Tranzactii Economice Privind Datoriile Si Creantele Comerciale

CUPRINS

Argument

Capitolul I Delimitari si structuri privind relatiile de decontare furnizori-clienti.

I.1. NOTIUNI GENERALE PRIVIND CREANTELE SI DATORIILE

I.2. PURTATORII PRIMARI DE INFORMATII PRIVIND CREANTELE

I.3. EVALUAREA SI RECUNOASTEREA DATORIILOR SI CREANTELOR

I.4. ORGANIZAREA CONTABILITATII ANALITICE SI SINTETICE

Capitolul II Contabilitatea operatiunilor privind relatiile de decontare furnizori-clienti

II.1. Contabilitatea creditului comercial cambial.

II.2.PRINCIPALELE FLUXURI CONTABILE.

Capitolul III Contabilitatea creditului comercial cambial.

III.1 .CADRUL DOCTRINAR SI REGLEMENTAR.

III.2. PRINCIPALELE FLUXURI CONTABILE.

Capitolul IV Contabilitatea creantelor incerte si a decontarilor furnizori-clienti penrtu

care nu s-au efectuat facturi.

IV.1.CONTABILITATEA CREANTELOR INCERTE

IV.2.CONTABILITATEA FURNIZORILOR SI A CLIENTILOR PENTRU CARE NU S-AU INTOCMIT FACTURI.

Capitolul V Contabilitatea decontarilor furnizori-clienti generate de practicarea avansurilor comerciale.

V.1.CADRUL DOCTRINAR SI REGLEMENTAR.

V.2.PRINCIPALELE FLUXURI CONTABILE.

Capitolul VI Aplicatii practice privind decontarile furnizori-clienti.

Bibliografie

Capitolul I. DELIMITARI SI STRUCTURI PRIVIND RELATIILE DE DECONTARE FURNIZORI-CLIENTI

I.1.NOTIUNI GENERALE PRIVIND CREANTELE SI DATORIILE

Datorita dinamicii vietii economice, in cadrul relatiilor dintre actorii “peisajului economic” iau nastere o serie de datorii si creante, a caror decontare pe termen scurt sunt delimitate prin categoria de “decontari cu tertii”.

Orice tranzactie de vanzare-cumparare are doi protagonisti: vanzatorul si cumparatorul. Pentru contabilizarea acesteia, asa cum s-a prezentat, cumparatorul utilizeaza conturile de furnizori si cele asimilate, “plasat inevitabil la intersectia circuitului de bunuri si valori destinate schimbului, de drepturi si obligatii decurgand din relatiile firesti cu partenerii de afaceri (TERTII) agentii economici se afla simultan atat in ipostaza de creditor ( ferm la incasare) –pentru unele relatii, cat si in cea de debitor (ferm la plata)- pentru alte relatii, deci atat de o parte cat si de cealalta a “ tejghelei” decontarilor si implicit afacerilor – in functie de sensul circuitului valorilor materiale, drepturilor si obligatiilor si implicit a banilor.”

MARFA

BANII

Figura nr. 6.1. Fluxurile care apar intre cumparator si vanzator

Asa cum se observa in Figura nr. 6.1. in functie de pozitia “pionilor economici” in circuitul economic, iau nastere raporturi juridice de drepturi si obligatii. Pentru cei care ofera ceva reprezinta creante iar pentru cei care primesc datorii.

Tot din figura prezentata mai sus putem observa o corelativitate a conturilor , si anume:

In contabilitatea cumparatorului sunt preponderente conturile care reflecta obligatiile acestuia fata de furnizorii sai, fara a fi exclusa existenta unor creante fata de acestia, generate, eventual, de unele avansuri acordate furnizorilor in contul livrarilor viitoare de bunuri, lucrari si servicii pentru evidenta carora s-a instituit contul 409 “Furnizori- debitori” (detaliat in conturi operationale de gr.II.).

In contabilitatea vanzatorului sunt preponderente conturile care reflecta creantele acestuia fata de clientii sai, fara a fi exclusa existenta unor obligatii fata de acestia, generate, eventual, de unele avansuri incasate de la clienti in contul livrarilor viitoare de bunuri, lucrari si servicii pentru evidenta carora s-a instituit contul 419 “Clienti-creditori”.

Prezenta cifrei 9 (noua) in simbolizarea conturilor 409 “Furnizori-debitori” si 419 “Clienti- creditori” indica faptul ca aceste conturi au functia contabila inversa in raport cu celelalte conturi din grupa 40 din care fac parte.

I.2. PURTATORII PRIMARI DE INFORMATII

Reamintim ca “in contabilitatea analitica, furnizorii si clientii se grupeaza astfel: interni si externi, iar in cadrul acestora pe termene de plata, respective de incasare. In cadrul conturilor de furnizori si clienti se grupeaza distinct datoriile si creantele izvorate din tranzactiile cu clauza de rezerva de proprietate. De asemenea, in contabilitatea analitica se grupeaza distinct clientii si furnizorii la care persoana jurideca detine participatii. Creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate.”

In practica contabila uzuala, principalul document de evidenta operativa si contabilitate analitica a clientilor, respective a furnizorilor, este “Situatia incasarii- achitarii facturilor”.

“SITUATIA INCASARII-ACHITARII FACTURILOR”

jurnal auxiliar pentru tinerea contabilitatii analitice a clientilor sau furnizorilor la unitati care aplica forma de inregistrare “pe jurnale” ;

situatie a soldurilor contului 411 “Clienti” sau a contului 401 “Furnizori”

“SITUATIA INCASARII- ACHITARILOR se completeaza astfel:

In cazul incasarii facturilor:

a 1) zilnic, pe baza documentelor justificative privind produsele sau marfurile livrate, lucrarile executate, serviciile prestate etc., respectiv incasarea de la clienti;

a 2) la inceputul lunii, prin transcrierea pozitiilor (facturilor) ramase neincasate din situatia incasarii facturilor din luna precedenta;

b) In cazul achitarii facturilor:

b 1) zilnic, pe baza documentelor justificative de receptie a materialelor si produselor aprovizionate, respectiv de achitare a furnizorilor, in cazul in care contabilitatea analitica a furnizorilor se tine cu ajutorul “Jurnalului privind decontarile cu furnizorii’.

b 2) la inceputul lunii,prin transcrierea pozitiilor (facturilor) ramase neachitate din situatia achitarii facturilor sau din “Jurnalul privind decontarile cu furnizorii” intocmite pentru luna precedenta.

“SITUATIA INCASARII – ACHITARII FACTURILOR” fiind un document de inregistrare contabila, nu circula, arhivandu-se la compartimentul financiar-contabil.

La baza intocmirii facturii fiscale stau urmatoarele documente: aviz de insotire a marfii ,dispozitia de livrare si alte documente care atesta livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.

Dispozitia de livrare poate fi definita astfel “documentul pe baza caruia se realizeza eliberarea din magazie a bunurilor materiale, scaderea din gestiunea furnizorului si intocmirea avizului de insotire a marfii sau a facturii, dupa caz.”

Avizul de insotire are un regim special distribuit de unitatea fiscala.Se intocmeste in 3 exemplare, in cadrul compartimentului de aprovizionare-desfacere si contine informatii similare cu cele din dispozitia de livrare.

Pentru unitatile care au ca obiect de activiate prestarea de servicii se elaboreaza contracte de prestari de servicii.

In ceea ce priveste tranzactiile privind incasarile /platile fata de furnizori/clenti pot fi intalnite urmatoarele instrumente de plata:

in numerar,putem vorbi de chitanta fiscala ;

titluri de credit : cambia, cecul ,ordinul de plata si biletul la ordin.

Asa cum reiese din cele prezentate mai sus putem afirma ca documentul de baza utilizat in cadrul relatiilor dintre furnizori(vanzatori) si cletnti(cumparatori) este factura fiscala care isi extrage informatiile din alte documente financiare.

I.3. EVALUAREA SI RECUNOASTEREA DATORIILOR SI CREANTELOR

Evaluarea reprezinta” procesul prin intermediul caruia sunt recunoscute valorile specifice creantelor si datoriilor unei entitati in situatiile financiare.”

La baza recunoasterii creantelor si datoriilor in situatiile financiare stau urmatoarele criterii:

– sa existe o probabilitate de obtinere a unui beneficiu in cazul creantelor, respectiv sa rezulte o iesire de resurse de pe urma careia sa se obtina anumite beneficii economice ,in cazul datoriilor;

– existenta unei evaluari credibile ;

In contabilitate creantele si datoriile sunt evaluate la valoarea nominala.Aceasta poate fi definita ca “suma inscrisa in documentele care consemneaza datoria sau creanta”. Valoare nominala poate fi reprezentata prin: cost istoric, cost curent, valoare actualizata, valoare realizabila.

Creantele si datoriile interne , in moneda nationala ,sunt evaluate in lei , si se refera “la sumele posibile de incasat sau de plata la un moment dat”.

Creantele si datoriile externe se inregistreaza in contabilitate atat in lei cat si in valuta, entitatea optand in functie de anumite criterii intocmirea situatiilor financiare intr-o moneda stabila.

In ceea ce privestia conversia valutei in lei aceasta se face la cursul de schimb in vigoare la data efectuarii operatiunilor.

La fiecare data a bilantului:

elementele monetare exprimate in valuta sunt evaluate utilizand cursul de inchidere,cu inregistrarea ulterioara a veniturilor si cheltuielilor aferente;

elemente nemonetare,utlizand cursul de schimb la data efectuarii operatiunilor;

creantele si datoriile in valuta se evalueaza la cursul de schimb comunicat de BNR din ultima zi bancara a lunii in cauza;

La data inventarierii evaluarea creantelor si datoriilor se face la valoarea actuala, care se stabileste in functie de valoarea probabila de plata sau de incasare.

I.4. ORGANIZAREA CONTABILITATII ANALITICE SI SINTETICE

In ceea ce priveste organizarea contabilitatii sintetice si analitice a tertilor avem in vedere ca aceasta “permite gruparea si evidentierea datoriilor si creantelor fata de acestia pe mai multe categorii ,in functie de anumite criterii, iar in cadrul acestora pe fiecare persoana juridica sau fizica in parte ,obtinandu-se in acest fel informatii credibile, corecte ,relevante ,bine structurate si extrem de precise. De precizat este faptul ca relatiile economice care duc la aparitia datoriilor si creantelor impun existenta unui anumit numar de persoane fizice sau juridice a caror urmarire individuala se realizeaza prin organizarea contabilitatii analitice.La baza acesteia sta “Fisa de cont pentru operatii diverse” sau anumite situatii care sunt intocmite prin programele informatice.

Contabilitatea sintetica a relatiilor ce dau nastere la creante si datorii se realizeaza prin intermediul conturilor din clasa a 4-a din Planul de Conturi General “Conturi de terti”.Pentru evidentierea relatiilor dintre furnizori si clienti sunt utilizate conturile din grupa 40 “FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE” si grupa 41 “CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE”

A ) Structurile de conturi utilizate in contabilitatea furnizorilor

In contabilitatea cumparatorului se utilizeaza conturile din grupa 40 “FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE”

401 Furnizori

403 Efecte de platit

404 Furnizori de imobilizari

405 Efecte de platit pentru imobilizari

408 Furnizori – facturi nesosite

409 Furnizori-debitori

4091 Furnizori- debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor

4092 Furnizori- debitori pentru prestari de servicii si executari de lucrari.

Structurile de conturi din grupa 40 “Furnizori si conturi asimilate”, instituite prin planurile de conturi in vigoare, permit:

1) Evidentierea separata, pe de o parte, a creditului comercial primit, in cele doua variante ale sale:

1.1) Daca exista un decalaj in timp intre momentul primirii bunurilor, lucrarilor si serviciilor livrate de furnizori si momentul platii acestora, se utilizeaza creditul comercial clasic ;

Se realizeaza cu ajutorul conturilor:

403 “Efecte de platit”

405 “Efecte de platit pentru imobilizari”

2) Exista si o evidentiere separata a creditului comercial ( clasic si cambial) primit pentru:

2.1.) Activitatea curenta de exploatare.

Se realizeaza cu ajutorul conturilor:

404 “Furnizori de imobilizari”

405 “Efecte de platit pentru imobilizari”

Prin intermediul acestei evidentieri analisti financiar-contabili “separa”, pe baza documentelor de sinteza contabila, functia de investitii-dezvoltare de functia de exploatare.

3) Si in cazul facturilor nesosite este necesara o evidentiere separata.

Se realizeaza cu ajutorul contului:

408 “Furnizori- facturi nesosite”

4) Evidentierea separata a eventualelor obligatii ale furnizorilor fata de cumparatorii lor.

Se realizeaza cu ajutorul contului 409 “Furnizori- debitori”, care se detaliaza in urmatoarele conturi operationale de gradul II:

4091 “Furnizori- debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor”

4092 “Furnizori- debitori pentru prestari de servicii si executari de lucrari”

B ) Conturile utilizate in contabilitatea vanzatorului

In ceea ce priveste contabilitatea vanzatorului se utilizeaza conturile din grupa 41 “CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE” a carei stuctura reglementata de Planurile generale de conturi in vigoare este:

411 Clienti,din care:

4111 Clienti

4118 Clienti incerti sau in litigiu

413 Efecte de primit de la clienti

418 Clienti- facturi de intocmit

419 Clienti- creditori

Structurile de conturi din grupa 41 “Clienti si conturi asimilate”, instituite prin planurile de conturi in vigoare, permit:

O “prezentarea” separata a creditului comercial in cele 2 forme ale sale :

In cazul existentei unui decalaj in timp intre momentul livrarii bunurilor, lucrarilor si serviciilor livrate catre clienti si momentul incasarii acetora, “isi face prezenta” creditul comercial clasic . Se realizeaza cu ajutorul contului de gradul I “Clienti”

Creditul comercial cambial caracterizat prin emiterea de catre vanzator, in favoarea clientului sau, a unui efect de comert. Se realizeaza cu ajutorul contului:

413 “Efecte de primit de la clienti”

In ceea ce privesti clienti care nu au fosty incasati la termen din diverse motive se utilizeaza :

4118 “Clienti incerti sau in litigiu”

Evidentierea separata, la finele exercitiului financiar, a creantelor vanzatorului fata de clientii sai pentru care, din diverse motive, nu s-au emis facturi fiscale. Se realizeaza cu ajutorul contului:

418 “Clienti- facturi de intocmit”

Evidentierea separata a eventualelor creante ale clientilor fata de furnizorii lor. Se realizeaza cu ajutorul contului:

419 “Clienti- creditori”.

In ceea ce priveste utilizarea conturilor putem afirma ca relatiile de dependenta dintre cele doua “personaje economice” pot fi depistate cu usurinta doar prin intermediul acestei structurari a conturilor, care la randul ei trebuie analizata cu precizie .Trebuie punctat si anumite aspecte cu privire la functiunea conturilor si anume:

– conturile din grupa 40 sunt conturi de pasiv cu exceptia contului 409, care datorita pozitiei cifrei 9 functioneaza ca si cont de active ;

– conturile dingrupa 41 sunt conturi de active cu exceptia contului 419, care datorita pozitiei cifrei 9 functioneaza ca si cont de pasiv ;

Capitolul I. DELIMITARI SI STRUCTURI PRIVIND RELATIILE DE DECONTARE FURNIZOR

II.1. Contabilitatea creditului comercial clasic

Din punct de vedere contabil se distinge:

1.Creditul comercial clasic primit, reflectat in contabilitatea cumparatorului in conturile:

401 “Furnizori”: prin intermediul acestui cont se tine evidenta datoriilor si a decontarilor in relatiile cu furnizorii pentru aprovizionarile de bunuri, lucrarile executate sau serviciile prestate, fiind un cont de pasiv.

404“Furnizori de imobilizari”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiilor de plata fata de furnizorii de imobilizari corporale sau necorporale, fiind de asemenea un cont de pasiv.

2.Creditul comercial clasic acordat, reflectat in contabilitatea vanzatorului in contul 411 “Clienti”: cu ajutorul acestui cont se tine evidenta creantelor si decontarile in relatiile cu clientii interni si externi pentru produse,semifabricate,materiale,marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate,pe baza de facturi,inclusive a clientilor incerti rau platnici,dubioasi sau aflati in litigiu, este uncont de activ.

A.PRINCIPALELE FLUXURI CONTABILE

Principalele fluxuri contabile ale creditului comercial clasic generate de vanzarea-cumpararea de bunuri stocabile si nestocabile, lucrari si servicii destinate, dupa caz, activitatii curente de productie sau investitii sunt prezentate in figura nr 1

Figura nr 1. Fluxurile contabile ale creditului comercial clasic.

Asa cum reiese si din figura de mai sus,obervam ca principalele operatii care se creeaza fata de furnizori provin din cumpararile cu active circulante materiale(materii prime, materiale consumabile , marfuri, ambalaje,obiecte de inventar,animale si pasari),din imobilizari, din lucrari executate si servicii prestate ,sau pot lua nastere si din diverse operatii efectuate pe baza unor contracte incheiate cu diverse persoane fizice sau juridice.

B. VANZARI/CUMPARARI DE BUNURI PE CREDIT COMERCIAL CLASIC

Societatea “Labisceana. SRL livreaza SC “Forestiera”. SRL produselor reziduale (pentru furnizor) ,respectiv produse finite (pentru client) in valoare de 2500 lei plus TVA ,factura incasandu-se ulterior cu ordin de plata.Pretul de inregistrare la funrnizor a materialelor consumabile este de 1000 lei.

Contabilitatea furnizorului Contabilitatea clientului

4111 = % 3100 % = 401 3100

703 2500 345 2500

4427 600 4426 600

Livrarea produselor rezidua Achizitionarea de produse

le pe baza de factura finite

711 = 303 1000 1000 401 = 5121 3100 3100

Descarcarea gestiunii de

produse reziduale Achiatrea facturiii

5121 = 4111 3100 3100

Incasarea facturii

I.4. .CONTABILITATEA CREDITULUI COMERCIAL CAMBIAL

In ceea ce priveste creditul comercial cambial, acesta se realizeaza prin intermediul a doua instrumente de credit comercial si anume:

1)Biletul la ordin care este “un titlu de credit prin care o persoana denumita emitent se obliga sa plateasca unei alte persoane (beneficiar) o suma de bani la o anumita data si intr-un anumit loc specificat in document”.Biletele la ordin pot sa fie pastrate pana la scadenta, pot fi transferate altei personae ca drept de creanta sau pot fi scontate imediat la o banca.In acest caz,banca devine proprietara efectului si va incasa la scadenta creanta de la emitent.

2)Cambia sau altfel spus trata este “ un ordin scris si neconditionat dat de o persoana (tragator) unei alte persoane(tras) , de a plati o anumita suma de bani, la vedere sau la o anumita data , unei terte persoane (beneficiar) sau la ordinul acesteia”

Din punct de vedere contabil, indiferent de instrumentele de credit comercial utilizate, in virtutea principiului patrimonial inchis, creditul comercial cambial se subdivide in:

Credit comercial cambial primit, reflectat in contabilitate cumparatorului in conturile:

a) 403 “Efecte de platit” *Acest cont reflecta creditul comercial cambial primit pentru cumpararile de bunuri, lucrari si servicii destinate activitatii curente de exploatare.

b) 405 “Efecte de platit pentru imobilizari”

*Acest cont reflecta creditul comercial cambial primit pentru cumpararile de bunuri, lucrari si servicii destinate activitatii curente de investitii-dezvoltare.

Creditul comercial cambial acordat, reflectat in contabilitatea vanzatorului in contul:

a) 413 “Efecte de primit de la clienti”

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta creantelor de incasat, pe baza de efecte comerciale.

Este un cont de activ.

A. PRINCIPALELE FLUXURI CONTABILE

Practic si reglementar, creditul comercial cambial apare in urma “conversiei” intr-un alt fel de credit a creditului comercial clasic.ce urmare a emiterii de catre comparator (client) si respectiv, acceptarii de catre vanzator (furnizor) a unui efect de comert. In acest context, fluxurile contabile ale creditului comercial cambial sunt prezentate in figura nr.2.

FIGURA NR.2. Fluxurile contabile ale creditului comercial cambial.

Asa cum reiese din figura de mai sus observam o diferenta intre creditul comercial clasic si creditul comercial cambial ,acesta diferenta constand in aparitia unui efect de comert.

B. VANZARI/CUMPARARI DE BUNURI PE CREDIT COMERCIAL CAMBIAL

Societatea Comerciala “Biju”. SA livreaza pe baza de factura S.C.”Belle”.SA materii prime(pentru furnizor), respectiv marfuri(pentru client) la pretul de 7000 lei plus TVA.Furnizorul accepta decontarea pe baza unei cambii intocmita de catre client. Dupa primirea efectului comercial , furnizorul il depune la banca si se incaseaza la scadenta. Pretul de inregistrare la furnizor al materialelor consumabile este de 4000 lei.

Contabilitatea furnizorului Contabilitatea clientului

4111 = % 8680 % = 401 8680

701 7000 371 7000

4427 1680 4426 1680

Livrarea de materii prime Achizitionarea de marfuri

711 = 303 4000 4000 401 = 403 8680 8680

Descarcarea gestiunii de

materii prime Emiterea cambiei

413= 4111 8680 8680 403 = 5121 8680 8680

Acceptarea cambiei Achitarea efectului comercial

5113 = 413

Primirea efectului comercial 8680 8680

5121 = 5113 8680 8680

Incasarea efectului comercial