Tratament In Stana de Vale

Capitolul III

Studiu de caz – Stâna de Vale

3.1. Prezentarea Bihorului – Țara turiștilor

Având toate formele de relief, județul Bihor încântă turistul la orice pas cu aspecte atât de interesante și variate, încât face călătorul curios să îl străbată în lung și în lat, pentru a-l putea privii ca pe o conformație unică.

Localizat în partea de Vest a României, acesta e unul dintre cele mai mari județe are Romaniei, ținutul cunoscut altădată sub numele de „Țara Biharii”. Având o întindere de 7.465 km2, și o populație de 620.866 locuitori, este o unitate geografică cu împrejurimile din bazinul Crișurilor si ale Barcăului și cu o câmpie ce se leaga cu Pusta Ungariei.

„Pe aceasta linie din Răsăritul județului distingem trei grupa e munți: 1. Munții de Aramă, 2. Masivul Bihorului si 3. Munții Codrului.

În colțul de Nord-Est al județului, Munții de Aramă ating înalțimea de 773m, în Vârful Secătura si 758m în Poiana Văratecului, de unde coboară treptat spre Apus, resfirându-se în dealurile Aleșdului-Oradea și în Dealurile de Asfalt, până se pierd in lunca Barcăului.

Munții Bihorului au înalțimi de peste 1800m. Prăpăstioși, sălbatici și întortocheați, sunt munții cei mai greu de umblat, care pun la grea încercare întreaga ființă a turistului. La tot pasul găsim forme și alcătuiri de o rară frumusețe, prăvăliri și încălecări de blocuri, care mărturisesc uriașele frământări ale scoarței.

Dacă voiești să ajungi în vârful munților, urci ca pe coperișuri de case, agățându-te de tufe sau colțuri de strâncă sau de crengile vreunui arbore doborât de vremuri. Coama munților uneori e îngustă și ascuțită, alteori formeaza adevarate >arii<, care îngăduesc văzului să îmbrățișese priveliști de care nu te poți sătura.

Dar faima >Bihorului< și-odatorează formațiilor de natură geologică foarte variate. E o regiune unică în întreaga țară românească, a carei faptura e de o variație neîntrecută. Puternice erupții vulcanice, gheburi sau spinări prelungite, poduri înalte de calcar alternează cu profiluri înviorate și piscuri semețe care lasă sub ele prăpăstii adânci de nu le ghicești fundul. Cea mai grea regiune de explorat, dar și cea mai încăntatoare e cea stăpânită de calcar. Aici e raiul peșterilor, al ponoarelor si râurilor subterane, al torenților și al cascadelor care sa asvârl peste praguri înalte sau țâșnesc deadreptul din pereții stâncii, al cheilor cu repetate ecouri si al izbucurilor ascunse in văgăuni.

Poporul a botezat frumusețile acestor munți cu cele mai ademenitoare numiri: Piatra Tâlharului, Valea Iadului, Peștera Zmeilor, Piatra Grăitoare, Ghețarul de la Focul viu, etc.

Creasta principală a Bihorului are direcția meridianului, cu vârful Cucurbeta 1849m. Ramificațiile lui de la capătul nordic se întind spre Oradea, sub numele de Pietrele Craiului, până se pierd în câmpie.

Al treilea grup sunt Munții Codrului, așezați în partea sudica a județului, care se ramifică spre Vest sub numele de munții Beliului, iar spre Est de munții Vașcăului. În acest masiv se gasesc înălțimi ca Vârful Pleșul (1114m), Merișorul (1059 m ), Vârful Divei (1041 m), Vârful Bălătesei (926 m ) și Moma (812 m ).

Întreaga regiune muntoasă a județului e numai ruina încrețiturilor de odinioară, în îndoiturile cărora s-a depus calcarul ce-i împrumută frumusețea. Pe o linie de ruptură – falie – care desparte câmpia Tisei de regiunea muntoasă, țâșnesc la suprafață izvoarele termale de la Băile Episcopești și Felix și câteva izvoare minerale (Tamașeu, Tinca, etc.).

Din munții Bihorului izvorăsc 5 ape: Someșul, Arieșul, Crișul Repede, Negru si Alb. Primele două aleargă în interiorul podișului Transilvaniei, iar ultimele iau drumul spre Ungaria, împreună cu Barcău, care își adună apele din Munții de Aramă.

Turistului nu-i poate scăpa din vedere nici bogațiile subsolului din acest județ, cum sunt bauxita, marmora, asfaltul, bismutul, arama, plumbul, chiar argintul, cărbunele de piatra și cărbunele alb, precum și mica industrie care este în strânsă legatură cu aceste bogații.

Bihorul – >Țara Bihari< – este o regiune plină de farmec și pitoresc, care așteaptă să fie cercetată mai mult și cunoscută mai bine.

3.2. Prezentarea stațiunii „Stâna de Vale”

„Stâna de Vale (în maghiară: Biharfüred) este o stațiune de odihnă și tratament, situată în județul Bihor, aflată în componența comunei Budureasa, în Masivul Vlădeasa, la o altitudine de 1100 de metri.”

„Stâna de Vale este un cadru natural pitoresc, iar împreună cu originalitatea artei populare, folclorul, și mărețele vestigii ale trecutului, sunt ispite vii, invitații irezistibile la drumeții ce oferă mari satisfacții pe lângă călirea forțelor fizice. Dacă dorul te poartă prin Munții Apuseni mult timp iți vor stărui în minte ca o mreajă din care nu scapi ușor și trebuie să mai revii pentru că a mai rămas ceva neexplorat, Vârful Poieni, Cascada Izvorul Minunilor, Cascada Iadolina, Valul Miresei, Săritoarea Ieduțului, centrul folcloric Budureasa (renumit datorită lăzilor de zestre), Peștera Meziad, Peștera Urșilor, Peștera Onceasa, Peștera Alunului, Peștera Ferice, Păstrăvaria Stâna de Vale și multe alte trasee turistice care încântă privirea și înviorează spiritul oricărui om.„

3.3. Istoricul „Stânei de Vale”

„Stațiune climaterică cu poziție minunată, la 1102 m, altitudine, înconjurată de jur împrejur cu păduri seculare de brad, clădită într-un cotlon de munți, scutită de vânturi. Încă din timpurile cele mai vechi este vestită pe meleaguri îndepărtate pentru apa rece de 4-5, a Izvorului Minunilor, datorită căruia s-a înjghebat stațiunea. Populația din întreaga regiune făcea pelerinaje aici ca să-și aline durerile prin puterea vindecătoare, atribuită apei reci a izvorului. Pe atunci numai o stână de păstori servea de adăpost și de aici provine numele stațiunii.

Episcopul roman unit, Mihail Pavel, cu ocazia unei inspecții a domeniului episcopesc, de o întindere de 140.000 jugare, în anul 1882, venind dinspre Padiș, a poposit în această vale liniștită și ferită de vânturi. În acele vremuri păștea aici turma de oi a Episcopiei, iar episcopul a găsit adăpost la stâna ciobanilor. I-a plăcut mult acest loc și a clădit întâia locuință în Stâna de Vale la o distanță de 50-80 m spre Sud de la casarma de azi a jandarmilor. Se mai vede și azi încă o grindă din temelia modestei căsuțe de pe vremuri ce consta dintr-o cameră și bucătărie.

În 1883 a construit primul hotel >Siberia< ( cu 9 camere, coridor și balcon), în 1884 întâiul restaurant, numit >Elisabeta<. În 1886 s-a clădit capela și în juru-i vilele: >Arcadia<, >Dori< , >Zona< și >Aurora<.

Adevărata dezvoltare a Stațiunii începe dupa 1884, când județul Bihor construiește șoseaua serpentină Budureasa-Stâna, care a costat vre-o 40.000 zile de lucru. Lucrările au fost conduse de inginerul Francisc Csapo.

Trebuie amintit și Iuliu Czaran, marele aposto; al turismuluidin Bihor, care și-a câștigat meritele neperitoare pe terenul popularizării și propagării Stânei de Vale. A nimerit aici ca oaspete în 1892.”

„Văzând poziția minunată a terenului – fără pereche din punct de vedere turistic – și l-a ales de sediu al lucrărilor sale din Bihor. De aici pornesc vestitele >excursii< ce duc la locurile cu minunate frumuseți naturale din împrejurimi. Fiecare drum a lui Czaran constituie o adevarata poemă adusă frumuseților naturii. Acesta a construit o serie de drumuri – parte cu ajutorul Societății Carpatine Ardelene, parte din mijloace proprii – drumuri turistice model, poduri, bariere, scări, locuri de priveliști și puncte de orientare, care în multe locuri și azi mai există și sunt utilizabile încă.

Din anul 1932 stările s-au schimbat în mod radical. Proiectele vechi de modernizare a stațiunei prin sforțările episcopului român unit Dr. Valeriu Traian Frențiu își găsesc o înfaptuire măreață.

De atunci cresc aici ca prin farmec, cele mai moderne hotele de lux și alte instalații, care pot satisface și cele mai rafinate pretenții: lumina electrică, apaduct, terenuri de sport: tenis, popice, patinaj, schi, alee și parcuri. Cu chetuieli enorme s-a calea ferată industrială Valea Iadului – Stâna de Vale, pe care un elegant și comod autobuz pe șine transporta vizitatorii în stațiune (acesta linie ferată industriala ce ecartament de 98 cm, are peste 42 km lungime) , I.P.S. Episcopul Frentiu lucrează încă cu nemărginită dragoste și devotament la dezvoltarea stațiunii, care, dacă se va ridica în curând la nivelul stațiunilor mondiale datorează acesta exclusiv Înaltului Prelat.

Pe șoseaua ce duce spre Budureasa, pe malul dreptal vaii Iadului se afla gara căii ferate industriale iar alături de aceasta, puțin mai sus, e aproape terminată grandioasa vilă moderna a ofițerilor. În stațiune se mai află un bazar, frizerie și un atelier fotografic, dar și un post de jandarmi, unde se vizează pașapoartele vizitatorilor străini. Este apoi poșta și telefon în permanență, iar în sezonul principal, medic ( din iunie în septembrie). Specialitatea stațiunei e baia de cetină , care se face prin opărirea crengilor proaspete de brad. Are un efect extrem de răcoritor.

Chiar numai o scurtă petrecere aici face sa dispară oboseala si surmenajul.”

3.4. Localizare și căi de acces

„Situata în județul Bihor în muntii Vlădeasa, la circa 70 km de Oradea pe DN 76 până la Beiuș și apoi la stânga spre Budureasa la o altitudine de 1102 m. 
Dealul Muncelului la est de Stâna de Vale, vârful Poeni de unde poți coborî pe poteca la Stâna de Vale. Dealul Munceilor face o deviere spre Aria Vulturilor (cota 1345 m), în continuare cumpăna Munceilor trece în Piatra Calului (1461 m) de unde se dezvolta mai larg ca un mic platou situat între Valea Iadului și izvoarele pârâului Sebeș, care este afluent al Drăganului. Bazinul de la Stâna de Vale pare un bazin suspendat ce are o altitudine de aproximativ 1100 – 1200 m.

Munții Plopișului la nord de Crișul Repede pe care-l desparte de bazinul Barcăului. În partea de est și sud-est se întind până la Defileul Crișului unde iau contact cu Munții Meseșului și Vladeasa.. Sunt construiți din șisturi cristaline și sedimentar cretacic.

Beiuș – Budureasa – Stâna de Vale (25 km). Budureasa – 12 km de la Beiuș. Budureasa este unul dintre cele mai vechi centre de creație populară din Țara Crișurilor.Se confecționează vestitele lăzi de zestre, unice în țară prin ornamentația arhaică și mai ales a tehnicii de afumare a scândurilor de fag înaintea confecționării fiecărei lăzi de zestre. Mai poate fi vazută o moară de apă în stare de funcționare, precum și o piuă de postav. De la Budureasa drumul urcă la Stâna de Vale.”

3.5. Clima în Stâna de Vale

„Clima este condiționată de poziția geografică din vestul României și de relief. Circulația vestică aduce aer oceanic umed și rece. Un rol deosebit în nuanțarea valorii și regimului temperaturii aerului, a umezeli atmosferice, a precipitațiilor îl joacă ascensiunea forțată a maselor de aer vestic pe povârnișurile Munților Apuseni.

Apar modificări însemnate de la vest la est a temperaturii aerului.
Avantajată de situarea depresionară, iernile la Stâna de Vale sunt foarte bogate în zăpadă, deseori strat peste 2m. Zăpada durează până în mijlocul lunii aprilie.
Sportul de iarnă este unul din lucrurile oferite din plin de Stâna de Vale, având pârtie de ski și sanie (peste 800 m lungime) dotată cu instalație de urcare cu cablu, încadrate într-un peisaj mirific.”

3.6. Fauna și flora în Stâna de Vale

„Stâna e împrejmuită cu munți înalți de 1400-1600m cu păduri seculare de brazi, care fac aerul ozonat și ferit de praf, iar bogăția și intensitatea razelor ultraviolete, precum și emanația de radiu a izvoarelor răcoritoare, toate concurează în cea mai perfectă armonie cu liniștea reacreatoare a stațiunii.”

În locurile pietroase pot fi văzute tufe de ienupăr, smardar, scorus, colilia, negara, paiușul, pelinița, afine și coacăze de munte, licheni roz, gălbui-aurii sau albicioși. În pădurile de rășinoase predomină molidul și pinul, ca flora aparte la Stâna de Vale putem întâlni molidul columnar (Picea Abies.var.columnaris).

În pădurile de foioase se pot întâlni fagul, carpenul, frasinul, paltinul, arțarul, sângerul, teiul, razleț gorunul, tisa și castanul sălbatic.

Ciupercile întâlnite sunt: gălbiori, urechiușe, manatarci, cineciori si ciuperci de bălegar. 

3.7. Tratament în Stâna de Vale

„Principalii factori de tratament în Stâna de Vale care atrag mii de turiști anual sunt apele oligominerale și feruginoase, bioclimatul tonic, caracterizat prin presiune atmosferică scăzută, radiația solară intensă și ionizarea crescută a aerului. Tratamentele pentru care optează persoanele care ajung la Stâna de Vale sunt pentru afecțiunile endocrine, nevroza astenică și afecțiunile căilor respiratorii. Printre cele mai solicitate tratamente locale se numără fitoterapia (băile cu plante), electroterapia, masajul, sauna și gimnastica medicală. Efecte dovedite în timp au fost observate în cazul hipotiroidiei benigne și în cazul bolii Basedow, in stadiile I si II.

De asemenea, nevroza astenică, afecțiunile căilor respiratorii, stările de debilitate, surmenajul, rahitismul și tulburările de creștere la copii sunt alte afecțiuni ameliorate aici. Există și contraindicații în cazul unor boli acute, al hemoragiilor abundente repetate, al bolilor grave ale sângelui (leucemii, anemia pernicioasă etc.), parazitoze, boli venerice în stadiu contagios, boli infectocontagioase, tumori maligne, stări casectice, psihopatii sau epilepsie.

De asemenea, stațiunea nu este recomandată femeilor însărcinate în luna a III-a,

în sarcinile patologice în orice lună și nici mamelor în perioada de alăptare. Stațiunea se recomandă în tratamentul asteniilor, unor dereglări endocrine (hipertiroidism benign, boala Basedov incipientă, dupa tratamente cu medicamente), dereglărilor respiratorii (neuroza respiratorie), organismului slăbit, suprasolicitărilor fizice și intelectuale, anemiilor, rahitismului și dereglărilor de creștere la copii.”

3.8. Obiective turistice

3.8.1. Obiective turistice naturale

Izvorul Minunilor

„Legenda spune, s-a născut  aici, dintr-o dragoste mare între o fata de împărat din Țara Ghețurilor și un fecior de crai din Țara Focului.

Dogoarea mistuitoare a iubirii lor a unit pe vecie apa și focul în miracolul izvorului, limpede ca lacrima și rece ca gheața, murmurându-și povestea intr-o curgere fără de sfârșit.”

B. Cascada Miss

Cascada Vălul Miresei (Voalul Miresei)

Cascada Iadolina

Cascada Săritoarea Ieduțului

Aceasta splendida cadere de apa de aproximativ 15 m ce se afla pe Valea Iedutului, afluent de stanga al Vaii Iadului, la circa 7 km de statiunea Stana de Vale si la circa 300 m in aval de Cascada Valul Miresei.

Pârtia de ski

Statiunea Stana de Vale beneficiaza de numeroase atractii, printre care si o partie de ski si sanie in timpul iernii, insa beneficiand de zapezi bogate, sezonul dureaza din decembrie pana in aprilie.

Aceasta partie are o lungime de aproximativ 550m si o diferenta de nivel de 80 m si este de nivel usor sau mediu. Datorita acestui lucru, este locatia ideala pentru invatarea practicarii skiului. Este dotata cu teleski, dar lipsesc tunurile de zapada sau nocturna.

Este unul din obiectivele principale ale statiunii.

Vârful Poieni

Este un varf de 1627 m deasupra statiunii Stana de Vale, si este al doilea ca inaltime din Muntii Bihorului si al 91-lea din Romania. Alte varfuri din zona sunt : Baita, Cirligati, Magura Fericirii, Magura Guranilor, Varful Tapul si Cateilor.

Privelistea de sus este superba si impresionanta, putand fi vazuta atat depresiunea Beiusului si Stana de Vale, cat si saua Bohodei si Baia Popii.