Tratamentul Contabil Si Fiscal al T.v.a

CUPRINS

Capitolul 1 Descrierea activității desfășurate de S.C. SOLVENT COM S.R.L…………….6

Desfășurarea activităților de producție la S.C. SOLVENT COM S.R.L…………. 6

Organigrama la SC SOLVENT COM SRL…………………………………………………. 7

1.3. Relații cu furnizorii și clienții…………………………………………………………………….. 8

1.4. Analiza activității economice desfășurate de către S.C. SOLVENT COM S.R.L.8

Capitolul 2 Studiul privind T.V.A.și aplicarea acesteia la S.C. SOLVENT COM S.R.L…………………………………………………………………………………………………………………… 10

2.1. Aspecte generale privind aplicarea T.V.A. la S.C.SOLVENT COM S.R.L…. 10

2.1.1. Plătitorii de T.V.A…………………………………………………………………… 12

2.1.2. Baza de impozitare a T.V.A. ………………………………………. 13

2.1.3. Faptul generator și exigibilitatea T.V.A……………………………………… 13

2.2. Abordarea Taxei pe Valoare Adăugată ……………………………………… 14

2.2.1. Abordarea pe plan european a T.V.A. ………………………………. 14

2.2.2. Abordarea pe plan national a T.V.A. ………………………………… 14

2.3. Calcularea T.V.A. la S.C. SOLVENT COM S.R.L. ………………………………… 15

2.4. Declararea și decontarea T.V.A. în cadrul S.C. SOLVENT COM S.R.L. ……. 18

2.5. Contabilitatea T.V.A la S.C. SOLVENT COM S.R.L. ……………………………… 21

2.6. Studiul de caz privind înregistrarea și decontarea T.V.A. la S.C SOLVENT COM SRL……………………………………………………………………………………………………………………… 23

Concluzii……………………………………………………………………………………………………………… 26

Bibliografie …………………………………………………………………………………. 28

Anexe………………………………………………………………………………………………………………….. 29

INTRODUCERE

„Impactul taxei pe valoarea adăugată asupra economiei a avut loc pentru prima dată în Franta la inițiativa lui Maurice Laure in anul 1954.

Ulterior acest impozit indirect a fost introdus si in alte țări din Europe, Asia, Africa si America Latina.

În prima etapă organele de decizie ale CEE au mers pe linia armonizării legislației țarilor comunitare pe linia taxei pe valoarea adăugată iar în momentul de fată toate țările comunitare sunt obligate să folosească acest impozit indirect.”

TVA-ul nu s-a numit intotdeauna TVA. Când era mic…si comunist, i se spunea ICM (Impozitul pe Circulația Mărfurilor) și, desi era spaima gestionarilor dornici să facă și ei “un ban cinstit” , nu beneficia de mediatizarea postdecembristă.

Introducera TVA-ului în locul impozitului pe circulația mărfurilor a reprezentat un moment de cotitură în perfecționarea sistemului fiscal și în acelasi timp primul pas făcut pe linia reformei fiscale în țara noastră.

Înainte de implementarea TVA-ului s-a căutat să se extindă câmpul de aplicare a impozitului pe circulația mărfurilor la unele produse și prestări de servicii ca de exemplu la produsele agricole, activitatea de poștă și telecomunicații, transportul de calători și de mărfuri.

Totodată implementarea taxei pe valoarea adăugată necesită apoi o bună cunoaștere a mecanismului funcționării ei, trebuiau cadre pregătite și instruite temeinic pentru a asigura inițierea agenților economici și a personalului din economie pe această linie și nu în ultimul rând tehnica de calcul și formularistică necesară evidențierii, colectării și plății ei la bugetul de stat.

TVA-ul are o mare elasticitate față de procesele economice în sensul că, dacă afacerile se dezvoltă și „TVA colectata”, respectiv „TVA de plată” vor fi mai mari. Dacă vânzările stagnează și cuantumul TVA va fi mai mic, în consecintă și încasările statului vor fi mai mici.

TVA este un impozit cu un randament fiscal ridicat, insă ca orice impozit indirect este inechitabil. Acest lucru se traduce prin aceea că devine regresiv în raport cu cresterea veniturilor și nici nu se pretează la un minim neimpozabil.

Astfel, TVA afectează mai pronunțat persoanele cu venituri mici și pe cele care își repartizează o mare parte a veniturilor lor pentru cheltuielile de consum (de multe ori independent de vointa lor fiind vorba de cheltuieli de strictă necesitate).

Tema prezentei lucrări cu titlul “Tratamentul contabil și fiscal al taxei pe valoarea adăugată” este structurată pe două capitole, fiecare dintre ele conținând anumite date despre taxa pe valoarea adăugată. Primul conține prezentarea generala a centrului de practică, obiectul de activitate, scurt istoric, furnizorii principali, clienții dar și concurenții.

În cel de-al doilea capitol al lucrarii este descrisă importanța TVA-ului în cadrul economiei, caracteristicile specifice ale acesteia. Totodată sunt prezentate unele din elementele taxei pe valoarea adăugată, începând cu subiectul si obiectul acesteia, dar și operațiunile asupra carora se poate aplica TVA-ul. În cadrul capitolului se regăsește și prezentarea unor exemple practice ce evidențiază prezența și înregistrarea în contabilitatea unei societății a TVA-ului.

Am ales acestă temă, tocmai pentru că ete un subiect de actualitate și perspectivă. Realizând un studiu de caz în ceea ce privește tema putem observa ce se întâmplă cu adevărat la nivelul unei societăți în ceea ce privește acest impozit indirect.

Prin această lucrarea mi-am propus să evidențiez aplicarea taxei pe valoarea adaugată și principalele operații contabile ce au legatură cu aprovizionarea  și relațiile cu clienții a unei societati comercile cu obiectul de activitate în România, operții care presupun aplicarea taxei pe valoarea adaugată, având astfel posibilitatea unei analizeze a modului de aplicare, calculare și înregistrare în principalele documente contabile ( Jurnalul de Vânzări, Jurnalul de Cumpărări, Decontul privind taxa pe valoarea adaugată).

Contabilizând TVA-ul putem afla cum și cât ii revine statului din valoarea adăugată practicată și cum influențează această taxa pretul produselor.

Din punct de vedere al statului taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect, iar din punct de vedere al consumatorului fiscal este o taxă de consum.

Față de alte forme de impunere a consumului, taxa pe valoarea adăugată prezintă anumite caracteristici și avantaje:

a) are un caracter universal;

b) are uncaracter neutru;

c) este un impozit transparen;t

d)se asigură alimentarea mai ritmică, mai rapidăsi relativ stabilă a bugetului cu resurse financiare;

e)incită mai puțin la fraudă fiscală-ceea ce face să subziste o formă de autocontrol fiscal.

CAPITOLUL 1

DESCRIEREA ACTIVITĂȚII DESFĂȘURATE

DE S.C. SOLVENT COM S.R.L.

Desfășurarea activităților de producție la S.C. SOLVENT COM S.R.L.

Pentru a evidenția operațiunilor ce decurg în cadrul unei entități comerciale cu privire la TVA, am ales să îmi îmbogățesc, completez cunoștințele dobândite în anii de facultate și mai cu seamă, să culeg suficiente date ca mai apoi să le transform în informții utile în elaborarea lucrării de licența, la societatea SC SOLVENT COM SRL.

SC SOLVENT COM SRL este o societate comercială, persoană juridică romană, înregistrată la Registrul Comerțului Dolj, funcționând în temeiul Legii nr. 31/1990 cu modificările și completările ulterioare, cu sediul în Comuna Moțătăi, Județul Dolj, având declarat punct de lucru în Craiova și are principalul domeniu de activitate cultivarea cerearelor, cod CAEN 0111.

Cu privire la cultivarea cerealelor, aceasta este o activitate ce se desfășoară o perioadă mai mare de timp, fiind de regulă începută într-un an și finalizată în următorul. Etapele acestei activități sunt legate de ritmul biologic al culturilor și de condițiile de mediu. Principalele operații cuprinse în cadrul activităților de cultivare a cerealelor sunt:

– pregătirea terenurilor în vederea producției agricole ce constă în scarificat,arat,discuit;

– cultivarea terenurilor cu cereale, această operațiune începe în luna septembrie- octombrie pentru cultura de grâu, orz, rapită, pentru cultura de primăvara în mustul zăpezi se însămânțează floarea soarelui, iar pentru cultura de porumb însământarea se face în martie- aprilie;

– aprovizionarea cu semințe, îngrășăminte și depozitarea temporară a acestora;

– lucrări de întreținere a culturilor (prășitul mecanic și ierbicidatul);

– recoltarea cerealelor de pe terenurile cultivate;

– transportul produselor obținute;

– expedierea produselor obținute la diverși beneficiari sau după caz către activitatea principală a unității în depozitele special amenajate.

În activitatea de cultivare a cerealelor sunt folosite următoarele cantități de stocuri utilizate și combustibili:

– îngrășământ chimic cca. 100t/an, aprovizionate de la firme specializate, având ambalajul original al furnizorului:

– semințe de diferite soiuri tratate sau nu, cca. 100t/an, aprovizionate de la firme specializate, având ambalajul original al furnizorului:

– motorină cca.100.000 l/an, care se aprovizionează direct de la statiile de distribuție carburanți din zonă.

– ulei mineral cca.1000 l/an aprovizionat de la firme specializate de producere a acestora.

În cadrul societății persoana care asigură administrarea activității este DL. Ing. Stancu Mihai Bogdan, persoană care răspunde de conducerea contabilității este Dna.Dumitru Lilia, având funcția de economist. Societatea are în prezent un nr de 10 de angajați,cu contracte individuale de muncă pe perioadă nedeterminată.

1.2. Organigrama la SC SOLVENT COM SRL

Organigrama reflectă modul de organizare al unei entități așa cum a fost el gândit de managerul / administratorul acesteia. O societate comercială nu se organizează în funcție de organigramă ci organigrama se întocmește astfel încât să reflecte modul de organizare al acesteia. O organigramă poate fi modificată oricând în funcție de necesități.

Nu există organigrame standard pentru un anumit tip de activitate. Pentru același domeniu de activitate se pot întocmi organigrame diferite astfel încât acestea să vină în sprijinul activității respective. În continuare este prezentată un modele de organigramă pentru diferite domenii de activitate. Acestea pot fi folosită ca punct de plecare în realizarea organigramelor proprii.

1.3.Relații cu furnizorii și clienții

Activitățile de pregătire și întreținere a terenurilor, precum și toate activitățile care se impun, excepție facând recoltatul producției, se efectuează prin prestarea de servicii de către diverși furnizori, dintre care cei mai importanți sunt:

SC SOLAREX IMPEX, în calitate de producător și distribuitor de semințe și pesticide, de la care firma analizată își procură peste 50% din materiile prime și materialele necesare la înființarea și dezvoltarea culturilor de cereale;

SC BIOCHEM, producător de îngrășăminte chimice complexe pentru culturi;

SC CONFERT SRL principal furnizor pentru semințe.

SC SOLVENT COM SRL colaborează în vederea vânzării de produse cu GRUP PRODUCATORI AGRICOLI

Principalii concurenți ai SC SOLVENT COM SRL, sunt: SC COMCEREAL SRL, SC CEREAL COM SRL, SC AGRONICOSER, SC EAST WAY SPEDITION SRL.

În intervalul de timp de la înființare și până în prezent firma analizată a reușit să se impună pe piață prin calitatea și prețul produselor pe care le oferă. În prezent, clienții sunt mulțumiți de calitatea produselor și apelează cu încredere la acestea, existând numeroase contracte pe termen lung, cu livrări periodice, care asigură o stabilitate firmei din acest punct de vedere.

Analiza activității economice desfășurate de către SC SOLVENT COM SRL

Situația patrimoniului firmei analizate a evoluat în perioada 2010-2013 după cum se poate observa din tabelul de mai jos:

Tabel nr. 1. Situația patrimoniului SC SOLVENT COM SRL în perioada 2010-2013

Evoluția principalilor indicatori înregistrați în ultimii 3 ani a fost prezentată în tabelul următor:

Tabelul nr. 3 Indicatorii de activitate în perioada 2012-2014

În anul 2013 față de anul 2012 se observă o creștere în ceea ce privește activele totale, care se datorează achiziției de către societate de mijloace de transport de mare tonaj. De asemenea, a mai contribuit și faptul că societatea a avut produse stocate de la un an la altul.

Un alt aspect ar fi și cel legat de cresterea numărului de salariați ce duce implicit la o creștere a productivității, a veniturilor, a cheltuielilor și a cifrei de afaceri.

În anul 2013 societatea SC SOLVENT COM SRL a achiziționat o suprafață mare de teren agricol care a condus la creșterea situației economico-financiare, dar și achiziționarea de utilaje performante. Datorită acestor achiziții de utilaje performante, societatea a ramas la același număr de angajați.

În anul 2014 după cum se observă că societatea SC SOLVENT COM SRL apare cu profit 0, deoarece o societate din afara țări noastre îi datora o sumă de bani, iar firma respectivă fiind executată cu ordin judecătoresc irevocabil, Hotărârea Adunări Generale a Asociaților a luat decizia ca SC SOLVENT COM SRL să treaca suma respectivă ca o cheltuială.

Rezultatele economico-financiare pozitive sunt determinate în bună măsură de asigurarea continuității producției, de o aprovizionare tehnico-materială fluentă, de desfășurarea procesului de producție la parametrii tehnico-economici care au permis satisfacerea principalelor exigente și angajamente contractuale.

CAPITOLUL 2: STUDIUL ȘI APLICAREA T.V.A LA

S.C. SOLVENT S.R.L.

2.1. Stadiul armonizării taxei pe valoare adăugată în țările comunitare

La finele anilor 1960 fiscalitatea indirectă a fost simplificată și modernizată în toate țările comunitare odată cu adoptarea în anul 1967 a taxei pe valoare adăugată ca impozit indirect central al sistemului fiscal european, continuând apoi cu precizări ulterioare succesive în privința soluțiilor de armonizare. Procesul de armonizare s-a dovedit însă a fi unul dificil, mai ales datorită impactului său extrem de diferit asupra bugetului și economiei țărilor implicate.

Adoptarea TVA ca impozit comunitar a contribuit la :

– asigurarea neutralității în raport de structura circuitelor de producție și distribuție;

– eliminarea efectului cumulativ;

– stimularea investițiilor societății europene (datorită deductibilității imediate a impozitului care a ”lovit” investițiile);

– eliminarea distorsiunilor concurențiale între produse care provin din state diferite (conform principiului țării de destinație).

Stadiul armonizării

Armonizarea TVA în cadrul UE s-a realizat în următoarele etape:

Introducerea TVA în toate statele membre (până în anul 1970);

Taxa pe valoare adăugată a fost introdusă în CEE încă din anul 1970 prin două ”Directive TVA”, având drept scop înlocuirea diferitelor taxe de producție și consum aplicate de către statele membre, care constituiau obstacole la libera circulație a mărfurilor, avându-se în vedere două argumente principale:

avantajele TVA față de alte modalități de impozitare indirectă și, în special, față de impozitul pe circulația mărfurilor aplicat în cascadă;

transparența operațiunilor de impozitare a importurilor și de exceptare de la impozitarea exporturilor realizate între statele membre;

Uniformizarea bazei de impozitare pentru TVA și a cotelor de TVA (1977-1993);

”Fiind impozitul indirect cu cea mai mare pondere in PIB, UE a instituit obligația ca statele membre să contribuie cu o cotă din TVA încasată la bugetul Uniunii. Astfel, s-a trecut la următorul pas, și anume armonizarea bazei de impozitare pentru TVA, ceea ce înseamnă că aceasta să se aplice la aceleași tranzacții economice în toate statele membre.”

Această directivă a instituit un sistem de armonizare a TVA și a permis în același timp stabilirea unui Program de lucru orientat spre realizarea obiectivului înlăturării frontierelor fiscale, prin încercare armonizării cotelor de TVA. Armonizarea nu a constat însă în standardizarea cotelor, ci în apropierea acestora suficient de mut încât să nu distorsioneze concurența.

Trecerea la un sistem tranzitoriu pentru TVA, odată cu formarea pieței unice, și desființarea frontierelor vamale (1 ianuarie 1993);

În vederea adaptării TVA-ului la exigențele unei Piețe unice fără frontiere, s-au adus ulterior modificări Directivei a VI-a , privind TVA, în care s-a stabilit:

un regim tranzitoriu ce trebuia să se încheie prin unificarea cotelor;

un regim definitiv de taxare a schimburilor dintre statele membre, ce urma să înlocuiască regimul tranzitoriu și care să se bazeze pe impunerea în statul membru de origine a bunurilor livrate și serviciilor prestate.

Sistemul tranzitoriu al TVA, valabil de la 1 ianuarie 1993 a înlăturat controalele fiscale la frontierele din interiorul Comunității, atât în ceea ce privește consumatorii finali, cât și agenții economici.

Prin sistemul tranzitoriu, noțiunea de import a fost înlocuită cu cea de cumpărare intercomunitară, iar cea de export cu cea de livrare intercomunitară. Formalitățile vamale pentru bunurile și serviciile economice care provin și circulă între țările spațiului comunitar au fost eliminate.

Simplificarea sistemului TVA și cooperarea statelor membre pentru reducerea fraudei fiscale;

Deși trecerea la un sistem definitiv al TVA era prevăzută pentru sfârșitul anului 1996, totuși UE funcționează și astăzi ca un sistem al TVA considerat tranzitoriu.

În anul 2000, Comisia a deci să adopte o strategie în vederea ameliorării funcționării sistemului TVA în cadrul Pieței Interne. Această strategie menține regimul actual, dar se axează în același timp pe patru noi obiective principale: simplificarea modernizarea, aplicarea mai uniformă a regulilor existente și cooperarea administrativă.

Cât despre acțiunile viitoare, Comisia propune ca acestea să urmeze două linii directoare:

afirmarea principiului taxării unice în țara de consum;

simplificarea obligațiilor agenților economici;

2.2. Operațiunile impozabile incluse în sfera de aplicare a taxei pe valoare adăugată

Taxa pe valoare adăugată reprezintă un impozit indirect datorat bugetului statului, ce a fost introdus în țara noastră la 1 iulie 1993, înlocuind impozitul pe circulația mărfurilor (acesta a fost un impozit pe cifra de afaceri brută, stabilit în cote diferențiate pe produse). Este numit impropriu taxă deoarece taxa, la modul general presupune o contraprestație de servicii din partea statului sau instituții ale acestuia, iar impozitul reprezintă o prelevare obligatorie fără contraprestație din partea statului.

Taxa pe valoare adăugată constituie un impozit indirect pentru livrări de bunuri, prestări de servicii și operațiuni asimilate acestora, generate de activități economice și efectuate cu plată de către persoanele impozabile, indiferent de statului lor juridic, într-o manieră independentă, acestea reprezentând trei condiții ce trebuie îndeplinite cumulativ.

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, aplicarea taxei pe valoare adăugată se face conform Directivei 112/2006, care a fost preluată integral în legislația din țara noastră.

În sfera de acțiune a TVA sunt incluse și achizițiile intracomunitare de bunuri, precum și importul de bunuri și servicii.

Totuși, se reține ca există obligația de a plăti TVA numai în cazul în care se declară sau se realizează un venit (plafon) minim anual , care începând de la 1 ianuarie 2007 este de 35000 euro, al cărui echivalent în lei se stabilește la cursul de schimb comunicat de BNR la data aderării.

Principala regulă, în funcție de care se stabilește dacă operațiunile sunt supuse, sau nu, TVA, o constituie destinația bunurilor livrate sau a serviciilor prestate. Conform acestei reguli, bunurile, serviciile și lucrările sunt supuse taxării dacă sunt destinate beneficiarilor din România, iar cele exportate sunt detaxate prin aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere.

Taxa pe Valoare Adăugată are la bază principiul deductibilității , adică fiecare societate înregistrează T.V.A. colectată aferentă vânzărilor și deduce T.V.A. aferentă cumpărărilor de bunuri. Astfel, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de T.V.A. este obligată să plătească bugetului statului numai diferența dintre T.V.A. colectată de la clienți și T.V.A. deductibilă datorată de către entitate pentru achizițiile de bunuri.

Operațiunile cuprinse în sfera de aplicare a T.V.A. , denumite și operațiuni impozabile, se delimitează în funcție de regimul de impozitare astfel:

Operațiuni taxabile, în funcție de cota standard 24% sau a celei reduse 9%, care se recalculează atunci când e cazul la 19,355% si, respectiv, la 8,257%, pentru bunurile comercializate prin comerțul cu amănuntul, precum și anumite prestări de servicii (poștă, telefon, transport, etc.), ale căror prețuri cuprind și T.V.A. Cota recalculată se aplică la totalul încasărilor efectuate deoarece în documentele de vânzare nu este specificată în mod expres taxa în cauză.

Cota standard se aplică pentru toate operațiunile impozabile care nu sunt scutite de T.V.A. sau nu sunt supuse cotei reduse cum sunt serviciile ce privesc accesul la muzee, târguri, expoziții, livrarea de manuale școlare, cărți, ziare, reviste, cu excepția celor pentru publicitate, livrarea de medicamente de uz uman și veterinar, cazarea în cadrul sectorului hotelier precum și pentru alimentele de bază , începând cu 1 iulie 2015.

Pentru a determina T.V.A pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate în țară se aplică cotele menționate anterior asupra bazei de impozitare, care include tot ceea ce se livrează beneficiarului cu titlu oneros, de către furnizorul de produse și servicii.

O categorie distinctă de operațiuni taxabile o reprezintă cele pentru care este stabilită cota redusă de 5%, situație în care baza de impozitare privește livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care acestea sunt construite. În această categorie de operațiuni se includ livrările de clădiri care au următoarele destinații: cămine de bătrâni și pensionari, case de copii și centre de recuperare și reabilitare pentru minori cu handicap, locuințe pentru orice persoană necăsătorită sau familie, cu îndeplinirea anumitor condiții legal stabilite.

Operațiuni scutite care dau drept de deducere sunt cele pentru care furnizorii au dreptul la deducerea T.V.A. aferentă aprovizionărilor efectuate în scopul realizării operațiunilor respective, dintre care se amintesc: exportul de bunuri intracomunitar, transportul internațional de persoane în și din străinătate.

Operațiuni scutite și fără drept de deducere întâlnim în cazul în care furnizorii nu au dreptul la deducerea T.V.A. aferentă aprovizionărilor efectuate în scopul realizării operațiunilor respective, cum sunt cele din domeniile sănătății, învățământului, protecției sociale, practicării sportului sau educației fizice, precum și anumite operațiuni bancare și financiare.

Operațiuni de import scutite de T.V.A. , care se referă la importul și achiziția intracomunitară de bunuri a căror livrare în România este în orice situație scutită de taxă în interiorul țării; importul de bunuri de către misiunile diplomatice și birourile consulare care beneficiază de scutire de taxe vamale; importul de gaze naturale și energie electrică etc.

În ceea ce privește operațiunile scutite de la plata T.V.A. se reține că privesc livrările de bunuri și prestările de servicii rezultate din activitatea specifică, autorizată și efectuate în țară de unitățile sanitare și de asistență socială, de știință și învățământ, de protecție a copiilor și tinerilor, de practicare a sportului, stomatologii, băncile, casele de economii etc. precum și activitățile specifice posturilor publice de radio și tv, operațiunile de asigurare/reasigurare etc.

Pentru operațiunile impozabile și pentru cele scutite cu drept de deducere (a și b), corespunzătoare bunurilor și serviciilor achiziționate și destinate realizării unor operații supuse T.V.A. , se exercită dreptul de deducere.

2.3. Operațiuni scutite de taxă

2.3.1. Scutiri pentru operațiuni din interiorul țării

Următoarele operațiuni de interes general sunt scutite de taxă:

– spitalizarea, îngrijirile medicale și operațiunile strâns legate de acestea, desfășurate în unități autorizate pentru astfel de activități precum: spitale, sanatorii, centre de sănătate, cabinete și laboratoare medicale, baze de tratament și recuperare etc.

– prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi și tehnicieni dentari, precum și livrarea de proteze dentare;

– prestările de îngrijire și supraveghere efectuate de personal medical și paramedical, conform legislației în vigoare;

– livrările de organe, sânge și lapte de proveniență umană;

– transportul bolnavilor și al persoanelor accidentate, în vehicul special amenajate în acest scop, de către entități autorizate în acest sens;

– activitatea de învățământ prevăzută de Legea învățământului nr. 84/1995;

– meditațiile acordate în particular de către cadre didactice din domeniul școlar, preuniversitar și universitar;

– prestările de servicii strâns legate de asistența/protecția socială, efectuate de instituțiile publice;

– prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educației fizice, efectuate de organizații fără scop patrimonial pentru persoanele care practică portul sau educația fizică;

– servicii publice poștale, precum și livrarea de bunuri aferentă acestora;

Următoarele operațiuni sunt, de asemenea, scutite de taxă:

– prestări de servicii financiar-bancare;

– operațiunile de asigurare/reasigurare, precum și prestările de servicii în legătură cu operațiunile de asigurare/reasigurare efectuate de persoanele care intermediază astfel de operațiuni;

– jocurile de noroc organizate de persoanele autorizate, conform legii;

– livrarea la valoare nominală de timbre poștale utilizabile pentru serviciile poștale, de timbre fiscale și alte timbre similare;

– arendarea, concesionarea, închirierea și leasingul de bunuri imobile cu anumite excepții;

2.3.2. Scutiri pentru importuri de bunuri și pentru achiziții intracomunitare

Sunt scutite de taxă :

– importul și achiziția intracomunitară de bunuri a căror livrare în România este în orice situație scutită de taxă în interiorul țării;

– achiziția intracomunitară de bunuri al căror import în România este în orice situație scutit de taxă;

– importul de bunuri de către forțele armate ale statelor străine membre NATO;

– reimportul de bunuri în România, efectuat de persoana care a exportat bunurile în afara comunității, pentru a fi supuse unor reparații, transformări, cu condiția ca această scutire să fie limitată la valoarea bunurilor în momentul exportului acestora în afara Comunității;

– importul de gaze naturale prin sistemul de distribuție a gazelor naturale și importul de energie electrică;

2.3.3. Scutiri pentru exporturi sau alte operațiuni similare, pentru livrări intracomunitare și pentru transportul internațional și intracomunitar

Sunt scutite de taxă:

– livrările de bunuri expediate sau transportate în afara comunității de către furnizor sau de altă persoană în contul său;

– prestările de servicii, altele decât cele prestate de intermediari, legate direct de exportul de bunuri sau bunurile plasate în regim de antrepozit de taxă pe valoare adăugată, sau în unul dintre regimurile vamale suspensive;

– transportul intracomunitar de bunuri, efectuat în și din insulele care formează regiunile Azore și Madeira, precum și serviciile accesorii acestuia;

– transportul internațional de persoane;

– livrările intracomunitare bunuri către o persoană care îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autoritățile fiscale din alt stat membru;

– livrările intracomunitare de mijloace de transport noi către un cumpărător care nu îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA.

2.3.4. Scutiri speciale legate de traficul internațional de bunuri

Sunt scutite de taxă următoarele:

– livrarea de bunuri după cum urmează:

1. să fie plasate în regim vamal de admitere temporară, cu exonerare totală de la plata taxelor vamale;

2. să fie prezentate autorităților vamale în vederea vămuirii și, după caz, plasate în depozit necesar cu caracter temporar;

3. să fie introduse într-o zonă liberă sau într-un antrepozit liber;

4. să fie plasate în regim de perfecționare activă, cu suspendare de la plata drepturilor de import;

5. să fie plasate în regim de antrepozit vamal;

6. să fie plasate în regim de tranzit vamal extern;

7. să fie admise în apele teritoriale;

– importul de bunuri care urmează să fie plasate în regim de antrepozit de TVA;

– livrările de bunuri care încă se află în regim vamal de tranzit intern, precum și prestările de servicii aferente acestor livrări, altele decât cele prestate de intermediari.

2.3.5. Regimul deducerilor

Sfera de aplicare a dreptului de deducere

Dreptul de deducere ia naștere la momentul exigibilității taxei.

Orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achizițiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul următoarelor operațiuni:

operațiuni taxabile;

operațiuni rezultate din activități economice pentru locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operațiuni ar fi realizate în România;

operațiuni scutite de taxă în cazul:

scutirilor pentru exporturi, livrări intracomunitare și transport internațional;

scutiri speciale legate de traficul internațional de bunuri;

scutiri pentru intermediari;

operațiuni scutite de taxă în legătură cu unele servicii financiare și bancare;,

operațiunile de transfer a unor active în cazul divizărilor și fuziunilor, dacă taxa s-ar fi aplicat transferului respectiv;

Nu sunt deductibile:

taxa aferentă sumelor achitate în numele și în contul clientului și care apoi se decontează acestuia, precum și taxa aferentă sumelor încasate în numele și în contul altei persoane, care nu sunt incluse în baza de impozitare a livrărilor/prestărilor efectuate;

taxa datorată sau achitată pentru achiziții de băuturi alcoolice și produse din tutun, cu excepția când aceste băuturi sunt destinate revânzării.

Deducerea taxei pentru persoana impozabilă cu regim mixt și persoana parțial impozabilă

Persoana impozabilă care realizează sau urmează să realizeze atât operațiuni care dau drept de deducere, cât și operațiuni care nu dau drept de deducere este denumită în continuare persoană impozabilă cu regim mixt. Persoana care realizează atât operațiuni pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă, cât și operațiuni pentru care are calitatea de persoană impozabilă este denumită persoană parțial impozabilă.

Persoana parțial impozabilă nu are drept de deducere pentru achizițiile destinate activității pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă. Dacă persoana parțial impozabilă desfășoară activități în calitate de persoană impozabilă, din care rezultă atât operațiuni cu drept de deducere, cât și operațiuni fără drept de deducere, este considerată persoană impozabilă mixtă pentru respectivele activități și aplică prevederile prezentului articol.

Achizițiile pentru care nu se cunoaște destinația, respectiv dacă vor fi utilizate pentru realizarea de operațiuni care dau drept de deducere sau pentru operațiuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate determina proporția în care sunt sau vor fi utilizate pentru operațiuni care dau drept de deducere și operațiuni care nu dau drept de deducere se evidențiază într-o coloană distinctă din jurnalul pentru cumpărări, iar taxa deductibilă aferentă cestor achiziții se deduce pe bază de pro-rată.

Pro-rata se determină ca raport între:

suma totală , fără taxă, dar cuprinzând subvențiile legate direct de preț, a operațiunilor constând în livrări de bunuri și prestări de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere , la numărător; și

suma totală, fără taxă, a operațiunilor prevăzute la lit. a) și a operațiunilor constând în livrări de bunuri și prestări de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor; Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate în scopul finanțării operațiunilor scutite fără drept de deducere sau operațiunilor care nu se află în sfera de aplicare a taxei.

Pro-rata definitivă se determină anual, iar calculul acesteia include toate operațiunile legale, pentru care exigibilitatea taxei ia naștere în timpul anului calendaristic respectiv. Pro-rata definitivă se determină procentual și se rotunjește până la cifra unităților imediat următoare. La decontul de taxă, în care s-a efectuat ajustarea, se anexează un document care prezintă metoda de calcul a pro-ratei definitive.

Taxa de dedus într-un an calendaristic se determină provizoriu prin înmulțirea valorii taxei deductibile pentru fiecare perioadă fiscală din acel an calendaristic cu pro-rata provizorie, determinată pentru anul respectiv.

Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculează definitiv prin înmulțirea sumei totale a taxei deductibile din anul calendaristic respectiv, cu pro-rata definitivă, determinată pentru anul respectiv.

2.4. Plata Taxei pe Valoare Adăugată la bugetul statului la S.C. SOLVENT COM S.R.L.

Taxa pe Valoare Adăugată se plătește lunar, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se plătește. De asemenea, până la același termen se efectuează raportările necesare prin Decontul privind T.V.A. , care conține elemente de detaliu privind determinarea și decontarea T.V.A.

La rândul lor, persoanele care nu au depășit plafonul de 100.000 euro (la cursul de schimb valutar din ultima zi lucrătoare a anului precedent) al cifrei de afaceri, perioada fiscală este trimestrul calendaristic și, în consecință, plata taxei și raportarea necesară se realizează până la data de 25 a primei luni din trimestrul următor.

Se mai reține faptul că persoanele impozabile amintite au obligația sa depună la organele fiscale teritoriale, până la data de 25 ianuarie a anului următor, o declarație în care să menționeze cifra de afaceri a anului precedent.

2.5. Întocmirea/primirea documentelor fiscale în cadrul S.C. SOLVENT COM S.R.L.

Unitățile plătitoare de T.V.A. au obligația să consemneze livrările de bunuri/prestările de servicii în facturi sau alte documente legal aprobate și să completeze în mod obligatoriu anumite informații cum sunt: seria și numărul intern al facturii, data emiterii facturii, denumirea, adresa și CUI-ul persoanei impozabile care emite factura, denumirea serviciilor prestate, valoarea bunurilor fără T.V.A., suma T.V.A. etc.

Documentele primare și centralizatoare care se utilizează de către plătitorii de T.V.A. sunt: factura, avizul de însoțire a mărfii, dispoziția de livrare, bonul fiscal emis de aparatul de marcat fiscal, jurnal pentru vânzări, jurnal pentru cumpărări, borderoul pentru operații asimilate, etc.

Factura, are regim intern de tipărire și numerotare sau alt document înlocuitor reprezintă documentul pe baza căruia se determină T.V.A. datorată bugetului și, totodată, T.V.A. deductibilă pentru beneficiar, fiind și document de însoțire pe timpul transportului.

Avizul de însoțire a mărfii are regim intern de tipărire și numerotare, este folosit numai în situații precizate în mod expres, cum sunt: transferul valorilor materiale de la o gestiune la alta , cu mențiunea ”Nu se facturează”, însoțirea mărfurilor pe timpul transportului, când acestea se distribuie la mai multe sedii sau puncte de lucru ale unui agent economic, din același mijloc de transport auto, cu înscrierea mențiunii ”Urmează factura”, trimiterea valorilor materiale pentru prelucrare la terți sau pentru vânzare în regim de consignație, cu înscrierea acestei mențiuni, însoțirea, pe timpul transportului, a mărfurilor, produselor și altor valori materiale pentru care entitatea nu are posibilitatea întocmirii facturii în momentul efectuării livrării.

Dispoziția de livrare reprezintă un document intern care se emite de către compartimentul de desfacere în vederea eliberării bunurilor din depozit și pentru întocmirea avizului de însoțire a mărfii sau facturii, după caz.

Bonul fiscal pentru combustibilii achiziționați pentru nevoi proprii se emite de aparatul de marcat fiscal, fiind utilizat în comerțul cu amănuntul. El devine document justificativ atunci când pe verso cuprinde unele date pe care le completează și le confirmă (cu semnătură și ștampile) entitatea emitentă. Aceste elemente sunt obligatorii în cazul în care se emite factură.

În cazul bonurilor fiscale aferente altor cumpărări de valori materiale este admisă justificarea T.V.A. și, totodată, înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor numai atunci când sunt însoțite de factură sau alt document aprobat în acest scop. Altfel, aceste bonuri se folosesc numai ca documente de înregistrare a plăților în Registrul de Casă.

Jurnalul pentru vânzări se completează la compartimentul financiar-contabil, pe baza facturilor. Unitățile care nu întocmesc facturi, neavând asemenea obligație, trebuie să completeze zilnic borderoul de vânzare (încasare), iar totalurile acestuia se înscriu în jurnalul pentru vânzări. Acest document servește pentru înregistrarea în contabilitate și pentru stabilirea lunară a Taxei pe Valoare Adăugată colectată.

Borderoul de vânzare se completează pe baza monetarelor sau borderourilor bonurilor de vânzare, notelor de plată, centralizatorului vânzărilor prin ospătari, centralizatorului vânzărilor cu plata în rate, borderoului de decontare a prestațiilor etc.

Jurnalul pentru cumpărări se utilizează pentru determinarea T.V.A. deductibilă, completându-se pe baza facturilor și bonurilor fiscale pentru cumpărările din țară. Pentru bunurile din import se utilizează factura externă și declarația vamală de import. Se întocmește un jurnal distinct pentru cumpărări de bunuri și servicii pentru nevoile firmei și un alt jurnal pentru cumpărări de bunuri care se vând ca atare.

Borderoul pentru operațiuni asimilate cu livrările de bunuri și prestările de servicii, conține operațiile privind folosirea unor bunuri sau servicii în scop personal sau predate altor persoane în mod gratuit, achiziționate sau realizate în cadrul entității.

2.6. Decontul de T.V.A. la S.C. SOLVENT COM S.R.L.

Decontul de Taxă pe Valoare Adăugată este documentul care se completează de către persoanele impozabile, înregistrate ca plătitoare de T.V.A. , pe baza datelor din Jurnalul pentru vânzări și Jurnalul pentru cumpărări și se va depune la organul fiscal competent, pe suport electronic, însoțit de 2 exemplare listate. Se depune la următoarele termene:

lunar, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se depune decontul, de către persoanele impozabile pentru care perioada fiscală este luna calendaristică.

trimestrial, până la data de 25 a primei luni din trimestrul următor celui pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care perioada fiscală este trimestru calendaristic.

altă dată stabilită prin norme, dacă perioada fiscală este mai mare decât trimestrul.

Decontul de T.V.A. trebuie să cuprindă următoarele informații:

valoarea livrărilor din comerțul intracomunitar și în afara UE, adică T.V.A. aferentă unor categorii de bunuri cum sunt achizițiile intracomunitare (taxarea inversă) ;

valoarea bunurilor și serviciilor achiziționate pentru care cumpărătorul este obligat la plata T.V.A. (taxarea inversă);

valoarea livrărilor de bunuri în interiorul țării și a exporturilor;

taxa pe valoare adăugată deductibilă;

achiziții de bunuri în interiorul țării și importuri;

achiziții intracomunitare scutite sau neimpozabile;

pro-rata T.V.A.;

T.V.A. dedusă ;

rambursarea de T.V.A. către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de T.V.A.;

alte informații;

De reținut faptul că datele trecute incorect în Decont se pot corecta prin decontul unei perioade fiscale ulterioare și se vor înscrie la rândul de Regularizări.

2.7. Contabilitatea Taxei pe Valoare Adăugată

Contabilitatea T.V.A. se organizează cu ajutorul următoarelor conturi:

442 ”Taxa pe valoare adăugată” A/P

4423 ”TVA de plată” P

4424 ”TVA de recuperat” A

4426 ”TVA deductibilă” A

4427 ”TVA colectată” P

4428 ”TVA neexigibilă” A/P

Creditul contului 4423 ”TVA de plată” , reflectă la sfârșitul fiecărei luni informații ce privesc obligația față de bugetul statului pentru diferența dintre TVA colectată, mai mare, și cea deductibilă, mai mică, în corespondență cu debitul contului 4427.

Debitul contului oglindește informații ce privesc, pe de-o parte, TVA plătită bugetului statului, prin corespondență cu creditul contului 5121, iar pe de altă parte pe cea de recuperat de la bugetul statului care se compensează, în corespondență cu creditul contului 4424. Totodată în debitul contului analizat se află consemnate informații care se referă la sumele privind TVA de plată scutite sau anulate, prin intermediul contului corespondent 758. Soldul este creditor și reprezintă TVA datorată și nedecontată.

În debitul contului 4424 ”TVA de recuperat” sunt înscrise, la sfârșitul lunii, informația cu privire la creanța față de bugetul statului pentru diferența dintre TVA colectată, mai mică și cea deductibilă, mai mare. Prin corespondență cu creditul contului 4426. În creditul acestui cont se reflectă informații referitoare la sumele ce se recuperează de la buget sub forma încasării, prin corespondență cu debitul contului 5121, sau prin compensare în perioadele următoare, în corespondență cu debitul contului 4423. Soldul poate fi debitor și reprezintă TVA de recuperat de la bugetul statului.

Debitul contului 4426 ”TVA deductibilă” asigură informații cu privire la sumele înscrise în jurnalul pentru cumpărări, prin intermediul conturilor corespondente creditoare, care arată proveniența aprovizionărilor efectuate sau modalitățile de plată a acestora și anume: 401, 404, 5121, 4428 pentru taxa devenită exigibilă, aferentă cumpărărilor efectuate cu plata în rate sau pentru facturile sosite.

De asemenea, debitul contului analizat conține informații atât despre taxa pe valoare adăugată aferentă achiziționării de bunuri pentru care este obligatorie taxarea inversă, cât și despre cea aferentă importurilor exonerate de la plata TVA, prin corespondență cu creditul contului 4427. În legătură cu această ultimă înregistrare contabilă se reține și faptul că taxa amintită se înscrie concomitent în Jurnalul pentru cumpărări și cel pentru vânzări, fiind preluată ulterior în Decontul privind taxa pe valoare adăugată ca taxă deductibilă, precum și ca taxă colectată.

Creditul contului analizat reflectă informații ce privesc, pe de-o parte sumele care se deduc din TVA colectată, prin corespondență cu debitul contului cu aceeași denumire, iar pe de altă parte sumele ce depășesc TVA colectată și care reprezintă creanță față de buget, în corespondență cu debitul contului 4424, precum și pro-rata TVA înregistrată în cursul lunii ca deductibilă și devenită la sfârșitul acesteia, prin calcul, ca fiind nedeductibilă, prin corespondență cu debitul contului 635. La sfârșitul lunii, contul în cauză nu prezintă sold.

În creditul contului 4427 ”TVA colectată” sunt precizate informații cu privire la sumele înscrise în jurnalul pentru vânzări, prin intermediul conturilor corespondente debitoare care arată natura livrărilor sau veniturilor pentru care se calculează acest impozit, dintre care se amintesc: 4111, 5311, 461, 4282, 635, 4426. În debitul acestui cont se oglindesc informații ce privesc, pe de o parte sumele deductibile fiscal, prin corespondență cu creditul contului 4426, iar pe de altă parte sumele datorate bugetului pentru TVA colectată mai mare decât TVA deductibilă, în corespondență cu creditul contului 4423. La sfârșitul lunii, contul analizat nu prezintă sold.

Contul 4428 ”TVA neexigibilă” asigură evidența taxei neexigibile generată de vânzările și cumpărările de bunuri, cu plata în rate, precum și a celei incluse în prețul cu amănuntul de către unitățile comerciale care organizează evidența mărfurilor la acest preț, deci atunci când există decalaje între faptul generator de TVA și exigibilitatea acesteia, precum și în cazul livrărilor de bunuri neînsoțite de facturi.

Creditul acestui cont reflectă informații ce privesc, pe de-o parte, TVA aferentă livrărilor cu plata în rate sau pentru care nu s-au întocmit facturi, prin corespondență cu debitul conturilor 4111 și respectiv, 418, iar pe de altă parte taxa aferentă mărfurilor intrate în unitățile comerciale cu amănuntul, în corespondență cu debitul contului 371, precum și taxa devenită exigibilă pentru vânzările în rate și pentru facturile sosite ulterior bunurilor primite de la terți, prin corespondență cu debitul contului 4426 .

Debitul contului analizat oferă informații despre, pe de o parte, TVA aferentă cumpărărilor cu plata în rate sau cu facturi nesosite, prin intermediul conturilor corespondente creditoare 401 și 404 și, respectiv, 408, iar, pe de altă parte, taxa aferentă mărfurilor ieșite (vândute) din unitățile comerciale cu amănuntul, prin corespondență cu creditul contului 371, precum și taxa devenită exigibilă pentru vânzările în rate, în corespondență cu creditul contului 4427. Soldul contului prezentat poate fi creditor sau debitor și reprezintă TVA neexigibilă .

Sintetizând cele prezentate anterior se rețin câteva aspecte mai importante care pot contribui la ușurarea înțelegerii problematicii referitoare la TVA.

În cursul lunii pentru toate cumpărările ce se efectuează se înregistrează TVA facturată de către furnizori, debitându-se contul 4426 ”TVA deductibilă”.

Pentru aprovizionările efectuate și nefacturate de furnizori și pentru cele facturate cu plata în rate se debitează contul 4428 ”TVA neexigibilă”, care se creditează ulterior pe baza facturilor ce se primesc de la furnizori sau în măsura în care ratele devin scadente, prin debitul contului 4426 ”TVA deductibilă.”

De asemenea, în cursul lunii, pentru toate livrările efectuate se înregistrează TVA înscrisă în documentele de vânzare, creditându-se contul 4427 ”TVA colectată”.

Pentru livrările efectuate și neînscrise în facturi și, de asemenea, pentru cele facturate cu plata în rate se creditează contul 4428 ”TVA neexigibilă”, care se debitează ulterior, în măsura întocmirii acestor documente și ajungerii la scadență aratelor, prin creditul contului 4427 ”TVA colectată”.

La sfârșitul fiecărei luni se determină, pe bază de pro-rată, atunci când este cazul, TVA nedeductibilă care se reflectă în debitul contului 635, în corespondență cu creditul contului 4426.

De asemenea, la finele fiecărei luni și, implicit, după această ultimă operație se închide, pe de-o parte, contul 4426 ”TVA deductibilă” pentru taxa deductibilă fiscal, care se creditează prin debitul contului 4427 ”TVA colectată” sau prin debitul contului 4427 ”TVA colectată” și 4424 ”TVA de recuperat”, după cum 4426 este mai mică sau egală și respectiv, mai mare decât cea colectată.

În situația în care TVA colectată este mai mare decât cea deductibilă se procedează la debitarea contului 4427 ”TVA colectată” prin creditul conturilor 4426 ”TVA deductibilă” și 4423 ”TVA de plată”.

2.8. Studiu de caz privind înregistrarea și decontarea T.V.A.

la S.C. SOLVENT COM S.R.L.

În continuare vom prezenta o monografie contabilă privind înregistrarea și decontarea TVA, având în vedere situațiile concrete întâlnite în activitatea SC SOLVENT COM SRL.

a. Se înregistrează pe baza facturii fiscale nr. 6425408613 (Anexa nr.1) aprovizionarea cu combustibil 8674.01 litri, la prețul unitar de 4,63 lei, TVA 24%.

b. Pe baza ordinului de plată și a extrasului de cont se înregistrează achitarea contravalorii facturii fiscale:

401 = 5121 49.788,77 lei ,,Furnizori’’ ,,Conturi la banci în lei’’

2. Se înregistrează pe baza facturii fiscale nr. 4700 (Anexa nr.2) aprovizionarea de azotat de amoniu în valoare totală de 297.717,18 lei.

% = 401 297.717,18 lei 3028 „ Furnizori” 240.094,50 lei

„Alte materiale consumabile”

4426 = 57.622,68 lei „TVA deductibilă”

3. Se înregistrează pe baza facturii fiscale nr. 97435 (Anexa nr.3) aprovizionarea de îngrășământ în valoare totală de 100.440,00 lei.

% = 401 100.440,00lei 3028 „Furnizori” 81.000,00lei

„Alte materiale consumabile”

4426 19.440,00 lei

„TVA deductibilă”

4. a. Se înregistrează pe baza facturii fiscale nr. 1329 (Anexa nr. 4) vânzarea de produse finite în valoare de 115.037,86 lei cu taxare inversă

4111 = % 115.037,8lei ,,Clienți’’ 701 ,,Venituri din vânzarea

produselor finite’’ 4426 4427

„TVA deductibilă” ,,TVA colectată’’

b. Pe baza notei de contabilitate întocmită la compartimentul financiar-contabil se reflectă contabil descărcarea gestiunii de produse finite vândute.

7111 = 345 115.037,86 lei ,,Venituri aferente costurilor ,,Produse finite’’

stocurilor de produse”

c. Pe baza ordinului de plata si a extrasului de cont se înregistrează contravaloarea facturii emise:

5121 = 4111 115.037,86 lei ,,Conturi la bănci în lei’’ ,,Clienți’’

5. a. Se înregistrează pe baza facturii fiscale nr.1331 (Anexa 5) de vânzare a produselor finite cu taxare inversă în valoare de 84.315,38 lei.

4111 = 701 84.315,38 lei ,,Clienți’’ ,,Venituri din vânzarea

produselor finite’’

4426 = 4427 84.315,38 lei ,,TVA deductibila’’ ,,TVA colectata’’

b. Pe baza notei contabile întocmită la compartimentul financiar-contabil se reflectă contabil scăderea gestiunii de produse finite vândute.

7111 = 345 84.315,38 lei ,,Venituri aferente costurilor „Produse finite”

Stocurilor de produse”

c. Pe baza ordinului de plată emis și a extrasului de cont de la bancă se înregistrează plata facturii emise.

5121 = 4111 84.315,38 lei ,,Conturi la bănci în lei’’ ,,Clienți’’

CONCLUZII

Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) reprezintă un impozit indirect, fundamentat pe criteriul deductibilității. Din punct de vedere economic valoarea adăugată reprezintă un indicator ce permite măsurarea valorii nou create de societate în urma activității sale. Valoarea adăugată poate fi determinată ca diferența între valoarea bunurilor și a serviciilor produse de societate și cea a serviciilor și bunurilor utilizate pentru realizarea lor – denumite consumuri intermediare. Din punct de vedere contabil valoarea adăugată este determinată ca diferenta între producția exercițiului cu marja comercială și consumurile provenite de la terți.

Pornind de la definiția de mai sus, putem calculăm valoarea adăugată pentru a determina baza de impozitare a TVA-ului.

În al doilea rând, TVA poate avea un cost pentru întreprindere, deoarece elaborarea declarațiilor privind decontul de TVA și efectuarea operațiunilor contabile necesită forță de muncă deloc neglijabilă. In documentele de specialitate îl regăsim ca un cost de gestiune pentru întreprindere

Contabilitatea operațiilor privind taxa pe valoarea adăugată se organizează cu ajutorul contului 442 “Taxa pe valoarea adăugată”, cont bifuncțional. Caracterul de cont bifuncțional este dat de conținutul și funcția contabilă diferită a conturilor sintetice de gradul II din componența sa și anume: 4423 “TVA de plată”, cont de pasiv; 4424 “TVA de recuperat”, cont de activ; 4426 “TVA deductibilă”, cont de activ; 4427 “TVA colectată”, cont de pasiv și 4428 “TVA neexigibilă”, cont bifuncțional. În data de 23 martie 2011 a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoare adăugată. Acest regulament reprezintă o reformare a Regulamentului (CE) nr.1777/2005 al Consiliului din 17 octombrie 2005 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 77/388/CEE privind sistemul comun privind taxa pe valoare adăugată, care s-a impus în contextul implementării Directivei 2006/112/CE. Obiectivul Regulamentului (UE) nr.282/2011 este de a asigura aplicarea uniformă a actualului sistem de TVA, prin stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a anumitor dispoziții din titlurile I-V și VII-XII ale Directivei 2006/112/CE, în special în ceea ce privește persoanele impozabile, livrarea de bunuri și prestarea de servicii și locul operațiunilor impozabile. De asemenea, regulamentul reflectă modificările rezultate din adoptarea Directivei 2008/8/CE a Consiliului din 12 februarie 2008 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește locul de prestare a serviciilor și înglobează liniile directoare adoptate recent de Comitetul TVA din cadrul Comisiei Europene, conferindu-le acestora certitudine juridică. Prevederile Regulamentului UE nr.282/2011 intră în vigoare la data de 1 iulie 2011, cu excepția anumitor dispoziții menționate în mod explicit în regulament care intră în vigoare ulterior acestei date și se aplică direct în toate statele membre.

Regulamentul UE nr.282/2011 poate fi consultat pe site-ul www.mfinante.ro la secțiunea InfoTVA/Legislatie/Acte normative communicate. În prezent taxa pe valoarea adăugată este reglementată prin Codul Fiscal. Introducerea TVA în România a însemnat un succes nu numai pentru bugetul de stat, dar și pentru mediul de afaceri care a fost favorizat de sistemul deducerilor și mai ales de faptul că în țara noastră nu s-au practicat măsuri de limitare a dreptului de deducere pentru investiții.

Taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit indirect ce se aplica asupra operatiunilor privind livrarile de bunuri, importul de bunuri,prestările de servicii precum și asupra operațiunilor asimilate acestora. Taxa se calculează de către beneficiar asupra sumei plătite în avans și se înscrie în jurnalul pentru cumpărări, fiind preluată atât ca taxă colectată cât și ca taxă deductibilă în decontul de taxă. „În ceea ce privește operațiunile intracomunitare de bunuri, acestea se pot încadra în una din următoarele categorii: livrări intracomunitare de bunuri (LIC), achiziții intracomunitare de bunuri (AIC), operațiuni triunghiulare cu bunuri (T).

Începând cu luna august 2010, pentru a putea desfășura operațiuni intracomunitare cu bunuri sau servicii, societatea trebuie sa solicite în prealabil înscrierea în Registrul Operatorilor Intracomunitari (ROI). Formalitățile se depun la organul fiscal de care aparține contribuabilul. În urma înregistrării în ROI codul de înregistrare în scopuri de TVA al contribuabilului devine valid și în sistemul VIES de verificare a informațiilor despre persoanele înregistrate în scopuri de TVA din UE.”

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect ce are la baza ideea conform căreia cheltuielile de consum sunt un element revelator a puterii contributive a unei persoane fizice sau juridice. Este un impozit de rip sintetic care afectează ansamblul cheltuielilor făcute de un contribuabil și vizează toate fazele ciclului economic,respectiv producția, serviciile și distribuția, inclusiv vânzările către consumatorii finali.

Modelul taxeipe valoarea adăugată introdus în țara noastră este inspirat de cel aplicat în țările membre ale Uniunii Europene, așea cum era și firesc, în perspectiva integrării. De la introducerea sa si până în prezent, așezarea acestui impozit a cunoscut numeroase modificări și adaptări în încercarea de a spori productivitatea și echitarea sa și de a face noi pași în direcția armonizării practicii fiscale de la noi cu cea a Uniunii Europene. Cadrul legal actual a introdus noi măsuri de perfecționare, îndeosebi în sensul extinderii sferei de aplicare, eliminării facilităților fiscale distorsionate și reducerii întârzierilor la rambursare,în vederea armonizării legislației noastre cu prevederile Directivei a-6-a Consiliului Comunității Economice Europene cu privire la impozitare.

BIBLIOGRAFIE

A.Mihai-Fiscalitate,ed.Sitech,Craiova,2008,pag.126

C. Barbulescu si colaboratorii – Economia și gestiunea întreprinderii, București, Editura Economică, 1995

Elena-Doina Dascalu, Dan Radu Rusanu – Finante publice Editura Fundatiei Romania de Maine 2006

Legea nr.571/2008 privind codul fiscal, M.Of nr.927/2008, cu modificările si completările ulterioare

M. Sandu, R. Bădiță: Bazele contabilității – abordare în contextul Directivelor Europene, Ed. Universitaria, Craiova, 2011

M. Sandu – Contabilitate și fiscalitate, Craiova, 2014

Munteanu Victor „Contabilitatea financiară a întreprinderilor”, Editura și colaboratori Universitara, București,2013

OUG nr. 16/2001

Ristea M., Dumitru C., Ioanaș C. Contabilitatea societăților comerciale, Vol.I și Vol.II, Editura Universitară, București, 2009

www.anaf.ro.

www.mfinante.ro

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Aplicarea_uniforma_TVA.pdf

http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2014http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2014

http://lege5.ro/Gratuit/gi4dcmjz/ordonanta-de-urgenta-numarul-17-2000-privind-taxa-pe-valoare-adaugata

Anexa nr.1

An

Anexa nr. 2 Anexa nr.3

Anexa nr.4

Anexa nr.5