Tratamentul Contabil AL Cheltuielilor, Veniturilor Si A Rezultatului Exercitiului LA S.c. Seca Distribution Srl

CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolul I: TRATAMENTUL CONTABIL AL CHELTUIELILOR, VENITURILOR SI A REZULTATULUI EXERCIȚIULUI LA S.C. SECA DISTRIBUTION SRL

1.1 Legislația din România referitoare la cheltuieli, venituri și rezultatul exercițiului

1.2 Standarde Internaționale (IAS, IFRS)

1.3 Delimitări privind cheltuielile, veniturile si rezultatul exercițiului

CAPITOLUL II: STUDIU DE CAZ PRIVIND TRATAMENTUL CONTABIL AL CHELTUIELILOR, VENITURILOR SI A REZULTATULUI EXERCIȚIULUI LA S.C. SECA DISTRIBUTION SRL

2.1 Prezentare S.C. Seca Distribution SRL

2.2 Tratamente contabile aplicate de societate cu privire la cheltuieli, venituri si rezultatul exercițiului

2.3 Contabilizarea cheltuielilor, veniturilor si a rezultatului exercițiuliu la S.C. Seca Distribution SRL

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Contabilitatea a apărut din necesitatea de a gestiona valorile economice ale unei organizații. Operațiile contabile trebuie să fie conforme cu normele în vigoare, iar persoanele care lucrează cu acestea au obligația să se adapteze într-un timp foarte scurt la schimbările legislative din domeniu.

Orice entitate economică, pentru a-și urmări evoluția periodic, își determină rezultatul financiar, luând în calcul veniturile și cheltuielile aferente perioadei de analiză. În baza acestui rezultat se stabilește dacă respectiva întreprindere este rentabilă sau nu, totodată stabilindu-se măsurile necesare pentru continuarea activității.

Această lucrare este structurată în 2 capitole.

Primul capitol se referă la normele și prevederile contabile privind cheltuielile, veniturile și rezultatul exercițiului, precum și Standardele Internaționale de Contabilitate, în special IAS 18 “Venituri” și modul de grupare a claselor de conturi.

În al doilea capitol, pe baza documentelor contabile de la S.C. Seca Distribution SRL se va întocmi monografia contabilă aferentă lunii decembrie și se vor calcula și analiza rezultatele obținute în cei 2 ani de comparație aleși.

Capitolul I: TRATAMENTUL CONTABIL AL CHELTUIELILOR, VENITURILOR SI A REZULTATULUI EXERCIȚIULUI LA S.C. SECA DISTRIBUTION SRL

1.1 Legislația din România referitoare la cheltuieli, venituri și rezultatul exercițiului

În România, societățile comerciale, regiile autonome, instituțiile naționale de cercetare-dezvoltare, persoane fizice autorizate, precum și celelalte persoane juridice cu și fără scop lucrativ, au obligația să organizeze și să conducă contabilitatea proprie, adaptată la specificul activității fiecăreia.

Contabilitatea se ține în limba română și în moneda națională.

Contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinația lor, după caz.

Contabilitatea veniturilor se ține pe feluri de venituri, după natura sau sursa lor, după caz.

În contabilitate profitul sau pierderea se stabilește lunar, cumulate de la începutul anului.

Rezultatul definitiv al exercițiului financiar se stabilește la închiderea acestuia.

Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinațiile prevăzute de lege.

Cheltuielile entității reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru:

‐ consumuri de stocuri și servicii prestate, de care beneficiază entitatea;

‐ cheltuieli cu personalul;

‐ executarea unor obligații legale sau contractuale etc.

Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice și pot rezulta sau nu ca urmare a desfășurării activității curente a entității. Acestea nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli.

În contul de profit și pierdere, pierderile sunt prezentate, de regulă, la valoarea netă, exclusiv veniturile aferente, la elementul "Alte cheltuieli de exploatare".

În cadrul cheltuielilor exercițiului financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele, amortizările și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.

Contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, după natura lor, astfel:

a) cheltuieli de exploatare;

b) cheltuieli financiare.

Pe seama cheltuielilor de exploatare (contul 654 "Pierderi din creanțe și debitori diverși") se recunoaște, de asemenea, diferența dintre valoarea creanțelor cedate în schimbul titlurilor primite și valoarea mai mică a titlurilor primite, la data dobândirii acelor titluri.

În cazul vânzării imobilizărilor financiare, pe seama cheltuielilor se înregistrează valoarea contabilă a acestora.

În cazul vânzării investițiilor pe termen scurt la un preț de cesiune mai mic decât valoarea lor contabilă, pe seama cheltuielilor se înregistrează pierderea rezultată din vânzarea acestora.

Cheltuielile cu provizioanele, amortizările și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum și cheltuielile cu impozitul pe profit și alte impozite, calculate potrivit legii, se evidențiază distinct, în funcție de natura lor.

În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activități curente, cât și câștigurile din orice alte surse.

Activitățile curente sunt orice activități desfășurate de o entitate, ca parte integrantă a obiectului său de activitate, precum și activitățile conexe acestora.

Veniturile din activități curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar fi: vânzări, prestări de servicii, comisioane, redevențe, chirii, subvenții, dobânzi, dividende.

Câștigurile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca rezultat din activitatea curentă, dar nu diferă ca natură de veniturile din această activitate. În contul de profit și pierdere, câștigurile sunt prezentate, de regulă, la valoarea netă, exclusiv cheltuielile aferente, la elemental "Alte venituri din exploatare".

Sumele colectate de o entitate în numele unor terțe părți, inclusiv în cazul contractelor de agent, comision sau mandat comercial încheiate potrivit legii, nu reprezintă venit din activitatea curentă, chiar dacă din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată persoanele care acționează în nume propriu sunt considerate cumpărători revânzători. În această situație, veniturile din activitatea curentă sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.

Suma veniturilor rezultate dintr‐o tranzacție este determinată, de obicei, printr‐un acord între vânzătorul și cumpărătorul/utilizatorul activului, ținând cont de suma oricăror reduceri comerciale.

Contabilitatea veniturilor se ține pe feluri de venituri, după natura lor, astfel:

a) venituri din exploatare;

b) venituri financiare.

Prezentarea contului de profit și pierdere

Formatul contului de profit și pierdere întocmit de entități este următorul:

1. Cifra de afaceri netă

2. Variația stocurilor de produse finite și a producției în curs de execuție

3. Producția realizată de entitate pentru scopurile sale proprii și capitalizată

4. Alte venituri din exploatare

5. Cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile; alte cheltuieli externe

6. Cheltuieli cu personalul: salarii și indemnizații; cheltuieli cu asigurările sociale

7. Ajustări de valoare privind imobilizările corporale și imobilizările necorporale; ajustări de valoare privind activele circulante, în cazul care acestea depășesc suma ajustărilor de valoare care sunt normale în entitatea în cauză

8. Alte cheltuieli de exploatare

9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinctă a celor obținute de la entitățile afiliate

10. Venituri din alte investiții și împrumuturi care fac parte din activele imobilizate, cu indicarea distinctă a celor obținute de la entitățile afiliate

11. Alte dobânzi de încasat și venituri similare, cu indicarea distinctă a celor obținute de la entitățile afiliate

12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare și investițiile deținute ca active circulante

13. Dobânzi de plătit și cheltuieli similare, cu indicarea distinctă a celor de plătit entităților afiliate

14. Impozitul pe profit

15. Profitul sau pierderea după impozitare

16. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus

17. Profitul sau pierderea exercițiului financiar

Contul de profit și pierdere cuprinde: cifra de afaceri netă, veniturile și cheltuielile exercițiului, grupate după natura lor, precum și rezultatul exercițiului (profit sau pierdere).

1.2 Standarde Internaționale (IAS, IFRS)

Standardele internaționale de raportare financiară, denumite în continuare IFRS, reprezintă standardele adoptate potrivit procedurii prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1.606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate.

 Administratorii entităților, respectiv alte persoane care au obligația gestionării entităților, precum  și persoanele care au obligația organizării  și conducerii acestora, directorii economici, contabilii‐șefi sau alte persoane împuternicite să îndeplinească această funcție, trebuie să  asigure măsurile necesare pentru aplicarea corespunzătoare a prevederilor OMFP 1286/2012.

În scopul întocmirii situațiilor financiare anuale în baza IFRS, entitățile procedează  la inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii și evaluarea acestora potrivit prevederilor cuprinse în IFRS.

IFRS sunt considerate a fi un set de standarde „bazate pe principii”, întrucât stabilesc reguli generale, dar impun și anumite tratamente contabile specifice.

Standardele Internaționale de Raportare Financiară cuprind:

Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) — standarde emise după 2001

Standardele Internaționale de Contabilitate (IAS) — standarde emise înainte de 2001

Interpretări ale Comitetului Internațional pentru Interpretări privind Raportarea Financiară (IFRIC) — emise după 2001

Interpretări ale Comitetului Permanent pentru Interpretări (SIC) — emise înainte de 2001

IAS au fost emise între 1973 și 2001 de către consiliul International Accounting Standards Committee (IASC). În aprilie 2001, IASB a adoptat toate standardele IAS, ulterior continuând dezvoltarea lor. Noile standarde poartă însă denumirea de IFRS.

Deși în prezent nu se mai emit standarde IAS, cele deja existente sunt în continuare în vigoare până la înlocuirea sau modificarea lor prin emiterea de noi standarde IFRS.

IAS 18 “Venituri”

Obiectivul prezentului standard este de a prescrie tratamentul contabil al veniturilor generate de anumite tipuri de tranzacții și evenimente.

Un element de primă importanță în contabilizarea veniturilor este determinarea momentului la care trebuie recunoscut un astfel de venit.

 Prezentul standard trebuie aplicat pentru contabilizarea veniturilor provenite din următoarele tranzacții și evenimente: vânzarea bunurilor, prestarea serviciilor si utilizarea de către terți a activelor entității care generează dobânzi, redevențe și dividende.

Acesta înlocuiește IAS 18 “Recunoașterea veniturilor”, aprobat în 1982.

Bunurile includ bunurile produse de entitate în scopul vânzării, precum și bunurile cumpărate pentru a fi revândute, cum ar fi mărfurile cumpărate de către un comerciant en-detail sau terenurile și alte proprietăți deținute în scopul revânzării.

În mod normal, prestarea serviciilor implică executarea de către entitate a unei sarcini convenite printr-un contract, pe parcursul unei anumite perioade de timp. Serviciile pot fi prestate în cursul unei singure perioade sau de-a lungul mai multor perioade. Unele contracte de prestare a serviciilor sunt direct aferente contractelor de construcție, de exemplu cele care se referă la serviciile prestate de directorii de proiecte și de arhitecți. 

 Utilizarea de către terți a activelor entității generează venituri sub formă de:

(a) dobânzi – taxe pentru utilizarea numerarului sau a echivalentelor de numerar, sau pentru sume datorate entității;

(b) redevențe – taxe pentru utilizarea activelor imobilizate ale entității, cum ar fi brevetele, mărcile, drepturile de autor și programele informatice;

(c) dividende – distribuirile profiturilor către deținătorii de investiții de capital, proporțional cu partea deținrsul unei anumite perioade de timp. Serviciile pot fi prestate în cursul unei singure perioade sau de-a lungul mai multor perioade. Unele contracte de prestare a serviciilor sunt direct aferente contractelor de construcție, de exemplu cele care se referă la serviciile prestate de directorii de proiecte și de arhitecți. 

 Utilizarea de către terți a activelor entității generează venituri sub formă de:

(a) dobânzi – taxe pentru utilizarea numerarului sau a echivalentelor de numerar, sau pentru sume datorate entității;

(b) redevențe – taxe pentru utilizarea activelor imobilizate ale entității, cum ar fi brevetele, mărcile, drepturile de autor și programele informatice;

(c) dividende – distribuirile profiturilor către deținătorii de investiții de capital, proporțional cu partea deținută dintr-o anumită clasă de capital.

Prezentul standard nu tratează veniturile provenite din: contracte de leasing, dividende provenite din investiții contabilizate pe baza metodei punerii în echivalență, contracte de asigurare, modificări ale valorii juste a activelor financiare și datoriilor financiare sau cedarea acestora, modificări ale valorii altor active circulante, recunoașterea inițială și recunoașterea modificărilor valorii juste a activelor biologice aferente activității agricole, recunoașterea inițială a producției agricole, extracția minereurilor.

Veniturile trebuie evaluate la valoarea justă a contraprestației primită sau de primit.

Valoarea veniturilor rezultate dintr-o tranzacție este determinată de obicei printr-un acord dintre entitate și cumpărătorul sau utilizatorul activului.

 În cele mai multe cazuri, contraprestația este sub formă de numerar sau de echivalente de numerar, iar valoarea veniturilor este suma numerarului sau echivalentelor de numerar primit(e) sau care urmează a fi primit(e).

Atunci când bunurile sau serviciile sunt schimbate sau tranzacționate cu bunuri sau servicii similare ca natură și valoare, schimbul nu este privit ca fiind o tranzacție care generează venit. 

Veniturile din vânzarea bunurilor trebuie recunoscute în momentul în care au fost îndeplinite toate condițiile următoare:

(a) entitatea a transferat cumpărătorului riscurile și beneficiile semnificative aferente dreptului de proprietate asupra bunurilor;

(b) entitatea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o în mod normal în cazul deținerii în proprietate a acestora și nici nu mai deține controlul efectiv asupra lor;

(c) valoarea veniturilor poate fi estimată în mod fiabil;

(d) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacției să fie generate pentru entitate; și

(e) costurile suportate sau care urmează să fie suportate în legătură cu tranzacția respectivă pot fi evaluate în mod fiabil.

 Veniturile și cheltuielile legate de aceeași tranzacție sau eveniment se recunosc simultan, acest proces fiind denumit în mod curent corelarea veniturilor cu cheltuielile.

Atunci când rezultatul unei tranzacții care implică prestarea de servicii poate fi estimat în mod fiabil, venitul asociat tranzacției trebuie să fie recunoscut în funcție de stadiul de execuție a tranzacției la data închiderii bilanțului. Rezultatul unei tranzacții poate fi estimat în mod fiabil atunci când sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(a) valoarea veniturilor poate fi evaluată în mod fiabil;

(b) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacției să fie generate pentru entitate;

(c) stadiul de execuție a tranzacției la data închiderii bilanțului poate fi evaluat în mod fiabil; și

(d) costurile suportate pentru tranzacție și costurile de finalizare a tranzacției pot fi evaluate în mod fiabil

Recunoașterea veniturilor în funcție de stadiul de execuție a tranzacției este deseori denumită "metoda procentului de finalizare". Conform acestei metode, veniturile sunt recunoscute în perioadele contabile în care sunt prestate serviciile. Recunoașterea veniturilor pe această bază oferă informații utile referitoare la proporțiile activității de prestare a serviciilor și ale rezultatelor acesteia pe parcursul unei perioade.

Stadiul de execuție a unei tranzacții poate fi determinat prin diverse metode. O entitate utilizează metoda care evaluează în mod fiabil serviciile executate. În funcție de natura tranzacției, metodele pot include:

(a) studii privind lucrările executate;

(b) serviciile executate până la data respectivă ca procent din serviciile totale care trebuie executate; sau

(c) ponderea costurilor suportate până la data respectivă în totalul costurilor estimate ale tranzacției. Numai costurile care reflectă serviciile executate până la data respectivă sunt incluse în costurile suportate până la data în cauză. Numai costurile care reflectă serviciile executate sau care urmează a fi executate sunt incluse în costurile totale estimate ale tranzacției.

Când rezultatul unei tranzacții care implică prestarea de servicii nu poate fi estimat în mod fiabil, venitul trebuie recunoscut doar în limita cheltuielilor recunoscute care pot fi recuperate.

  Veniturile rezultate din utilizarea de către terți a activelor entității care generează dobânzi, redevențe și dividende trebuie recunoscute atunci când:

(a) este probabil ca beneficiile economice aferente tranzacției să fie generate pentru entitate; și

(b) suma veniturilor poate fi evaluată în mod fiabil.

 Veniturile sunt recunoscute numai atunci când este probabil ca beneficiile economice aferente tranzacției să fie generate pentru entitate. Cu toate acestea, când apare o incertitudine legată de colectabilitatea unei valori deja incluse în venituri, suma care nu poate fi colectată sau suma a cărei colectare a încetat a mai fi probabilă este recunoscută mai degrabă ca o cheltuială, decât ca o ajustare a valorii veniturilor recunoscute inițial.

1.3 Delimitări privind cheltuielile, veniturile si rezultatul exercițiului

Cheltuielile reprezintă alocări de resurse, care constau în consumuri de materii prime, materiale consumabile, plata serviciilor prestate de țeri, plata lucrătorilor pentru munca prestată, precum și a contribuțiilor sociale, plata unor impozite, taxe etc. În categoria cheltuielilor sunt incluse, de asemenea, amortizările, provizioanele și ajustările constituite de entitate în anumite situații, precum și cheltuielile cu impozitul pe profit.

În vederea înțelegerii caracterului complex al noțiunii de cheltuieli, este necesară cunoașterea celor patru momente care le definesc, derulate în următoarea ordine: angajarea, consumul, plata, imputarea (decontarea).

Angajarea are loc în momentul în care întreprinderea înregistrează obligația bănească ce generează plăți sau consumă resurse. De exemplu: obligația întreprinderii de a plăti furnizorilor contravaloarea bunurilor cumpărate, serviciilor primite etc.

Consumul are loc în momentul folosirii efective a resurselor în scopul realizării obiectivului propus (obținerea de produse, prestarea de servicii). De exemplu: consumul de materii prime, materiale consumabile etc.

Plata are loc în momentul în care se achită o sumă de bani, fie pentru stingerea unor obligații contractuale, fie ca efect al aplicării unor dispoziții legale. De exemplu: plata obligațiilor față de furnizori pentru bunurile cumpărate, serviciilor prestate etc, plata TVA, a impozitului pe profit etc.

Imputarea are loc în momentul repartizării (decontării) cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului.

Având în vedere momentul angajării lor, cheltuielile sunt grupate în contabilitatea financiară astfel:

Cheltuieli constatate în momentul plății lor – înregistrate în corespondență cu conturile de trezorerie;

Cheltuieli angajate cu plata ulterioară – înregistrate în corespondență cu conturile de terți;

Cheltuieli calculate contabil – pentru a înregistra deprecieri reversibile (pentru care se calculează și se constituie provizioane sau ajustări) sau deprecieri ireversibile (pentru care se calculează și se înregistrează amortizarea).

Cheltuielile efectuate de o entitate se înregistrează în contabilitate având la bază documente legale prevăzute de legislația în vigoare, dintre care le amintim pe cele mai importante: factura, avizul de insotire, bonul fiscal cod Petrom, extrasul de cont, lista de innventariere, bon de consum, stat de plata, recapitulatia statului de plata si alte documente.

Conform OMFP 1802/2014, pentru contabilizarea curentă a cheltuielilor, în mod sistematizat, după conținutul și natura lor economică, se utilizează Clasa 6 „conturi de cheltuieli”, structurată în grupe de conturi, astfel:

Grupa 60 “Cheltuieli privind stocurile” se debiteaza cu:

valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime, a materialelor consumabile, a materialelor de natura obiectelor de inventar incluse pe cheltuieli, constatate lipsă la inventar sau distruse, pierderile din deprecieri ireversibile, precum și cele aflate la terți și a diferențelor de preț nefavorabile, aferente (301, 302, 303, 308, 351);

valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime, a materialelor consumabile, a materialelor de natura obiectelor de inventar aprovizionate, în cazul folosirii metodei inventarului intermitent (401);

sume clarificate trecute pe cheltuieli (473);

valoarea materialelor consumabile, a materialelor nestocate achitate din avansuri de trezorerie (542);

valoarea materialelor nestocate aprovizionate de la furnizori (401, 408);

sume în curs de clarificare (473);

valoarea consumurilor de energie și apa (401, 408, 471, 542);

valoarea la preț de înregistrare a activelor biologice de natura stocurilor vândute, a ambalajelor vândute, constatate lipsă la inventar, precum și diferențele de preț nefavorabile, aferente (361, 368, 381, 388);

valoarea mărfurilor vândute, constatate lipsă la inventar, depreciate ireversibil (371);

valoarea mărfurilor și a produselor aflate la terți pentru care au fost emise documentele de livrare sau constatate lipsă la inventar (354, 357);

valoarea mărfurilor achiziționate, în cazul folosirii metodei inventarului intermitent (401);

valoarea ambalajelor aflate în consignație la terți, pentru care au fost emise documentele de vânzare (358);

valoarea ambalajelor achiziționate, în cazul folosirii metodei inventarului intermitent (401);

valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, degradate (409);

In creditul contului 609 “Reduceri comerciale primite” se înregistrează: valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării și care nu corectează costul stocurilor la care se referă (401).

Grupa 61 “Cheltuieli cu serviciile executate de terti” se debiteaza cu:

valoarea lucrărilor de întreținere și reparații, a studiilor și a cercetărilor executate de terți (401, 408, 471, 512, 542);

sume clarificate trecute pe cheltuieli (473);

cheltuielile cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile datorate sau plătite (401, 408, 471, 512, 531, 542);

valoarea primelor de asigurare datorate sau achitate conform contractelor de asigurare (401, 408, 471, 512, 531, 542);

sumele reprezentând cheltuielile cu pregătirea personalului (401).

Grupa 62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terti” se debitează cu:

sumele datorate colaboratorilor pentru prestațiile efectuate (401, 471);

sumele datorate privind comisioanele și onorariile (401, 408, 471, 512, 531, 542);

sume clarificate trecute pe cheltuieli (473);

sumele datorate sau achitate reprezentând cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări (inclusiv transportul), pentru alte servicii executate de terți si pentru transportul de bunuri, precum și pentru transportul colectiv de personal si cele care privesc acțiunile de protocol, reclamă și publicitate (401, 408, 471, 512, 531, 532, 542);

valoarea serviciilor poștale și a taxelor de telecomunicații datorate sau achitate (401, 408, 471, 512, 531, 532, 542);

valoarea serviciilor bancare și asimilate plătite (471, 512);

Grupa 63 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate” se debitează cu:

prorata din taxa pe valoarea adăugată deductibilă devenită nedeductibila (4426);

taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă bunurilor și serviciilor folosite în scop personal, predate cu titlu gratuit care depășesc limitele prevăzute de lege, cea aferentă lipsurilor peste normele legale, precum și cea aferentă bunurilor și serviciilor acordate salariaților sub forma avantajelor în natură (4427);

decontările cu bugetul statului privind impozite, taxe și vărsăminte asimilate, cum sunt: diferențele de preț la gaze și țiței obținute din producția internă, impozitul pe clădiri și impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, precum și alte impozite și taxe (446);

datoriile și vărsămintele de efectuat către alte organisme publice, potrivit legii (447);

Grupa 64 “Cheltuieli cu personalul” se debitează cu:

valoarea salariilor și a altor drepturi cuvenite personalului, a tichetelor, a contravalorii avantajelor în natură acordate personalului (421, 532);

drepturi de personal pentru care nu s-au întocmit statele de plată, aferente exercițiului încheiat (428).

valoarea instrumentelor de capitaluri proprii acordate angajaților (103).

valoarea primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate acestora (424).

sumele acordate personalului, potrivit legii, pentru protecția socială (423);

contribuția unității la asigurările sociale și de sănătate (431), la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj (437), la fondurile de pensii facultative (438), la primele de asigurare voluntară de sănătate (438), la asigurările de viață (438).

Grupa 65 “Alte cheltuieli de exploatare” se debitează cu:

taxele de mediu achitate (5121);

certificatele de emisii de gaze cu efect de seră achiziționate (401);

cheltuielile efectuate în avans, aferente exercițiului în curs (471).

sumele trecute pe cheltuieli cu ocazia scoaterii din evidență a clienților incerți sau a debitorilor (411, 451, 453, 461);

diferența dintre valoarea creanțelor cedate în schimbul titlurilor primite și valoarea mai mică a titlurilor primite, la data dobândirii acelor titluri (411).

valoarea descreșterii rezultate din reevaluarea imobilizărilor corporale, recunoscută ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezervă din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (211 la 217).

cheltuielile efectuate în avans, aferente exercițiului în curs (471);

valoarea despăgubirilor, amenzilor și penalităților, datorate sau plătite terților și bugetului (401, 404, 448, 462, 408, 512);

valoarea donațiilor acordate (301, 302, 303, 345, 347, 371, 381, 512, 531);

valoarea neamortizata a imobilizărilor necorporale sau corporale, scoase din activ (203, 205, 206, 2071, 208, 211, 212, 213, 214, 215, 216, 217);

valoarea imobilizărilor în curs, scoase din evidență (231, 235);

valoarea stocurilor distruse prin calamități (301, 302, 303, 341, 345, 347, 361, 371, 381);

sume clarificate trecute pe cheltuieli (473);

sume prescrise, scutite sau anulate, potrivit prevederilor legale în vigoare, reprezentând creanțe față de clienți, debitori diverși etc. (411, 461 și alte conturi în care urmează să se evidențieze sumele prescrise sau anulate);

cheltuieli reprezentând transferuri și contribuții datorate în baza unor acte normative speciale, altele decât cele prevăzute de Codul fiscal.

Grupa 66 Cheltuieli financiare” se debitează cu:

valoarea pierderilor din creanțe imobilizate (267).

valoarea imobilizărilor financiare scoase din activ (261, 262, 263, 265);

pierderea reprezentând diferența dintre valoarea contabilă a investițiilor financiare pe termen scurt și prețul lor de cesiune (501, 506, 508).

diferențele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma încasării creanțelor în valută (267, 411, 413, 451, 453, 456, 461);

diferențele nefavorabile de curs valutar rezultate în urma evaluării creanțelor sau datoriilor în valută, la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (161, 162, 166, 167, 168, 269, 401, 403, 404, 405, 408, 451, 453, 455, 462, 509, 267, 411, 413, 418, 456, 461);

diferențele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma achitării datoriilor în valută (512, 531, 541);

diferențele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar, a disponibilităților bancare în valută, a disponibilităților în valută existente în casierie, precum și a depozitelor și altor valori de trezorerie în valută (512, 531, 541, 542, 267, 508);

diferențele nefavorabile de curs valutar rezultate din lichidarea depozitelor, a acreditivelor și avansurilor de trezorerie în valută (267, 508, 541, 542);

diferențele nefavorabile de curs valutar înregistrate la cedarea unei participații într-o entitate externă care a fost cuprinsă în consolidare (107);

diferențele nefavorabile de curs valutar înregistrate în situațiile financiare anuale consolidate, aferente unui element monetar care face parte dintr-o investiție netă a entității într-o entitate străină (103).

valoarea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate (168);

dobânda datorată pentru ratele de leasing financiar (404);

valoarea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor încasate de la entități afiliate, entități asociate și entități controlate în comun (451, 453);

valoarea dobânzilor cuvenite acționarilor/asociaților pentru disponibilitățile lăsate temporar la dispoziția entității (455);

valoarea dobânzilor repartizate pe cheltuieli pentru operațiunile de cumpărare cu plata în rate (471);

valoarea dobânzilor plătite, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente (512);

valoarea dobânzilor aferente creditelor bancare pe termen scurt (518, 519).

valoarea sconturilor acordate clienților, debitorilor sau reținute de bănci (411, 461, 511, 512).

diferențele nefavorabile aferente furnizorilor și creditorilor, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar sau cu ocazia decontării lor (401, 404, 408, 462, 512);

diferențele nefavorabile aferente datoriilor din leasing financiar, exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (167);

diferențele nefavorabile aferente clienților și debitorilor, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar sau cu ocazia decontării lor (411, 418, 461);

diferențele nefavorabile aferente datoriilor sau creanțelor față de entitățile afiliate, entitățile asociate și entitățile controlate în comun, exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar sau cu ocazia decontării lor (451, 453, 267, 512);

diferențele nefavorabile din evaluarea la încheierea exercițiului financiar, a valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzacționare pe o piață reglementată (501, 506);

partea cuvenită investitorului din pierderea înregistrată în exercițiul financiar curent de entitățile asociate și entitățile controlate în comun, cu ocazia consolidării prin metoda punerii în echivalență a participațiilor deținute de investitor în aceste entități (264).

Grupa 68 “Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare” se debitează cu:

valoarea provizioanelor constituite, inclusiv a celor corespunzătoare primelor ce urmează a se acordă personalului din profitul realizat, potrivit prevederilor legale (151);

amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale și corporale (280, 281);

valoarea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale sau corporale, constituite sau majorate (290, 291, 293);

valoarea ajustărilor pentru deprecierea fondului comercial (2071);

valoarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor și a producției în curs de execuție, constituite sau majorate (391 la 398);

valoarea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor neincasabile și a clienților dubioși, rău-platnici sau în litigiu, constituite sau majorate (491, 496).

valoarea primelor de rambursare a obligațiunilor și a altor datorii, amortizate (169);

valoarea ajustărilor pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare (296);

valoarea ajustărilor pentru deprecierea creanțelor din decontări din cadrul grupului și cu acționarii/asociații, constituite sau majorate (495);

valoarea ajustărilor pentru pierderea de valoare a investițiilor pe termen scurt, constituite sau majorate (591, 595, 596, 598);

valoarea actualizării provizioanelor (151).

Grupa 69 “Cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite” se debitează cu:

valoarea impozitului pe profit si pe venitul microintreprinderilor (441).

După conținutul economic, conturile din clasa 6 sunt conturi de procese economice, respectiv conturi de rezultate, care funcționează și sunt asimilate conturilor de activ (cu o singură excepție, contul 609 “reduceri comerciale primite” cu funcție de pasiv).

În credit se înregistrează la sfaristul lunii transferul soldurilor conturilor de cheltuieli asupra rezultatului exercițiului (121 “profit și pierdere”).

Acestea nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.

Veniturile sunt sume de bani de încasat sau încasate de întreprindere ca rezultat al vânzării de produse, servicii etc.

În vederea înțelegerii caracterului complet, noțiunea de “venituri” este necesară cunoașterii celor patru momente care le definesc derulate astfel: productie, facturarea, incasarea, incorporarea (decontarea).

Producția – are loc în momentul creării rezultatului ca produs al activității conservatoare de resurse și se materializează și rezultă în produse finite, semifabricate, producție în curs de exercițiu, servicii, etc.

Facturarea (vânzarea pe credit comercial) – are loc în momentul în care dreptul de proprietate se transferă de la vânzător la cumpărător (client).

Încorporarea – înseamnă repartizarea (decontarea) veniturilor asupra rezultatului exercițiului

Încasarea- are loc în momentul primirii contravalorii produselor, serviciilor etc.

Având în vedere momentul încasării lor, veniturile pot fi grupate astfel:

– Venituri constatate în momentul încasării lor, care se înregistrează în corespondență cu conturile de trezorerie

– Venituri angajate, care se înregistrează în corespondență cu conturile care reflectă drepturi de creanță

– Venituri calculate contabil, care nu presupune încasarea unor sume de bani

– Venituri din provizioane și ajustări

– Veniturile obținute de o entitate, și se înregistrează având la bază documente legale

În ceea ce privește veniturile, acestea se grupează astfel:

– Veniturile curente – care se referă la veniturile înregistrate și incorporate în rezultatul exercițiului curent, acestea reprezentând majoritatea veniturilor unui agent economic.

– Veniturile înregistrate în avans – care se referă la veniturile înregistrate în exercițiul curent, dar decontate, incorporate în rezultatul exercițiului următor. (veniturile din chirii, care sunt înregistrate în exercițiul curent, dar sunt incorporate în exercițiul următor, venituri din abonamente etc.)

– Veniturile de realizat – care reprezintă venituri pentru care nu s-au întocmit documente de înregistrare până la închiderea exercițiului ( venituri din vânzarea de produse pentru care nu s-au întocmit facturi).

În vederea evidențierii în contabilitate a veniturilor obținute se folosesc conturile din clasa 7, conturi de venituri, care se desfășoară pe grupe, astfel:

Grupa 70 “Cifra de afaceri neta” se creditează cu:

prețul de vânzare al produselor finite, produselor agricole și al activelor biologice de natura stocurilor, semifabricatelor, produselor reziduale, al mărfurilor vândute clienților (411);

prețul de vânzare al produselor finite, produselor agricole și al activelor biologice de natura stocurilor, semifabricatelor, produselor reziduale, al mărfurilor pentru care nu s-au întocmit facturi (418);

sume cuvenite din vânzări de bunuri și prestări de servicii către entități afiliate, entități asociate și entități controlate în comun (451, 453).

valoarea studiilor și a contractelor de cercetare, tarifele serviciilor prestate, facturate clienților (411);

valoarea studiilor și a contractelor de cercetare, a redevențelor pentru concesiuni, a locațiilor de gestiune și a chiriilor si tarifele serviciilor prestate, a sumelor datorate de clienți pentru care nu s-au întocmit facturi (418);

tarifele serviciilor prestate, încasate în numerar (531);

valoarea studiilor și a contractelor de cercetare înregistrate în avans, aferente perioadei curente sau exercițiului în curs (472);

valoarea redevențelor pentru concesiuni, a locațiilor de gestiune, chiriilor facturate către concesionari, locatari, chiriași (411);

valori primite de la terți privind locații de gestiune, licențe, brevete și alte drepturi similare (461);

sumele datorate de personal, reprezentând chirii si consumuri efectuate pentru acesta care se fac venituri ale entității (428);

sumele încasate reprezentând valoarea redevențelor cuvenite pentru concesiuni, a locațiilor de gestiune și a chiriilor, precum și pentru folosirea brevetelor, mărcilor și a altor drepturi similare (512, 531);

sumele încasate în numerar din vânzarea mărfurilor (531);

sumele facturate clienților, reprezentând venituri din activități diverse (411);

sumele încasate de la terți, reprezentând venituri din activități diverse (512, 531);

valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, nerestituite de clienți (419);

valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării(411).

Grupa 71 “Venituri aferente costului producției în curs de executie” se creditează cu:

costul produselor în curs de execuție, a serviciilor în curs de execuție, la sfârșitul perioadei (331);

costul de producție sau prețul de înregistrare al produselor obținute, al produselor vândute la finele perioadei, constatate plus la inventar (341 la 347);

diferențele de preț în plus sau nefavorabile (costul de producție este mai mare decât prețul standard) aferente produselor intrate în gestiune din producție proprie (348);

costul de producție sau prețul de înregistrare al activelor biologice de natura stocurilor obținute din producție proprie, diferențele de preț aferente, precum și sporurile de greutate și plusurile la inventar (361, 368).

În debitul contului 711 “Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” se înregistrează:

reluarea produselor în curs de execuție, la începutul perioadei (331);

costul de producție sau prețul de înregistrare al produselor vândute, al activelor biologice de natura stocurilor constatate lipsă la inventar (341, 347, 361, 368);

diferențele de preț în plus sau nefavorabile repartizate asupra produselor ieșite din gestiune (348);

În debitul contului 712 “Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de executie” se înregistrează: reluarea serviciilor în curs de execuție, la începutul perioadei (332).

Gupa 72 “Venituri din producția de imobilizari” se creditează cu:

valoarea imobilizărilor necorporale, a investițiilor imobiliare realizate pe cont propriu (203, 206, 208, 235).

costul de producție al amenajărilor de terenuri si al celorlalte imobilizări corporale, realizate pe cont propriu, precum și al investițiilor efectuate la cele existente (211, 231).

Grupa 74 “Venituri din subvenții de exploatare” se creditează cu:

subvențiile de exploatare primite sau ce urmează a fi primite (512, 445);

subvenții pentru venituri, recunoscute anterior ca venituri amânate (472).

veniturile din creanțele reactivate (411, 461, 451, 453).

valoarea creșterii față de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea imobilizărilor corporale, recunoscută că venit care să compenseze cheltuiala cu descreșterea, recunoscută anterior la acel activ (211 la 217).

sumele datorate de personal privind debite, salarii, sporuri sau adaosuri necuvenite, avansuri nejustificate (428);

valoarea bunurilor constatate lipsă sau deteriorate, imputate terților (461);

valoarea despăgubirilor, amenzilor și penalităților datorate de terți (411, 451, 453, 461, 418);

cota-parte a subvențiilor pentru investiții trecută la venituri, corespunzător amortizării înregistrate sau la scoaterea din evidență a activelor (475);

bunurile sau valorile primite gratuit (301, 302, 303, 361, 371, 381, 512, 531);

bunurile rezultate din dezmembrarea unor imobilizări (301, 302, 303);

drepturi de personal neridicate, prescrise, potrivit legii (426);

sumele cuvenite unității, datorate de către bugetul statului, altele decât impozite și taxe (448);

prețul de vânzare al imobilizărilor necorporale și corporale cedate (451, 453, 461);

diferența dintre valoarea participațiilor primite ca urmare a participării cu mărfuri la capitalul altor entități și valoarea mărfurilor care fac obiectul participației (261, 262, 263, 265);

sume prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii, reprezentând datorii față de furnizori, creditori diverși, acționari/asociați (401, 404, 462, 455, 457 și alte conturi în care urmează să se evidențieze sumele respective);

sume prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii, reprezentând datorii privind asigurările sociale, ajutorul de șomaj, impozitul pe profit/venit, taxa pe valoarea adăugată, alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate, fonduri speciale, dividende de plătit și alte datorii cu bugetul statului (431, 437, 441, 4423, 446, 447, 448, 444, 438).

Grupa 76 “Venituri financiare” se creditează cu:

dividendele de încasat/încasate, aferente titlurilor imobilizate si investițiilor financiare pe termen scurt (451, 453, 461, 512).

prețul de vânzare al imobilizărilor financiare cedate (451, 453, 461);

câștigul rezultat din vânzarea investițiilor pe termen scurt la un preț de cesiune mai mare decât valoarea contabilă (461, 512, 531).

diferențele favorabile de curs valutar, rezultate la încasarea creanțelor în valută (512, 531);

diferențele favorabile de curs valutar, rezultate la evaluarea creanțelor în valută, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (267, 411, 413, 418, 451, 453, 456, 461);

diferențele favorabile de curs valutar, rezultate din decontarea datoriilor în valută, și evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (161, 162, 166, 167, 168, 269, 401, 403, 404, 405, 408, 451, 453, 455, 462, 509);

diferențele favorabile de curs valutar, rezultate din evaluarea disponibilităților în valută, existente în casierie sau în conturi la bănci, precum și a depozitelor și a altor valori de trezorerie în valută, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (512, 531, 267, 508, 541, 542);

diferențele favorabile de curs valutar înregistrate la cedarea unei participații într-o entitate străină care a fost cuprinsă în consolidare (107);

diferențele favorabile de curs valutar înregistrate în situațiile financiare anuale consolidate, aferente unui element monetar care face parte dintr-o investiție netă a entității într-o entitate străină (103).

dobânzile cuvenite, aferente împrumuturilor acordate entităților afiliate, entităților asociate și entităților controlate în comun (451, 453);

dobânda aferentă creanțelor imobilizate (267, 512);

dobânzile aferente sumelor datorate de către debitorii diverși (461);

dobânzile primite, aferente disponibilităților aflate în conturi curente (512);

dobânzi de primit aferente disponibilităților aflate în conturi curente (518);

valoarea dobânzilor înregistrate pe venituri, pentru operațiunile de vânzare cu plata în rate (472).

valoarea sconturilor obținute de la furnizori sau alți creditori (401, 404, 462, 512).

valoarea titlurilor imobilizate primite ca urmare a majorării capitalului social al entității la care se dețin participații, prin încorporarea beneficiilor (261, 262, 263, 265);

diferența dintre valoarea participațiilor primite ca urmare a participării în natură la capitalul altor entități și valoarea neamortizata a imobilizărilor corporale și necorporale care fac obiectul participației (261, 262, 263, 265);

diferența dintre valoarea participațiilor primite ca urmare a participării cu creanțe la capitalul altor entități și valoarea creanțelor care fac obiectul participației (261, 262, 263, 265);

valoarea titlurilor imobilizate primite fără plată, potrivit legii (261, 262, 263, 265);

contravaloarea acțiunilor pe termen scurt primite fără plată, potrivit legii (501);

diferențele favorabile aferente furnizorilor și creditorilor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar, sau cu ocazia decontării lor (401, 404, 408, 462);

diferențele favorabile aferente datoriilor din leasing financiar exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar (167);

diferențele favorabile aferente clienților și debitorilor, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar, sau cu ocazia decontării lor (411, 418, 461, 512);

diferențe favorabile aferente datoriilor față de entitățile afiliate, entitățile asociate și entitățile controlate în comun, cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar, sau cu ocazia decontării lor (451, 453);

diferențele favorabile aferente creanțelor față de entitățile afiliate, entitățile asociate și entitățile controlate în comun, precum și a creanțelor imobilizate, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar, sau cu ocazia decontării lor (451, 453, 267, 512);

diferențele favorabile din evaluarea, la încheierea exercițiului financiar, a valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzacționare pe o piață reglementată (501, 506);

partea cuvenită investitorului din profitul înregistrat în exercițiul financiar curent de entitățile asociate și entitățile controlate în comun, cu ocazia consolidării prin metoda punerii în echivalență a participațiilor deținute de investitor în aceste entități (264).

Grupa 78 “Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare” se creditează cu:

sumele reprezentând diminuarea sau anularea provizioanelor, ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor, ajustărilor pentru deprecierea stocurilor și producției în curs de execuție, ajustărilor pentru deprecierea creanțelor- client, ajustărilor pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare, ajustărilor pentru deprecierea creanțelor- decontări în cadrul grupului și cu acționarii/asociații, ajustărilor pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie (151, 290, 291, 293, 296, 391, 398, 491, 495, 496, 591, 595, 596, 598 );

cota-parte din fondul comercial negativ, transferată la venituri (2075).

După conținutul economic, acestea sunt conturi de procese economice, respectiv conturi de rezultate, care funcționează după regula conturilor de pasiv.

Fac excepție următoarele conturi:

Contul 709 “reduceri comercial acordate”, care funcționează după regula de activ.

Conturile din grupa 71 “venituri aferent costului producției în curs de executie” care sunt bifunctionale.

În debit se înregistrează la sfârșitul perioadei (luna, trimestru, an) trasferul soldului conturilor de venituri asupra contului 121 “profit și pierdere”.

Acestea nu prezinta sold la sfarsitul perioadei.

În vederea determinării rezultatului exercițiului este necesar precizarea momentului în care cheltuielile se consideră consumate, iar veniturile realizate.

Conturile de cheltuieli intră în joc în momentul utilizării resurselor, iar conturile de venituri în momentul trasferarii dreptului de proprietate către clienți prin vânzarea și facturarea bunurilor, serviciilor, etc .

Rezultatul exercițiului, respectiv profitul sau pierderea, se stabilește lunar, cumulat de la începutul anului, ca diferență între veniturile și cheltuielile exercițiului, indiferent de data încasării sau plății lor, și cuprinde rezultatul curent, rezultatul extraordinar și impozitul pe profit/venit.

Rezultatul curent se determină ca diferență între veniturile din operațiile curente respectiv veniturile din exploatare și veniturile financiare și cheltuielile curente respectiv cheltuielile de exploatare și cheltuielile financiare:

Rezultatul curent (profit sau pierdere) = (Venituri din exploatare + Venituri financiare) – Cheltuieli de exploatare + Cheltuieli financiare)

Rezultatul extraordinar se determină ca diferență între veniturile și cheltuielile extraordinare.

Rezultatul extraordinar (profit sau pierdere) = Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare

Rezultatul brut al exercițiului (profit sau pierdere) = Rezultatul curent ± Rezultatul extraordinar

În situația în care rezultatul brut al exercițiului este concretizat în profit, acesta se impozitează potrivit legii. Cheltuielile privind impozitul pe profit/venit se înregistrează în contabilitate lunar, în debitul contului 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” în corespondență cu creditul contului 441 “Impozitul pe profit” în formula contabilă:

691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 “Impozitul pe profit”

Plata efectivă către bugetul statului a impozitului pe profit datorat se efectuează potrivit legii trimestrial, până la data de 25 ale lunii următoare expirarii fiecărui trimestru, formula contabilă de înregistrare în contabilitate a acestei operațiuni economice fiind:

441 “Impozitul pe profit” = 5121 “Conturi la banci in lei”

Prin deducerea din profitul brut a impozitului pe profit/venit se obține rezultatul net al exercițiului (profitul net).

Rezultatul net al exercitiului (profit net) = Rezultatul brut (profit brut) – Impozit pe profit/venit

În contabilitate, rezultatul exercițiului (profitul sau pierderea) se determină și se înregistrează prin intermediul contului 121 “Profit și pierdere”. După conținutul conomic, este cont de rezultat iar după funcția contabilă, este cont bifuncțional:

Se crediteaza cu:

Totalitatea veniturilor incorporate în rezultat la sfârșitul fiecărei luni, în corespondență cu debitul conturilor din clasa 7 “Conturi de venituri” ;

Pierderea contabilă reportată (ce urmează a fi recuperata în exercițiile financiare următoare), în corespondență cu debitul contului 117 “Rezultatul reportat”

Se debiteaza cu:

Totalitatea cheltuielilor, decontate la finele perioader (lunii) asupra rezultatului în corespondență cu creditul conturilor din clasa 6 “Conturi de cheltuieli”;

Profitul net realizat în exercițiile precedente și încă nerepartizat, în corespondență cu creditul contului 117 “Rezultatul reportat”;

Profitul net realizat în exercițiul precedent și repartizat pe destinații, în corespondență cu creditul contului 129 “Repartizarea profitului”.

Soldul creditor al contului reprezintă profitul obținut iar soldul debitor reprezintă pierderea realizată de întreprindere.

Evidența contabilă a repartizării profitului net se ține prin intermediul contului 129 “Repartizarea profitului”.

După conținutul economic, este cont rectificativ, iar după funcția contabilă este cont de activ.

Se debiteaza cu:

Sumele repartizate din profitul brut pentru constituirea rezervelor, în corespondență cu creditul contului 106 “Rezerve”;

Acoperirea pierderilor contabile realizate în exercitiile precedente, din profitul realizat în exercițiul financiar current, în corespondență cu creditul contului 117 “Rezultatul reportat”;

Sumele repartizate pentru participarea salariaților la profit, dividende cuvenite acționarilor sau asociaților și pentu majorarea surselor proprii de finanțare, în corespondență cu creditul contului 117 “Rezultatul reportat”.

Se creditează, după aprobarea de către Adunarea Generală a Acționarilor sau Asociaților a situațiilor financiare anuale pentru exercitiul financiar precedent, în corespondență cu debitul contului 121 “profit și pierdere”, operațiune contabilă ce reprezintă de fapt închiderea contului profit și pierdere.

Soldul contului este debitor și reprezintă repartizările din profit efectuate în cursul anului.

CAPITOLUL II: STUDIU DE CAZ PRIVIND TRATAMENTUL CONTABIL AL CHELTUIELILOR, VENITURILOR SI A REZULTATULUI EXERCIȚIULUI LA S.C. SECA DISTRIBUTION SRL

2.1 Prezentare S.C. Seca Distribution SRL

S.C. SECA DISTRIBUTION este o societate cu răspundere limitată, cu sediul în Ploiești, str. Malu Roșu, nr. 105A, fiind înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr. J/29/870/1994 cu capital românesc integral privat care activează în domeniul comerțului. Distribuie produse de larg consum ale unor firme cu renume international:

produse Wrigley in 29 județe

produse Ferrero in 11 județe

produse Kraft Foods intr-un județ

produse Adesgo in 5 județe.

Principalele atuuri ale firmei in domeniul distributiei sunt :

Important distribuitor național cu experiență în domeniu (deține peste 5% din vânzările KJS, peste 60% din vânzările Wrigley și 100% din vânzările Ferrero). Detine retele proprii de distributie cu depozite si mijloace de transport :

16 vehicule si un depozit in Tg. Mureș pentru produsele Kraft

peste 130 vehicule si depozite in 17 orase din Romania, pentru produsele Wrigley

80 vehicule si depozite in 11 orase din Romania, pentru produsele Ferrero

Forță proprie de vânzare în teritoriu

peste 100 agenți vânzări pentru produsele Wrigleya’s

peste 50 agenți vânzări pentru produsele Ferrero

peste 10 agenți vânzări pentru produsele Adesgo

6 agenți vânzări pentru produsele KJS

Posedă o puternică rețea națională de calculatoare cu peste 40 de stații de lucru

Posedă cunoștințe temeinice despre piața românească

Incontestabila tradiție și experiență în distribuirea produselor Wrigley și Ferrero, dovadă a capacităților sale

Recunoscută ca un important distribuitor național

peste 500 clienți activi pentru produse KJS

peste 10000 clienți activi pentru produse Wrigley

peste 2500 clienți activi pentru produse Ferrero

peste 200 clienți activi pentru produse Adesgo

Susținută de importante bănci și producători de vehicule:

BRD, BCR, ABN AMRO BANK, ING Barings

Iveco, Fiat

SECA Distribution – posedă depozite în 17 orașe importante: Ploiești, Tg. Mureș, Oradea, București, Galați, Cluj, Deva, Sibiu, Alba Iulia, Argeș, Satu Mare, Timișoara, Buzău, Bacău, Iași, Suceava, Craiova, Constanța, cu o suprafață totală de depozitare de peste 2000 mp.

Seca Distribution – are înregistrați peste 15000 clienți (Wrigley), peste 2500 clienți (Ferrero) și peste 900 clienți (Kraft).

Personalul

Societatea are aproape 300 angajați.

Dezvoltarea resurselor umane începe la locul de muncă și constă în recunoașterea contribuției fiecărui individ la progresul firmei. Angajații sunt instruiți pe bază unor programe și preiau progresiv responsabilități. Cifra de afaceri/angajat a crescut cu 50% și a condus la dublarea profitului/angajat.

Tehnologie si Inovatie

Seca dorește să atingă țelul sau primordial: aprovizionarea mai rapidă și mai eficientă a clienților și dezvoltarea de noi piețe.

În acest scop s-au făcut următoarele achiziții de vehicule:

Tehnologia Informației

Distribuția presupune lucrul în multe județe. De aceea a dezvoltat o rețea proprie de calculatoare.

Astăzi , mai mult de 40 angajați lucrează pe calculator. Se utilizează transmisii de date între depozite. Rețeaua poate contribui la un schimb mai facil de idei și informații și conduce la luarea mai rapidă de decizii.

Au fost îmbunătățite conexiunile în afara Seca prin e-mail și pagină de web a firmei. Au fost inițiate dialoguri interactive cu furnizorii și clienții.

Centrul de calcul beneficiază de oportunitățile Internet.

Produse și servicii

SECA Distribution distribuie următoarele brandurile

WRIGLEY:

chewing gum – established brands, orbit sticks, orbit pellets, established pellets, orbit kinder, hubba-bubba

FERRERO:

duplo, kinder bueno, kinder chocolate, kinder surprise, nutella, rafaello, rocher, tic-tac

KRAFT FOODS:

sweeties – candies, dragees, jellies, sugus, fructa, countlines, pralines, poiana, africana, tang

coffee – jacobs kronung, maxima, sympatie

Structura manageriala

Managerii generali conduc comitetul executiv, instrumentul de decizie la vârf al firmei. Ceilați membrii ai comitetului sunt : Directorul economic, directorul de personal, consilierii economici și directorul cu tehnologia (transporturi).

Inima organizației o reprezintă subsidiarele, organizate în grupuri de afaceri, fiecare condus de un manager cu deplină responsabilitate.

2.2 Tratamente contabile aplicate de societate cu privire la cheltuieli, venituri si rezultatul exercițiului

20. Regularizarea TVA

4426 "TVA deductibilă " 28 684,01

4427 " TVA colectată " 62 767,59

Deoarece 4426 "TVA deductibilă" < 4427 "TVA colectată " => 4423 "TVA de plată"

2.3 Contabilizarea cheltuielilor, veniturilor si a rezultatului exercițiuliu la S.C. Seca Distribution SRL

Pentru a se putea analiza evoluția cheltuielilor și a veniturilor unității S.C. Seca Distribution S.R.L. se vor preluate informații din contul de profit și pierdere aferent anilor 2012 si 2013, conform Anexa 2.

Această analiză a fost realizată în baza OMFP 3055/2009, fiind în vigoare în anii respectivi.

Veniturile din exploatare au suferit o descreștere cu 9,04% in anul 2013 comparativ cu anul 2012, datorită diminuării veniturilor din producția vândută, din vânzarea mărfurilor și a altor venituri din exploatare.

Veniturile financiare au înregistrat o descreștere cu 4,02% în anul 2013 comparativ cu anul 2012, datorită diminuării considerabile a veniturilor din dobânzi de la 4 714 lei în anul 2012, la 232 lei în anul 2013, a diminuării veniturilor din investițiile financiare și a celor din diferențe de curs valutar.

Cheltuielile de exploatare au suferit o descreștere cu 9,57% în anul 2013 față de anul 2012, datorită diminuării semnificative a cheltuielilor materiale, a cheltuielilor cu mărfurile, a ajustărilor de valoare privind imobilizările corporale și necorporale și a altor cheltuieli de exploatare.

Cheltuielile financiare au înregistrat o descreștere cu 7,48% în anul 2013 comparativ cu anul 2012, datorită reducerii cheltuielilor cu dobânzile, a cheltuielilor privind investițiile financiare, a cheltuielilor privind dobânzile și a altor cheltuieli financiare.

Nu există venituri sau cheltuieli extraordinare, deoarece nu s-au înregistrat evenimente sau tranzacții care ar fi putut să modifice activitatea extraordinară a societății.

Pentru a se putea analiza rezultatele exercițiilor la S.C. Seca Distribution S.R.L. se vor utiliza datele preluate din contul de profit și pierdere aferent anilor 2012 și 2013, conform Anexa 2.

Această analiză a fost realizată în baza OMFP 3055/2009, fiind în vigoare în anii respectivi.

Rezultatul din exploatare a înregistrat o creștere semnificativă cu 4 859,58% în anul 2013 comparativ cu anul 2012, datorită creșterii atât a veniturilor din exploatare, cât și a cheltuielilor de exploatare.

În ceea ce privește rezultatul negativ financiar, chiar dacă în ambele exerciții financiare s-au înregistrat pierderi din activitatea financiară, acesta s-a redus cu 26,94% în anul 2013 comparativ cu anul 2012. Această pierdere din activitatea financiară a fost înregistrată datorită creșterii cheltuielilor și a diminuării veniturilor.

Rezultatul curent negativ s-a redus cu 82,16% în anul 2013 comparativ cu anul 2012, fiind determinat de creșterea rezultatului din exploatare și a rezultatului financiar.

Rezultatul extraordinar nu a suferit nicio modificare, deoarece nu au existat venituri sau cheltuieli din activități extraordinare în niciun exercițiu financiar din cele analizate.

Rezulatul brut a avut aceeași evoluție ca cel curent. Chiar dacă acesta a fost negativ în anul 2012, societatea a înregistrat o valoare pozitivă în anul 2013, ceea ce a dus la reducerea semnificativă cu 82,16% a rezultatului brut negativ în anul 2013 comparativ cu anul 2012.

Societatea a înregistrat pierdere în anul 2012, dar rezultatul net negativ s-a redus cu 98,8% în anul 2013 față de anul precedent, datorită rezultatului brut pozitiv înregistrat în ultimul an de analiză.

CONCLUZII

Tema aleasă, “Tratamentul contabil al cheltuielilor, veniturilor și a rezultatului exercițiului” a cuprins:

In capitolul I: prezentarea Legislației din România în ceea ce privește aceste elemente și înțelegerea noțiunilor de:

Cheltuieli (alocări de resurse, care constau în consumuri de materii prime, materiale consumabile, plata serviciilor prestate de țeri, plata lucrătorilor pentru munca prestată, precum și a contribuțiilor sociale, plata unor impozite, taxe etc);

Venituri (sume de bani de încasat sau încasate de întreprindere ca rezultat al vânzării de produse, servicii etc);

Rezultatul exercițiului, respectiv profitul sau pierderea (se stabilește lunar, cumulat de la începutul anului, ca diferență între veniturile și cheltuielile exercițiului, indiferent de data încasării sau plății lor, și cuprinde rezultatul curent, rezultatul extraordinar și impozitul pe profit/venit).

Totodată a avut scopul de a înțelege modul de utilizare a conturilor aferente acestora, dar și de a prezenta IAS 18 “Venituri”, având obiectivul de a prescrie tratamentul contabil al veniturilor generate de anumite tipuri de tranzacții și evenimente.

In capitolul II a fost prezentată firma aleasă, Seca Distribution, care este o societate cu răspundere limitată, având ca obiectiv distribuirea unor produse de larg consum ale unor firme cu renume internațional (Wrigley, Ferrero, Adesgo, Kraft Foods).

Tot in acest capitol a fost realizată o monografie contabilă conform balanței din luna decembrie 2013, dar și realizarea și interpretarea unor analize în baza conturilor de profit și pierdere.

Din analizele realizate în anul 2013 comparativ cu anul precedent, se poate observa că întreprinderea SC Seca Distribution SRL, chiar dacă în anul 2012 aceasta a înregistrat pierdere,în anul 2013 a încercat să-și diminueze cheltuielile, ajungând la sfârșitul exercițiului să înregistreze profit.

BIBLIOGRAFIE

Sălceanu Alexandru, “Contabilitate financiară”, Editura Economică, București, 2011

Sălceanu Alexandru, Suport curs zi “Contabilitate financiară” , “Universitatea Petrol-Gaze” Ploiești, 2013

Suport curs id “Bazele contabilității” – Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu, 2011

*** Legea contabilității nr. 82/1991

*** Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1802/2014

***Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1286/2012 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, aplicabile societăților comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată,   publicat în  Monitorul Oficial nr. 687 din  4 octombrie 2012

*** Standardul Internațional de Contabilitate 18 “Venituri”

http://ro.wikipedia.org/wiki/Standarde_Interna%C8%9Bionale_de_Raportare_Financiar%C4%83

BIBLIOGRAFIE

Sălceanu Alexandru, “Contabilitate financiară”, Editura Economică, București, 2011

Sălceanu Alexandru, Suport curs zi “Contabilitate financiară” , “Universitatea Petrol-Gaze” Ploiești, 2013

Suport curs id “Bazele contabilității” – Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu, 2011

*** Legea contabilității nr. 82/1991

*** Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1802/2014

***Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1286/2012 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, aplicabile societăților comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată,   publicat în  Monitorul Oficial nr. 687 din  4 octombrie 2012

*** Standardul Internațional de Contabilitate 18 “Venituri”

http://ro.wikipedia.org/wiki/Standarde_Interna%C8%9Bionale_de_Raportare_Financiar%C4%83