterdentare
-au mânerșiparte activăcare esteasemănătoareperieide spălatsticla
-mânerulpoatesăfie propriusaudetașabil
-suntde 2 tipuri: care se monteazăla un mânerspecial fabricatșicare
au mânerpropriu
-forma lorestecilindricăsautronconică
-au filamenteledin plastic, cu capătulactivrotunjit, suntmoișisunt
prinsela mijlocullorîntr-un mânerdin sârmăîmpletită
Se indică:
-la curățareaspațiilorinterdentarelibere
-la curățareafurcațiilorexpuse
-la paciențiicu aparateortodonticefixe saucu lucrăriprotetice
complexesprijinitepeimplanturi
-înzonaimobilizărilordentareșiintermaxilare, efectuate în
parodontologiesauchirurgie

Mișcărirecomandate
-o mișcaredinspreVestibular spreOral
– ușoarăpresiunepesuprafațadentară
– dimensiuneatrebuiealeasăastfelîncâtsăfie sensibilmai
mare decâtspațiuldestinat.Sepoateutilizacu pasta.
-oateutilizacu adaosde pastă

DusulBucal
-proiecteazăun jet de aersub presiune, capătulactivutilizeazăo tijă
din plastic angulatala 90 grade saucanulăsubgingivala.
-se recomandăa fiefectuatăde cătrepacientacasăpentru
igienizareapunțilordentare, a lucrărilorproteticecomplexe,
purtătoride implanturidentare, înboalaparodontalăse face lavajul
parodontalcu ajutorulcanulelordupăadministareaunorsubstanțe
topicept pacient, la paciențiicu diabetzaharat.
-poatepenetrala nivelulpungilorparodontalepeo adâncimede 2-3
mm.
-cu vârfulspecial pt aplicațiilesubgingivalepoatesăparcurgă90%
din adâncimeapungii.
-putemutilizaagențiantimicrobieni(clorhexidină0,06%, clorurăde
staniu0,4%, soluțiede metronidazol0,5%)

Contraindicații
-la paciențiicu riscde bacteriemie
-la paciențiicare au prezenteîncavitatea
bucalăcomplicațiiacute a BP
-la paciențineîndemânatici.

Apele de gura
•-au scopulde a limitadezvoltareași
proliferareamicroorganismelor
•-suntnișteadjuvanțiaicontroluluimecanical
plăcii
•-poateconstituiun mijlocprincipal de
îndepărtareal plăciidoarpeperioadescurte
de timpîncazurispeciale.-nu se poatesaunu
se recomandaperiajuldentarpeo perioada
scurtade 2 -3 saptamani

Cracteristicileapeide gura
•-specificitate: efectdoarla nivelulcavitățiiorale,
•-eficacitate: acționeazădoarpemicroorganismele
răspunzătoarede aparițiacarieisaua
parodontopatiilor
•-sărămânăactivăpeo perioadade timpîntr-o
zonațintă, undețesuturileo absorb
•-săprezintesiguranțăde utilizare;
•-sănecesiteaplicărila o frecvențaredusă
•-săacționezeșiasuprahaleneifetide

Apade gura-TERAPEUTICA
Poatecontineca substantaactivao biguanidina-
clorhexidina –
se utilizeazăînconcde 0,12% (Peridex-SUA), Europa0,2%
(Lacalutactiv, Parodontax)
-înpastelede dinți0,06; 1% (Lacalutactiv)
se face lavajbucalîntre30-60 sec de 2 oripezi, dupa
periajulcu pasta din aceeasigama
Recomandatla paciențiicu carioactivitateintensăo datăpe
luna, într-o concentrațiemare de 40% timpde 15 min.
Pentrua evitaaparițiaefectelorsecundare, clorhexidinase
administreazăpentruperioade scurtede timp, de maximum
21 zile.

Igienaoralain sarcina-concluzii
•Factor primordial pentrusanatateaoralasi
generala
•Se efectueazade catregravida-autocontrol-prin
mijloaceprincipalesisecundare
•Se completeazade medic prinperiajsidetartraj
•Motivareasiconstientizareagravideiprivindrolul
igieneioraleconstituieobiectivulprincipal al
mediculuistomologpeperioadade sarcinasi
lauzie

Coloratiile dentare patologice
•Conf. Univ. Dr. Mihaela
Moisei

Clasificare
•Existădouătipuridecolorațiidentare:
extrinseci (externe), care afectează dinții din
exterior;
intrinseci(interne).

Coloratii extrinseci
•Cauza:
•fosetele, fisurile și defectele de structură de
dimensiuni microscopice ale dinților sunt predispuse
laacumularedesubstanțecupotențialdecolorare.
Surse: – diverse alimente și băuturi cu conținut
crescutdetanină(ex.Ceai),cacao
– bacteriicromogene
– medicamentetopice.
Efectul lor poate fi intensificat de acumularea de placă
bacteriană,înlipsauneiigieneoraleadecvate.

Coloratii extrinseci
Saliva si debitul salivar- un rol major în
îndepărtarearesturiloralimentaredepedinți.
Debitul salivar redus poate să contribuie la
aparițiacolorațiilorextrinseci.
Debitulsalivar poatefiafectatlacopiiin:
-obstrucțiialeglandelorsalivare;
-chimioterapiesiradioterapie;
-diversemedicamente-antiepileptice.

Manifestari clinice
•colorațiile extrinseci sunt de obicei maronii,
negre sau cenușii; pot colora dinții și în verde,
portocaliu sau galben
•pot fi îndepărtate de regulă prin mijloace de
igienizare profesională

Colorațiile intrinseci
DEcauzăinternă potfi:
•din perioada preeruptivă a dinților : cauzate de
amelogeneză și dentinogeneză imperfectă,fluoroză,
tetraciclinăetc.,
•din perioada posteruptivă , colorațiile fiind date de
vârstă, obturații din amalgam sau rășini acrilice,
recesiepulpară,fisurisaufracturi. 


•pot fi provocate de diverse materiale dentare (ex.
materialedeobturațiecoronarăsauradiculară)

Manifestari clinice
•dinții cu colorații intrinseci pot fi roșietici sau
rozalii; colorațiile provocate de tetraciclină
suntgalbene
•când doar un singur dinte prezintă modificări
de culoare, cel mai probabil este o colorație
intrinsecașiindicăoafectareapulpeidentare

Fluoroza dentara
•Este o afecțiune care apare în urma
consumului unei cantități mari de fluor în
perioadadeformareadinților .
– afectează numai aspectul extern al dinților și
nuproducecarii.
-severitatea modificărilor morfologice este
dependentădedozeledeNaFadministrate
-poate cauza schimbari ușoare sau mai vizibile
lanivelulculoriidinților.

Fluoroza dentara
Fluorul joacă un rol important în sănătatea
umana
•ionii de fluor participă activ în procesul de remineralizare a
smalțuluișiinhibăactivitateabacteriilorcariogenedinbiofilmuloral
•fluorul influențează funcția ameloblastelor atât în faza secretorie
câtșiînceadematurare
•ameloblastele în faza secretorie timpurie sunt foarte susceptibile la
acțiuneafluorului.
•Aportul sistemic mai mare decât optim de fluoruri (≥0.07 mg/kg
F/zi) în perioadele critice ale amelogenezei poate duce la apariția
fluorozeidentare (Warrenetal.,2009;Everett,2011)

Fluoroza cronica -clasificare
•Forma usoara- nu prezintă schimbări vizibile
lanivelulsuprafețelordentare.
•Forma medie -apariția unor linii, dungi sau
petealbe.
•Forma severa- pete de culoare maro, gri, sau
negre.

Fluoroza cronica
•mineralizaredeficitară
•formarea unui smalț poros , caracterizat prin
creștereadimensiunilorspațiilorintercristaline
ce vor fi umplute cu proteine și apă (Lyaruu et
al.,2006;Warrenetal.,2009).
•prezența defectelor cantitative , sub forma
unor fosete cu margini netede sau neregulate
pe suprafața smalțului- influența fluorurilor
asupraameloblastelorînfazasecretorie.

Fluoroza cronica
•smalțexternhipermineralizat
•smalț intern poros și hipomineralizat în
expunerilecronicelafluorînapapotabilă.
•prezența unor linii orizontale, albe la nivelul
incisivilor sugereaza afectarea ameloblastelor
în faza secretorie tardivă sau de tranziție
(Bronckersetal.,2009).

Amoxicilina in conjunctie cu fluorul
•Estecelmaiutilizatantibioticinpediatrie
•utilizarea în copilăria timpurie i.m. in doze cronice este
asociata cu sindromul MIH (hipomineralizare molar
incisiv) și defecte asemănătoare fluorozei dentare (Hong
etal.,2011).
•Se speculează ca amoxicilina ar interfera cu funcțiile
ameloblastelorînfazasecretorie(Kumazawaetal.,2012)
•Cercetarile au relevat defecte calitative și/sau cantitative
specificeunuismalțhipomineralizatincazuladm.cronice
deamoxicilinalacopii

Amoxicilina in conjunctie cu fluorul
– pierderea parțială a translucidității și
pigmentăriigalbeneînsmalțulincisivilorinferiori
– apariția unor zone de smalț rugos si albicios –
aceste modificări nu au avut o distribuție
uniformă în cadrul loturilor experimentale.
modificările microstructurale identificate indică
hipoplaziasmalțuluiextern

DISPLAZIILE DENTARE
-sunt anomalii de structura ale dintilor care apar in cursul
dezvoltarii.
Displaziile dentare pot fi:
•ereditare.
– afecteaza smaltul si/sau dentina;
– pot aparea in cadrul unor maladii (boli) si sindroame
genetice.
•dobandite.
– Sunt consecinta unor factori de mediu si apar inaintea
eruptiei dintilor, niciodata dupa.
– Pentru dintii temporari perioada este limitata la sarcina si
primul an de viata, iar pentru dintii permanenti intre nastere si 7
ani.

Distrofiile dentare
Distrofia este in general rezultatul unei perturbari, a
unei “nutritii defectuoase”ce intereseaza perioada de
formare a unui sistem sau organ.
Distrofiile sunt toate modificarile de forma, numar,
dimenisiune si structura produse de tulburarile ce au
afectat dintele i n diferite etape ale perioadei formative si
care sunt evidente pe structurile dentare in momentul
eruptiei.
Anomaliile de structură din formarea sau maturarea
țesuturilor dure au:
1.etiologie primară , genetică și ereditară;
2.etiologie secundară (dobândită) de cauză locală și
generală.

Amelogeneza imperfectă
– reprezintă un grup de defecte ereditare (mutație genetică a
genei smalțului ), ce afectează dezvoltarea smalțului dentar,
caracterizată printr-o discromie gălbui- maronie a dinților,
datorată defectelor în funcționarea ameloblastelor și în
mineralizareamatriceidesmalț.
Caracteristici:
-afecteazăambeledentații;
-frecvență.f.redusă1/14000;1/16000–(SUA)Witkop
– modificări selective la niv smalțului – culoare, structură,
aspect
-neafectreadentineișicementului;
-tendințalaincluziidentare

Hipoplazie –imperfecțiune cantitativă datorată formării insuficiente a matricii
organice a smalțului;
-se intalneste in carenta de vitamina A, scorbut infantil.
Hipomineralizare –anomalie calitativă datorată unei mineralizări insuficiente;
-poate fi cauzata de carenta de Ca si P, raport CA/PO4 alimentar foarte
crescut, carenta de vitamina D.
Hipomaturare – defect de elaborare organominerală a organului smalțului într-
un stadiu precedent stării finale preeruptive.

Etiopatogenia displaziilor dentare

Formahipoplazică
-smalț normal structurat;
-aspru,subțire, rezistenta redusa la uzură;
-zone hipoplazice sub formă de striuri orizontale și/sau
verticale cu depresiuni sau fisuri;
-prin transparență se observă dentina de culoare galben-
brun.

Forma hipomineralizată
-smalț de grosime normală
-structură microscopică alterată
-rugos,opac,moale, alb cretos,cafeniu
-se abrazează ușor,se desprinde ușor de pe suprafața dentinară
-sensibilitate dentinară la excitanți termici și la palpare cu sonda
-densitatea smalțului și a dentinei sunt similare

Forma hipomatură
-Smalț rugos cu zone albicioase și cretoase sub formă de
șanțuri verticale
-Nu este alterată integritatea dintelui

Caracteristici:
-transmiterea ereditară a tulb. odontoblaștilor -afectare
preponderent dentinară;
-afectează ambele dentații;
-mai frecventă în raport cu amelogeneza 1/6000; 1/8000.
-dinți vulnerabili (fragilitatea dentinei),modificați de culoare,cu
aspect opalescent, culoarea marmorată sau gri-albăstruie;
-tendință la ocluzie adâncă prăbușită.
Clasificare:
DI tip I (asociată cu OI ereditară)
DI tip II (nu prezintă simptome de OI) –“ dentina ereditară
opalescentă”
DI tip III (forma izolată –“ Brandywine”) Dentinogeneza imperfectă-anomalie ereditară în
procesul de formare a dentinei

Forme clinice
TIP I -Displazia Capdepont:
afecteaza d.t si d.p;
caracter familial degenerativ;
afecteaza jonctiunea S/D;
debut incizal, ocluzal cu evolutie spre suprafatele
aproximale;
dinti nanici,globulosi,radacini scurte subtiri, aspect de cui
cariorezistenti-suprafetele de uzura sunt netede lucioase,
translucide
invadarea camerei pulpare si a canalului radicular prin
producerea excesiva a dentinei-insensibilitate dentinara
TIP II -Dentina opalescentă ereditară -Hodge depozite calcare intrapulpare
TIP III –forma izolată “ Brandywine” –forma severă a tip II
aspectul dinților este variat;
dinte în cochilie “ shell tooth”;
camere pulpare largi și rădăcini scurte.

Tip I –
asociat
cu
osteoge
neza
imperfe
cta
TIP II -Dentina opalescentă ereditară –
Hodge

Gingivitade sarcină
Conf.Univ.dr.
MoiseiMihaela

Gingivita
•Entitateclinicăcaracterizatăprin inflamația
cronicăde naturamicrobiană a papileidentare
sia margineiliberea gingiei.
•Forme: acute și subacute
•Sarcina- nu produce prineainsășigingivita!
•Sarcina–prinmodificarilehormonale
modificareacțiațesuturilorfațăde placa
bacteriană,adevaratăcauzaa gingiviteidin
cursul sarcinei

Gingivita de sarcină
•Trimestrul I
-cauzată de creșterea producției de gonadotropi
hipofizari
-alți factori locali favorizanți
Trimestrul III
creșterea estrogenilor și progesteronului

Prevalența șietiopatogenie
•Intre35-100% –dupaYalcinFunda 2002
•Intre30-75%––dupaBarak Shlomi 2003
Factorifavorizanti :
•-placadentaramicrobiana
•-tartruldentar
•-cariiledentare
•-fumatul
•-restauraridentare( obturații) șiprotetice
necorespunzatoare

Factor favorizant-fumatul
•Acțiune locală :
– depuneri de nicotină,hidrocarburi,
– favorizează acumularea de placă și tartru
•Acțiune sistemică :
-ischemie și vasoconstricție periferică
Efectul nociv local și general persistă peste 5 ani
chiar dacă se întrerupe fumatul în sarcină .

Etiopatogenie
•Modificarilehormonaledin sarcină respectiv
creștereaniveluluide estrogenisiprogesteron
acționează ca factoride proliferare:
speciianaerobe microbiene
Porphyromonasgingivalis
Prevotellaintermedia
Fibroblast –înmulțireafibrelorde colagen

Etiopatogenie
•Sistemul imunlocal estedeficitardatorita
conditieifiziologiceaparte:
-productiade anticorpiestescăzută
-neutrofilele–chemotactismscăzut
Raspunsulimunla o agresiunemicrobiana
minoraesteexageratsise manifestaprin
inflamatie !

Simptomatologie
•SEMNE SUBIECTIVE :
-sângerărigingivale provocatela masticațiesi
periaj
– culoareroșieintensă
-modificaride volum -dimensiune mărită prin
edem și hiperplazie
•SEMNE OBIECTIVE :
-modificaride culoare șivolum
-gingietumefiată,lucioasă,moale

Simptomatologie
•CULOARE: rosuviu-zmeuriu-r osu-violaceu
•Frecvent: depozitefibrinoasesaupurulente
•Sângerare: la celemaimiciatingeri
•Dureri: dacaaparsuprainfectari
•Mobilitatepatologicadentara : gradul1 si2 in
cazurimaigrave de suprainfectare,anemii
severe cu avitaminozaC
•Pungi parodontale adevărate

Tumorade sarcină
•O hipercreșterea marginiiliberea gingiei
localizatăla un grupde dinti-
•epulisde sarcina- pregnancy tumor
•Este un angiogranulomformat din tesutde
granulatievascular cecontinecapilarede
neoformatie
•Frecventaparein lunaa VIII-a
•Incidența: 2-5%

Tumora de sarcină
•Are determinism hormonal fiind manifestă
atunci cand hormonii steroizi au cel mai înalt
nivel- trimestrul III
•Este un angiogranulom format din țesut de
granulație vascular imatur- capilare de
neoformație
•Nu are caracter malign
•Se reduce în dimensiuni sau dispare după
sarcină

Tumorade sarcina
Aspect clinic :
•- emisferăturtităca o ciupercă
•- bazasesilăsaupediculată
•- suprafataneteda,rosie
•-consistentavariabila,moalesifriabila
•-leziuneaestesuperficiala–
•–nu afecteazaosulsubiacent

Tumorade sarcina
•Uneoridimensiuneapoatesaacopere
coroaneledentare
•Aparefrecventpefatavestibularaa dintilor
•Interferaastfelcu relatiaocluzala
•Poateprezentaulceratiidatorita
traumatismelordin timpulperiajuluisaual
masticatiei
•Necesitacorectiechirurgicala

Gingivita de sarcinala gravidele
fertilizate in vitro
-Hormoniisinteticise stocheazain ficatsi
actioneazapeduratamaimare decatcei
naturali
-Tabloulclinic al gingiviteide sarcinaestemai
accentuatla acestepaciente
-Efectelescadpemasuraceefectul
tratamentuluide stimulareovarianascade
–

Simptomatologie
•Hiperplaziegingivala-papileinterdentare
•Culoarerosiecongestiva
•Consistentamoale
•Depozitefibrino-purulentereduse
•Xerostomie
•Mobilitatedentarade gradul1 si2
•Pungigingivalede 2-4 mm

Simptomatologie
•Gingivoragiii frecvente spontane sau
provocate
-ele scad in intensitate in ultimul trimestru de
sarcină
-modificările sunt mai evidente în zona frontală
mandibulară și maxilară

TRATAMENT
•PREVENTIV:
•-constientizareasimotivareafemeii
insarcinateprivindimportantaigieneiorale
pentrusanatateapropriesipeceaa fatului
•-igienizareprofesionala
•-recomandareauneitehnicide periaj
adecvate,produsede igienizareprincipalesi
secundare-atadentara,apade gura

Tratament preventiv
•Controlul dietei-
– consiliere pentru o alimentație echilibrată ca
aport de nutrienți, vitamine ,ce au rol și in
menținerea sănătății gingivale
– Controlul ritmului de ingestie alimentară
Control stomatologic preventiv
–inainte de sarcina
-tratarea tutror afecțiunilor existente

Tratament
•CURATIV:
•-tratamentulcariilorsimple sicomplicate-ideal
inaintede sarcina
•-indepartareafactoriloriritativilocali-
tartru,obturatiisaulucrariprotetice
•-tratamentsimptomaticlocal –colutoriicu
efectantiinflamatorsiantimicrobian
•-chirurgical- epulisgigant

MODIFICĂRI FIZIOLOGICE ÎN
SARCINĂ
-cavitateaorala-
CONF.UNIV.DR.
Moisei Mihaela

Cavitatea orală (gura)este situată în
partea inferioară a feței , sub fosele nazale,
fiindprima porțiune a tubului digestiv .
Este limitată anterior de buzeși lateral de obraji.

Orificii de comunicare
Cavitatea bucală are doua orificii:
Un orificiu anterior, de comunicare cu exteriorul
Un orificiu posterior, care se deschide spre faringe

Diviziune:
Cavitatea orală este formată din:
1) Vestibulul bucal : este spațiul dintre
obraji/buze și dinți.
2) Cavitatea orală propriu-zisă

Diviziune:
Cavitatea orală este formată din:
1) Vestibulul bucal : este spațiul dintre
obraji/buze și dinți.
2) Cavitatea orală propriu-zisă

Diviziune:
Cavitatea orală este formată din:
1) Vestibulul bucal : este spațiul dintre
obraji/buze și dinți.
2) Cavitatea orală propriu-zisă

Structuri moi:
Buzele
Mucoasa orală
Gingia
Limba
Glandele salivare
Lueta (uvulă)
Frenurile labiale și frenul lingual care fixează buzele și limba

Dinții
Dinții sunt organe dure, de culoare albicioasă,
implantați în oasele maxilare.
Rol principal : fărâmițarea alimentelor (masticație)
Alte roluri:
Fonetic (articularea sunetelor)
Definirea fizionomiei

Dinții temporari (de lapte)
Sunt în număr de 20, câte 10 pe fiecare arcadă dentară.
* Dinții temporari se deosebesc de dinții permanenți prin
dimensiune, formă, culoare și structură .

Dinții temporari

Dinții permanenți
Reprezină a doua dentiție și cuprinde 32 de dinți.
*La vârsta de 6 ani erupe primul molar permanent.

Fiecare dinte prezintă 3 părți:
1) Rădăcină (porțiunea prin care dintele se fixeaza în os)
2) Colet (porțiunea intermediara între rădăcină și coroană)
3) Coroană (porțiunea vizibilă a dintelui, de culoare albă)

Smaltuldentar
-cel mai dur tesut din organismul nostru.
– Principala caracteristica este duritatea
-Contine :
-substante anorganice 96%- cristale de apatita
– substante organice 1,7% -colagen,lipide
– apa 2,3%
Se poate deteriora ca urmare a :
-lipsa igienei
-xerostomie
-bulimie
-bruxism

Smaltuldentar

Structura dinților

Dentina
•70% substanteorganice-cristalede apatita
•20% substanteanorganice-
colagen,lipide,citrate,matricinecolagene
•10% apa
•Contine
•–tubulidentinari,canaliculi dentinare –fibra
Tomes

Sarcina
-un procesfiziologic ceimplicao seriede
modificarila care participa fiecare celula din
organism
-apar modificari adaptative la noile conditii create
-au loc modificari profunde ale proceselor
metabolice
-modificari ale echilibruluihidroelectrolitic
-rezultaastfeltransformaricorespunzatoareIn
funcțiadiverselorsistemeșiaparate.

Sarcina–modificarifiziologice
•Modificarilegenerale
•Modificarilesistemuluicardiovascular
•Modificarilesistemuluirespirator
•Modificariletractuluigastrointestinal
•Modificarilesistemuluiurinar
•Modificarilesistemuluinervos
•Modificarilesistemuluiendocrin
•Modificarilemetabolismului
•Modificarileorganelorgenitale

Sarcina–modificarifiziologice
•Cavitateaorala se aflaintr-o relatiede
interdependentacu celelalteaparatesi
sistemedin organism.
•Stareade sanatateoralaesteinfluentatade
sanatateagenerala:
-anumiteafectiunisaustarifiziologice
temporareale organismuluimodificastatusul
tesuturilordin cavitateabucala

Afectiuniorale-Sarcina
•sarcina influențează major aparatul buco-
dentar prin modificările care se produc în
sarcină, modificări adaptative
•Afecțiunile buco-dentare ale gravidei
influențează evoluția sarcinii, sănătatea
produsului de concepție și sănătatea gravidei
• pot determina producerea de avort,de
nastere prematură siinfecții puerperale
severe.

Afectiuniorale-Sarcina
• În același timp, sarcina influențează în sens
negativ evoluția afecțiunilor buco-dentare.
• Modificările majore ale organismului impuse
de sarcină (modificări imunologice,
hormonale, organice) fac ca patologia
stomatologică să se manifeste cu forme
clinice severe
•se impununeoritratamente complexe
care pot afectafatul

Sarcina–modificarifiziologice
cu repercursiuniasuprastatusuluioral
•Modificaritract gastro-intestinal:
•Gustulse modificain aproximativ2/3 cazuri :
– aparpreferintepentruunelealimente, aversiune
pentru altele, in unele cazuri -perversiuni gustative.
-aproximativ 50% din gravide prezinta greturi si vome
matinale, sau dupa miculdejun
•Tulburarilesuntexplicate prininstalareaunor
dezechilibrepsihoafectivesauhormonaleestro-
progesteronice.
•Alimentatiaselectiva–anemii,aport crescutde
glucide,carentede mineralesivitamine

Secretiasalivara-sarcina
•apare hipersecretie salivara reprezentand
un simptomsubiectiv–
•“sialoreeade sarcina “ -poateajungela aspectul
patologic de ptialism.
•se produce o scadere a pH-lui salivar
•refluxul gastric datorat hipotoniei cardiei poate
accentua ph-ul salivar
•Mediul acid bucal poate agrava caria dentara sau o
afectiune a mucoasei orale
•are loc si o hiperemiei locale induse de estrogeni care
poate accentua simptomatologia

Sistemul digestiv
•apetitulpoatefi crescut ; preferințelealimentaremodificate
•hiperesteziedentară;
•creștereafrecvențeiaparițieicariilor
sialoree, înspecial diurnă, însoțităsaunu, de grețurișivărsăturiîncadrula ceeace
numim„tulburărineuro-vegetative"
edemgingival cepoatefavorizaaparițiagingivitelor
•pirozis-ul poateapăreadupătrimestrulII, legatde un reflux gastro -esofagian
motilitateașitonusulgastric diminuă; alăturide fondulpsihologic, aceste
modificăriarputeaexplicagrețurile
secrețiagastricăestediminuată (aciditateșipepsină);
secrețiade mucus crește (estecunoscutăameliorareaulcerelorînsarcină)
tranzitulintestinal esteîncetinit, constipație
•ficatul:
–activitateaenzimaticănu se modifică
–perturbărilefuncționalesuntminime
–vezicabiliarăestehipotonășievacuarealentă

Sistemul digestiv
Sarcinaesteo stare încare necesitățileenergeticeșiînelementenutritive
cresc.
Înacestecondițiise puneproblemacreșteriiingestieisaucreșteriiabsorbției.
Încetinireatranzituluiintestinal poatefavorizacreștereaabsorbției. Este posibilă
șiintervenția unormodificăria tipurilorde transport la nivelul mucoasei
intestinale.
Regimulalimentaral gravideinu trebuiesădiferemultde celdin afarasarcinii:
proteinele suntimportanteșipot fi suplimentate(1,5 g/Kg corp)
glucide350 pânăla 400 g/zi
elementemineralemaiimportante: Ca, Fe, P
necesarulvitaminiccrește(produseproaspete, crudități)
rațiacalorică2.500 -3.000 cal/zi

Sistemul hepatic -SARCINA
•Modificarianatomofiziologicespecifice:
-dereglareametabolizariihormonilor si cresterea
concentratiei lor serice.
•in sarcina se produce un excesde substante
estrogene panala 15-50 mg (In afarasarcinii-10
mg)
-de substanteprogesteronicepanala 90 mg (In
lipsasarcinii-50 mg).
Acestemodificarihormonalepot duce la
manifestari pigmentaresauhiperplaziceale
mucoaseiorale.

MODIFICARILE METABOLISMULUI
•Metabolismulhidricesteimportant pentru
dezvoltareafatului, apaconstituindun
component principal al corpuluifetal, placenteisi
lichiduluiamniotic
•in sarcinaapare,, apozitatea" tesuturilor ;
•edemultesutuluifiindcaracteristicdin cauza
cresterii nivelului sangelui si plasmei cu 90%.
•Se majoreazanivelultotal de apaal organismului,
-retentiehidrica–cu repartitiivariate
•La nivelulfeței-aspect acromegalic

METABOLISMUL PROTEIC
•aparmodificarispecificecaracterizateprin:
intensificareaanabolismului si cresterea retentiei azotate
Necesitatile fetale constituie aproximativ 1 g N/zi.
•Modificarile metabolismului proteic sunt determinate de echilibrul
hormonal format.
•Estrogeniiposedaefectanabolizant , impreunacu
progesteronul inducand cresterea uterului gravid si a glandei mamare.
•Insulina stimuleazasintezade aminoacizi .
•Prolactina esteimplicatain dezvoltarea
glandelormamaresiprezintaefecte asemanatoarecu STH sihormonul
lactogenplacentar, de stimulare a anabolismului proteic .

Metabolismulglucidic
Sarcina determina modificari esentiale ale
metabolismuluiglucozei siale altorsursede
energieale organismului
-apar si modificari ale secretiei de insulina si de
alti hormoni care regleaza metabolismul.
•Nivelul glicemiei scade odata cu cresterea
termenului de gestatiedin cauzasporirii
absorbtieiglucozeide catreplacenta sia
inhibariigluconeogenezei.

Metabolism glucidic
•Sarcinaesteo stare potențialdiabetogenă
•Sarcinanormalăse caracterizeazăprin
-ușoarăhipoglicemie a jeune,
– hiperglicemiepostprandialăși
hiperinsulinemie.
•La gravidelesănătoase, concentrațiile a jeune
ale glucozeiplasmaticepot scădea, probabil,
datorităcreșteriinivelurilorplasmaticede
insulină.

Metabolism glucidic
•Sarcinaeste, de asemenea, caracterizatăprin
rezistențăperifericăla insulină, mecanism
incompletelucidat.
•Se considerăcă sarcinareprezintăunadin cele
maisevere stărifiziologiceinductoarede
insulino-rezistență.
•Cătresfârșitulgestației activitateainsulinei
esteredusăcu 50 -70% fațăde normaluldin
afarasarcinii.

Metabolismullipidic.
•Metabolismullipidic se caracterizeazaprin:
– transferulde acizigraside la mama la fat, consumul
matern de acizi grasi in scop energetic
-depunerea unor cantitati mari de grasimide rezerva , in
special in tesuturisubcutanatal gravidei
•. Depozitelede lipidese formeazapredominant in
trimestrulal II-lea.
•Cantitatealipidelordepozitatereprezintao rezerva
energeticaimportanta, pentruasigurareanecesitatilor
energeticedin sarcina.

Tulburarimetabolicein sarcina
•Dietaalimentaradezechilibratadin sarcina
poateaccentuamodificarilemetabolice
fiziologice
•Carentelede vitaminesimineralepot induce :
-stariinflamatoriiale mucoaseiorale–
gingivite,accentuareaunorparodontite
•-vulnerabilitateacrescutala cariidentare

Aparat cardio-vascular
•Înansamblulmodificărilormorfofuncționale
adaptative, funcțiacirculatorieestecelmai
intenssolicitată.
•Modificărilecirculatoriidin sarcinanormală
aparca:
-răspunsanticipativ al necesitățilorcreșterii
fetale
-ca adaptare la proceselemetaboliceși
nutriționaleale produsuluide concepție.

Aparatul–cardiovascular-
•In pereteletuturorvaselorsangvineale mamei
colagenulse” inmoaie”, iartunica mediearteriala
se hipertrofiazausor.
•Complianța tuturorvaselormaterne crește, in
parte siprin efectuluivasodilatatoral
estrogenilor
•reducerea vitezei fluxului sangvin și staza,
favorizeaza tromboza.
•acestemodificariaparsiin circulațiade la nivelul
tesuturilormoidin cav.bucala .

Aparat cardio-vascular
•Volumulsangvincrește pebazacreșterii
volumelorplasmatic șieritrocitarșiesteuna
dintremodificărilemajore.
•Volumulplasmatic crește din săptămânaa 6-a
pânăînsăptămânile34-36 cândatingeun
maxim; rămâneînplatoupânăla termen.
Creștereamedieestede 45%.

Aparat cardio-vascular
Înmecanismulhipervolemieiau fostincriminațimaimulțifactori:
•hormoniisteroizicaracteristicisarcinii
•scădereatonusuluivascular periferic
•efectulpostural (întrimestrulIII)
•factoriindividuali.

Aparat cardio-vascular
Creștereavolumuluisangvinesteinterpretatăca
fenomenadaptativ :
necesitățimetabolice
protecția fătului față de eventualitatea
scăderii întoarceri venoase și diminuarea
debituluicardiaccauzatedecompresiavaselor
exercitatădeuter
mecanism compensator față de pierderea
sangvinădelivrare.

Modificări sangvine
•globuleleroșiiscad (creștereavolumuluieritrocitarestemailentă)
•hemoglobinascade (10 g% la 20 săptămâni; 11 g% saumaipuținîn
trimestrulIII, traducanemia)
•hematocritulscade
•globulelealbecresc (trimestrulI 9000/mm3, trimestrulII 11.000/mm3,
trimestrulIII 10.000/mm3)
•eritropoiezaestecrescută
•apatotalăestecrescută
•c% ionilorde Ca, Cu, Zn, Mg, Cr estescăzută
•proteinelescăzute, lipidelecrescute
•glucidelescad, glicozuriaesterelativfrecventă

Aparatul respirator
Modificărianatomice
ascensionareadiafragmului(celmaiimportant mușchirespirator)
bazatoraceluise lărgește, tonusulșiactivitateamușchilorabdominaliscad, respirațiadevine
predominant toracică
mucoasarespiratorie estecongestionată, aparedemulșisecrețiileexcesive
Modificărifuncționaleale aparatuluirespirator:
volumulcurentcrește, celrezidualscade
capacitateavitalăesteapreciatăvariabil(crește, scadesaunu se modifică)
frecvențarespiratoriecreștemoderat
debitulventilator crește, ventilațiaalveolarăcrește
se instaleazăo alcalozărespiratorie, prindiminuareaPCO2, compensatăde acidozametabolică
rezultatădin creșterea excrețieirenalea bicarbonaților

Modificăriale Ap.D-M. IN SARCINA
•Gingivitade sarcina
•Tumora(epulisul) de sarcina
•Gingivostomatitaherpetica
•Gingivitadescuamativa
•Gingivitadin anemii
•Granulomulpiogenic
•Pericoronaritele
•Parodontitelemarginale

Gingivitade sarcină

Tumorade sarcina

pericoronarite

Stomatitaaftoasa

Herpes

Stomatiteleîn sarcină
Conf.Univ.Dr.
MOISEI MIHAELA

Entitați clinice frecvente
•Gingivostomatita herpetică
•Stomatita aftoasă recurentă
•Stomatita micotică

GINGIVOSTOMATITA HERPETICA
•Gingivostomatitaherpeticåacutåeste ceamai
comunainfectieiprimaracu virusulherpes
simplex (VHS)
•infectiaprimaracu VHS poateaparela copilul
mare siadult, de obiceica o faringoamigdalitå.
•Transmitereainfectieicu VHS se face prin
intermediul/pecaleasaliveiinfectate.
•In sarcinaaparepefonduluneiimunitati
modificate-conditiepredispozanta-la femeicare
au in antecedenteherpes simptomatic

GINGIVOSTOMATITA HERPETICA
•Perioadade incubatie-de 2-12 zile, cu o
mediede 4 zile.
•Excretiaviralåsauactiuneade raspândirea
infectieiaparela 7-23 de zile
•raspândireavirusuluipoatepersistacronic
multtimpdupåvindecareaclinicå(Whitley si
colab, 2001)

Simptomatologie
-leziunide tipulveziculelor, care se ruprapid, låsând
o leziunerezidualåcu diametrulde 2-10 mm;
-leziuneaasemånåtoareuneiulceratii, se acoperå
cu o „membranå“ de culoaregalben-cenusie.
-dupådecolare, dedesubtråmâneo ulceratie
adevåratå.
-frecvent-limfadenitåsubmaxilaråsicervicalå.
-simptomeleacute pot persistapânåla 21 de zile,
darmultmaifrecventdureazåmaiputinde o
såptåmânå

GINGIVOSTOMATITA HERPETICA-
Tratament
•Tratamentsimptomatic :
(analgezice/antipireticede tipulacetaminofen
sauibuprofen; analgezicelocale)
•Terapieantiviralåsistemicå încazurilesevere
(acyclovir, 200 mg în5 ml, 15 mg/kg pecale
oralå, în5 prize/zi, timpde 7 zile).
•Prognosticuleste, de obicei, foartebun.

Stomatitaaftoasårecurentå(SAR)
•SAR sauafteledureroase(canker sore) este
ceamaicomunåboalåpemucoasåoralå, cu o
inciden¡åcevariazåde la 2% la 66%
•poatefio manifestareinflamatorie,
autoimunåsauo boalåa ¡esutuluiconjunctiv,
darîncelemaimultecazuriesteidiopaticå
•Aparein sarcinala femeicare au in
antecedenteepisoadeeruptive

Stomatitaaftoasårecurentå(SAR
•EtiologiaSAR estenecunoscutå;
•Existåînsåo asocierefrecventåa SAR cu factori
variaticeinclud:
traumatismelelocale,
factoriimicrobieni,
terenulgenetic,
deficiență de vitamine, alergiala alimente,
utilizareatutunului
bolilegastrointestinale
stressulpsihologic(Rees sicolab, 1996).

Stomatitaaftoasårecurentå(SAR
•se caracterizeazåprinrecurentaunuiasaumai
multorulceratiidureroase, la intervalede zile
sauluni.
•ulceratiilesuntfrecventlocalizatepemucoasa
nekeratinizatåa gurii:
-mucoasabucalåsilabialå,
– fundulgurii
– suprafataventralåa limbii.

Ulceratiaaftoida
•Aspect:ulceratiide dimensiunivariabile3-5
mm.,formaovalara,inconjuratede halouhiperemicsi
acoperitede depozitede fibrina
Simptomatologie : jenadureroasa,senzatiede arsura
Vindecare: 1-7 zilefaracicatrici
Tratament :simptomatic -colutoriilocale cu anestezic
siantimicotic
general: aportde vitamine–B,Ca,acid
folic,zinc

Stomatitaaftoasårecurentå(SAR
•SAR se clasificåclinic în treigrupedistincte ,
fiecaredin eleconstândîn:
•leziuniminore
•majore
•leziuniherpetiforme.

SAR-MINORA
•Suntcaracteristiceleziuniulceroase:
-binedefinite,
– mici(< 1 cm) (de obiceisub 5 leziunipeun
puseu),
– cu o profunzimesuperficialå,
– care se remit în1-2 såptåmâni
– fåråformareade cicatrice.

SAR -MAJORA
Se caracterizeazåprinulcere:
•maimari,
•maiprofunde
•maineregulate
•care persistå6 såptåmânisaumaimultpânå
la vindecare,
•vindecarede obiceicu cicatrice .

Leziunileherpetiforme
Leziunileherpetiforme-caracteristici:
•suntmici 1-2 mm
•numeroase
•superficiale
•se vindecåîn7-10 zilefåråcicatrici

SAR-TRATAMENT IN SARCINA
•Scopulterapieieste:
-diminuareadurerii
-promovareavindecårii
prevenireasi reducereanumåruluide recurente
Administrareauneiterapiilocale poaterealizao
imediatåalinarea durerii.
Benzocainasol. 20% –un anesteziclocal –îno
paståprotectoaredentalå–

SAR-TRATAMENT IN SARCINA
•Administrareaoralå:
•Terapiaantimicrobiana-tratamentulinitial pe
care mediculpracticianîlutilizeazåpentrua
reduce contaminareamicrobianåsecundarå.
•Celemaifrecventutilizate- spålåturilebucalecu
chlorhexidenegluconat
•Pasta cu Amlexanox , un agent topic antiulceros,
s-a doveditutilåînreducereaperioadeide
vindecare, avândsiun efectanestezicusor, local.
Corticoiziipecalelocalås-au demonstrata fi
benefici.

Stomatitamicotica
Infectielocalåprodusåde Candida albicans
Aparitiainfectieiestefavorizatåde:
•deficientenutritionale,
•bolidebilitante,
•distrugereafloreibacterieneprintratamente
prelungitecu antibiotice, pecaleoralå
•boalaare o evolutietrenantå

Semnecliniceobiective
•Mucoasabucalåesteacoperitåpezone maimici
saumaimaride un depozitalbicios, u¿or
aderent, cepoateficonfundatcu laptele
coagulat.
•Leziunilemaiavansate–se pot prezentasub
formåde fisuri/ulcera¡iisuperficiale la bazå, ce
suntacoperitede depozitealbicioase;
•leziunile–pot fiprezentecu aspect de roseatåa
limbii, asociatecu durerede intensitatemedie.

Semneclinicesubiective
•Manifestari: sindromde arsurabucala
•-senzatiede usturimea mucoaseibucale
,lingvale,palatine,labiale
•-eritemdifuzla nivelulmucoasei
•-xerostomie

Stomatitamicoticain sarcina
•Diagnostic:
-clinic siprinexamenulmicroscopic direct siculturiledin depozitul
raclatde pemucoaså, efectuatpemediielective (Sabouraud)
•Tratamentlocal:
•badijonaricu diverse colutoriiantiinflamatoriisiantimicotice
nystatin(stamicin, micostatin), aplicatlocal, de treioripezi
•Regimalimentar
Tratamentgeneral : corectareacarentelorvitaminicesiminerale