Trasaturile Consumatorului Roman de E Turism

Turismul reprezintă un fenomen economico – social specific civilizației moderne, puternic ancorat în viața societății și influențat de evoluția acesteia. Adresându-se unor segmente largi și răspunzând pe deplin nevoilor acestora, turismul se detașează printr-un înalt dinamism, atât la nivel național cât și internațional.

Complexitatea fenomenului turistic plasează într-o poziție centrală prestatorul de servicii turistice, obligat să se implice într-un fel sau altul în toate celelalte activități care au atingere cu turismul. De fapt, pentru companiile prestatoare de servicii, activitatea se bazează pe competența personalului, una dintre cele mai valoroase resurse ale unei firme de turism fiind resursele umane.

Industria hotelieră, apreciată în cele mai multe țări ca o activitate autonomă, distinctă a domeniului turistic, reunește într-un sistem coerent toate procesele desfășurate în unitățile de cazare generate de primirea, sejurul și plecarea călătorului. Conținutul acestui domeniu a evoluat pe măsura dezvoltării capacităților de cazare și a implicării lor în activitatea turistică, amplificându-se cu noi funcții și forme de prestații.

Lucrarea de față, numită "E – turismul în România – o nouă oportunitate pentru economia turismului românesc" își propune pe parcursul celor două capitole, să scoată în evidență aspectele pozitive ale folosirii internetului în activitatea de turism atât la nivel internațional, dar mai ales în cazul României, e-turismul reprezentând una din puținele soluții salvatoare pentru dezvoltarea turismul românesc din zilele noastre.

Trăsăturile consumatorului român de e-turism (studiu de piață)

Obiectivul specific al acestui subcapitol este studierea caracteristicilor consumatorilor români de e-turism.

În ceea ce privește metodologia, studiul s-a desfășurat pe parcursul a 2 zile consecutive, în luna aprilie 2010, iar instrumentul utilizat a fost chestionarul on-line.

Chestionarul (vezi Anexe) este compus din 11 întrebări diferite din punct de vedere tipologic, atât întrebări cu variante multiple de răspuns cât și întrebări închise. Prima jumătate a chestionarului on-line are rolul de a analiza frecvența folosirii internetului în planificarea concediilor/vacanțelor dar și de a studia comportamentul consumatorilor de e-turism. Cea de-a doua parte a chestionarului urmărește caracteristicile respondenților.

Eșantionul de respondenți a fost de 109 persoane din rândul rețelelor de socializare, având vârsta minimă de 16 ani și maximul peste 35 de ani (vezi tabelul 7), eșantionul nefiind unul reprezentativ.

Tabel 7: Cotele de aplicare a interviurilor

Răspunsurile la întrebarea 1 ("Cât de des folosiți internetul?”) pot fi utilizate în ilustrarea frecvenței folosirii internetului în rândul populației intervievate. Astfel, în proporție de 92% au declarat că folosesc internetul o dată pe zi sau mai des.

Fig. 4 – Frecvența utilizării internetului în cadrul studiului efectuat

Întrebarea 2 (“ Ce site-uri accesați de obicei?”) a ilustrat că internauții nu se axează numai pe un anumit gen de site, cele mai accesate site-uri fiind cele de turism, comunități on-line și site-uri cu locuri de muncă.

Răspunsurile la întrebarea 3 (“Înainte de a pleca în concediu vă informați despre locația în care urmează să ajungeți?) relevă că 94% dintre intervievați apelează la sursele de informare, iar în proporție de 88% dintre cei care au răspuns la întrebarea 4 ( “Care sunt sursele de informare?”) susțin că sursa de informare principală este internetul, urmată de recomandările prietenilor.

Întrebarea 5 (“Apelați la serviciile online pt rezervări?( bilete de avion, rezervare la hotel)”) are rolul de a evidenția atitudinea populației cu privire la serviciile online. În urma corelării întrebării 5 cu întrebarea 10 care se referă la vârsta intervievaților remarcăm că respondenții cu vârsta cuprinsă între 21-25 de ani în proporție de 27% apelează la seviciile on-line de rezervare.

Tabel 8: Categorii de vârstă care apelează la e-turism

R

Răspunsurile la întrebarea 6 ("Preferați să plecați în concediu pe cont propriu sau printr-o agenție de turism?”) relevă că în proporție de 67% dintre respondenți își planifică vacanța pe cont propriu și doar 33% dintre aceștia apelează la o agenție de turism.

La întrebarea 7 ("În ce țară/ țări ați fost în concediu în ultimul an?) răspunsurile au fost variate, iar în proporție de 54% dintre respondenți au declarat că în ultimul an și-au petrecut concediul în România.

Tot în urma analizării chestionarelor prin corelarea întrebărilor 8 ("Care este venitul net lunar al familiei tale (inclusiv salarii/ pensii/ ajutor de șomaj, dobânzi, alocații, profituri din diverse afaceri, dividende etc.)”) și 6 observăm că un procent de 62% din cei care apelează la serviciile unei agenții de turism au un venit mai mare de 2500 RON, iar 37% din cei care preferă să își planifice vacanța pe cont propriu au un venit cuprins între 500 -1500 RON.

Tabel 9: Influența venitului asupra modului de planificare a călătoriei

Din cei care apelează la serviciile de rezervare on-line, 41% au absolvit o facultate, iar în proporție de 55% din cei care nu apelează la rezervările on-line ultima formă de învățământ absolvită a fost liceul.

Tabel 10: Consumatorii de e-turism în raport cu nivelul de pregătire

Dintre respondenții care apelează la serviciile on-line pentru rezervări, 58,8% sunt de gen masculin.

Astfel, în urma analizei rezultatelor obținute, putem spune că profilul consumatorului de e-turism are o vârstă cuprinsă între 21-25 ani, este de gen masculin, având ca ultimă formă de învățământ absolvită – facultatea.

Agenții de turism vs internet booking

Pentru planificarea concediului se folosesc, în general, fie contractarea directă a serviciilor printr-o agenție de turism, fie prin internet booking.

Agenția de turism este întreprinderea, cu scop comercial, care procură și furnizează turiștilor sau călătorilor servicii sub formă de sejururi și deplasări, mai concret, vânzarea sau distribuirea biletelor de transport, informarea privind mijloacele de transport, transportul bagajelor și al autoturismelor, furnizarea serviciilor hoteliere, rezervarea camerelor, distribuirea cecurilor de călătorie, organizarea vizitelor și a excursiilor, servicii de ghizi, traducere, însoțire și curierat.

“Internet booking” poate fi definit ca fiind o aplicație suport pentru rezervarea prin intermediul internetului. Ajută consumatorii să rezerve bilete de avion, camere la hotel, pachete turistice, asigurări și să foloseasca altfel de servicii on-line.

În continuare, vor fi prezentate atât avantaje cât și dezavantaje ale acestor două modalități de planificare a unei vacanțe.

Aspectele pozitive pe care le prezintă planificarea concediului printr-o agenție de turism sunt diverse și le-am putea considera hotărâtoare:

1. Personalul autorizat din domeniu face o prezentare detaliată și punctuală a facilităților pe care le prezintă diverse pachete turistice. Astfel, informațiile sunt prezentate clar și concis.

2. Agenția de turism este obligată să prezinte și inconvenientele sau punctele mai puțin atractive ale unei destinații, detalii care nu ar putea fi sesizate la o simplă navigare pe internet.

3. Turiștii sunt puși la curent cu toate schimbările de ultim moment. Nimeni nu vrea să ajungă la destinație și să aibă suprize neplăcute ce îi pot strica sejurul, așa că este important ca turistul să poată ține legătura cu agenția de turism. În cazul în care condițiile de la fața locului nu sunt cele la care el se aștepta, va avea pe cine să tragă la răspundere.

4. O agenție de turism poate obține un preț mai bun de avion pentru că, de regulă, încheie contracte cu companiile aeriene ce oferă astfel de discounturi. Turistul nu va fi privit ca un client individual, ci va fi asociat cu acea agenție de turism, fapt ce îi va aduce avantaje. Totodată, prețul unui bilet rezervat printr-o agenție de turism rămâne constant, în timp ce pe cont propriu, el poate varia de la o zi la alta.

5. De asemenea, o vacanță organizată de o agenție de turism oferă multiple beneficii cum ar fi: ghizi turistici, circuite exotice, excursii de aventură, safari etc. Prezența unui reprezentant al agenției în stațiunea respectivă, fie că ne referim la o sucursală, fie că este vorba despre un ghid, reprezintă o garanție în plus pentru faptul că turistul va avea unele facilități.

6. În cazul în care un manager dorește să le ofere angajaților săi o mini vacanță de neuitat, o agenție de turism îi va fi din nou de ajutor pentru că aceasta organizează și team – building-uri cu diverse activități relaxante.

7. Agenția de turism s-a lovit în trecut cu anumite situații, știind acum mult mai bine cum să gestioneze lucrurile. La destinație turistul nu va fi singur. Pentru orice informație ( adresa unui spital, probleme cu copiii, nerespectarea condițiilor de cazare etc.) agenția îi va furniza datele necesare.

8. Un turist poate face propriile cercetări pe internet despre vacanța de vis pe care și-o dorește. El poate să caute cele mai bune oferte pe care apoi să le prezinte agentului său de turism. Agențiile pot furniza turistului o listă a companiilor aeriene cu care lucrează, a zonelor pe care le poate vizita în concediu, bineînțeles la diverse prețuri. Din aceste oferte el o poate alege pe cea mai bună, dar la fel de bine ar putea să compare cu ceea ce găsește pe internet, pentru a se convinge dacă varianta agenției de turism este cea mai avantajoasă.

9. În privința prețului este posibil ca tot turistul să fie cel câștigat, deși în aparență suma de pe oferta agenției pare să fie mai mare decât ceea ce el a găsit pe internet. Dar dacă pune în balanță facilitățile pe care le are, siguranța pe care i-o dă o agenție de încredere, informațiile oferite cu acuratețe, va descoperi că iese în avantaj.

10. Cei ce își rezervă biletele de avion de pe internet susțin faptul că le-au achiziționat mult mai ieftin decât ar fi putut-o face printr-o agenție. Adevărul este că niciodată nu poți fi sigur de acest lucru. Un agent de turism bun analizează toate variantele, având în vedere diferite companii aeriene externe dar și interne pentru diverse excursii ale vacanței, prețul curselor ce variază în funcție de momentul zilei, de zilele săptămânii, durata șederii, aeroporturi etc.

Bineînțeles că trebuie menționate și dezavantajele alegerii unei agenții de turism pentru vacanță:

1. Libertatea este oarecum îngrădită de activitățile sau excursiile oferite de agenție.

2. Dacă turistul nu se adresează unei agenții de încredere, recomandată eventual de prieteni, serviciile ar putea să nu se ridice la așteptările sale, și multe din avantajele prezentate mai sus să nu se aplice în cazul său.

3. Turistul trebuie să se asigure că nu e nevoie să plătească taxe suplimentare. Unele agenții de turism iau pe langă comisioane, și diferite taxe ce pot sau nu să fie îndreptățite. Este datoria turistului să discute cu ei și să decidă dacă se merită sau nu.

Pentru cei ce au călătorit prin intermediul unei agenții de turism și au avut experiențe reușite, această primă variantă este cea mai bună, dar unii nu au fost la fel de norocoși, dând o grămadă de bani pe o vacanță ratată. Ei au încercat, probabil varianta rezervării online și au fost mulțumiți.

Iată câteva dintre avantajele acestui tip de planificare a vacanței:

1. Cel care pleacă în vacanță are mai multă libertate pentru că vizitează ce dorește, când dorește și își poate schimba hotelul dacă nu este mulțumit de condiții.

2. Turistul caută pe internet până găsește o variantă accesibilă și din punct de vedere al prețului, dar și al facilităților.

3. Turistul poate descoperi alte locuri interesante la destinație pe care, în mod normal, nu le-ar fi găsit.

4. Pe internet, turistul citește comentarii și păreri ale persoanelor care au mai rezervat printr-un anume site, îi poate întreba dacă descrierea de acolo se potrivește cu realitatea etc. Asta poate face și atunci când se documentează pentru a-i expune agentului său de turism doleanțele sale.

5. Turistul vede locurile pe care le va vizita, condițiile camerelor în care va fi cazat în mult mai multe poze decât ar putea vedea într-un pliant.

6. Majoritatea companiilor aeriene sau a hotelurilor au propriul site de pe care turistul poate rezerva la un preț mai mic.

7. Un site on-line este accesibil 24 din 24 de ore, astfel se reduce timpul de planificare a vacanței fără ca turistul să trebuiască să meargă la o agenție de turism. Turistul citește, alege și rezervă.

8. Biletele rezervate se pot printa de pe internet fiind mult mai comod și rapid astfel.

9. Majoritatea acestor site-uri au un serviciu de contact cu clienții ce funcționează după regula non- stop. Astfel, pentru nelămuriri turistul poate suna și afla mai multe detalii.

Totuși, nici internet booking-ul nu este ferit de inconveniente:

1. Turistul are mai mult de căutat, de verificat, de anticipat și de făcut. Așadar, uneori timpul pe care turistul crede că l-a scutit rezervând pe internet, poate fi de fapt intervalul alocat research-ului.

2. Apar anumite riscuri. O vacanță planificată prin intermediul unei agenții de turism, oferă turistului un alt statut, evenimentele neprevăzute apar rar, chiar și atunci găsindu-se soluții mai rapide cu ajutorul unui reprezentant al acelei agenții.

3. Datele nu pot fi 100% sigure.

4. Este posibil ca respectivul site să nu meargă atunci când turistul vrea să rezerve, sau mai rău, în momentul în care are nevoie de asistență.

Așadar, atât agenția de turism, cât și internet bookingul prezintă avantaje și dezavantaje. În funcție de prioritățile și doleanțele sale, turistul va putea face alegerea corectă pentru a petrece o vacanță de neuitat, lipsită de griji și de probleme.

2.7 Site-uri de promovare a turismului românesc

2.7.1 Site-uri de promovare turistică pe plan național:

– www.turist-in-romania.ro – Cel mai complet portal de turism, pensiuni, vile, hoteluri, moteluri, campinguri, stațiuni balneare, cabane turistice. Site-ul oferă date despre fiecare județ în parte, date turistice, poze cu hoteluri, pensiuni, moteluri. Posibilitate de promovare a oricărui obiectiv turistic.

– www.romaniaturistica.ro – România Turistică este cea mai completă revistă on-line de turism. Oferă un centru on-line de informare, documentare și promovare turistică; bază de date cu unitați de cazare, alimentație publică, agenții de turism, imagini, obiective turistice, trasee turistice, stațiuni, localități turistice, legislație; impresii din locuri de vacanță, călătorii, excursii, concedii, tabere, weekend, articole despre pescuit, vânătoare, datini, tradiții, obiceiuri populare. Promovare turistică – 100% turism românesc.

– www.turismrom.ro – Acest portal se dorește a fi o colecție de informații legate de turismul românesc. În cadrul portalului veți găsi de la date generale despre România, la date despre fiecare județ în parte, obiective turistice și până la posibile trasee turistice pe care le puteți configura pe baza informațiilor.

– www.turism.ro – Turism.ro reprezintă un ghid turistic on-line al României. Acesta prezintă o multitidine de informații, atât pentru turiștii români, dar mai ales pentru străinii care doresc să viziteze România, informația fiind prezentată în 5 limbi de circulație internațională.

– www.tourmanager.ro – Site-ul se adresează atât celor care visează o vacanță de neuitat, cât și pensiunilor, hotelurilor, agențiilor de turism care își doresc promovarea serviciilor.

– www.rotravel.com – Oferă informații despre: hoteluri, agenții de turism, România (locuri de vizitat, istorie, muzică)

– www.etur.ro – Promovare turistică pe plan național: portalul etur.ro este dedicat exclusiv turismului din România și promovează unitățile de cazare în toate județele țării;

– www.destinatiituristice.ro – Destinatiituristice.ro este un site relativ nou, ce are drept scop prezentarea României din punct de vedere turistic, fiind util celor interesați de petrecerea vacanțelor în România.

– www.infoturism.ro – Portalul oferă informații despre: oferte cazare, circuite, sejururi, transport atât pentru vacanțe în România, cât și în străinătate.

– www.romaniantourism.ro – Oferă informații depre agenții de turism, hoteluri, atât din România cât și din străinătate.

– www.turistinfo.ro – Cel mai vizitat site de cazare din România, cu peste 5.000 de unități înscrise și actualizate zilnic.

– www.best-tourism.com – Ghid turistic al pensiunilor din România

– www.ruraltourism.ro – Site de promovare a pensiunilor agroturistice din România. Acest site este destinat facilitării contactelor directe între turiști și gazde, oferind o idee mai exactă asupra destinațiilor posibile de vacanță. Site-ul pune la dispoziție un maxim de informații referitoare la condițiile de cazare, masă, prețuri, precum și propuneri de activități în cadrul pensiunii sau în zonă.

– www.cazarelapensiune.ro – Acest portal prezintă ofertele de cazare la pensiuni, vile și hoteluri din România. Făcând parte din proiectul strategic ”Întreprinzător în turism – pensiuni în România”.

2.7.2 Site-uri de promovare a României peste hotare:

– www.focusromania.com – Oferă o paletă bogată de informații despre România, destinat în special turiștilor străini care doresc să viziteze România, informația fiind prezentată în limba engleză.

– www.romaniatourism.com – Site-ul oferă vaste informații despre România turistului străin care intenționează să o viziteze sau doar dorește să afle mai multe despre cultură, tradiții, legende, artă și arhitectură, orașe medievale, castele, cetăți, mănăstiri sau despre atracțiile turistice oferite de natură, informația prezentată fiind completă iar imaginile extrem de sugestive. Reprezintă unul din cele mai complexe site-uri de promovare turistică a României peste hotare, informația fiind prezentată în limba engleză.

Turismul este o activitate ce are impact asupra vieții culturale, sociale și economice, devenind în zilele noastre o activitate la fel de importantă ca și cele desfășurate în alte sectoare ale economiei (industrie, agricultură, comerț).

Turismul mondial trece printr-o schimbare radicală prin dezvoltarea e-turismului, acesta nemaifiind doar o modalitate de promovare, ci va deveni un mijloc de vânzare a serviciilor de turism, iar în viitorul apropiat unica modalitate de vânzare a acestora.

Pentru ca turismul românesc să se poate dezvolta, este necesar ca și celelălte ramuri ale industriei cu care turismul este în strânsă relație să se dezvolte:

– Transporturile, trebuie să faciliteze accesul rapid și comod al turiștilor în orice punct al țării. În prezent rețeaua de drumuri rutiere nu satisface cerințele automobilistului european. Aceași lucru poate fi menționat și în cazul transportului de pasageri pe cale ferată sau aerian.

– Telecomunicațiile trebuie să permită conexiuni rapide și de bună calitate turiștilor care sosesc în România cu țările de reședință sau orice alt punct de pe glob. Deși au fost realizate multe îmbunătățiri în sistemul de telecomunicații, nici acesta nu este la nivelul altor sisteme europene similare.

– Ordinea publică. Organele de poliție tebuie să asigure protecția turiștilor împotriva oricăror acte de agresiune care, din păcate, s-au înmulțit în ultimii ani, fapt ce constitue un element important care determină rețineri din partea turiștilor de a vizita România.

– Vama și organele de control al trecerii frontierei trebuie să permită un flux rapid al călătoriilor la intrarea și ieșirea din țară întrucât aglomerațiile la frontieră constitue un factor de descurajare a călătorilor.

Administrația publică și locală trebuie să acorde mai multă importanță bunei gospodăriri a stațiunilor, orașelor si localitațiilor de interes turistic. În ultimii ani au fost nemulțumitoare starea în care s-au prezentat stațiunile pe litoral, modul de îngrijire și protecție a zonelor de plajă. O bună parte din orașe și localități prezintă o infrastructură învechită, sunt prost gospodărite, ceea ce constitue factori importanți în diminuarea atractivității turistice.

Cu privire la e-turism, în Uniunea Europeană termenul de e-turism înseamnă în special vânzare, și mai nou, și service post-vânzare, informațiile necesare turistului ce achiziționează un pachet de servicii sau plătește tariful unui serviciu; termenul de e-turism ,de asemeni, deja îl include pe cel de mobile-tourism, agențiile de turism europene apelând la comunicațiile mobile pentru a furniza serviciile de turism cumpărătorilor, cât mai rapid, cât mai eficient și în orice locație se află acesta.

E-turismul în România înseamnă în principal promovarea agențiilor de turism prin intermediul Internetului și apoi promovarea ofertelor acestor agenții. România nu a ajuns încă în stadiul încrederii în mijloacele de plată on-line, iar această facilitate este rar întâlnită pe site-urile românești ale agențiilor de turism.

Pe viitor, dezvoltarea e-turismului se va realiza și prin rețelele de socializare cum ar fi Facebook, ținând cont că tot mai multe companii implicate în turism au o astfel de pagină pentru a se promova. Prin paginile create, reprezentanții unităților pot posta fotografii, anunța evenimentele ce au loc în cadrul unității, și răspund la întrebările adresate de potențialii clienți, altfel spus "comunică" în timp real. Rețelele de socializare oferă posibilitatea celor interesați să fie la curent cu ultimele noutăți despre produse, pachete speciale, evenimente, dar și de a crea un sentiment de comunitate, ceea ce este foarte important pentru industria serviciilor.

Facebook-ul este foarte potrivit pentru această comunicare pentru că oferă și posibilitatea încărcării de imagini, care ajută în exprimarea unor concepte și proiecte mai elaborate. Avantajul acestei promovări este acela că totul este gratuit. Considerăm că succesul e-turismului se bazează în mare măsură pe educația utilizatorilor. De aceea, pentru ca e- turismul să „prindă” trebuie implementată publicului o anumită cultură informațională.

În România, această cultură nu este dezvoltată, și de aceea e-turismul românesc este doar un concept de marketing, de promovare și nu înseamnă servicii mai eficiente.

Agențiile de turism românești trebuie să realizeze că oferirea unor informații foarte ușor accesibile într-un timp scurt, informații actuale și relevante, duce la creșterea încrederii clienților în agenție și la creșterea numărului acestora. De aceea, firmele românești trebuie să ofere o mai mare mobilitate clienților lor, prin oferirea de facilități (plata on-line, service post-vânzare).

Prin această lucrare am încercat să oferim o imagine de ansamblu asupra e-turismului atât la nivel mondial, dar mai ales în România și o prezentare a avantajelor și dezavantajelor dintre piața turismului off-line și on-line.

BIBLIOGRAFIE

Barbu, G., 2009, Turismul în economia națională, Editura Sport-Turism, București

Erdeli, G., Istrate, I., 1995, Potențialul turistic al României, Editura Universitară, București

Firoiu, D., 2006, Industria turismului și a călătoriilor, Editura Prouniversitaria, București

Gheorghilaș, A., 2008, Geografia turismului. Metode de analiză în turism, Editura Universitară, București

Ghinea, D., 2002, Enciclopedia geografică a României, ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Enciclopedică, București

Ielenicz, M., Comănescu, Laura, 2006, România: potențial turistic, Editura Universitară, București

Nistoreanu, P., 2002, Management în turism, Editura ASE, București

Mazilu, M., 2004, Ecoturism și amenajări tuistice, Editura Scrisul Românesc, Craiova

Mazilu, M., Vâlcu, R., 2006, Turismul rural și ecoturismul, oportunități reale pentru dezvoltarea durabilă a comunităților rurale în perspectiva integrării europene, Editura Universitaria, Craiova

10. Mazilu, M., 2007, Geografie Turistică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 336p, referenți științifici: prof.univ.dr Melania Cândea și prof.univ.dr. Ion Velce

11. Mazilu, M., 2011, Turism și dezvoltare durabilă, Editura Universitaria, Craiova

12. xxx, 1996, Walle, A., Tourism and the Internet:opportunities for direct marketing

13. xxx, 2003, Raportul “Mobile Services for Tourism” din cadrul programului Working Toghether for the Future of European Tourism

14. xxx, 2004, Globalizare și turism: cazul României / Ilie Rotariu, Sibiu, Continent

15. xxx, 2006, ”Turismul viitorului: E-Turism”- Universitatea Transilvania din Brașov

16. xxx, 2011, Anuarul statistic al României, INS, București,

17. xxx, http://www.afla.ro

18. xxx, www.anat.ro

19. xxx, http://epp.eurostat.ec.europa.eu

20. xxx, http://www.iata.org

21. xxx, www.turistinfo.ro

22. xxx, http://www.turismmarket.com

23. xxx, http://www.ziare.com

BIBLIOGRAFIE

Barbu, G., 2009, Turismul în economia națională, Editura Sport-Turism, București
Erdeli, G., Istrate, I., 1995, Potențialul turistic al României, Editura Universitară, București
Firoiu, D., 2006, Industria turismului și a călătoriilor, Editura Prouniversitaria, București
Gheorghilaș, A., 2008, Geografia turismului. Metode de analiză în turism, Editura Universitară, București
Ghinea, D., 2002, Enciclopedia geografică a României, ediția a III-a revăzută și adăugită, Editura Enciclopedică, București
Ielenicz, M., Comănescu, Laura, 2006, România: potențial turistic, Editura Universitară, București
Nistoreanu, P., 2002, Management în turism, Editura ASE, București
Mazilu, M., 2004, Ecoturism și amenajări tuistice, Editura Scrisul Românesc, Craiova
Mazilu, M., Vâlcu, R., 2006, Turismul rural și ecoturismul, oportunități reale pentru dezvoltarea durabilă a comunităților rurale în perspectiva integrării europene, Editura Universitaria, Craiova
10. Mazilu, M., 2007, Geografie Turistică, Editura Didactică și Pedagogică, București, 336p, referenți științifici: prof.univ.dr Melania Cândea și prof.univ.dr. Ion Velce
11. Mazilu, M., 2011, Turism și dezvoltare durabilă, Editura Universitaria, Craiova
12. xxx, 1996, Walle, A., Tourism and the Internet:opportunities for direct marketing
13. xxx, 2003, Raportul “Mobile Services for Tourism” din cadrul programului Working Toghether for the Future of European Tourism
14. xxx, 2004, Globalizare și turism: cazul României / Ilie Rotariu, Sibiu, Continent
15. xxx, 2006, ”Turismul viitorului: E-Turism”- Universitatea Transilvania din Brașov
16. xxx, 2011, Anuarul statistic al României, INS, București,
17. xxx, http://www.afla.ro
18. xxx, www.anat.ro
19. xxx, http://epp.eurostat.ec.europa.eu
20. xxx, http://www.iata.org
21. xxx, www.turistinfo.ro
22. xxx, http://www.turismmarket.com
23. xxx, http://www.ziare.com
ANEXE