Tratamentul Laparoscopic al Fibromului Uterin

CUPRINS

PARTEA GENERALĂ

Capitolul I

INTRODUCERE

Medicina are drept misiune de a contribui să asigure menținerea și restaurarea sănătații ajutând pacienții să evite boliile sau să obțină vindecarea lor.

Definiția OMS spune că: „Sănătatea este aceea stare de complet bine fizic, mental și social, în absența bolii sau infirmitații”. Sănătatea nu este altceva decât echilibrul celui în viața în plenitudinea și perfecțiunea a ceea ce îl constituie, în integritatea ființei sale și a armoniei funcțiilor sale, fără alte limite decât cele ale naturii sale.

Practica ginecologiei necesită multiple abilități. Pe langă cunoștiințele medicale, asistenta medicală trebuie să posede abilitatea de a comunica și de a stabili relații interpersonale care să promoveze încrederea și interacțiunea asistent-pacient.

Asistentei medicale îi revin o serie de sarcini pe care trebuie să le împlinească cu multă seriozitate și profesionalism, dintre care cea mai importantă este aceea de a ajuta bolnavul cu tact, înțelegere, delicatețe, atenție și răbdare, precum și o bună comunicare, esențială în evaluarea și tratarea pacientei. Aceste abilitați pot fi învățate și perfecționate.

Îngrijirile acordate unei bolvnave operate de fibrom uterin sunt multiple. Pentru a efectua operația și a acorda bolnavei îngrijirile corespunzătoare este nevoie de o echipă completă, în care cadrele medicale au un rol important. Rolul asistentei este acela de a pregăti pacienta preoperator și de a preveni complicațiile postoperatorii, prin supravegherea atentă a bolnavei și îngrijirile acordate.

Factorii care afectează percepția individuală asupra bolii și durerii, și mijloacele prin care individul se adaptează la prezența bolii includ: educația, atitudinea, înțelegerea reproducerii și sexualitații umane, istoricul patologic familial și, in unele cazuri, nevoia de atenție.

Managementul simptomelor ginecologice ale pacientei precum și a altor semne și simptome anormale detectate în timpul examinării necesită folosirea tuturor abilitățiilor și cunoștiințelor cadrelor medicale și este o provocare în practicarea artei medicale, într-o maniera care conduce la alianțe efective între cadrele medicale și pacienții lor.

Sănătatea este un proces dinamic: ceea ce astăzi se numește sănătate, mâine poate însemna preboală sau boală fără manifestare clinică. Mai mult, se spune că sănătosul este un bolnav care se ignoră, sau un pacient insuficient examinat.

Capitolul II

SCOPUL ȘI MOTIVAȚIA LUCRĂRII

Scopul nursingului este acela de a acorda îngrijiri cu rol în păstrarea sau restabilirea independenței individului pentru satisfacerea nevoilor proprii.

Rolul esențial al asistentei medicale constă în ajutarea persoanei bolnave în recâștigarea sănătății prin îndeplinirea sarcinilor care îi revin, prin voința sau cunoștiințele necesare.

Scopul acestei lucrări este de a scoate în evidență particularitățile tratamentului fibromului uterin, dar și modalitățile de reintegrare socio-profesională a pacientelor.

În activitatea secției de ginecologie, asistenta medicală trebuie să se implice în educarea pacientelor în ceea ce privește boala, tratamentul efectuat, problemele de îngrijire trebuie bine cunoscute și stăpânite, deoarece de aplicarea lor corectă și promptă depinde vindecarea bolnavelor și evitarea sau prevenirea complicațiilor.

Am ales să aprofundez acest subiect cu scopul de a-mi însuși noi cunoștiințe despre aparatul genital feminin, în principal despre fibromul uterin, cât și pentru aprofundarea cunoștiințelor dobândite anterior. Prin tema de față doresc să pun în evidența importanța acestei afecțiuni, prin acordarea unei atenții deosebite primelor semne patognomice, cât și a factorilor care intervin în apariția bolii, precum și modalitățile de depistare precoce ale bolii.

Această lucrare pune în evidență multitudinea îngrijirilor acordate bolnavelor operate de fibrom uterin. Esența rezolvării fibromului uterin este cunoașterea, experiența clinică, pregătirea practică și mai ales chirurgicală, indicația și alegerea cea mai adecvată a momentului intervenției, posibilitatea de a face fața intraoperator oricărei leziuni neprevăzute, înainte de a lua decizia intervenției chirurgicale. Actul operator necesită o pregatire minuțioasă, preoperator și apoi urmărirea atentă a stării de sănătate.

Capitolul III

NOȚIUNI GENERALE DESPRE FIBROMUL UTERIN

3.1. INTRODUCERE

3.1.1. Definiție

Fibromul uterin reprezintă tumora benignă a miometrului având aceeași structură cu el și rezultând în urma unei degenerări histologice ale miometrului. Este o tumoră dezvoltată în principal pe seama țesutului conjunctiv și muscular, înconjurată de o pseudocapsulă de țesut uterin. Acest tip de tumori nu se găsesc numai la nivelul tractului genital. Mai rar, ele se pot găsi și manifesta la nivelul tractului digestiv, respirator, urinar, vascular, sistemului cutanat și retroperitoneal.

Fibroamele uterine sunt cunoscute și sub denumirea de: leiomiome, miome și fibromioame.

Este cea mai frecventă tumoră benignă a tractului genital feminin, dezvoltându-se exclusiv în perioada activitații sexuale, îndeosebi în a doua jumătate a acesteia, nu apare înaintea pubertății și nu evoluează in menopauză. Ca și incidență, este una din afecțiunile frecvente ale femeii în preajma menopauzei, apărând între 30-50 ani, dar în ultimii ani se întâlnesc fibroame și la femei sub 30 de ani.

3.1.2. Etiologie

Un leiomiom este un neoplasm benign constituit din proliferarea celulelor musculare netede și acumularea matricei extracelulare.

Estrogenii, progesteronul și factorii de creștere peptidici joacă un rol important în reglarea creșterii.

Studiile efectuate indică estrogenii ca promotori ai creșterii leiomioamelor:

Mioamele sunt rar observate înainte de pubertate și își încetează creșterea după menopauză.

Noi mioame apar rar după menopauză.

Deseori se produce o creștere rapidă a mioamelor în timpul sarcinii.

Agoniștii GnRH creează un mediu hipoestrogenic care duce la reducerea dimensiunilor atât a tumorii cât și a uterului, reversibilă la încetarea tratamentului.

Factorii locali cum sunt aportul sangvin, vecinătatea altor tumori și modificările degenerative pot influența variațiile în volumul tumoral și rata creșterii acesteia.

3.2. CARACTERISTICI ALE FIBROMULUI UTERIN

3.2.1. Clasificarea fibroamelor în funcție de localizare

Localizarea fibromului uterin este variată. Fibroamele se pot localiza la nivelul oricăreia dintre porțiunile anatomice ale uterului.

După cum sunt situate în raport cu peretele uterin, fibroamele pot fi: subseroase, intramurale sau submucoase (intracavitare), având simtomatologie și complicații specifice:

Fibroamele intramurale, reprezintă cea mai frecventă varietate, apărând în peretele uterin ca noduli izolați, încapsulați, de diferite mărimi. Pe măsura ce aceste tumori cresc, ele pot deforma cavitatea uterină sau suprafața externă a uterului. Aceste tumori, când sunt unice, pot să determine mărirea simetrică a uterului.

Fibroamele submucoase sunt localizate sub endometru. Aceste tumori cresc în interiorul cavități uterine, păstrând legătura cu uterul printr-un pedicul. Aceste tumori sunt deseori asociate cu anomalia endometrului supraiacent, determinând sângerări anormale.

Fibroamele subseroase pot fi sesile sau pediculate. Fibroamele pediculate sunt adeseori confundate la examenul vaginal cu tumorile ovariene. Pot să se torsioneze și să se detașeze în cavitatea abdominală. Alteori ruptura pedicului se soldează cu hemoragia intraperitoneală.

3.2.2. Anatomie patologică

Patologia macroscopică: fibroamele uterine sunt tumori nodulare discrete, variabile ca dimensiune și număr. Ele pot fi unice sau multiple, de talie variabilă, aspectul fiind caracteristic, tumori rotunde sau polilobate, de colorație albă și consistență fermă. La periferia fibromului există o condensare de țesut conjunctiv, formând o capsulă săracă în vase, iar între capsulă și tumoră exista un spațiu de divaj care permite ușor enucleerea fibromului.

Patologia microscopică: Leiomiomul este alcătuit din fascicule de fibre musculare netede așezate într-o manieră răsucită, spiralată. Acestea apar ca celule musculare netede pe secțiune longitudinală sau transversală printre care există țesut conjunctiv fibros. Structurile vasculare sunt puțin numeroase, mitozele sunt rare.

3.2.3. Modificări degenerative

Într-un miom apar multiple modificări degenerative care alterează aspectul macroscopic și microscopic al tumorii. Majoritatea acestor modificări nu au nicio semnificație clinică. Modificările degenerative se produc ca urmare a modificărilor circulatorii (arteriale sau venoase), atrofiei postmenopauzale sau infecției, sau pot fi rezultatul transformării maligne.

Degenerarea hialină, cel mai frecvent tip de degenerare, este prezentă în aproape toate leiomioamele. Este determinată de creșterea în exces a elementelor fibroase, care conduc la o hialinizare a țesutului fibros și, în final, la calcifierea lui.

Degenerarea chistică poate fi ocazional o sechelă a necrozei, dar cavitățile chistice sunt, de obicei, rezultatul modificării mixomatoase și lichefierii ce urmează după degenerarea hialină.

Necroza este, de obicei, determinată de insuficiența aportului sangvin sau de infecția severă. O formă specială de necroză este degenerarea roșie sau cărnoasă, ce apare cel mai frecvent în sarcină. Leziunea are o culoare roșietică, mată și se crede că este determinată de degenerarea aseptică asociată cu hemoliza locală. Clinic, degenerarea cărnoasă în timpul sarcinii trebuie să fie diferențiată de o multitudine de accidente ce apar în abdomen și implică anexele și alte organe din afara sferei genitale.

Degenerarea mucoidă. Când fluxul arterial este insuficient, în special în tumorile mari, zonele de hialinizare se pot converti în zone de degenereare de tip mucoid sau mixomatos, leziunea are o consistență moale gelatinoasă. Continuarea degenerării poate duce la lichefiere și degenerare chistică.

Infecția miomului se întâlnește cel mai frecvent în cazul leiomioamelor submucoase pediculate care întâi se necrozează și apoi se infectează.

Calcificarea mioamelor este un aspect frecvent la pacienta în postmenopauză.

Degenerarea sarcomatoasă. Degenerarea malignă apare în mai puțin de 1% din leiomioame. Există opinii separate dacă este o modificare degenerativă reală sau este vorba de apariția unui nou neoplasm. Găsirea unui leiomiosarcom în centrul unui miom aparent benign pseudoîncapsulat este sugestivă pentru un asemenea proces degenerativ. Acest tip de sarcom este mai degrabă de tip celular fuziform, decât de tip celular rotund. Rata de supraviețuire la 5 ani a unui leiomiosarcom apărut dintr-un miom este mai bună, decât cea pentru sarcom adevărat al uterului, atunci când există extensie a țesutului sarcomatos dincolo de pseudocapsula miomului.

3.3. SIMPTOME ȘI SEMNE ALE FIBROMULUI UTERIN

3.3.1. Simptomatologia fibroamelor

Majoritatea femeilor cu fibrom uterin sunt asimptomatice; simptomele se întalnesc la 10-40% din femeile afectate.

Fibroamele uterine sunt frecvent dignosticate în cazul descoperirii la examenul pelvian a unui uter cu dimensiuni mărite si contur neregulat. Însă,orice tumoră pelviană poate fi confundată cu un uter mărit de volum.

Hemoragiile îmbracă, cel puțin la debutul sângerăriilor uterine anormale, aspectul menoragiilor. Ulterior, pot să survină și metroragiile. Sângerăriile uterine se prezintă foarte variat clinic. Explicația lor este dată de vascularizația crescută a uterului, mărimea cavității uterine și de o deficiență în contracția musculară pentru a asigura hemostaza. Menstrele se prelungesc, devin abundente, cu cheaguri. Apoi hemoragia poate să capete un caracter anarhic, iar femeia este pusă în situația să nu mai poată preciza datele calendaristice la care a avut menstruațiile (menometroragii). Hemoragiile sunt explicate prin leziuni distrofice ale endometrului și prin deficiențe de retracție miometrială (factor implicat în realizarea hemostazei, după detașarea stratului funcțional al endometrului, pe parcursul menstruațiilor).

Leucoreea nu este, cel mai adesea, expresia existenței fibromului. Rareori izolată, apare de obicei după menstruație, sub forma unei serozități fluide, banale. Se datorează vaginitei asociate. A fost descrisă “hidroreea intermitentă”, care constă într-o pierdere de lichid clar, apos, albicios, al cărei cantitate poate ajunge până la 1L/ 24 ore.

Durerea poate să se manifeste în cazul fibroamelor mari, sub forma unei senzații de apăsare pelviană. Durerea propriu-zisă este apanajul fibroamelor complicate: torsionate, necrobiozate, dacă au survenit grefe septice. Durerea se poate datora și adenomiozei associate (dismenoree).

Alte semne funcționale pot fi de natură urinară și sunt întalnite la peste 50% din femeile cu fibroame uterine. Polakiuria, apare datorită presiunii extrinseci exercitate de către tumoră asupra vezicii. Mult mai rar, poate să survină retenția acuta de urină. Simptomatologia poate să fie cauzată de infecțiile urinare supraadăugate, favorizate la rândul lor de staza prin compresiune.Uneori fibroamele cu sediul pelvian pot să determine tenesme rectale și constipație cronică.

Mărirea de volum a abdomenului este arareori întalnită. Este cazul fibroamelor de corp uterin, mult timp asimptomatice, care ating dimensiuni gigante (care depășesc nivelul cicatricei ombilicale).

3.3.2. Semne clinice

Examenul clinic

Diagnosticul de fibrom uterin se poate face cu certitudine de 95% doar pe baza examenului clinic.

Examenul abdominal. Leiomioamele uterine pot fi palpate ca tumori neregulate, nodulare, protruzionând spre peretele abdominal anterior. Leiomioamele sunt de obicei, ferme la palpare; consistența scăzută și durerea sugerează prezența edemului, sarcomului, sarcinii sau modificărilor degenerative.

Examinarea pelvică. Cel mai frecvent semn este mărirea uterului; forma uterului este, de obicei, asimetrică și neregulată. Uterul este mobil, dacă nu persistă sechele ale unei boli inflamatorii pelvine (BIP) vechi.

Examenul cu valve poate evidenția un fibrom intravaginal de polip sau col acușat prin col. Completat cu colposcopia permite și efectuarea unui frotiu cervico-vaginal de depistare, care trebuie să fie sistemic.

Tușeul vaginal, combinat cu palparea abdominală, evidențiază fie o masă unică, cu suprafața neregulată, de consistență fermă, fie formațiuni rotunde, indolore, de consistență dură, făcând corp comun cu uterul, fără șanț de separare între acestea și uter (semn major).

Investigatiile paraclinice

Examenele diagnostice suplimentare sunt efectuate în funcție de prezentarea individuală și examenul clinic.

Hemoglobina / hematocritul se solicită la pacienta cu sângerări vaginale excesive pentru a evalua gradul pierderii de sânge și necesitatea înlocuirii acestuia.

Testele de coagulare și timpul de sângerare sunt indicate când este prezent un istoric sugestiv de diateză hemoragică.

Biopsia endometrială se efectuează la o pacientă cu sângerare uterină anormală considerată a fi anovulatorie sau cu risc crescut de hiperplazie endometrială.

Ecografia permite diferențierea fibroamelor de tumorile ovariene chistice. Fibromul apare ecografic ca o tumoare bine delimitată, heterogenă, prezentând multiple ecouri diseminate, de mici dimensiuni și de intensitate redusă. Chisturile sunt lipsite de ecouri, omogene, bine conturate. În cazul fibroamelor, fenomenul de “amplificare posterioară” (accentuarea conturului posterior al tumorii) lipsește. Acest fenomen este propriu formațiunilor cu conținut lichidian.

Evaluarea cavității endometriale prin histeroscopie sau histerosalpingografie poate fi utilizată în evaluarea pacientei cu miomatoză uterină și infertilitate sau pierderi repetate de sarcină.

3.3.4. Evoluție, complicații, prognostic

Evoluție

Netratat fibromul uterin are o evoluție foarte variată. Astfel, unele fibroame au o evoluție silențioasă, fiind perfect tolerate de bolnave, iar la menopauză se pot atrofia până aproape de dispariție.

Complicațiile pot fi :

Locale:

infecțioase: apar în fibromul submucos, iar apariția unei infecții se traduce prin semnele caracteristice: febra, durere, alterarea stării de sănătate, fibromul infectat, rar întalnit, se măreste în volum și devine mai moale;

endometrita este însoțită de mărirea cavității uterine și deformare, se manifestă cu leucocitoză și ușoară hipertermie și se exteriorizează sub formă de leucoree;

hemoragiile care apar foarte des în fibromul submucos; hemoragia este un simptom și poate deveni și o complicație prin repetare, mult mai des decât prin abundență; uneori pot fi foarte abundente, necesitând o intervenție chirurgicală de urgență;

complicații mecanice: hemoragii intraperitoneale, torsiunea acută sau lentă a unui fibrom, ocluzie intestinală;

complicații vasculare: edemul

Generale:

Explicate, deoarece rolul hiperestrogeniei în geneza fibromului uterin trebuie considerat doar în raport cu celelalte funcții ale organismului;

complicații la nivelul aparatului cardiovascular: algii precordiale, tahicardie, hipertensiune arterial (relația fibrom- hipertensiune arterială);

complicații la nivelul aparatului respirator: dispnee datorită tumorilor voluminoase care ridică diafragmul;

complicații la nivelul aparatului digestiv: dispepsie, constipație, etc.

Prognostic

Prognosticul fibromului uterin, având în vedere caracterul benign al tumorii, este bun în ceea ce privește existența tumorii însăși, însă agravat uneori mult,poate periclita chiar viața femeii în funcție de unele complicații.

3.4. TRATAMENT

3.4.1. Tratamentul non-chirurgical al fibromelor

Nu toate fibroamele uterine implică sancțiune chirurgicală. De principiu, se operează fibroamele complicate sau susceptibile să se complice.

Fibroamele de dimensiuni mici sau modeste (uterul purtător de fibroamenu depășește dimensiunile unei sarcini de 10 săptămâni), necomplicate, presupun doar supraveghere prin examen clinic vaginal periodic.

Tratamentul profilactic

Include un complex de măsuri, de la măsuri organizatorice, până la măsuri de igienă și chiar măsuri medicamentoase.

Măsurile organizatorice constau în supravegherea întregii dezvoltări a funcției genitale a femeii în corelație cu funcțiile celorlalte aparate și sisteme, începând de la pubertate.

Controlul periodic și dispensarizarea au, de asemenea, o mare importanță prin depistarea tumoriilor în fazele incipiente, latente, în scopul prevenirii dezvoltării și complicațiilor acestora și prin prevenirea recidivelor postoperatorii.

Măsurile de igienă vizează prescrierea unor reguli elementare ca repausul la menstruație, regim igieno-dietetic, evitarea vieții sedentare etc.

Măsurile medicamentoase au ca obiectiv combaterea disfuncțiilor neuroendocrine, a infecțiilor genitale, ca și cauzelor de congestie pelviană.

Tratamentul medicamentos

Etiologia fibromului fiind insuficient cunoscută, în prezent nu există un tratament etiologic.

Tratamentul medical al fibromului este, din acest considerent, doar simptomatic, adresându-se în primul rând metroragiilor, leucoreei și durerilor, cu alte cuvinte tulburărilor funcționale ale acestora.

Recent, s-a propus utilizarea analogiilor GnRH pornind de la observația că după menopauză fibromul involuează.

Utilizarea analogiilor GnRH determină o reducere cu 40-60% a dimensiunii uterului și poate fi utilă în anumite situații clinice. Hipoestrogenismul este rezultatul tratamentului și a fost asociat cu pierderi osoase reversibile și simptome precum tulburări vasomotorii. Prin urmare, tratamentul a fost limitat la intervenții de scurtă durată, deși terapia de substituție hormonală minidozată poate fi utilă în minimalizarea efectelor hipoestrogenice. La aproximativ jumătate din femeile tratate, în primele câteva luni se produce o nouă creștere a fibroamelor. Indicațiile utilizării agoniștiilor GnRH la femeile cu fibroame sunt:

păstrarea fertilității la femei cu fibroame de dimensiuni mari, apărute înainte de concepție, sau ca tratament preoperator înainte de miomectomie;

tratamentul pentru femeile în apropierea menopauzei în încercarea de a evita intervenția chirurgicală;

tratamentul preoperator al fibroamelor de dimensiuni mari, pentru a facilita histerectomia vaginală, rezecția sau ablația histeroscopica, sau distrucția laparoscopica;

tratamentul pentru femeile cu indicații personale sau medicale pentru temporizarea intervenției chirurgicale.

Durata tratamentului nu va depăsi 5-6 luni și va fi rezervat doar fibroamelor care prezintă o simptomatologie funcțională, fără a înlocui chirurgia în cazul apariției unor complicații.

3.4.2. Tratamentul chirurgical al fibroamelor

Intervențiile chirurgicale pentru leiomioame includ rezecția endoscopică, miomectomia și histerectomia.

Indicații pentru tratamentul chirurgical: intervenția chirurgicală este indicată pentru tratamentul simptomelor care nu răspund la tratamentul conservator:

hemoragia excesivă care interferă cu stilul normal de viață sau duce la anemie și durere pelvină cronică sau presiune, reprezintă indicație chirurgicală;

protruzia unui leiomiom submucos pediculat prin col necesită excizie;

creșterea rapidă a unui uter miomatos la orice vârstă necesită explorare, deoarece acesta poate reprezenta un leiomiosarcom; când este afectată funcția reproductivă prin pierdere repetată a sarcinii din cauza mioamelor;

hidronefroza progresivă, demonstrată ecografic sau prin urografie intravenoasă sau afectarea funcției renale sunt indicații evidente de chirurgie.

Proceduri chirurgicale

Practicarea unui anumit tip de intervenție depinde de: vârsta femeii și dorința de a procrea; de numărul, dimensiunile și situarea fibroamelor; precum și de existența unor eventuale leziuni associate.

Miomectomia implică înlăturarea mioamelor unice sau multiple, păstrând uterul, acest procedeu este, de obicei, rezervat femeilor care doresc o sarcină și la care graviditatea nu este contraindicată. Miomectomia este o abordare rezonabilă la femeile simptomatice care nu răspund la tratamentul conservator și care doresc conservarea uterului.

Histerectomia. Dacă miomul are indicație chirurgicală și dacă femeia nu mai dorește copii, histerectomia reprezintă tratamentul definitiv pentru miomatoza uterină. Chiuretajul cavității uterine este esențial înaintea histerectomiei pentru a exclude altă patologie, în special neoplazia endometrială. Trebuie asigurată absența neoplaziei cervicale înainte de intervenție.

Ovarele trebuie păstrate la femeile sub 40-45 ani. Pacientele trebuie să ia parte la decizia privind ooforectomia, la orice vârstă, ținând cont că există doar puține dovezi ce susțin ideea că ovarul rezidual, după o histerectomie, este supus unui risc crescut de a face cancer ovarian.

3.4.3. Tratamentul laparoscopic al fibromului uterin

Laparoscopia operatorie a fost dezvoltată în jurul anilor 1970, iar la începutul anilor 1980, laparoscopia a fost utilizată pentru prima dată pentru a direcționa aplicarea energiei electrice sau laser în tratamentul stadiilor avansate de endometrioză. Totuși, metoda laparoscopică necesită prezența anumitor condiții.

Laparoscopia poate evidenția anomalii care nu sunt în mod necesar asociate suferinței pacientei. Deși endometrioza, aderențele, fibroamele și chisturile mici ovariene sunt commune, acestea sunt frecvent asimptomatice. În concluzie, laparoscopia diagnostică trebuie efectuată cu prudență interpretând rezultatele în contextul suferinței clinice și a altor diagnostice.

Rolul laparoscopiei în managementul operator al condițiilor ginecologice este în continuare pe cale de a fi definit. Multe proceduri obișnuite în chirurgia abdominală și vaginală tradițională, sunt practicabile laparoscopic. Alături de beneficiile generale ale procedurii endoscopice, chirurgia laparoscopică conduce mai rar la aderențe comparativ cu laparotomia.

Tehnica laparoscopică are numeroase avantaje, reduce timpul de spitalizare și durerile postoperatorii, scade riscul de aderențe și eventrații și, din punct de vedere estetic lasă cicatrici mult mai reduse. Se efectuează 3 sau 4 mici incizii pentru introducerea trocarelor laparoscopice și anume o incizie subombilical de aproximativ 1 cm, o incizie la nivelul ombilicului și doua mai mici, pe flancuri. Operația se realizează sub anestezie generală.

Pacienta trebuie să înteleagă raționamentul, alternativele, riscurile și beneficiile potențiale ale modalității terapeutice coniderate. Pacienta trebuie informată asupra prognosticului și riscurilor laparoscopice diagnostice, precum și asupra consecințelor oricărei alte proceduri necesare. Riscurile laparoscopiei include riscurile asociate cu procedura anestezică, infecția, sângerarea și afectarea viscerelor abdominale și pelviene.

Tehnica laparoscopică

Sursele de energie laser sau electrice își exercită efectul prin conversia în energie termică. Energia înalt focalizată produce vaporizarea sau tăierea, în timp ce energia mai puțin focalizată produce desicarea(deshidratarea) și coagularea tisulară. Odată cu educația adecvată, utilizarea echipamentului modern și respectarea regulilor de siguranță, aceste tehnici pot fi utilizate în siguranță.

Poziționarea adecvată a pacientei este esențială pentru siguranța, confortul operatorului și vizualizarea optimă a organelor pelviene. Laparoscopia este efectuată pe o masa operatorie ce poate fi rotită în jurul axului lung al pacientei și înclinată pentru a crea o poziție declivă, cu capul în jos (Trendelenburg). După ce pacienta este poziționată adecvat, vezica urinară trebuie golită prin intermediul unui cateter și al unui manipulator uterin atașat cervixului.

Procedurile laparoscopice pot fi complicate prin infecții, traumatisme sau hemoragii, precum și prin probleme asociate anesteziei. Pe de altă parte, problemele asociate cu vizualizarea în conjuncție cu modificarea poziției anatomice pot crește riscul de afectare vasculară sau al structurilor vitale precum intestin, ureter sau vezică urinară.

Capitolul IV

PREZENTAREA CAZURILOR

CAZUL I

Pacienta: Popan Felicia Maria

Vârsta: 38 ani

Domuciliu: Localitatea Lovrin, nr.44, județ Timiș

Sex: Feminin

Naționalitate: română

Ocupație: salariat

Locul de muncă: Liceul Tehnologic "Romulus Paraschiv" Lovrin

Stare civilă: căsătorită, 1 copil

Data internării: 14.04.2015, ora 10:27

Data externării: 17.04.2015, ora 12:30

Număr zile spitalizare: 3 zile

Diagnostic la internare: Fibrom uterin hemoragic

Motivele internării: episoade repetate de metroragie, debutate în urmă cu 6 luni

ANAMNEZA:

Antecedente heredo-colaterale:neagă

Antecedente personale, fiziologice și patologice:

menarha la 12 ani;

cicluri menstruale regulate la 28 de zile, durata menstruației 3-4 zile;

sarcini =1, nașteri =1, avorturi =0.

Condiții de viață și muncă: corespunzătoare

Comportamente (fumat, alcool, etc): neagă

Medicație de fond administrată înaintea internării (inclusiv preparate hormonale): neagă

Istoricul bolii: Pacienta în vârsta de 38 de ani, a fost diagnosticată în ambulator cu fibrom uterin, în urma unor episoade repetate de menometroragie, debutate în urmă cu 6 luni, motiv pentru care se internează în Clinica de Obstetrică-Ginecologie Bega pentru tratament de specialitate.

EXAMENUL CLINIC GENERAL

Examenul obiectiv:

Talie: 165 cm;

G : 65 kg;

Î : 160 cm;

Starea generală: bună;

Starea de conștiență: păstrată;

Starea de nutriție: bună;

Tegumente și mucoase: normal colorate

Țesut conjunctiv-adipos: bine reprezentat;

Sistem ganglionar superficial: nepalpabil;

Sistem muscular: normoton, normokinetic;

Sistem osteo-articular: integru morfo-funcțional, mobil;

Aparat cardio-respirator: torace normal conformat, simetric, participă la mișcările respiratorii;

Frecvența respirației: 16 respirații pe minut;

Puls: 86 pulsații pe minut;

TA = 120/80

Aparat renal: manevra Giordano negativă; loji renale libere

2. Examene de specialitate:

glande mamare fără modificări patologice, la exprimarea mameloanelor nu se evidențează secreții patologice, ganglioni axilari nepalpabili;

abdomen moale, mobil, participă la mișcările respiratorii, nedureros, tranzit intestinal pentru gaze prezent;

organe genitale externe de multipară;

la examenul cu valve: vagin cu pereți supli, col de multipară, nu pierde sânge în timpul examinării;

tușeu vaginal: vulva, vaginul suple, uter mărit de volum dureros la palpare, Douglas liber;

anexele nu se palpează.

3. Investigații de laborator

Examen sumar de urină

Pe baza anamnezei, a examenului clinic și a explorărilor paraclinice și de laborator, susținem diagnosticul de: fibrom uterin.

INTERVENȚII CHIRURGICALE : 15.04.2015 ora 11:30

Asistenta pregătește pacienta și medicația pentru anestezia generală. Se face asepsie loco-regională. Laparoscopul este introdus în cavitatea abdominală printr-o mică incizie sub ombilic, de cca. 1 cm; prin laparoscop este pompat dioxid de carbon care umflă pereții abdominali, astfel încat organele din abdomen și pelvis să poată fi văzute cu claritate;
O sonda este introdusa prin vagin si uter, ajutand medicul sa manipuleze organele. Se constată uterul în AVF mărit în dimensiune, cu un nodul fibromatos cornual stang și posterior, intramural,de aproximativ 7 cm diametru,cu anexe de aspect normal,și Douglas liber.Se decide și se practică deconexiunea conjunctivo-vasculară a uterului și histerectomie subtotală interanexială. Cavitatea abdominală este bine verificată pentru orice sângerare, instrumentele sunt scoase și gazul care a fost folosit pentru a umple abdomenul este golit. Inciziile sunt închise cu suturi,și se aplică pansament steril.

Măsurarea funcțiilor vitale este obligatorie zilnic, urmărindu-se în timpul intervenției și postoperator, deoarece se dau date privind apariția eventualelor complicații.

EPICRIZA:

Pacienta în vârsta de 38 de ani, diagnosticată cu fibrom uterin hemoragic, în urma unor episoade repetate de menometroragie, se prezintă în Clinica de Obstetrică-Ginecologie Bega cu metroragie moderată și se internează pentru tratament de specialitate. În urma efectuării controlului se decide intervenția laparoscopică. Intraoperator, se constată uter în AVF mărit în dimensiuni, cu un nodul fibromatos cornual stâng și posterior, intramural, de aproximativ 7 cm în diametru, anexe de aspect macroscopic normal și Douglas liber.

Se decide și se practică deconexiune conjunctivo-vasulară a uterului și histerectomie subtotală interanexială. Evoluția este favorabilă.

Pacienta se externează cu stare generală bună, afebrilă, cu recomandările:

Repaus fizic relativ în concediu medical,7 zile de la externare

Tratament conform Rp

Revine la control peste 3 săptămâni și solicită rezultatul examenului histopatologic

PARAMETRII FIZIOLOGICI

AVANTAJELE OPERAȚIEI LAPAROSCOPICE:

dispar inciziile largi care presupun secționarea peretelui abdominal anterior (în cazul unei incizii anterioare) sau a peretelui toracoabdominal, cu rezecția unei coaste (în cazul unei incizii lombare).

absența unei asemenea incizii atrage după sine și dispariția unor complicații redutabile, ca de exemplu supurațiile plăgilor operatorii sau eventrațiile.

recuperarea postoperatorie este rapidă (3-4 zile) în care pacientul se poate externa, acesta putând să-și reia activitatea socială în 7 zile postoperator

CULEGEREA DATELOR PRIVIND CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

Nevoia de a respira și de a avea o bună circulație

pacienta prezintă torace normal conformat, care participă simetric la mișcările respiratorii;

frecvența respiratorie datorită stării postnarcotice este de 23 respirații/minut;

ritmul respirației este regulat;

amplitudinea respirației este superficială, cu pauze egale între respirații;

TA= 130/80, puls= 80 pulsații/minut

tegumente normal colorate.

Nevoia de a bea și a mânca

greutatea pacientei este de 65 kg și înalțimea 160 cm;

cavitate bucală integră, nu prezintă edentație;

orarul meselor este necorespunzător 1-2 mese pe zi;

se hidratează corespunzător, 2500 ml/zi, consumâd apă și din când în când sucuri naturale;

Nevoia de a elimina

eliminarea urinei se face prin micțiuni spontane,nedureroase, cu o frecvență de 6-7 micțiuni /zi, de culoare galbenă, aspect clar, transparent;

diureza: 1600-1900 ml/24 h;

ușoara constipație, având ca sursă de dificultate alimentația indecvată.

Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

aparat locomotor integru morfo-funcțional;

postoperator capacitatea de efort este redusă, pacienta prezentând oboseală și slăbiciune;

primele 2 zile după intervenția chirurgicală s-a mobilizat cu ajutor, apoi singură;

postură adecvată fără poziții forțate.

Nevoia de a dormi și a se odihni

problema – insomnie manifestată prin oboseală, insomnii dormiționale, ațipiri în timpul zilei, datorită disconfortului dat de metroragii;

pe perioada internării pacienta adoarme greu, fiind stresată în privința intervenției chirurgicale, precum și a complicațiilor postoperatorii.

Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca

pacienta prezintă interes pentru alegerea veștmintelor, în funcție de vârstă, sex, anotimp;

veștmintele sunt ordonate, curate, alese cu bun gust;

prima zi postoperator pacienta necesită ajutor în ceea ce privește îmbrăcatul și dezbrăcatul, după care este capabilă să se îmbrace și să se dezbrace și fără ajutor.

Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale

pacienta a fost afebrilă, temperatura= 36.7C;

după intervenția chirurgicală a prezentat subfebrilitate 37.7C, iar după o zi de la intervenție temperatura revine la normal.

Nevoia de a fi curat,îngrijit,de a-și proteja tegumentele și mucoasele

pacienta prezintă interes pentru igiena corporală, are deprinderi corecte și igenice, face dușuri, prezintă păr curat, unghii tăiate scurt, curate, dentiție completă și îngrijită.

Nevoia de a evita pericolele

pacienta este o persoană prudentă, încearcă pe cât posibil să evite pericolele;

încearcă pe cât posibil să respecte indicațiile medicului.

Nevoia de a comunica

fire sociabilă, prietenoasă, îi place să converseze cu cei din jur, abordând discuții pe diferite teme;

facies expresiv, limbaj clar, orientată temporo-spațial.

Nevoia de a-și practica religia

pacienta este credincioasă, de religie ortodoxă;

participă la slujbele religioase;

crede în Dumnezeu și în puterea Lui de vindecare, respectă ritualurile religioase, se roagă permanent.

Nevoia de a fi util, de a se realiza

pacienta este mulțumită de realizările obținute până în momentul de față;

optimistă în privința viitorului.

Nevoia de a se recreea

pacienta prezintă momente de destindere, amuzament, antrenându-i și stimulându-i pe ceilalți în discuții;

prezintă interes pentru muzică, vizionări de filme și plimbări în aer liber.

Nevoia de a învăța cum să-ți păstrezi sănătatea

pacienta este interesată de tot ceea ce ține de boala ei, este dornică să învețe cât mai multe;

conștientă de stare ei, se informeză asupra tratamentului și efectele acestuia;

momentan este echilibrată psihic.

În urma culegerii datelor pe cele 14 nevoi fundamentale,am stabilit următoarele nevoi alterate:

nevoia de a bea și a mânca;

nevoia de a elimina;

nevoia de a se mișca și a avea o bună postură;

nevoia de a dormi și a se odihni;

nevoia a se îmbrăca și a se dezbrăca;

nevoia de a menține temperatura corpului

CAZUL II

Pacienta: Boras Rosana

Vârsta: 39 ani

Domuciliu: Sânicolaul Mare, str. Pescarilor nr.1, județ Timiș

Sex: Feminin

Naționalitate: română

Ocupație: casnică

Data internării: 04.05.2015 ora 08:50

Data externării: 05.05.2015 ora 12:30

Număr zile spitalizare: 1 zi

Diagnostic la internare: Fibrom uterin hemoragic

Motivele internării: metroragie, dureri în hipogastru

ANAMNEZA:

Antecedente heredo-colaterale: neagă

Antecedente personale, fiziologice și patologice:

menarha la 15 ani;

cicluri menstruale regulate la 28 de zile, durata menstruației 3-4 zile;

Condiții de viață și muncă: corespunzătoare

Comportamente (fumat, alcool, etc): 1 țigare/zi

Medicație de fond administrată înaintea internării (inclusiv preparate hormonale): neagă

Istoricul bolii: pacientă în vârstă de 39 de ani, diagnosticată în ambulator cu fibrom uterin, acuză metroragie minimă și dureri la nivelul hipogastrului, motiv pentru care se internează în Clinica de Obstetrică-Ginecologie Bega pentru tratament de specialitate.

EXAMENUL CLINIC GENERAL

Examenul obiectiv:

Talie: 165 cm;

G: 80 kg;

Î: 170 cm;

Starea generală: bună;

Starea de conștiență: păstrată;

Starea de nutriție: bună;

Facies: necaracteristic;

Tegumente și mucoase: normal colorate;

Țesut conjunctiv-adipos: bine reprezentat;

Sistem ganglionar superficial: nepalpabil;

Sistem muscular: normoton, normokinetic;

Sistem osteo-articular: integru morfo-funcțional, mobil;

Aparat respirator: torace normal conformat, simetric, freamăt pectoral pozitiv

Aparat cardiovascular: șoc apexian spațiul V intercostal stâng, zgomote cardiac

ritmice și bine bătute, fără sufluri supraadăugate în momentul examinării.

Aparat uro-genital: Giordano negativ, loji renale libere.

Examene de specialitate:

glande mamare fără modificări patologice

abdomen moale, mobil, participă la mișcările respiratorii, tranzit intestinal pozitiv

la examenul cu valve: vagin cu pereți supli, nu pierde sânge în timpul examinării

tușeul vaginal: vulva, vagin suplu, elastic, uter în AVF mărit de volum de

consistență dură, anexe nepalpabile, Douglas liber.

Examene de laborator

Examen sumar de urină

Pe baza anamnezei, a examenului clinic, a explorărilor paraclinice și de laborator, susținem diagnosticul de: fibrom uterin.

INTERVENȚII CHIRURGICALE: 04.05.2015

Asistenta pregătește pacienta. Se pregătește medicația : Dormicum, Fentanyl, NaCl 0,9% fl 3, Mialgin 1/2 f. Se face asepsie loco-regională. Se practică incizie minimă ombilicală, iar abdomenul este insuflat cu dioxid de carbon, ceea ce duce la ridicarea abdomenului ca un dom deasupra organelor interne permițând vizualizarea și intervenția asupra acestora. Se constată uterul mărit de volum cu un nodul de 3/3cm posterior, intramural. Se decide și se practică histerectomia subtotală pe cale laparoscopică. Piesa se extrage prin morselare și se trimite la laborator pentru examen histopatologic. Cavitatea abdominală este bine verificată pentru orice sângerare, inciziile sunt închise cu suture și se aplică pansament steril.

Măsurarea funcțiilor vitale este obligatorie zilnic, urmărindu-se în timpul intervenției și postoperator, deoarece se dau date privind apariția eventualelor complicații.

EPICRIZA:

Pacienta în vârstă de 39 de ani, a fost diagnosticată în ambulator cu fibrom uterin și se prezintă în Clinica de Obstetrică-Ginecologie cu metroragie moderată și dureri în hipogastru și se internează pentru tratament de specialitate.

În data de 04.05.2015 se intervine chirurgical. În urma inciziei se constată uterul mărit de volum, cu un nodul posterior de 3/3 cm intramural, anexe de aspect macroscopic normale. Se decide și se practică histerectomie subtotală pe cale laparoscopică. Piesa extrasă prin morselare se trimite la laborator pentru examen histopatologic.

Evoluția este favorabilă, pacienta se poate externa cu stare generală bună, afebrilă, apetentă, cu tranzit intestinal prezent, plăgi operatorii cu evoluție favorabilă în curs de vindecare.

Recomandări:

repaus fizic

tratament conform Rp/

revine la control peste 4 săptămâni și solicita rezultatul examenului histopatologic

PARAMETRII FIZIOLOGICI

TA 130/80

Puls 87 b/min

Respirații 18 r/min

Temperatura 36,6C

Diureza 1500 ml

AVANTAJELE OPERAȚIEI LAPAROSCOPICE:

dispar inciziile largi care presupun secționarea peretelui abdominal anterior (în cazul unei incizii anterioare) sau a peretelui toracoabdominal, cu rezecția unei coaste (în cazul unei incizii lombare).

absența unei asemenea incizii atrage după sine și dispariția unor complicații redutabile, ca de exemplu supurațiile plăgilor operatorii sau eventrațiile.

recuperarea postoperatorie este rapidă (3-4 zile) în care pacientul se poate externa, acesta putând să-și reia activitatea socială în 7 zile postoperator.

CULEGEREA DATELOR PRIVIND CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

Nevoia de a respira și a avea o bună circulație

pacienta prezintă torace normal conformat,simetric;

frecvența respiratorie este de 18 respirații/minut;

ritmul respirator este regulat;

TA= 120/80 mmHg,pulsul=73 pulsații/minut;

tegumente normal colorate.

Nevoia de a bea și de a mânca

pacienta are o greutatea de 80 kg, la o înălțime de 170 cm;

cavitate bucală integră, fără edentație;

orarul meselor este: 3 mese principale și 2 gustări;

consumă în medie 2500 ml lichide/zi, preferând în general apă și sucuri;

Nevoia de a elimina

eliminarea urinei se face spontan, nedureros, cu o frecvență de 6 micțiuni/zi, urina de culoare galbenă, cu aspect clar;

diureza cuprinsă intre 1700-1900 ml/24h;

tranzit intestinal pentru gaze prezent, pacienta prezintă scaun zilnic, de obicei dimineața, dupa ce își bea cafeaua.

Nevoia de a se mișca și de a avea o bună postură

aparat locomotor integru morfo-funcțional;

pacienta prezintă o postură adecvată, cu mișcări adecvate de abducție și adducție, flexie și extensie raportate la vârsta și capacitatea ei de efectuare.

Nevoia de a dormi și a se odihni

înainte de internare, pacienta avea un somn liniștit, adormea ușor, durata somnului era de 7-8 ore pe noapte, obișnuiește să doarmă și pe timpul zilei 1-2 ore;

pe perioada internării somnul nu s-a modificat.

Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca

pacienta își alege veștminte corespunzătoare anotimpului, temperaturii, vârstei sale, fiind capabilă să se îmbrace și să se dezbrace singură fără ajutor.

Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale

pacienta nu prezintă probleme, temperatura corpului este de 36-37 C dimineața și 37-37.2 C seara;

pacienta prezintă tegumente normal colorate, umede și calde, senzație plăcută la frig și căldură.

Nevoia de a fi curat, îngrijit,de a-și proteja tegumentele și mucoasele

pacientei îi place să fie tot timpul curată;

tegumente îngrijite, unghiile scurte și îngrijite, părul curat și aranjat.

Nevoia de a evita pericolele

pacienta este prudentă, încearcă să evite pe cât posibil pericolele;

optimistă în ceea ce privește evoluția bolii.

Nevoia de a comunica

pacienta este foarte sociabilă;

vorbește deschis despre problemele sale;

Nevoia de a-și practica religia

pacienta este de religie catolică;

acordă o importanță deosebită intimității și politeții;

când are timp merge la biserică.

Nevoia de a fi util

pacienta este mulțumită de realizările sale, atât profesionale, cât și familiale;

dorește să se facă bine cât mai repede, pentru a se ocupa de famila sa.

Nevoia de a se recrea

în timpul liber îi place să citească, să se plimbe cu bicicleta și să tricoteze.

Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea

pacienta este interesată de propria-i sănătate și dorește cât mai multe informații privitoare la boala sa.

În urma culegerii datelor pe cele 14 nevoi fundamentale, constatăm că pacienta se simte foarte bine după intervenția chirurgicală pe cale laparoscopică și este nerăbdătoare să ajungă acasă și să își reia activitățiile de zi cu zi.

CAZUL III

Pacienta: Marcu Claudia

Vârsta: 42 ani

Domiciliu: Localitate Urseni, strada Preot Vasile Luminosu nr.57, județ Timiș

Sex: Feminin

Naționalitate: română

Ocupație: casnică

Alergică: Fentanyl

Data internării: 13.02.2015

Data externării: 17.02.2015

Număr zile spitalizare: 4 zile

Diagnostic la internare: Fibrom uterin hemoragic

Motivele internării: metroragie minimă și dureri la nivelul hipogastrului

ANAMNEZA:

Antecedente heredo-colaterale: neagă

Antecedente personale, fiziologice și patologice:

menarha la 13 ani;

cicluri menstruale neregulate

sarcină ectopică – 1992

Condiții de viață și muncă: corespunzătoare

Comportamente (fumat, alcool, etc): neagă

Medicație de fond administrată înaintea internării (inclusiv preparate hormonale): neagă.

Istoricul bolii: pacienta în vârsta de 42 de ani, a fost diagnosticată în ambulator cu fibrom uterin, acuzând metroragie minimă și dureri la nivelul hipogastrului, motiv pentru care se internează în Clinica de Obstetrică-Ginecologie Bega.

EXAMENUL CLINIC GENERAL

Examenul obiectiv:

Talie: 165 cm;

G:76 kg;

Î: 160 cm;

Starea generală: bună;

Starea de conștiență: păstrată;

Starea de nutriție: bună;

Tegumente și mucoase: normal colorate

Țesut conjunctiv-adipos: bine reprezentat;

Sistem ganglionar superficial: nepalpabil;

Sistem muscular: normoton, normokinetic;

Sistem osteo-articular: integru, mobil;

Aparat respirator: torace normal conformat, simetric, freamăt pectoral prezent;

Aparat cardiovascular: șos apexian spațiul V intercostal pe linia medio-claviculară, zgomote cardiace ritmice;

Aparat uro-genital: Giordano negativ, loji renale libere.

Examene de specialitate:

glande mamare fără modificări patologice, la exprimarea mameloanelor nu se evidențează secreții patologice, ganglioni axilari nepalpabili;

abdomen moale, mobil, nedureros spontan și la palpare, tranzit intestinal prezent, fără semne de iritație peritoneală;

examenul cu valve:vulvă, vagin de multipară, col cu aspect normal, metroragie minimă;

tușeul vaginal: vulva, vagin cu pereți supli, uter mărit de volum, de consistență dură, dureros la palpare, Douglas liber.

Investigații de laborator

Sumar de urină

Pe baza anamnezei, a examenului clinic, a explorărilor paraclinice și de laborator, susținem diagnosticul de: fibrom uterin, anemie prin carență secundară unei pierderi de sânge (cronică).

INTERVENȚII CHIRURGICALE: 16.02.2015

Asistenta pregătește pacienta. Se pregătește medicația : Dormicum, Fentanyl, NaCl 0,9% fl 5, Mialgin 1/2 f. Se face asepsie loco-regională. Se practică incizie minimă ombilicală, iar abdomenul este insuflat cu dioxid de carbon, ceea ce duce la ridicarea abdomenului ca un dom deasupra organelor interne permițând vizualizarea și intervenția asupra acestora. Se constată uterul mărit de volum cu un nodul de 3/3cm posterior, intramural. Se decide și se practică histerectomia subtotală pe cale laparoscopică. Piesa se extrage prin morselare și se trimite la laborator pentru examen histopatologic. Cavitatea abdominală este bine verificată pentru orice sângerare, inciziile sunt închise cu suture și se aplică pansament steril.

Măsurarea funcțiilor vitale este obligatorie zilnic, urmărindu-se în timpul intervenției și postoperator, deoarece se dau date privind apariția eventualelor complicații.

EPICRIZA

Pacienta în vârstă de 42 de ani, a fost diagnosticată în ambulator cu fibrom uterin, acuzând de aproximativ 3 zile metroragie persistentă și dureri la nivelul hipogastrului, motiv pentru care se internează în Clinica de Obstetrică-Ginecologie Bega pentru tratament de specialitate.

În data de 16.02.2015 se intervine chirurgical pe cale laparoscopică. La explorare se constată uterul transformat fibromatos și mărit de volum, anexa dreapta de aspect macroscopic normal și anexa stângă cu ovarul transformat chistic de 3/3 cm. Se practică histerectomie subtotală și chistectomia ovariană stângă. Piesele excizate se trimit la examenul histopatologic.

Evoluția postoperatorie este favorabilă. Pacienta se externează cu stare generală bună, afebrilă, apetentă, cu tranzit intestinal prezent, diureză fiziologică, plăgi operatorii cu evoluție favorabilă în curs de vindecare.

Recomandări:

repaus fizic

tratament conform Rp/

revine la control peste 6 săptămâni.

PARAMETRII FIZIOLOGICI

AVANTAJELE OPERAȚIEI LAPAROSCOPICE:

dispar inciziile largi care presupun secționarea peretelui abdominal anterior (în cazul unei incizii anterioare) sau a peretelui toracoabdominal, cu rezecția unei coaste (în cazul unei incizii lombare).

absența unei asemenea incizii atrage după sine și dispariția unor complicații redutabile, ca de exemplu supurațiile plăgilor operatorii sau eventrațiile.

recuperarea postoperatorie este rapidă (3-4 zile) în care pacienta se poate externa, acesta putând să-și reia activitatea socială în 7 zile postoperator

CULEGEREA DATELOR PRIVIND CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

Nevoia de a respira și a avea o bună circulație

pacienta prezintă torace normal conformat, care participă simetric la mișcările respiratorii;

frecvența respiratorie, datorită stării posnarcotice, este de 24 respirații/min;

pulsul= 85 pulsații/min; TA=130/80;

tegumente palide.

Nevoia de a bea și a mânca

pacienta are o greutate de 76 kg, la o înălțime de 160 cm, știe că este supraponderală;

cavitate bucală integră;

orarul meselor: 3 mese principale și 2 gustări

după intervenția chirurgicală prezintă o usoară dificultatea în a se alimenta din cauza stării postoperatorii

setea este prezentă, pacienta consumă în medie 2 L lichide/zi.

Nevoia de a elimina

eliminarea urinei se face spontan, nedureros, cu o frecvență de 6-7 micțiuni/zi, de culoare galbena, cu aspect normal;

diureza 1500-1800 ml/24h;

Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură

aparat locomotor integru și mobil;

după 1-2 zile de spitalizare pacienta își poate relua activitățiile zilnice, în lipsa efortului fizic timp de o săptămână;

Nevoia de a dormi și a se odihni

înainte de internare, pacienta avea un somn liniștit, adormea ușor, durata somnului era de 7-8 ore pe noapte;

pe timpul spitalizării somnul s-a redus la 5-6 ore pe noapte, datorită stresului cauzat de intervenția chirurgicală.

Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca

pacienta se îmbracă adecvat cerințelor și circumstanțelor;

pacienta nu are nevoie de ajutor în ceea ce privește îmbrăcatul și dezbrăcatul.

Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale

pacienta este afebrilă;

după intervenția chirurgicală prezintă subfebrilitate, dar după 2 zile de la intervenție, temperatura revine la limite fiziologice.

Nevoia de a fi curat,îngrijit,de a-și proteja tegumentele și mucoasele

pacientei îi place să fie tot timpul curată;

prima zi postoperator pacienta prezintă dificultate în a-și efectua singură igiena,necesitând ajutor;

începând cu a doua zi postoperator,pacienta este capabilă să își realizeze singură îngrijirile igenice.

Nevoia de a evita pericolele

pacienta evită pe cât posibil pericolele;

pacienta este anxioasă, îi este teamă de complicații și neoplasm.

Nevoia de a comunica

pacienta este o fire sociabilă,

îi place să discute cu celelalte paciente din salon,

este în relații bune cu soțul;

dispusă să discute despre problemele sale.

Nevoia de a-și practica religia

pacienta este de religie ortodoxă;

acordă o importanță deosebită respectării intimității și politeții;

Nevoia de a fi util

pacienta este mulțumită de realizările sale, atât profesionale, cât și familiale;

dorește să se însănătoșească cât mai repede.

Nevoia de a se recrea

practică jogging, îi place lectura

Nevoia de a învăța cum să-și păstreze sănătatea

pacienta prezintă interes în aflarea cât mai multor informații despre evoluția postoepratorie și despe ceea ce poate sau nu poate să facă după externare.

În urma culegerii datelor pe cele 14 nevoi fundamentale, am stabilit următoarele nevoi alterate:

nevoia de odihnă;

nevoia de a-și menține temperatura corpului în limite fiziologice;

nevoia de a fi curat, îngrijit, de a-și proteja tegumentele și mucoasele;

nevoia de a evita pericolele.

CAPITOLUL V

CONCLUZII

Alegerea sănătății depinde de experiența personală și de nivelul cultural, ideologic sau religios, care vehiculează o reprezentare a sănătății, adesea foarte îndepărtată de modelele admise de comunitatea medicală. Starea de complet bine evoluează odată cu societatea în funcție de calitatea vieții, de cunoștințele acumulate de societate, ca și de posibilitățiile tehnologice de a investiga lumea și viața.

Obiectivul educației este de a învăța indivizii și populația să pastreze sănătatea lor ca să evite apariția bolilor și să le controleze când apar. Ținta educației sanitare poate fi: individul, familia sau grupurile de populație.

Fibromul uterin fiind o tumoare benignă cu o rată de malignizare extrem de redusă (0,001%) poate fi rezolvat conservator în timp util, și nu radical mutilant mai ales când este vorba de femei tinere care își doresc maternitatea sau cel puțin funcțiile menstruală și genito-sexuală normale. Aceasta este realitatea clinico – biologică pretutindeni în lume și eforturile care s-au făcut și se fac au drept scop beneficiile individului, ale familiei și societății, cu eficiență maximă la prețuri cât mai reduse.

În concluzie, reiese că fibromul uterin nu este o boală care să pericliteze viața, dar care din păcate poate să compromită în mod dramatic calitatea acesteia.

Consider că este o problemă care merită întreaga atenție, și de aceea, în activitatea noastră trebuie să dăm dovadă de o conduită corectă în îngijirea și educarea pacienților.

Asistentei medicale îi revine datoria de a observa modificările survenite pacientului și de a le comunica medicului, notarea zilnică în foaia de observație a parametrilor fiziologici și patologici, recoltarea de produse biologice și patologice, aplicarea măsurilor de tratament igieno-dietetic, precum și întocmirea unui plan de îngrijire și administrare a tratamentului indicat de medic.

Rolul profesional al asistentei, îi oferă acesteia abilitatea de a comunica eficient cu pacientul și familia acestuia, de a fi un bun educator, furnizor de îngrijire, manager al îngrijirilor, dar și mediator, găsind modul cel mai corespunzător de îngrijire de care pacientul are nevoie.

Educația sanitară a bolnavului presupune o muncă continuă și uneori dificilă din partea personalului sanitar în scopul obținerii colaborării bolnavului pentru vindecarea lui cât mai rapidă.

Pentru prevenirea și combaterea fibromului uterin educația pacientului constă în: adoptarea unui stil de viață sănătos, evitarea stresului și tratare bolilor existente.

Lucrarea constă într-un studiu clinic retrospectiv bazat pe date rezultând din foile de observație ale celor 3 paciente care au fost internate în Clinica de Obstetrică-Ginecologie Bega.

CAPITOLUL VI

BIBLIOGRAFIE

Dan Păscuț – “Ginecologie Curs”, Ed. Eurobit, Timișoara, 2000

C. Rădulescu – „Ginecologie”, vol.II, Ed. Medicală, București, 1995

Dorin Grigoraș – „Ginecologie Curs”, Ed. Victor Babeș, Timișoara, 2011

Prof. Dr. Ștefan Ioan Ghiovschi – „Obstetrică-Ginecologie/Patologia ginecologică”, vol.III, Ed. Lito U.M.F.T., 1998

Prof. Univ. Dr. Nicolae Crișan – „Ginecologie”, Ed. Societatea Știință și Tehnică, București, 1995

Petrache Vârtej – „Ginecologie Endocrinologică”, ediția a II-a, Ed. ALL, București, 2003

V.I.Surcel – „Fibromul uterin”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1990

Jonathan S.Berek – „Tratat de Ginecologie Novak”, ediția a XII-a, Ed. Medicală Callisto, București, 1999

N.Crișan – „Bolile ginecologice pe înțelesul tuturor”, ediția a II-a, Ed. M.A.S.T., Bucurețti, 2011