Tratamentul Edentatiei Totale Prin Proteza Totala Mobilizabila

=== 79e747ec35bc05148446d7703c3b2f342c8a6014_160485_1 ===

Fig 31. Aplicarea plăcii palatinale

Fig 32. Adaptarea plăcii palatinale

În urmă am realizat finisările necesare pentru ca viitoarele proteze să fie atât estetice cât și funcționale.

În scopul îndeplinirii criteriului estetic am realizat festonul gingival, papilele

interdentare, proeminențele verticale corespunzătoare rădăcinilor și depresiunilor dintre ele.

Fig 33. Macheta finisată definitiv (vedere laterală)

46

Fig 34. Finisarea machetelor (vedere laterală)

Fig 35. Machetele finisate (vedere frontală)

4

Tiparele protezelor totale se confecționează în laboratorul de tehnică dentară și rezultă din evacuarea cerii, din care s-a confecționat macheta, păstrând poziția dinților și rapoartelor cu modelul. Tiparul este o cavitate, încastrată într-un conformator, care are pereți rezistenți din punct de vedere mecanic, ceea ce permite introducerea sub presiune a rășinii. Operațiunea de realizare a tiparului după îndepărtarea cerii machetei cu dinți poartă denumirea de ambalare.

După ce am realizat modelajul bazei protezelor, am curățat dinții artificiali de ceară pe toate suprafețele, iar suprafața machetei am netezit-o, am lustruit-o și am degresat-o cu solvenți organici.

Apoi am pregătit machetele pentru ambalare. Pentru acesta am detașat modelele împreună cu machetele finisate din ocluzor, am redus soclurile modelelor și datorită faptului că materialul se introduce în tipar prin injectare sub presiune, am lipit la nivelul fiecărei machete

împarte tije de turnare din ceară bucoplastică, de 4 mm, astfel încât să nu prezinte retentivități. Aceste tije, după îndepărtarea cerii prezintă canale de injectare.

Fig 36. Macheta superioară pregătită pentru ambalare

i

Fig 37. Macheta inferioară pregătită pentru ambalare

48

Fig 38. Machetele pregătite pentru ambalare

Fig 39. Machetele cu tijele de turnare

49

Pentru ambalare am folosit ambalarea indirectă (fără val) în care am parcurs următorii pași. În prima fază am pregătit chiuvetele speciale pentru ambalare, izolând interiorul chiuvetelor cu un strat subțire de vaselină, ușurând astfel dezambalarea (fig 40).

Fig 40. Pregătirea chiuvetelor pentru ambalare

Apoi am umezit modelele și am preparat pastă de gips dur (moldano, albastru). Am umplut prima jumătate a chiuvetelor și am introdus modelele în gips pănâ gipsul a ajuns la marginile machetelor.

50

Fig 41. Umplerea primei jumătăți a chiuvetelor

Fig 42. Poziționarea modelelor în gips

51

După ce gipsul a făcut priză am netezit suprafața gipsului și am poziționat cea dea doua jumătate a chiuvetei, pe care am fixat-o cu șuruburi, după care am introdus chiuvetele sub apă, timp de 10 min, pentru izolare. Datorită acestor șuruburi chiuvetele nu mai trebuie să fie introduse în presă în timpul prizei.

Fig 43. Netezirea suprafeței gipsului

52

Fig 44. Fixarea celei dea doua jumătați a chiuvetei

Fig 45. Izolarea

53

După cele 10 minute, am preparat o nouă cantitate de gips moldano și am umplut cea dea doua jumătate a chiuvetei, prin orificiu, sub vibrare continuă, ori pe măsuța vibratorie ori vibrare manuală, pentru a evita incluziunile de aer.

Fig 46. Introducerea pastei de gips în cea dea doua jumătate a chiuvetei

54

Fig 47. Vibrare manuală

Fig 48. Vibrare pe măsuța vibratorie

55

După umplerea chiuvetei cu gips am așteptat priza gipsului. În cele din urmă am desfăcut șuruburile de fixare și cu ajutorul unui scufundător am introdus chiuvetele într-un vas cu apă, încălzită la 100 0C timp de 10 minute pentru a realiza plasifierea cerii.

Apoi am scos chiuvetele din apă și am separat cele două jumătăți ale chiuvetelor

(fig 49).

Fig 49. Separarea celor două jumătăți a chiuvetei

După deschiderea chiuvetei am îndepărtat ceara plastifiată, iar cu apă clocotită am realizat lavajul cerii. Cu ajutorul unui detergent am spălat pereții tiparului pentru a îndepărta agenții grași de la nivelul suprafețelor. În următoarea fază pe care am realizat-o a fost izolarea tiparului cu Acrylic- sep de la firma Bredent (izolator special pentru protezele injectate), pentru ca materialul injectat să nu adere la suprafața materialului de ambalat (gips). În acest scop am pensulat la suprafața tiparului un singur strat de izolator, cât timp chiuvetele au fost încă calde.

56

Fig 50. Chiuveta deschisă

Fig 51. Îndepărtarea cerii plastifiate

57

Fig 52. Lavajul cerii

Fig 53. Materiale necesare pentru izolarea tiparului

58

Fig 54. Izolarea tiparului

Fig 55. Tiparele viitoarelor proteze

59

10. Injectarea sub presiune a materialului termoplastic Polyan în tipar

În această etapă am așteptat până s-au răcit chiuvetele la temperatura camerei. În tot acest timp am pornit aparatul de injectat BREDENT, l-am programat pentru acest material la temperatura de 2800C, timp de încălzire 7 minute și am verificat buteliile de CO2 să fie la o presiune de 7,5 bar. Am pregătit de asemenea și cartușurile corespunzătoare celor două proteze, respectiv 2 cartușuri a câte 30 gr. Capătul închis ale celor două cartușe am uns circular cu vaselină siliconică (Bayer Silicones) și am introdus unul din cartușe în unul din cei doi cilindrii de încălzire. După introducerea cartușului am activat timpul de preîncălzire a cilindrului, cu ajutorul unei taste pentru timp de preîncălzire corespunzătoare, aflată pe panoul frontal.

Fig 56. Aparatul de injectat BREDENT

În timpul cât cartușul este la preîncălzire am realizat retențiile necesare în dinții artificiali. Datorită faptului că materialul termoplastic Polyan se lucrează fără monomer, retentivizarea este un factor decisiv pentru menținerea dinților prefabricați în materialul de proteză. Retențiile am realizat cu freze globulare și freze con invers. De asemenea am avut în vedere ca partea bazală a dinților artificial să nu rămână lucioasă. Cu 5 minute înainte de injectare, pe partea bazală a dinților am aplicat întăritor de priză (Vitacoll de la firma Vita).

60

Fig 57. Realizarea retențiilor la nivelul dinților artificiali

Fig 58. Chiuvetele pregătite pentru injectarea materialului

61

După terminarea timpului de preîncălzire se aude un semnal sonor, după care am închis chiuveta (nu se închide mai repede deoarece se poate creea, în locul golului pentru material apă, având efect negativ asupra materialului), am strâns șuruburile chiuvetei, am plasat chiuveta în locașul din aparat și am fixat-o. Am avut grijă ca orificiul de pătrundere a materialului de la nivelul chiuvetei să fie pe direcția cilindrului de încălzire cartuș.

Procedura de injectare am declanșat-o cu tasta de presiune a injectării. Procedeul de injectare durează 0,25 secunde. Aparatul menține automat presiunea timp de 1 minut, pentru ca materialul să se întărească sub presiune și să se compenseze contracțiile. Pe ecranul aparatului apare semnul de menținere a presiunii „- – – -”.

Apoi cu mânerul de retragere a cilindrului am îndepărtat cilindrul de chiuvetă, astfel

încât să pot separa restul de cartuș de chiuvetă cu ajutorul unui șpaclu și ciocan. După eliberarea chiuvetei, pe acesta l-am ridicat din locaș, iar restul de cartuș am împins afară cu ajutorul tastei de evacuare.

Am lăsat ca chiuvetele să se răcească lent timp de 8 ore.

Fig 59. Injectarea materialului

62

Fig 60. Separarea cartușului de chiuvetă

Fig 61. Chiuvetele injectate

63

11. Dezambalarea

Dezambalarea este operațiunea de extragere din tipar a protezei.

După ce chiuvetele s-au răcit, am dezambalat cu ajutorul unei rame pentru dezambalare

și ștampilă la presă, după îndepărtarea tuturor șuruburilor. Prin acest procedeu de dezambalare se prelungește durata de viață a chiuvetei speciale.

După ce am scos complexul de material de ambalare și proteză din chiuvetă, am trecut la îndepărtarea materialului de ambalare prin lovituri foarte ușoare de ciocan până când am scos proteza.

Fig 62. Dezambalarea

64

Fig 63. Dezambalarea

Fig 64. Aspectul protezelor în timpul dezambalării

65

Fig 65. Aspectul final al protezelor dezambalate

Fig 66. Protezele, maxilară și mandidulară, dezambalate

66

După dezambalarea, protezele le-am introdus în baia de acid pentru a îndepărta resturile de gips rămase pe suprafața protezelor.

Fig 67. Introducerea protezelor în baia de acid

67

12. Prelucrarea mecanică a protezelor

Pentru prelucrarea mecanică am folosit micromotorul, pietre de granulație mare, freze speciale de acrilat si polipant (fig 68).

În etapa de prelucrare mecanică am avut mare atenție ca să nu încălzesc materialul, pentru ca să nu reduc rezistența mecanică a materialului. Datorită modelării corespunzătoare a machetei și izolarea corectă a tiparului, manoperele de prelucrare mecanică și finisare au fost executate într-un timp foarte scurt.

După dezambalarea protezelor în prima fază am tăiat tijele de turnare cu un disc și am netezit marginile protezei cu freze speciale de acrilat. Apoi am îndepărtat excesul de material cu freze de acrilat și am finisat puțin și în jurul coletelor cu o freză cilindică, con invers și globulare.

În urmă am netezit suprafața protezelor cu polipanturi.

Fig 68. Prelucrarea mecanică a protezelor- instrumente

68

Fig 69. Prelucrarea mecanică a protezei maxilare

Fig 70. Prelucrarea mecanică a protezei mandibulare

69

Fig 71. Aspectul final ale protezelor prelucrate mecanic

13. Lustruirea protezelor

Lustruirea se realizează doar pe suprafața externă a protezei pentru a obține un luciu

sticlos.

În această etapă am utilizat perii, filțuri, pufuri acționate de motorul orizontal din laboratorul de tehnică dentară, în combinație cu pasta de lustruit (fig 72).

Pe suprafața periilor și pufurilor am aplicat pastă de lustruit și astfel am obținut luciul. Dar pentru a obține luciul desăvârșit am folosit puful de bumbac fără pastă de lustruit.

După obținerea luciului, am spălat protezele cu apă călduță și detergent, apoi le-am trimis în cabinetul de medicină dentară.

Am respectat cu rigurozitate etapele de prelucrare mecanică și lustruire, deoarece am avut în vedere obținerea unor lucrări care să favorizeze alunecarea părților moi periprotetice în timpul exercitării funcțiilor aparatului dento-maxilar, să prevină producerea leziunilor în zonele de contact (buze, obraji, limbă), să împiedice aderența alimentelor pe suprafața protezei, prevenirea fenomenului de îmbătrânire și stabilitatea în timp a culorii inițiale.

70

Fig 72. Lustruirea

Fig 73. Protezele lustruite (vedere frontală)

71

Fig 74. Protezele lustruite (vedere din dreapta)

Fig 75. Protezele lustruite (vedere din stânga)

72

Fig 76. Protezele lustruite (vedere de sus)

14. Aplicarea și adaptarea protezelor totale pe câmpul protetic (etapă clinică)

În cadrul acestei etape, medicul verifică corectitudinea realizării protezei, după care le-a aplicat pe câmpul protetic pentru a constata dacă nu provoacă dureri, dacă pozițiile dinților sunt corecte, dacă are stabilitate și menținere pe câmpul protetic. Apoi a verificat contactele dento-dentare și a prelucrat relieful ocluzal pentru eliminarea interferențelor și contactelor premature.

La final, medicul i-a făcut pacientei un control fonetic și i-a dat indicații cu privire la modul de întreținere și întrebuințare.

CONCLUZII

1. Reabilitarea orală prin protezarea totală ca metodă terapeutică, trebuie considerată o necesitate, tratamentul cuprinzând o multitudine de obiective care au ca scop final conservarea condițiilor de sănătate locală, regională și generală a organismului.

2. Proteza totală reprezintă în continuare soluția cea mai accesibilă, convenabilă și ușor realizabilă, de rezolvare protetică a edentației totale, oferind rezultate satisfăcătoare atât pentru pacient cât și pentru medic și tehnician.

3. POLYAN este noul material termoplastic, care a fost special conceput pentru persoanele cu alergii.

4. Suprafața protezei care vine în contact intim pe câmpul protetic este perfect netedă, fără rugozități, compactă, fără zone ascuțite sau tăioase, fără amfractuozități.

5. Închiderea marginală bună precum și calitățile excelente de menținere și ancorare a protezei sunt avantaje evidente, comparativ cu vechiul material.

6. Urmărirea cu rigurozitate a normelor clinico-tehnice de realizare stabilite, precum și pregătirea și experiența medicului și a tehnicianului asigură refacerea funcțiilor aparatului dento-maxilar, respectiv: fizionomie, fonație, masticație, automenținere.

7. Tehnicianul dentar trebuie să acorde importanță fiecărui detaliu, să fie direct interesat și conștient de prezența diferitelor elemente negative, ale câmpului protetic edentat, a unor formațiuni anatomice sau a unor condiții clinice defavorabile protezării.

8. Efectul confecționării adecvate a protezei totale în funcție de particularitățile clinice ale câmpului protetic trebuie să se concretizeze în obținerea menținerii și stabilității protezei pe câmpul protetic.

9. Este lucrarea protetică cu cele mai multe faze intermediare de laborator, deci reușita ei este condiționată de o foarte bună colaborare medic-tehnician dentar și de asemenea medic-pacient.

10. Sunt posibile reparații și recondiționări ușoare ale materialelor termoplastice de tip Polyan.

11. Funcția fonetică este asigurată de către tehnician, prin poziționarea corectă a incisivilor superiori și a marginilor incizale ale acestora, prin relieful natural al fețelor palatinale ale dinților artificiali maxilari, cât și prin reproducerea structurilor anatomice pe zona orală a machetei bazei.

12. Aspectul estetic depinde de alegerea culorii dinților, de mărimea și forma acestora precum și de modelarea aspectului natural al gingiei și papilelor interdentare. Tot în scop estetic tehnicianul trebuie să insiste asupra lustruirii perfecte a suprafeței protezei.

13. Modelarea corespunzătoare al marginilor protezei contribuie la refacerea funcției fizionomice prin redarea plenitudinii feței, la stabilitatea protezei prin aportul tonicității musculare, precum și la confortul pacientului.

14. Grosimea adecvată a marginilor versantelor vestibulare ale șeilor contribuie la menținerea protezei totale prin succiune.

15. Tehnicianul trebuie să acorde importanța cuvenită finisării suprafețelor externe ale protezei totale atât în scop estetic, cât și pentru o bună menținere a protezei, diminuând acțiunea alimentelor lipicioase asupra acesteia.

=== 79e747ec35bc05148446d7703c3b2f342c8a6014_160485_2 ===

BIBIOGRAFIE

1. CRISTINA BORȚUN, DORIN BRATU Protezarea edentației totale, Ed. Marineasa, Timișioara, 1998

2. DORIN BRATU, LUCIAN IEREMIA, SORIN URAM – ȚUCULESCU Bazele clinice și tehnice ale protezării edentației totale, Timișoara, 2005

3. www.supermirese.ro/sanatate/47…/109-protetica?

4. SIMONA ANDREEA SANDU, MIHAELA PĂUNA Protetică dentară, Ed. Cermaprint, București, 2007

5. Prof. Univ. Dr. NORINA FORNA Protetică dentară volumul II, 2011

6. LAURENȚIU PASCU, LUIS ALBERTO SZALINA Tehnologia executării protezelor tremoplastice, Ed. Todesco, 2007

7. REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOLUMUL LVI, NR. 3, AN 2010

8. www.dentanacas.ro

9. MARIANA CONSTANTINIUC, IULIANA SĂBĂDUȘ Poteza parțială mobilizabilă, Ed. Medicală Universitară „ Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, 2003

10. CODRUȚA NICOLA Materiale dentare – Considerații clinice și tehnice, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2009

11. SĂBĂDUȘ IULIANA, CONSTANTINIUC MARIANA, LASCU LIANA, PICOȘ ALINA, ZAHARIA ALINA Posibilități de reabilitare prin protezare a fizionomiei pacientului edentat total, Clujul Medical, 1996

12. HUTU EMILIAN, PĂUNA MIHAELA, VASILE BODNAR Edentația totală. Aspecte clinice și tratament, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1981

13. COCA ION Proteza dentară totală, Ed. Cermaprint, București, 2004

14. BORȚUN CRISTINA, BRATU DORIN Potezarea edentației totale, Ed. UMF, Timișoara, 1998

15. RÂNDAȘU I., DONCIU V. Tehnica executării protezelor mobilizabile și mobile, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1989