. Tranzactii Bancare Mobile

I. Aplicatii bancare mobile

1. Prezentarea conceptului de mobile-banking

Mobile banking este un serviciu care permite accesarea mai multor informatii financiar-bancare folosind numai telefonul mobil sau asistentul personal digital (PDA), fara a merge pana la banca sau la un bancomat si fara a folosi un calculator conectat la internet, indiferent de zi sau de ora.

Tranzactiile bancare mobile reprezinta o submultime a tranzactiilor bancare electronice. In prezent, relatiile client-banca sunt influentate in mod direct de instrumentele electronice, aceleasi care furnizeaza suportul si pentru m-comert.

Tranzactiile bancare electronice – derularea executiei serviciilor financiare prin intermediul internetului, au schimbat fundamental serviciile bancare destinate consumatorului final, in acelasi timp reducand costurile si crescand usurinta de utilizare din partea clientilor.

Raspandirea accelerata a telefoanelor mobile cu acces la internet si a dispozitivelor asistent digital personal (PDA) au facut ca transformarea aplicatiilor bancare in aplicatii destinate dispozitivelor mobile sa apara ca o continuare logica. Aceasta a condus la crearea unei noi submultimi a tranzactiilor bancare electronice – tranzactiile bancare mobile.

La inceputul introducerii serviciilor bancare mobile pe plan mondial, in anii 1999 – 2000, a existat o perioada de entuziasm, in care se faceau previziuni cum ca pana in prezent acestea se vor fi impus deja pe piata serviciilor bancare. Realitatea este inca departe de a confirma aceste previziuni, tranzactiile bancare mobile fiind inca un potential departe de afi folosit pe scara larga.

Tranzactiile bancare mobile, in sensul larg al conceptului, reprezinta un tip de executie al serviciilor financiare in cursul caruia, in cadrul unei proceduri electronice, clientul foloseste tehnici de comunicare mobila folosind suportul dispozitivelor mobile.

Dispozitive mobile sunt considerate numai acele dispozitive care in mod special au fost concepute pentru a functiona in conditii de mobilitate. Aceasta precizare restrange aria de dispozitive mobile acceptate la smartphone si PDA. In categoria dispozitivelor mobile de comunicare nu intra laptop-urile si notebook-urile, care sunt intr-adevar usor de transportat dar care se folosesc cel mai adesea in mod stationar.

Modul cel mai raspandit pe care aceste dispozitive il folosesc pentru a se conecta este asigurat de comunicatiile mobile clasice. Cel mai relevant protocol de comunicatie este GSM/GPRS, standardele compatibile 2G (ex. IS-136, IS-95) si standardele 3G – EDGE, CDMA-2000, UMTS despre care acum se apreciaza ca vor evolua in urmatoarea perioada la nivel mondial.

Folosirea aplicatiilor bancare in retele fara fire locale pe calculatoare mobile precum laptop-urile nu se incadreaza intre aplicatiile mobile bancare ci intre cele bancare electronice clasice.

Ca si supersetul aplicatiilor electronice bancare caruia i se subordoneaza, multimea aplicatiilor mobile bancare se subimparte in doua categorii principale:

brokeraj mobil (mobile brokerage) care acopera tranzactiile securizate prin intermediul dispozitivelor mobile, in special tranzactiile bursiere

aplicatii pentru tranzactii mobile bancare in sensul restrans, care acopera gestiunea conturilor bancare folosind dispozitive mobile

De cele mai multe ori, notiunea de tranzactie bancara mobila are in vedere a doua categorie de aplicatii. Tehnologia de dezvoltare folosita in al doilea caz, cu mai mare aplicabilitate in acest moment, poate fi transferata fara impedimente majore si la realizarea aplicatiilor din prima categorie.

Aceasta lucrare isi propune sa realizeze o analiza a problematicii ridicate de aplicatiile bancare mobile. Vor fi examinate conditiile generale presupuse de tranzactiile bancare mobile, vor fi identificate principalele cazuri de uz si caracteristici ale aplicatiilor bancare mobile cu scopul de a defini un set de cerinte pe care acestea trebuie sa le indeplineasca.

De asemenea, va fi analizata situatia prezenta a aplicatiilor bancare mobile ca oferta in portofoliul principalilor actori pe piata financiar-bancara, vor fi prezentate limitarile actuale si va fi estimat potentialul de imbunatatire viitoare.

2. Conditiile generale ale tranzactiilor bancare mobile

Tranzactiile bancare electronice sunt unele dintre cele mai de succes aplicatii de comert electronic de tipul business-to-consumer. Utilizarea tranzactiilor bancare electronice aduce beneficiul reducerii limitarilor temporale si spatiale la care consumatorul este constrans de folosirea serviciilor bancare clasice. In acest sens, extinzand notiunea de valoare adaugata la domeniul comertului electronic, se realizeaza o valoare adaugata electronica. Consumatorii, atrasi fiind de acest beneficiu, au inceput sa adopte acest gen de tranzactii bancare, schimbandu-se astfel semnificativ modul in care acestia isi acceseaza conturile bancare.

In ceea ce priveste bancile, acestea au sustinut din start initiativa tranzactiilor bancare electronice in general si a tranzactiilor mobile in special, nu numai pentru ca folosirea acestui nou canal de comunicare cu clientii este mult mai comoda, dar de asemenea pentru ca tranzactiile bancare in oricare dintre formatele electronice aduc un impact pozitiv in ceea ce priveste costurile, prin inlocuirea unei interfete cu clientii foarte costisitoare – functionarii bancari, printr-un canal cu cost scazut – un server web central. Acest avantaj se materializeaza in special in ceea ce priveste tranzactiile simple, aducand avantajul suplimentar al eliminarii necesitatii de conversie a datelor din format electronic in format imprimat si apoi inapoi in format electronic.

Aceasta evolutie a tranzactiilor bancare electronice a coincis cu raspandirea accentuata a dispozitivelor mobile de comunicare, in special a telefoanelor. In Statele Unite, raspandirea telefoanelor mobile a atins 51 de aparate la 100 de locuitori, in anul 2002, in Japonia 59 iar in Europa de Vest 78 de aparate la 100 de locuitori, conform Bitcom.

Intrucat utilizatorii considera telefoanele mobile ca un mijloc de incredere care face parte integrala din viata de zi cu zi, si intrucat tot mai multe telefoane mobile sunt apte sa se conecteze la internet, concluzia generala a fost ca migrarea aplicatiilor bancare pe telefoanele mobile este urmatorul pas in dezvoltarea serviciilor bancare.

Pentru utilizatorii aplicatiilor bancare mobile, avantajele ajung chiar mai departe decat in cazul utilizatorilor aplicatiilor bancare electronice. Raspandirea accentuata a telefoanelor mobile atinge toate nivelele sociale, aplicatiile mobile depasind limitele aplicatiilor electronice clasice prin faptul ca pe de o parte folosirea lor este permisa aproape oriunde si orcand si pe de alta parte pentru ca utilizatorii isi iau din start masuri de precautie mai ridicate decat in cazul folosirii unui computer. Contul de profit si pierderi al bancilor a avut de asemenea de castigat. Conform unui studiu efectuat de o banca germana, o tranzactie bancara efectuata prin intermediul uni functionar bancar costa 2 dolari, in timp ce o tranzactie bancara efectuata cu un dispozitiv mobil ajunge sa coste numai 15 centi.

Asa cum au aratat mai multe studii, dorinta utilizatorilor de a executa tranzactii financiare prin intermediul telefonului mobil este, de asemenea, destul de inalta. Intr-un studiu efectuat pe un lot de 16.500 de utilizatori de internet germani, mai mult de jumatate au fost favorabili folosirii tranzactiilor mobile bancare. In ciuda acestor date, dupa mai mult de patru ani de la lansarea primelor aplicatii bancare mobile, utilizatorii nu le folosesc la adevaratul potential. Tranzactiile bancare mobile reprezinta inca un deziderat pentru viata de zi cu zi. Motivele acestei ramaneri in urma necesita inca o analiza atenta.

3. Cerintele si asteptarile utilizatorilor relativ la aplicatiile bancare mobile

3.1 Consideratii generale

O aplicatie bancara mobila este, inainte de orice, o aplicatie mobila. Pentru a determina principiile care stau la baza aplicatiilor mobile, trebuie analizata valoarea informationala pe care mobilitatea o adauga. Cu alte cuvinte, nu este suficienta portarea pe dispozitive mobile a unei aplicatii concepute pentru a fi utilizata in ambient internet. Aplicatiile mobile trebuie sa fie concepute in mod special, pe de o parte, pe masura nevoilor si asteptarilor utilizatorilor de aplicatii mobile si pe de alta parte sa se adapteze restrictiilor specifice pe care tehnologia mobila le impune dispozitivelor mobile.

Pentru a studia caracteristicile pe care aplicatiile bancare mobile trebuie sa le indeplineasca, este necesar ca dezvoltatorii de aplicatii sa analizeze doua aspecte: in primul rand sa identifice caracteristicile relevante ale folosirii aplicatiilor in conditii de mobilitate, iar in al doilea rand sa inteleaga indeaproape asteptarile utilizatorului in momentul cand acesta are necesitatea de a folosi aplicatiile bancare mobile.

3.2 Caracteristicile folosirii aplicatiilor in conditii de mobilitate

Folosirea aplicatiilor mobile se circumscrie catorva restrictii specifice, care sunt relevante in mod particular si care influenteaza in mare masura conceptia si proiectarea aplicatiilor bancare mobile, precum si oportunitatea optiunii pentru anumite solutii tehnice.

O aplicatie mobila este utilizata prin intermediul unui dispozitiv mobil. Pentru aceste dispozitive, in mod curent un telefon mobil sau un asistent digital personal – PDA, sunt specifice anumite limitari. In contextul aplicatiilor bancare mobile, mai mult decat orice, sunt importante mijloacele limitate de introducere a datelor si de afisare a informatiilor.

Conectarea la internet a dispozitivelor mobile de comunicare se realizeaza prin intermediul unui operator de retele de comunicatii mobile. Aceasta este in mod deosebit important in cazul in care aplicatiile au nevoie sa acceseze parti ale infrastructurii care sunt sub controlul operatorului de comunicatii mobile – de exemplu cardul SIM. In acest caz, este necesara desfasurarea unei negocieri cu toti operatorii de retele de comunicatii mobile care actioneaza in aria pietei tinta desemnate.

Transmisiile de date in medii fara fire – wireless, sunt scumpe. In cazul folosirii unor retele cu circuite comutate (de exemplu GSM-CSD sau HSCSD) aceasta are influenta asupra timpului in care se desfasoara conexiunea si transmiterea datelor. In cazul folosirii retelelor cu comutare de pachete (de exemplu GPRS) aceasta are influenta asupra volumului total de date trasferat.

Sunt transmise date cu caracter rezervat. Aceasta implica folosirea unor masuri de securitate adecvate.

Este posibila o intrerupere a conexiunii in orice moment. Aceasta afecteaza, in aceeasi masura, folosirea oricaror aplicatii electronice bancare – conexiunea poate fi intrerupta de o cadere a canalului de trasmisie sau a sistemului de operare al calculatorului client, si implica in mod special necesitatea evitarii tranzactiilor incomplete. Pentru aplicatiile bancare mobile, intreruperea conexiunii este mult mai probabila, datorita influentei factorilor geografici. Pentru ca o aplicatie mobila sa fie considerata suficient de credibila pe piata, nu este acceptabila o situatie in care un utilizator sa fie foarte aproape de a finaliza o tranzactie, iar acest lucru sa nu se intample datorita unui obstacol geografic( de exemplu trecerea printr-un tunel rutier sau de cale ferata). In acest caz, in momentul reautentificarii dispozitivului mobil in reteaua de comunicatii mobile, tranzactia inceputa anterior trebuie sa poata fi reluata din momentul in care a fost intrerupta.

Este important ca aceste restrictii sa fie luate in consideratie cat mai devreme posibil, ceea ce inseamna ca aceasta sa aibe loc, deja, in faza conceptualizarii.

3. 3 Folosirea aplicatiilor mobile bancare – cazuri de uz

Un utilizator mobil trebuie sa fie analizat in contextul sau specific atunci cand foloseste o aplicatie. Dorintele si asioneaza in aria pietei tinta desemnate.

Transmisiile de date in medii fara fire – wireless, sunt scumpe. In cazul folosirii unor retele cu circuite comutate (de exemplu GSM-CSD sau HSCSD) aceasta are influenta asupra timpului in care se desfasoara conexiunea si transmiterea datelor. In cazul folosirii retelelor cu comutare de pachete (de exemplu GPRS) aceasta are influenta asupra volumului total de date trasferat.

Sunt transmise date cu caracter rezervat. Aceasta implica folosirea unor masuri de securitate adecvate.

Este posibila o intrerupere a conexiunii in orice moment. Aceasta afecteaza, in aceeasi masura, folosirea oricaror aplicatii electronice bancare – conexiunea poate fi intrerupta de o cadere a canalului de trasmisie sau a sistemului de operare al calculatorului client, si implica in mod special necesitatea evitarii tranzactiilor incomplete. Pentru aplicatiile bancare mobile, intreruperea conexiunii este mult mai probabila, datorita influentei factorilor geografici. Pentru ca o aplicatie mobila sa fie considerata suficient de credibila pe piata, nu este acceptabila o situatie in care un utilizator sa fie foarte aproape de a finaliza o tranzactie, iar acest lucru sa nu se intample datorita unui obstacol geografic( de exemplu trecerea printr-un tunel rutier sau de cale ferata). In acest caz, in momentul reautentificarii dispozitivului mobil in reteaua de comunicatii mobile, tranzactia inceputa anterior trebuie sa poata fi reluata din momentul in care a fost intrerupta.

Este important ca aceste restrictii sa fie luate in consideratie cat mai devreme posibil, ceea ce inseamna ca aceasta sa aibe loc, deja, in faza conceptualizarii.

3. 3 Folosirea aplicatiilor mobile bancare – cazuri de uz

Un utilizator mobil trebuie sa fie analizat in contextul sau specific atunci cand foloseste o aplicatie. Dorintele si asteptarile sale nu sunt generice ci legate de acest context.

Utilizatorul tipic al aplicatiilor bancare mobile este cineva care foloseste deja un cont bancar electronic, care demonstreaza suficiente abilitati tehnice si care se afla adesea in situatii in care nu poate sau nu vrea sa foloseasca infrastructura electronica clasica a serviciilor bancare electronice. In acest context, vor fi analizate patru situatii generale – denumite in continuare cazuri de uz. Acestea s-au definit in cadrul unor discutii de grup intre grupuri de utilizatori de aplicatii bancare mobile si grupuri de experti in comertul electronic. Aceste grupuri si-au propus identificarea situatiilor reale in care aplicatiile bancare mobile reprezinta un serviciu cu valoare adaugata reala. Aceste cazuri de uz nu sunt exhaustive, dar sunt reprezentative. Fiecare din ele este reprezentativ, la randul sau, pentru o intreaga serie de alte cazuri.

Primul caz de uz – Solicitarea balantei contului

Utilizatorul se afla in miscare – de exemplu la cumparaturi, si doreste sa stie care este situatia contului sau curent inainte de a cumpara in mod spontan un produs sau un serviciu pe care l-a intalnit in cale. In acest caz se identifica nevoia obtinerii rapide a balantei contului sau – soldului.

Al doilea caz de uz – Controlul miscarilor din cont

Utilizatorul asteapta sa primesca o suma importanta in contul sau. Doreste sa cunoasca detaliile exacte ale tranzactiei respective – ora la care se efectuaza transferul bancar. In acest caz se identifica nevoia controlului contului in mod continuu.

Al treilea caz de uz – Plata instantanee

Utilizatorul se afla in miscare si intentioneaza sa efectueze un transfer bancar din contul sau. Rezulta nevoia executarii unui transfer bancar instantaneu.

Al patrulea caz de uz – Administrarea contului

Utilizatorul intentioneaza sa-si folosesca timpul liber (in timp ce se afla in tren sau asteapta intr-un aeroport) ca sa-si administreze contul curent. Rezulta nevoia executarii facile a unor tranzactii si altor operatiuni.

Analiza nevoilor identificate

Pe baza celor rezultate, nevoile de implementare identificate pot fi impartite in patru categorii: tehnice, de utilizabilitate, de design si de securitate.

Cerinte tehnice:

Folosirea aplicatiilor bancare mobile trebuie sa fie permisa cu ambele tipuri de dispozitive mobile disponibile – telefoane smart si asistenti digitali personali PDA. Aceasta cerinta se impune din dorinta de a face posibil utilizatorului sa-si folosesca dispozitivul sau preferat, cu a carui operare este familiarizat.

Aplicatia bancara mobila trebuie sa se adapteze in mod automat la conditiile de rulare oferite de dispozitivul mobil. Aceasta cerinta deriva din cea precedenta si din necesitatea practica de autoconfigurare in mod automat pentru tipul dispozitivului pe care utilizatorul este obisnuit sa-l foloseasca si sa se adapteze la caracteristicile acestui dispozitiv.

Utilizarea trebuie sa fie posibila pentru clientii tuturor operatorilor de retele mobile. Clientii oricaror retele, chiar daca au particularitati tehnice, nu trebuie sa fie impiedicati sa foloseasca aplicatiile.

Volumul de date care va fi transmis trebuie sa fie cat mai mic posibil. Aceasta rezulta din cea de-a doua caracteristica – aceea ca transmisiile mobile de date au un cost ridicat. In mod aditional in ceea ce priveste costurile de asteptare, este important aspectul timpului de asteptare cu impact negativ in ceea ce priveste psihologia utilizatorului.

Cerinte de utilizabilitate:

Posibilitatea aplicatiilor de a lucra off-line. Aceasta cerinta rezulta din faptul ca transmisiile mobile de date sunt costisitoare, in mod deosebit in ceea ce priveste conexiunile bazate pe comutare de circuite, precum si din faptul ca sunt posibile intreruperi ale conexiunii in orice moment. Este necesar ca aplicatia sa fie posibil de utilizat si fara o conexiune permanenta la serverul bancii.

Gasirea unei metode simple de introducere a datelor. Aceasta cerinta este in mod special importanta atunci cand este necesara introducerea unei cantitati mari de date, ca de pilda, in cazul platilor instantanee si a administrarii contului curent.

Posibilitatea continuarii operarii din acelasi punct dupa o intrerupere. Aceasta cerinta este rezultatul necesitatii de a satisface neajunsul intereruperilor potentiale cauzate de folosirea in conditii de mobilitate. In astfel de cazuri, aplicatia bancara mobila trebuie sa permita utilizatorului sa continue sa opereze din punctul in care folosirea sa a fost intrerupta, fara o procedura complicata de re-autentificare.

Posibilitatea efectuarii de cereri de date importante printr-un singur click. Aceasta cerinta rezulta din primele doua cazuri de uz, de unde rezulta importanta accesului rapid la informatii. Aceste informatii importante ar trebui sa fie posibil de accesat efectuand doar cateva operatiuni simple in cele mai fericite situatii.

Cerinte de design:

Posibilitatea de a personaliza aplicatia. Aceasta cerinta poate fi dedusa din analiza mai multor cazuri de uz. Daca utilizatorului i se ofera pe display o cantitate mare de date, ar trebui sa existe o posibilitate de a folosi o structura personalizata pentru a vizualiza datele.

Posibilitatea de a scala aplicatia. Aceasta se refera la o modalitate usoara de a trece de la un caz de uz la altul, de exemplu, in cazul in care utilizatorul primeste in mod neasteptat o informatie despre balanta de plati si doreste sa afle mai multe detalii. In acest caz, ar trebui sa existe o posibilitate facila de a trece la o versiune a aplicatiei care sa includa mai multe functionalitati.

Posibilitatea de a primi instiintari despre evenimente importante apropiate sau in desfasurare. In anumite cazuri de uz, in special in cele de control a miscarilor din cont, are sens ca aplicatia sa poata prevedea o functionalitate de tip “push”.

Gama larga de functionalitati similare cu cele ale aplicatiilor bancare electronice. Aceasta cerinta rezulta din analiza ultimului caz de uz, in care se pune problema administrarii contului curent de catre utilizator. Pentru a face din aplicatiile bancare mobile o alternativa reala la aplicatiile electronice consacrate, utilizatorul trebuie sa gaseasca in cadrul acestora o implementare completa a functionalitatilor cu care este obisnuit, chiar daca le va folosi doar in mod ocazional.

Cerinte de securitate:

Transmiterea datelor trebuie sa se realizeze criptat. Aceasta rezulta din faptul ca aplicatiile bancare mobile folosesc date foarte sensibile. Pentru a securiza acest transfer, conexiunea trebuie sa fie criptata.

Inainte de a folosi datele, este necesara autorizarea accesului. Aceasta rezulta din aceeasi caracteristica. Inainte ca un utilizator sa-si acceseze datele, este necesar sa dovedeasca faptul ca are dreptul sa o faca.

Autorizarea trebuie sa fie simpla. In special in primele doua cazuri, unde un acces rapid la date este important, autorizarea trebuie sa fie rapida si simpla.

Iata pe scurt, in concluzie, setul de criterii pe care aplicatiile bancare mobile trebuie sa le satisfaca din punctul de vedere al clientilor, asadar al pietii de desfacere:

4. Aplicatii bancare mobile

In prezent exista mai multe solutii tehnice pentru aplicatiile mobile bancare, fiecarui tip de aplicatie fiindu-i specific un standard diferit. In timp ce solutia WAP-banking (aplicatii bancare mobile folosind protocolul WAP) si aplicatiile bancare mobile via PDA sunt generice, solutiile SMS-banking si SIM Toolkit se bazeaza pe standardul GSM.

4.1 Aplicatii bancare mobile folosind protocolul WAP

Cele mai raspandite solutii mobile bancare se bazeaza pe micro site-uri web care sunt programate si accesate folosind protocolul WAP – Wireless Application Protocol. Functionalitatea aplicatiilor bancare mobile de tip WAP este in mare masura similara functionalitatii aplicatiilor bancare electronice folosind http. Cleintul trimite o cerere (request) si obtine un raspuns (response) cu un continut care este generat dinamic de catre un server web standard. Cea mai mare diferenta consta in folosirea unui gateway WAP pentru conversia protocoalelor. Este necesar ca bancile care folosesc acest tip de acces la datele lor sa tina cont de faptul ca se proceseaza in acest fel date deosebit de sensibile. Pe cand accesul la paginile cu continut normal nu trebuie securizat in mod special si in anumite cazuri pot fi publicate chiar folosind serviciile unor furnizori externi, o banca trebuie sa-si securizeze serverul web si gateway-ul WAP in mod special impotriva acceselor neautorizate. Aceasta este necesar in mod special pentru ca in interiorul gateway-ului WAP protocolul de criptare SSL/TLS este convertit la WTLS ceea ce presupune ca efect secundar ca in timpul procesarii, datele nu mai sunt criptate. In timp ce autentificarea este realizata printr-un PIN – Personal Identification Number, al utilizatorului, autorizarea tranzactiilor se face prin numere asociate tranzactiilor TAN. Acest concept, care provine de la aplicatiile bancare electronice, forteaza utilizatorul sa poarte o lista de numere asociate tranzactiilor oridecateori efectuaza tranzactii.

4.2 Aplicatii bancare mobile folosind serviciul de mesaje scurte – SMS-uri

Serviciul de mesaje scurte este un serviciu asociat standardului GSM folosit cu scopul de a trimite si de a primi mesaje de pana la 140 bytes echivalentul a 160 de caractere a cate 7 biti. Transmisia sms-ului original este asigurata de catre centrul de servicii SMSC al operatorului GSM. Centrul de servicii receptioneaza mesajele de la dispozitivele mobile emitente si le directioneaza catre cele receptoare. Pentru generarea mesajelor scurte catre dispozitivele mobile, este posibil ca alaturi de operatorii de retele mobile si anumite companii sau furnizori de servicii speciale sa folosesca centre de servicii proprii. Astfel, este posibil ca o banca sa poata genera printr-un server propriu de mesaje scurte, SMS-uri continand soldul contului sau miscarile din cont pe care sa le trimita apoi dispozitivului mobil aflat in serviciul clientului bancii. Acest gen de operatii stau la baza aplicatiilor mobile bancare care folosesc SMS-uri: clientul trimite bancii un SMS continand o cerere si primeste datele solicitate sub forma unui SMS de raspuns. Clientul trebuie sa asocieze un Personal Identification Number fiecarui SMS pe care il trimite bancii. In acelasi mod ca aplicatiile bancare de tip WAP, si in acest caz este obligatorie asigurarea securitatii serverului SMSC. Folosirea unui server SMSC este oferita de catre anumiti furnizori ca un serviciu inclus. Acest serviciu nu este insa recomandabil bancilor, din cauza caracterului extrem de sensibil al datelor care sunt transmise. Din acest motiv este obligatoriu ca bancile sa ruleze propriile lor gateway-uri SMS si sa le securizeze in fata accesului neautorizat.

Cea mai mare problema a acestui tip de transmisii este lipsa criptarii datelor intre punctul de transmisie reprezentat de serverul centrului de servicii si punctul de receptie reprezentat de telefonul mobil. Criptarea textului SMS-ului generat si trimis clientului nu este posibila decat in cazul in care o aplicatie de pe dispozitivul mobil nu va putea realiza decriptarea informatiei. De aceea, datele sunt transmise necriptat. Din aceasta cauza, bancile nu pot oferi decat servicii pur informative, precum soldul contului curent via SMS. Astfel nu sunt posibile tranzactiile bancare prin intermediul SMS-urilor.

4.3 Aplicatii bancare folosind Personal Digital Assistant – PDA

Alaturi de aplicatiile bancare concepute pentru a fi folosite prin intermediul unui telefon mobil, exista anumite aplicatii bancare mobile care pot rula folosind un PDA. Aceasta conduce la eliminarea unei insemnate parti a restrictiilor tehnice impuse de telefoanele mobile. Mai intai, PDA-urile ofera in mod curent posibilitatea stocarii si rularii unor aplicatii individuale, in contrast cu telefonul mobil, oferind, de asemenea si posibilitatea efectuarii unor calcule complexe. Adesea, PDA-urile se prezinta cu un display mai mare si mai colorat decat telefoanele mobile. Introducerea datelor este posibila folosind un instrument asemanator unui creion cu care se atinge ecranul dispozitivului, cu care se poate scrie manual sau tasta pe o tastatura virtuala. Cu scopul efectuarii de comunicatii, PDA-urile pot include fie un modul de transmisie, de exemplu un modem GSM, fie se pot conecta la un telefon mobil cu care comunica fie prin portul infrarosu, fie prin interfata Bluetooth. Comunicatia ce are loc intre banca si clientul posesor al unui astfel de dispozitiv este realizata in mod obisnuit prin SMS-uri binare. Acestea contin, in contrast cu SMS-urile alcatuite exclusiv din text, date in formatul 8-bit. Marimea maxima a unui SMS este de 140 de bytes sau de 1120 biti. Folosirea SMS-urilor binare da posibilitatea securizarii datelor impotriva accesului neautorizat. Functia de acces este similara aceleia realizate de aplicatiile mobile bancare de tip SMS.

Un SMS cu datele clientului este generat de catre gateway-ul SMS si trimis telefonului mobil al clientului. Gateway-ul SMS al bancii trebuie sa aibe capacitatea de a genera SMS-uri binare pe care sa le cripteze in vederea transmisiei. Datele care trebuie trimise clientului sunt divizate in pachete de date care sunt apoi recompuse intr-un singur SMS. La transmisie este utilizata o criptare simetrica. Cheia de criptare simetrica este trimisa folosindu-se o metoda de criptare asimetrica. Pentru acesta metoda de criptare este generat pe PDA o asa-numita cheie master pe baza careia este realizata criptarea simetrica. Pentru a securiza transmiterea acestei chei master, pachetul de date care contine cheia master este criptat cu cheia publica a bancii. Aceasta cheie este instalata impreuna cu restul software-ului bancar pe PDA-ul clientului. Banca poate astfel sa decripteze pachetul recetionat folosind propria sa cheie privata si stabileasca o cheie simetrica de criptare pe baza cheii master pe care a primit-o de la PDA-ul clientului. In mod aditional, fiecare pachet de date are asociat un asa-numit Message Authentication Code, care este o suma de control care poate fi verificata de catre primitor si care securizeaza autenticitatea datelor. O alta masura de securitate o reprezinta folosirea PIN-ului sau a unui numar asociat tranzactiei – TAN, pentru realizarea autentificarii.

4.4 Aplicatii bancare folosind SIM-Toolkit

SIM Application Toolkit (SAT) este un standard GSM pentru realizarea unor comunicatii extinse intre cardul SIM si dispozitivul mobil. Una dintre solutii consta in a stoca aplicatia bancara mobila pe cardul SIM al utilizatorului. Belgia a fost una dintre primele tari in care aplicatiile bancare mobile au utilizat aceasta tehnologie, in anul 2002.

Pe cardul SIM sunt stocate anumite date, necesare, de exemplu, pentru autorizarea accesului clientului, setarile personale precum agenda personala si SMS-urile primite si trimise. In mod aditional, exista spatiu liber pe SIM-card pentru aplicatiile individuale. In mod obisnuit, operatorul de retea mobila foloseste acest spatiu pentru a furniza diferite aplicatii proprii, precum servicii de informare si de divertisment, pe care utilizatorul le poate folosi direct pe telefonul mobil. Aceste aplicatii pot accesa toate resursele puse la dispozitie de catre telefonul mobil – pot comunica via SMS sau WAP. In acelasi mod, SAT poate de asemenea sa fie folosit pentru a suporta aplicatii mobile bancare. Cel mai important dezavantaj al solutiilor SAT este faptul ca numai operatorul de retea de comunicatii mobile poate stoca aplicatii pe cardul SIM. Aplicatiile curente folosesc SMS-urile pentru a transmite date. Folosind aceasta tehnologie, pot fi executate anumite elemente de programare si, in acelasi timp, pot fi utilizate SMS-uri binare criptate. Atunci cand serverul bancii retrimite un SMS binar ca raspuns, telefonul mobil recunoaste datele in format binar si trimite datele spre a a fi procesate aplicatiei bancare mobile de pe SIM card care de asemenea foloseste telefonul pentru a comunica cu utilizatorul.

In tabelul care urmeaza se face o apreciere calitativa comparativa a tipurilor de aplicatii analizate pana acum.

Legenda:

+ inseamna ‘indeplinit’

– inseamna ‘neindeplinit’

0 inseamna ‘nu se poate aprecia’

Din analiza cerintelor tehnice, rezulta faptul ca cea mai importanta cerinta relativ la aplicatiile bancare mobile – utilizarea independenta de operatorul de retea, este indeplinita de cele mai multe aplicatii, cu exceptia aplicatiilor de tipul SIM – Toolkit. Numai aplicatiile bancare de tip WAP au caracteristica de a rula pe ambele tipuri de dispozitive mobile – smartphone si PDA, in timp ce adaptarea automata la dispozitiv a putut fi determinata doar pentru telefoanele mobile. Numai aplicatiile care folosesc tehnologia nativa a telefoanelor mobile precum SMS-urile sau functiile native pentru meniuri se adapteaza intr-un mod acceptabil la dispozitivele mobile. Datorita implementarilor diferite ale protocolului WAP in diferitele marci de telefoane mobile, aplicatiile care folosesc acest standard nu indeplinesc aceste cerinte. De asemenea, nici cerinta de a transmite cantitati reduse de date nu este indeplinita de WAP, deoarece intreaga aplicatie trebuie sa fie transmisa pe mobil de fiecare data cand se acceseaza serviciile bancii. Aceasta in timp ce alte alte tipuri de aplicatii transmit doar datele apartinand respectivelor tranzactii.

Analizand cerintele de utilizabilitate, iese in evidenta faptul ca nici una dintre tipurile majore de aplicatii nu indeplineste obiectivul de a ajunge la informatie doar printr-un “singur click”. Nici una dintre aplicatii nu indeplineste functionalitatea de a autoriza in mod automat accesul utilizatorului la serviciile bancare. O anume simplificare a acestui acces este adusa doar de aplicatiile bazate pe standardul WAP ori de solutiile pentru PDA. Cerinta de a putea continua tranzactia din locul in care a fost intrerupta si cea de putea lucra si off-line sunt indeplinite de toate aplicatiile cu execptia celor WAP. Deoarece aplicatiile WAP necesita o conexiune continua la serverul bancii, aceasta functie nu a putut fi implementata.

Cerintele de design sunt indeplinite in mare masura de toate tipurile de aplicatii, cu exceptia celor care folosesc SMS-uri pentru comunicare, acestea neindeplinind cerinta de scalabilitate. Deoarece datele furnizate prin SMS nu pot fi criptate (decat in cazul aplicatiilor pentru PDA) nu sunt oferite functii pentru efectuarea tranzactiilor si, ca rezultat, nu exista posibilitatea scalarii aplicatiilor. O instiintare referitoare la evenimente in curs sau viitoare se poate realiza doar daca se foloseste tehnologia comunicarii prin SMS-uri, in combinatie cu aplicatia integrata direct in telefon. Asadar acest serviciu este posibil doar aplicatiilor de tip SMS-banking si SIM-Toolkit. Din punct de vedere al posibilitatii de personalizare a aplicatiilor, aceasta este oferita intr-o oarecare masura de toate variantele analizate.

Din analiza cerintelor de securitate – cele mai importante, rezulta ca necesitatea autorizarii accesului este indeplinita de toate aplicatiile. Cerinta de criptare a transmisiei de date este indeplinita de toate tipurile de aplicatii, cu exceptia celor de tip SMS. Autorizarea simpla este oferita doar de aplicatiile SIM-Toolkit.

5. Punctele slabe ale aplicatiilor bancare mobile actuale

In urma analizei comparative, aplicatiile WAP-banking si cele dezvoltate pentru PDA-uri rezulta ca sunt cele mai competitive. Aplicatiile bancare de tip SIM-Toolkit indeplinesc, de asemenea, multe dintre cerinte, dar limitarea la folosirea dependenta de operatorul de retea mobila este un dezavantaj important.

Aplicatiile ce folosesc SMS-uri pentru a comunica se situaza pe ultimul loc din punct de vedere al competitivitatii datorita importantelor dezavantaje legate de securitatea comunicarii. Desi unele dintre tipurile de aplicatii sunt in mod evident mai bune ca altele, problemele aplicatiilor bancare mobile raman inca complexe si pot fi formulate astfel:

autorizare complicata : pentru a autoriza accesul prin WAP este necesara introducerea unuia sau mai multor PIN-uri. Aceasta nu este comod de realizat mai ales in sitiatia in care utilizatorul se afla in miscare. Solutia propusa pentru PDA-uri ofera teoretic posibilitatea de stocare a datelor pe PDA, dar manipularea simultana a doua dispozitive (este necesara si folosirea telefonului pentru conexiunea wireless la banca) in acelasi timp face ca aceasta solutie sa fie de asemenea prea complicata.

adaptare nesatisfacatoare la particularitatile dispozitivului. Desi WAP este un standard comun, a fost implementat in diverse moduri de catre fabricanti diferiti de telefoane mobile. Aceasta a cosndus la o interpretare inconsistenta a continutului transmis prin WAP pe anumite telefoane mobile.

imposibilitate de folosire off-line: aplicatiile WAP-banking au nevoie de o conexiune continua la serverul bancii in timpul folosirii. Nu este posibila folosirea aplicatiei fara a fi conectata.

transmiterea unor date nenecesare: cu WAP-banking, este necesara transmiterea pe client – telefonul mobil, a intregii aplicatii, de fiecare data cand un utilizator doreste s-o foloseasca. Nu exista posibilitatea stocarii aplicatiilor pe telefonul mobil.

folosirea unui al doilea dispozitiv este inadecvata: in cazul in care alaturi de PDA este necesara folosirea unui telefon mobil pentru realizarea conexiunii, caracterul practic al solutiei are de suferit.

imposibilitatea folosirii serviciilor de instiintare: aplicatiile WAP-banking si cele care folosesc PDA-uri, nu ofera posibilitatea integrarii unui serviciu de tip “push” care sa faca posibila trimiterea unor instiintari in ceea ce priveste administrarea contului.

6. Dezvoltari viitoare ale aplicatiilor bancare mobile

6.1 Tehnologia Java

Una dintre cele mai dicutate perspective in domeniul comertului mobil este portarea limbajului de programare Java pe dispozitivele mobile de comunicare. Limbajul de programare Java care, initial, a fost dezvoltat de compania Sun pentru calculatoare desktop si servere are avantajul completei independente fata de orice platforma pe care se executa. Programele java scrise pentru dispozitivele mobile se numesc midlets. Pentru a rula un program java pe un dispozitiv mobil, este necesara o masina virtuala java – JVM integrata in acel dispozitiv. Mai mult decat asta, in memoria interna operationala a dispozitivului mobil, trebuie sa fie spatiu suficient pentru a stoca aplicatia. Pentru a transmite aplicatia pe telefonul mobil se pot folosi mai multe moduri. Midlet-ul poate fi incarcat in mod direct, prin WAP, pe telefon, sau poate fi trimis prin Bluetooth, portul infrarosu de comunicatii sau un cablu de comunicare. Aplicatia va fi apoi lansata in executie folosind meniul telefonului mobil. Midletul este conceput pentru a accesa o mare parte din functionalitatea oferita de telefonul mobil. In versiunea actuala, midleturile sunt capabile sa stabileasca conexiuni folosind protocolul http, larg raspandit si cunoscut, care sta la baza comunicatiei realizate de multe aplicatii internet.

Pentru criptarea transmisiei se poate folosi protocolul SSL. Folosind aceasta tehnica, nu mai este necesara transmiterea datelor printr-un gateway WAP care sa le reconverteasca apoi folosind alte protocoale. Aplicatiile vor accesa in mod direct datele de pe server. Folosind protocolul SSL pentru criptare, este posibila realizarea unei criptari complete, de tip end-to-end.

Desi aduce imbunatari remarcabile, cu toate acestea, si in cazul folosirii tehnologiei java exista anumite neajunsuri:

Autorizare complicata. Desi este posibila stocarea datelor pentru autorizare pe telefonul mobil folosind o aplicatie java, care sa le foloseasca, mai apoi, pentru autorizarea automata, aceasta solutie reprezinta o deficienta critica de securitate, in cazul pierderii controlului asupra dispozitivului.

Adaptare nesatisfacatoare la particularitatile dispozitivului. Apare aceeasi problema ca in cazul implemantarii protocolului WAP. Desi exista un standard comun, anumiti fabricanti dezvolta solutii proprii de implementare care conduc la individualizarea platformelor.

Aplicatiile java rezolva problema lucrului off-line.

Aplicatiile java rezolva, de asemenea, si problema transmisiilor de date nenecesare.

Folosind tehnologia java, PDA-urile devin mai mici din punct de vedere fizic, dar in acest caz apare o problema legata de dimensiunile display-ului. Aceasta noua problema va putea fi rezolvata prin aparitia display-urilor cu dimensiuni variabile, realizate cu tehnologie OLEO.

Problema instiintarilor prin mesaje de administrare a contului inca ramane si in cazul folosirii tehnologiei java.

6.2 Dezvoltarea tehnologiei WAP

Un alt eveniment important in dezvoltarea tehnologiilor mobile este avansul standardului WAP. A fost implementat protocolul WAP 2.0 care implementeza, de fapt, versiuni usor modificate ale protocoalelor http si TLS. Ca si consecinta, aplicatiile mobile care se bazeaza pe aceasta tehnologie pot accesa serverele web in mod direct. Nu mai este necesar un gateway WAP care sa converteasca cererile. Integrand TLS, este posibila realizarea unei conexiuni securizate de tip end-to-end de la server la clientii mobili.

Suportul pentru serviciile de instiintare de tip push reprezinta o alta evolutie in WAP 2.0. Astfel este posibil pentru furnizorii de servicii WAP sa trimita informatiile in mod activ la detinatorii de dispozitive mobile.

Totodata, WAP 2.0 aduce si notiunea de User Agent Profile care are rolul de a determina diversele dotari functionale suplimetare ale dispozitivelor mobile. Informatiile despre acestea sunt apoi retransmise serverului care este acum pregatit sa retransmita informatiile in concordanta cu posibilitatile clientului de receptie si utilizare, precum marimea display-ului, posibilitatea de a afisa culori, etc. In acest fel se realizeaza o mai buna adaptare la posibilitatile dispozitivului mobil.

7. Noi dezvoltari viitoare

O evolutie majora in domeniul securitatii comertului mobil este reprezentata de semnatura digitala. Semnatura digitala este o metoda irefutabila de proba a originii mesajului. Semnatura digitala este mai mult o metoda decat o tehnologie.

Cand se doreste securizarea unui mesaj prin metoda semnaturii digitale, este necesara deducerea unei valori Hash pe baza continutului mesajului. Aceasta valoare Hash este criptata cu cheia privata a emitentului si este trimisa destinatarului impreuna cu mesajul. Destinatarul trebuie sa realizeze doua cerinte – mai intai sa deduca o o alta valoare Hash prin folosirea aceleiasi metode ca si emitentul. Apoi, sa decripteze valoarea Hash receptionata cu cheia publica a emitentului. La final, destinatarul compara cele doua valori Hash. Daca acestea sunt identice, atunci destinatarul poate fi sigur ca mesajul este autentic.

Pentru a aplica aceasta metoda pentru aplicatiile bancare mobile, sunt necesare urmatoarele:

O cheie privata (cunoscuta numai de catre emitent)

O cheie publica (cunoscuta de banca)

Un loc sigur de pastrare a cheii publice

O aplicatie care sa cripteze valoarea Hash calculata

O aplicatie care sa genereze mesajul, sa deduca valoarea Hash si sa le trimita impreuna

Pentru a satisface ultimele trei criterii, ar fi posibila crearea unei aplicatii bancare mobile care sa stocheze cheia privata, sa efectueze toate criptarile, sa genereze mesajul si sa le trimita. Problema care rezulta este cum sa fie dotat utilizatorul cu o cheie privata care sa fie suficient de puternica pentru a fi acceptata de banci ca un mecanism de securitate suficient de puternic. O rezolvare ar fi ca banca sa-si doteze toti clientii cu chei private adecvate. In acest caz, o problema noua apare – aceste chei vor putea fi folosite numai in tranzactiile cu o anume banca.

O alta solutie posibila este dotarea clientilor cu o cheie universal valabila. Cu o astfel de cheie, ar fi posibil ca clientul sa efectueze tranzactii si cu alte banci, ba chiar sa folosesca aceasta cheie si in alte scopuri, precum comertul mobil – cumparaturi sau plati. Pentru aceasta, ar fi necesara crearea unei retele de institutii care sa fie indrituite sa emite aceste chei care sunt universal acceptate.

Marele avantaj al folosirii semnaturilor digitale este solutionarea complicatei probleme a autorizarii. Avand dedesubt suportul unei aplicatii bancare mobile care sa semneze in mod automat cu o semnatura digitala fiecare tranzactie , nu va mai fi necesar modul complicat de autorizare folosind PIN si TAN.

8. Noi dispozitive mobile de comunicatie

Este interesant de mentionat faptul ca au fost facute progrese in rezolvarea problemelor ridicate de tranzactiile bancare mobile nu numai in modul de abordare a aplicatiilor, ci si in ceea ce priveste noile dispozitive mobile pe care aplicatiile bancare pot rula – telefoanele Smartphone si PDA-urile cu suport de telefonie. Acestea ruleaza aceleasi sisteme de operare si prezinta aceeasi interfata care le caracterizeaza, recunosc scrisul de mana si sunt insotite de tastaturi miniaturale. PDA-urile cu suport de telefonie au aceleasi caracteristici ca ale telefoanelor mobile, ceea ce inseamna ca aplicatiile pot fi usor instalate si pot comunica folosind mai multe protocoale. In mod evident, aplicatiile bancare mobile pot face uz de aceste dotari.

Un al doilea tip de dispozitiv este asa-numitul telefon inteligent – Smartphone. Un telefon inteligent este un dispozitiv care prezinta aceeasi interfata de comanda ca a telefoanelor mobile obisnuite si detine un sistem de operare care a fost special conceput pentru a fi folosit pe un telefon.

PDA-urile cu telefonie integrata si telefoanele inteligente rezolva problema necesitatii unui dispozitiv secundar. Asa cum a fost analizat mai devreme pe parcursul acestei lucrari, mai multe probleme presupuse de aplicatiile bancare mobile pot fi rezolvate folosind un PDA. Dar folosirea a doua dispozitive (este necesar telefonul pentru a transmite datele) este foarte complicata. Aceste noi dispozitive combina avantajele telefonului mobil si a PDA-ului. Avand posibilitatea de a instala aplicatii individuale si de a stoca date, acestea ofera o multime de oportunitati pentru dezvoltatorii de aplicatii bancare mobile. Insa cu multitudinea de variante de sisteme de operare incompatibile, este foarte important ca bancile sa foloseasca tehnologii independente de platforma, precum JAVA.

II. Produse bancare electronice

Produse bancare de cash-management

Managementul activitatii curente a unui agent economic este cu atat mai

performant cu cat se reuseste o monitorizare mai buna a operatiunilor de

incasari si plati ce afecteaza contul curent. Cunoasterea cu exactitate a acestora

poate reprezenta un atu in imbunatatirea rezultatelor financiare ale fiecarui

agent economic. In plus, prin anticiparea perioadelor in care, pentru cateva

zile firma va avea un excedent de resurse financiare, se poate solicita bancilor

utilizarea acestui exces temporar de lichiditate prin fructificarea la un nivel de

dobanda corespunzatoare volumului si termenului pentru care aceste resurse

sunt pastrate la banca, prin utilizarea diferitelor produse si servicii cuprinse in

cadrul cash-managementului.

Aplicarea unui „program” de plati furnizorilor de servicii prin achitarea

contravalorii facturilor catre acestia la anumite intervale de timp in comparatie

cu incasarile de la beneficiari va genera un exces de lichiditate pentru agentul

economic ce reuseste aceasta „disciplina” financiara. Excesul trebuie

valorificat corespunzator, chiar daca perioada in care acesta ramane la

dispozitia bancii este inferioara unei luni calendaristice, dar sumele astfel

rezultate sunt consistente. Trebuie mentionat, ca bancile din cadrul sistemului

financiar romanesc aplica anumite plafoane minime din punct de vedere al

volumului resurselor puse la dispozitie de catre clienti. In general, nu orice

client sau suma poate fi inclusa in cadrul cash-managementului realizat de

catre o banca.

Astfel, au inceput sa se extinda pe scara larga produse si servicii ce pot fi

incluse in conceptul de cash- si care vor fi prezentate succint in continuare.

1. Conturile colectoare permit o evidenta centralizata la nivelul unei intregi regiuni geografice/tari a tuturor operatiunilor efectuate de subunitatile unei companii prin intermediul subconturilor deschise la unitatile teritoriale ale institutiei financiar-bancare respective. Exista diverse modalitati de decontare intre subconturi si contul colector, varianta aleasa de companie fiind in functie de specificul activitatii desfasurate. In acest mod, clientul va putea sa-si gestioneze propriile fonduri in conditii superioare de profitabilitate prin efectuarea de plasamente pe termene foarte scurte (de pâna la o luna) la dobânzi superioare celor bonificate disponibilitatilor la vedere.

2. Electronic banking este un produs recent in cadrul sistemului financiar-bancar intern, ce utilizeaza o tehnologie inalta (comunicatie sI securitate) si care constituie un real folos pentru companiile cu o activitate intensa, pentru care prezenta la ghiseul bancar, intr-un anumit interval de timp prestabilit, nu constituie cea mai fericita optiune.

Posibilitatea de a ordona plati, de a urmari volumul sumelor incasate in conturile si subconturile sale, deschise la una sau mai multe unitati teritoriale bancare, de a constitui sau lichida depozite, de a vinde/cumpara valuta, de a obtine informatii financiar-bancare actualizate, a condus la cresterea atractivitatii acestui serviciu, ca urmare a eficientizarii activitatii prin reducerea timpului si a cheltuielilor necesare deplasarii la sediul bancii.

3. Mobile banking a fost facilitat de dezvoltarea utilizarii telefoniei mobile si a transmiterii de date prin intermediul acesteia, ceea ce a condus la posibilitatea si chiar necesitatea lansarii de catre banci a unor astfel de servicii. In stadiu incipient si facând parte dintr-un domeniu in care noile tehnologii inca nu si-au spus ultimul cuvânt, transferul de date bancare prin intermediul telefoniei mobile este direct dependent de numarul de utilizatorilor de telefoane mobile (potentiali

utilizatori ai m-bankingului), capacitatea operatorului de telefonie mobila de a

asigura fluxul informational necesar, securitatea sporita a bazelor de date si

colaborarea cu institutia bancara in vederea stabilirii platformei comune de transfer date intre cele doua sisteme informationale.

In prezent, principalele operatiuni ce se pot realiza prin intermediul m-banking sunt:

ordonarea platilor,

accesarea informatiilor soldului contului clientului,

transferuri intre conturile clientului,

avertizari cu privire la anumite operatiuni in curs de derulare prin contul curent al titularului.

4. Creditarea necesitatilor imediate ale clientilor este un atu al unui cash-management performant. In cadrul operatiunilor efectuate de companii se inregistreaza, in anumite perioade, un necesar urgent de lichiditate in vederea achitarii unor obligatii scadente, pentru aprovizionari cu materii prime si materiale, combustibili, energie, impozite si taxe curente, necesitati menite sa acopere decalajul fluxului de lichiditati ca urmare a intârzierilor aparute in incasarea marfurilor livrate, lucrarilor executate si a serviciilor prestate.

In principiu, aceste credite (precum credite pentru facilitati de cont sau credite

urgente de trezorerie) se acorda pentru o perioada redusa de pâna la 30 de zile.

Avantajul principal al acestor credite, destinate companiilor cu o performantaeconomico-financiara ridicata, il constituie durata minima necesara obtinerii fondurilor aferente creditului.

5. Direct debit si standing order sunt operatiuni ce permit efectuarea unor plati cu caracter regulat, fara a fi necesara prezenta la banca a ordonatorului.

Direct debit reprezinta o modalitate de plata in baza unui mandat expres primit

de la client. Beneficiarul platii cere bancii platitorului, pe baza unui aviz, stingerea

creantei asupra platitorului, cu consimtamântul acestuia. Astfel, se pot achita facturile cu caracter de regularitate (ex.: electricitate, gaz, apa, telefon etc.).

Standing order reprezinta un serviciu prin intermediul caruia clientul mandateaza

banca sa-i debiteze automat contul cu anumite sume, la anumite date prestabilite

de acesta. Platile la date fixe si in sume prestabilite precum plata ratelor de leasing si a chiriilor sunt executate de banca conform contractului incheiat cu clientul.

6. Utilizarea cardurilor, asa cum o prezinta statisticile bancare, reprezinta unul dintre domeniile cu cea mai mare rata de crestere anuala inregistrata in România in ultimii ani. Milioane de clienti sunt posesori de carduri active prin intermediul carora se utilizeaza tranzactii in conditii de siguranta corespunzatoare.

In cadrul cash-managementului fondurilor companiilor se incadreaza si

degrevarea acestora de plata salariilor, cel mai comod si eficient produs bancar

constituindu-l cardul. In scopul oferirii unor avantaje deosebite salariatilor

companiilor, bancile au inceput sa acorde diverse facilitati de cont prin

intermediul cardurilor, sub forma unor plafoane de credit raportate fie la

bonitatea clientului, fie la salariul net.

Aceste facilitati permit efectuarea de tranzactii (retragere de numerar sau

plati) pe baza surselor de credit puse la dispozitie de banca. Dezvoltarea

acestui produs va fi asigurata si de imbinarea facilitatilor cu cele oferite de

m-banking/e-banking in ce priveste constituirea de depozite, operatiuni valutare

si efectuarea de plati.

7. Maximizarea randamentului disponibilitatilor clientilor este un alt concept inclus in cadrul cash-managementului actual. In stransa legatura cu gestiunea centralizata a operatiunilor (contul colector), efectuate de o companie prin intermediul subunitatilor teritoriale, se afla si gasirea solutiilor, in colaborare cu specialistii bancii, de crestere a randamentului obtinut ca urmare a fructificarii excedentului temporar de fonduri.

Tipurile principale de operatiuni pe care le poate utiliza compania in vederea

inregistrarii unei dobânzi superioare in comparatie cu cea bonificata in mod

regulat de banci pentru disponibilitatile la vedere se refera in principal, la constituirea de depozite la termen pe baza excedentului temporar de fonduri inregistrat de client sau achizitionarea de titluri de stat de pe piata primara sau prin intermediul operatiunilor repo.

8. Operatiunile pe piata valutara constituie o necesitate in conditiile volatilitatii actuale a pietelor valutare, reprezentând un alt element central al cash- managementului. Bancile trebuie sa identifice necesitatile clientului si sa asigure acestuia acele produse sI servicii valutare care sa-i corespunda cerintelor si sa-l protejeze, pe cât posibil, de riscurile valutare. Un produs relativ nou introdus in

România, utilizat pe scara larga in pietele financiar-bancare internationale, si care in mediul economic actual reprezinta un important sprijin pentru companiile care deruleaza operatiuni de import/export il constituie operatiunile de vânzare/cumparare de valuta la termen. Aceste opera tiuni reprezinta un instrument de hedging pentru acoperirea riscului de curs valutar, instrument extrem de folositor companiilor cu activitate internationala. Prin intermediul acestuia, companiile pot realiza operatiuni de vânzare/cumparare valuta la

cursuri ferme ce se vor deconta la o data viitoare, de regula pe termen scurt. Aceste operatiuni prezinta dorinta bancilor de sustinere a activitatii valutare a companiilor si de preluare de catre acestea a unei partI din riscul valutar al clientilor.

9. Bancassurance reprezinta un tip special de produse, ce asigura, in linii mari, sistemul de vânzare incrucisata a produselor bancare si a politelor de asigurare. Astfel, o banca poate vinde polite de asigurare si/sau compania de asigurari poate distribui produse bancare, tehnica dezvoltata relativ recent in pietele

financiar-bancare internationale, ca urmare a aliantelor, achizitiilor sau fuziunilor

realizate intre banci si societati de asigurare. Similar facilitatilor oferite angajatilor companiilor carora banca le realizeaza cash-managementul (constituirea de depozite in conditii diferentiate fata de cele utilizate in mod normal, acordarea de facilitati de credite/dobânzi/ comisioane), activitatea bancara si cea de asigurari se intrepatrund, având numeroase puncte comune.

Potentialul important de dezvoltare al pietei de asigurari si a fondurilor de pensii

a condus la necesitatea atingerii unor noi segmente de clienti, in conditiile cresterii convergentei pietei bancare cu cea de asigurari, prin prisma fondurilor derulate.

Pentru fiecare produs lansat de banci, in scopul utilizarii acestuia in cadrul cashmanagementului fondurilor clientilor, expertii bancari au trebuit sa gaseasca

solutii tehnice si procedurale menite sa asigure aplicarea lor in practica. Prin

urmare, cash-managementul a necesitat din partea bancilor o adaptare rapida la

evolutia cerintelor clientilor si, totodata, a condus la identificarea unor noi metode de satisfacere a acestora, prin implementarea unor noi produse si servicii bancare, concomitent cu dezvoltarea parteneriatului banca-client.

III. Comertul electronic in Romania

1. Situatia actuala a comertului electronic in Romania – date si statistici  

Statisticile privind numarul de calculatoare existente, de utilizatori de Internet din Romania sau a celor care utilizeaza comertul electronic sunt destul de putine. Diverse estimari arata numarul calculatoarelor conectate la Internet intre 700 000 – 1 000 000 de calculatoare, iar cel al utilizatorilor Internet intre 9% (conform Pricewaterhouse – vezi graficul de mai jos) si 13% (conform unui studiu realizat in perioada ianuarie-iulie 2002 de GfK Romania). Alte surse indica un numar mai scazut de utilizatori de Internet.Totusi rata de crestere anuala a utilizatorilor Internet este destul de mare, ea atingind chiar 39% in ultima perioada. 

Acelasi studiu GfK mentionat mai sus sustine ca cei mai multi utilizatori romani acceseaza Internetul din locuri publice si foarte putini din unitatile de invatamint. De asemenea locurile publice – cum ar fi Internet cafe-urile – sunt solutia aleasa de 50% dintre cei ce acceseaza Internetul, iar numai 20% intra pe autostrada informationala de acasa.  

In conditiile mentionate mai sus este normal ca doar 4% dintre numarul de utilizatori de Internet l-au utilizat in ultimul an pentru cumparaturi

Initiativele Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor, dar si a altor ministere, de implementare a diverselor solutii de e-government au impulsionat atit accesul cetatenilor la Internet, cit si al firmelor. Un asemenea proiect este sistemul de achizitii electronice disponibil la www.e-licitatie.ro unde peste 7 000 de firme private liciteaza pentru a-si vinde produsele la 900 de institutii publice. Sistemul electronic de achizitii publice este un mare success pentru Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei atit in Romania, cit si in strainatate. S-a estimat ca au fost economisiti 35 de milioane de euro in doar un an. Sistemul s-a dovedit a fi un instrument efficient in combatarea coruptiei.  

Din pacate nu exista date statistice in ceea ce priveste utilizarea de catre IMM-uri, in special, a calculatoarelor sau a Internetului ori in privinta prezentei acestora in mediul online, cel putin prin pagini web de prezentare. 

Metodele de plata electronica se afla abia la inceput .Utilizarea cardurilor de debit/credit nu este foarte raspindita pentru cumparaturi. Aproximativ. 80% dintre cei 4,1 milioane de posesori de carduri din Romania, le utilizeaza doar pentru a ridica banii de la ATM. De asemenea exista doar 6 900 de locatii care accepta cardurile la plata, dintre care numai 4 000 sunt prevazute cu terminale PoS-uri.O data cu debutul anului 2002 din ce in ce mai multe banci au inceput sa implementeze si sa promoveze servicii de Internet Banking, inclusiv metode de interogare a conturilor prin intermediul telefoanelor mobile (un fel de m-banking). In februarie 2003, din cele 40 de banci din Romania, 7 ofereau servicii de internet banking, iar 17 ofereau servicii de home-banking.
 
Sistemele de livrare la distanta sunt dezvoltate de regula de Posta Romana, care are mai multe servicii in acest sens. (Serviciul de posta rapida – Prioripost, plata prin ramburs etc.) Companii internationale de livrare rapida, ca DHL sau UPS, sunt prezente in Romania, insa de obicei nu sunt solicitate de catre magazinele online datorita preturilor considerate destul de ridicate. Anumite magazine online si-au dezvoltat propriul sistem de distributie pentru Bucuresti sau alte orase importante. 

Numarul magazinelor online nu este mare ( doar aproximativ 50 de magazine cu peste 2000 de vizitatori/luna), iar numarul de accesari al acestora nu este incurajator. Nici unul dintre magazine insa nu permite plata produselor online din Romania . De obicei plata se realizeaza prin ramburs in momentul primirii bunurilor respective sau prin mandat postal, ceea ce inseamna un risc destul de mare din partea magazinelor (comenzi false) si un blocaj al banilor in sistem. Toate acestea fac sa existe efectiv doar un sistem primitiv de comert electronic. Desi sunt suficiente firme romanesti care au creat sisteme de plata online pentru magazine din strainatate si care cunosc pasii necesari in a implementa un astfel de sistem, nu s-a reusit pina in momentul de fata o aplicare a acestora in Romania. Principalul motiv invocat de aceste firme este cel legat de sistemul bancar care inca „nu s-a conectat” la comertul electronic.Totusi in anul 2002 numarul magazinelor online a crescut simtitor.Un articol recent din revista Biz (nr. 62 / martie 2003) arata un domeniu al comertului electronic in plina expansiune in Romania. Revista a enumerat principalele magazine online si cifra totala a vinzarilor pentru anul 2002 a fost intre 1 si 5 milioane dolari. O prezentare pe larg a principalelor date furnizate de magazinele online revistei Biz este facuta in Anexa prezentului document.
 
De asemenea siturile dedicate sistemelor B2B sunt inca in faza incipienta. Nu exista statistici relevante pentru acest domeniu .Exemple in acest sens sunt www.rtcoffice.ro  , un cunoscut distribuitor de birotica si papetarie sau www.premierbc.com  – piata virtuala de tip B2B dezvoltat in mai multe limbi de circulatie internationala. MCTI a decis extinderea in acest an a sistemului electronic de achizitii publice e-licitatie.ro pentru ca acesta sa fie disponibil pentru orice firma privata care doreste sa-si procure bunurile sau serviciile prin acest sistem. Acesta va fi modificat astfel incit sa permita finalizarea pina la 100 000 de tranzactii zilnic. Cu o asemenea aplicatie, initiativa guvernamentala ar putea avea un impact considerabil asupra expansiunii tranzactiilor de comert electronic de tip B2B. 
 
Cu toate ca numarul utilizatorilor Internet este destul de scazut, bancile, ca si comerciantii on-line au promovat o serie de servicii care demonstreaza un interes, fie el si incipient, in acest domeniu. Astfel in ultimul an s-au introdus urmatoarele servicii :

Plata din Romania catre magazine online din strainatate. Carduri virtuale, dedicate pentru plata pe Internet in strainatate, au fost introduse de catre bancile din Romania : cardul Taifun emis de BancPost are un card virtual asociat – Taifun Virtual – 5400 de carduri emise in 5 luni de la data introducerii pe piata a acestui nou produs sau un card special destinat pentru plata pe Internet – VISA Virtual – emis de catre Banca Romaneasca. Totusi trebuie mentionat ca, datorita multiplelor fraude provenite din Romania, aceste carduri nu sunt acceptate uneori de catre comerciantii externi ( de ex. www.amazon.com  sau www.mydomain.com ) 

Plata din strainatate catre magazine online din Romania. Diverse metode de plati online au fost dezvoltate de comercianti romani, pentru a permite plata din strainatate

Posibilitati de plata online prin card pentru romanii din strainatate prin deschiderea de catre magazin a unui cont la un procesator strain (de ex. 2checkout.com). Dezavantajul major este cel legat de taxele mari cerute pentru deschiderea contului si de problemele contabile tipic romanesti create de vinzarea in strainatate.- Solutie implementata de www.librariilehumanitas.ro 

Posibilitati de plata online pentru romanii din strainatate prin transfer bancar – prin deschiderea de catre magazin a unui cont la un site de transferuri bancare ( de ex. Moneybookers.com). Dezavantaj : imposibilitatea platii din tara a produselor, taxe ridicate, probleme contabile. Solutie implementata de www.cartea.ro 

Sisteme de microplati – dezvoltate pentru a permite plata unor sume mici de bani in special pentru accesul la continutul anumitor situri – de obicei de forma SMS cu valoare adaugata – solutie implementata de www.zf.ro  sau www.aman2.ro   

2. Legislatie si reglementari adoptate si planificate necesare pentru dezvoltarea comertului electronic 

Practica internationala legislativa indica urmatoarele aspecte care trebuie sa fie luate in calcul in vederea unui cadru de reglementare necesar dezvoltarii domeniului comertului electronic. Vom prezenta in ceea ce urmeaza o scurta descriere a acestora urmata de indicarea pozitiei Romaniei cu privire la fiecare problema abordata.

a) Liberalizarea telecomunicatiilor este un pas important in imbunatatirea climatului pentru comert electronic pentru ca Internetul depinde in mare parte de sistemul de comunicatii. Introducerea competitiei determina reducerea costurilor pentru accesul la Internet, promovarea inovarii si imbunatatirea calitatii serviciilor. Romania, incepind cu 1 ianuarie 2003, are o piata de comunicatii electronice total liberalizata care va contribui la o sporire a accesului la Internet in Romania.

b) Recunoasterea documentelor electronice are drept scop crearea cadrului legal pentru recunosterea contractelor electronice, admisibilitatea dovezii electronice si acceptarea trimiterii documentelor electronice la autoritatile guvernamentale. Aceste aspecte sunt acoperite prin dispozitiile Legii Semnaturii Electronice nr. 455/2001 , Normele tehnice si metodologice privind aplicarea legii semnaturii electronice din 13 Decembrie 2001 si Legea comertului electronic nr. 365/2002. Exista anumite intirzieri in ceea ce priveste unele aspecte referitoare la aplicarea acestora (cum ar fi crearea Autoritatii de reglementare si supraveghere prevazuta de capitolul IV din Legea Semnaturii Electronice), insa ele nu sunt de natura a impiedica dezvoltarea schimburilor prin intermediul Internetului.

c) Protectia consumatorului In cadrul unui sistem de comert electronic o protectie adecvata trebuie acordata consumatorului, protectie care se refera la urmatoarele aspecte : 

 interzicerea publicitatii inselatoare

reglementarea serviciilor financiare

reguli privind raspunderea referitoare la produsele necorespunzatoare. 

In plus, specific contractelor online si a altor contracte la distanta, reglementarile trebuie sa asigure consumatorilor urmatoarele drepturi : 

dreptul de denuntare unilaterala a contractului

executarea contractului la distanta in cel mult 30 de zile 

protectia impotriva cheltuielilor frauduloase

Aceste prevederi sunt acoperite de catre legislatia romanesca prin Legea contractelor la distanta – OG 130/2000 aprobata prin Legea 51/2003, ca si prin Legea comertului electronic. In ceea ce priveste protectia consumatorilor in legatura cu utilizarea mijloacelor de plata electronice, acestea sunt prevazute de Regulamentul BNR 4/2002 privind tranzactiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plata electronica. Urmeaza ca si dispozitiile art 26 din mai sus amintitul regulament, care limiteaza raspunderea detinatorului la 150 euro in cazul utilizarii frauduloase a cardului, sa intre in vigoare incepind cu 12 iulie 2003. De asemenea Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei a redactat procedura de avizare a instrumentelor de plata cu acces la distanta, de tipul aplicatiilor Internet-banking sau home-banking, care urmeaza a fi aprobat pina la sfirsitul lunii Februarie.

d) Transferul electronic de fonduri si utilizarea cardurilor de debit/credit. Una dintre provocarile stabilirii unui regim de comert electronic functional este identificarea unui mecanism de plata care poate sa fie utilizat efectiv in Internet. Dezvoltarea unui sistem de plati online implica o serie de probleme complexe legate de securitate, raspundere si taxare. Exista mai multe metode de plati online existente la ora actuala in lume: transfer de fonduri prin Automated Clearing House (ACH) – incluzind cecurile electronice, plati prin card de credit/debit si plati de tip bani electronici (e-money). Solutiile care trebuiesc adoptate insa depind de la tara la tara, in functie de metodele de plata obisnuite pentru zona respectiva. Romania nu are o experienta indelungata in ceea ce priveste metodele electronice de plata. Cea mai raspindita o reprezinta plata prin card de debit/credit, insa si in acest sector cifrele nu sunt inca incurajatoare: desi exista pe piata aproximativ 4 milioane de carduri (cele de debit predomina fiind peste 85 % dintre ele), peste 80% dintre posesorii acestora le folosesc numai in scopul de a-si retrage banii de la ATM-uri. Dezvoltarea in acest mod a metodelor de plata electronica este insa artificiala, numarul mare de carduri datorindu-se in primul rind deciziei Guvernului Romaniei de a obliga institutiile publice in a acorda salariile pe carduri de debit. Insa numarul magazinelor care accepta acest mijloc de plata nu este unul semnificativ (numai 6 900 la nivelul intregii tari- dintre care doar 4 000 sunt dotate cu PoS-uri). O ordonanta de urgenta recenta (193 din 12 Decembrie 2002) obliga agentii economici furnizori de servicii de utilitate publica ca si institutiile care incaseaza impozite, taxe, amenzi, penalitati si alte obligatii de plata sa accepte incasari si prin intermediul cardurilor de debit/credit. Totusi implementarea acestei ordonante se va face doar incepind cu 1 ianuarie 2004. Reglementarea in domeniu este asigurata de Regulamentul nr. 4 din 13 Iunie 2002 al Bancii Nationale a Romaniei privind tranzactiile efectuate prin intermediul instrumentelor de plata electronica si relatiile dintre participantii la aceste tranzactii, act normativ care se bazeaza in ce mai mare parte pe Recomandarea Comisiei Europene 97/489/EC privind tranzactiile prin instrumente de plata electronica si in particular relatia dintre emitent si detinator.           

e) Rezolvarea disputelor Problemele aparute intre vinzatori si cumparatori sunt uneori inevitabile in executarea obligatiilor comerciale. Incertitudinea privind modul de rezolvare a acestor dispute poate sa faca partile ezitante in a apela la achizitii online. In cazul acestora, cind in joc sunt sume mici de bani, a apela la instante nu este o optiune practica pentru cea mai mare parte dintre consumatori si IMM-uri. De obicei apelarea la un mecanism de rezolvare a disputelor rapid, usor accesibil prin mijloace electronice si cu costuri reduse este o optiune care poate rezolva o parte din probleme. Aceste sisteme de rezolvare alternativa a disputelor pot fi o solutie practica utila pentru dezvoltarea comertului online . Din pacate Romania nu are o experienta deosebita in utilizarea metodelor alternative de rezolvare a disputelor. Arbitrajul este inca putin folosit (de obicei prin Tribunalele Arbitrale infiintate de Camerele de Comert si Industrie in marile orase), iar medierea se afla la un nivel destul de timid de dezvoltare. Legea comertului electronic nr. 365/2002 – vezi art.20 – stipuleaza insa posibilitatea utilizarii acestor sisteme.

f) Raspunderea Furnizorilor de Servicii Internet 
Un alt element important de care depinde existenta unui cadru propice comertului electronic este reprezentat de punerea in functiune a unor mecanisme care sa limiteze raspunderea civila si penala a Furnizorilor de Servicii Internet (ISP) in cazul in care aceste entitati actioneaza ca intermediari care permit accesul la Internet. Aceasta abordare este necesara pentru a proteja Furnizorii de Servicii Internet de potentiale actiuni in instanta impotriva lor, in cazul in care activitatile nelegale au fost savirsite de terte parti care utilizeaza serviciile lor. Acesta problema este reglementata clar de catre Legea comertului electronic nr. 365/2002 – cap IV, precum si prin Normele metodologice pentru aplicarea legii comertului electronic din 20 Noiembrie 2002 – capitolul III.

g) Numele de domeniu .
RNC, parte a ICI – Institutul de Cercetari in Informatica, este institutia desemnata cu managementului numelui de domeniu .ro. Pina in momentul actual nu au existat probleme majore in legatura cu acesta, singurele referiri fiind la modul de contestare a unui nume de domeniu. Arbitrajul referitor la numele de domeniu .ro se poate face la Centru de Arbitraj al Organizatiei Mondiale de Proprietate Intelectuala (OMPI) , insa exista in intentia RNC ca sa se realizeze un sistem de arbitraj romanesc – ceea ce ar rezolva o parte din nemultumirile actuale.  
In plus, s-a dovedit eficient in a reglementa unele activitati din comertul electronic prin coduri de conduita dezvoltate de asociatiile profesionale relevante. Asemenea coduri de conduita ar putea acoperi probleme legate de spam, clasificarea continutului paginilor web, asistenta acordata utilizatorilor sau procesarea datelor personale. 

3. Obstacole in calea dezvoltarii comertului electronic in Romania 
Nu a fost identificata necesitatea pentru legislatie suplimentara in domeniul comertului electronic. Obstacolele majore care fac comertul electronic sa nu se dezvolte suficient sunt legate mai degraba de urmatoarele elemente : 
 
– Situatia actuala a sistemului bancar romanesc. Sistemul bancar romanesc, desi cu mult imbunatatit fata de anii trecuti inca prezinta probleme majore in special in ceea ce priveste decontarea electronica a platilor interbancare. Astfel nu exista inca un sistem implementat de decontari intrebancare, acestea putind dura si pina la 5 zile lucratoare. Lipsa acestui sistem face ca platile interbancare sa fie greoaie, implica comisioane mari si ca atare bancile sunt dezavantajate in acceptarea cardurilor de la alte banci la propriile terminale ATM sau PoS . Aceasta este valabil cu atit mai mult la utilizarea lor pe Internet unde pot aparea probleme suplimentare de securitate si autentificare. Pentru gestionarea sistemului national de plati a fost creata, inca din anul 2000 Societatea Nationala de Transfer de Fonduri si Decontari – TransFond de catre banca centrala (BNR), care detine 33% din actiunile TransFond, si de 28 de banci comerciale, cu 67% din actiuni. Insa un sistem electronic de decontare a platilor va fi operational abia in cursul anului 2004. Acesta va permite o decontare in timp real a sumelor sub 500 de milioane de lei, iar celelalte cazuri in maxim 1 zi lucratoare.[9] Aceasta este de altfel si una din recomandarile Consiliului Investitorilor Straini in prezentarea referitoare la economia Romaniei din Mai 2002 – implementarea sistemului electronic de decontari pentru a elimina intirzierile si costurile excesive de tranzactie si a face operational TransFond.  

Si totusi – implementarea acestui mod electronic de decontare nu va insemna automat si o usurinta in utilizarea si acceptarea cardurilor pe Internet. In primul rind datorita modului cum sistemul cardurilor este dezvoltat in Romania. Fiecare banca apleaza la o solutie diferita de procesare a cardurilor, fara o reale interactiune intre diversele solutii: 

prin Romcard – societate infiintata de unele banci in vederea efectuarii acestui serviciu (cum ar fi cazul BCR, Raifaissen, BCIT etc) 

sistem propriu (de ex. Bancpost sau BRD – Societe Generale)

prin procesatori de carduri privati (Paynet sau Provus)

De asemenea exista o anumita teama in ceea ce priveste securitatea tranzactiilor, mai ales in conditiile in care nu exista inca un sistem de asigurare a tranzactiilor efectuate de pe carduri.In aceste conditii bancile nu sunt deocamdata interesate de dezvoltarea unui sistem prin care sa permita plati online prin carduri emise de alte banci din cauza comisionului mic pe care il pot cistiga sau a dificultatilor legate de verificarea cardului in timp real. Bancpost a anuntat totusi oferirea unui serviciu de comert electronic, incepind probabil in 2003, prin care firmele interesate vor putea sa implementeze un sistem informatic – E Pay dezvoltat de Softnet, cu care se vor putea face plati online din Romania insa numai prin cardurile virtuale Taifun emise de aceasta banca. Aceasta aplicatie, ca si sistemul de e-tax dezvoltat de Softnet, demonstreaza cum companiile de soft incearca sa creeze sisteme de plata online adaptate la realitatile romanesti, chiar daca sistemul bancar nu ofera inca acest tip de serviciu.  

– Numarul mic de utilizatori ai Internetului de acasa, impreuna cu utilizarea scazuta a cardurilor pentru cumparaturi, face ca interesul comerciantilor sa fie destul de scazut in legatura cu comertul electronic 

– Neincrederea si lipsa de informare privind comertul electronic. Atit utilizatorii romani, cit si comerciantii nu prezinta incredere intr-un sistem de comert electronic in principal cauzat de lipsa informarii in acest domeniu. Stirile referitoare la acest subiect sunt legate mai ales de fraudele online ceea ce determina reticenta si indoiala cu privire la succesul unei astfel de abordari. Bancile nu recomanda sau chiar interzic folosirea in Internet a cardurilor emise, din cauza temerilor legate de securitatea datelor. 

Nu exista un program national de constienizare a IMM-urilor cu privire la aspectele economice ale comertului electronic si modalitatile cum acestea pot fi implementate, cu toate ca anumite initiative in acest sens au fost sustinute de Uniunea Europeana. Nici o campanie de informare a utilizatorilor cu privire la ce inseamna si ce implica apelarea la comertul electronic nu a fost elaborata pina acum.  
Ministerul IMM-urilor, impreuna cu reprezentanti din alte ministere a initiat o strategie nationala privind comertul electronic in cursul anului 2002, care insa nu a fost inca incheiata.  Conform documentului de discutie al Romanian Information Technology Initiative privind Comertul electronic in Romania din 9/04/2003, au fost elaborate urmatoarele propuneri.

4. Propuneri  

Elaborarea de catre specialisti in probleme bancare a unui studiu privind modul cum se poate dezvolta in sistemul bancar romanesc o solutie de plata pe Internet acceptata de majoritatea bancilor, precum si rolul pe care TransFond poate (trebuie) sa il joace in acest sens. O colaborare intre asociatiile din domeniul IT&C, Banca Nationala a Romaniei si Asociatia Nationala a Bancilor ar trebui sa fie dezvoltata pentru a se putea implementa un sistem functional de comert electronic. Ar fi foarte util ca Guvernul Romaniei, implicat de preferinta prin MCTI si MIMMC, sa participe de asemenea creind un Parteneriat Public Privat functional. 

Sustinerea unor programe pentru informarea IMM-urilor in privinta avantajelor comertului electronic

Promovarea unor programe prin care sa se mareasca numarul de utilizatori Internet, in special prin accesul de acasa si sa se determine cresterea numarului de calculatoare destinat utilizarii personale. Ar putea fi utila in acest sens experienta altor tari care au utilizat diverse metode cum ar fi deducerea din impozitul pe venitul global a costurilor legate de achizitionarea unui calculator. Proiectul RITI, prin cele 2 componente ale sale RITI dot-Gov si RITI – Acces va incerca sa incurajeze crearea de Telecentre Comunitare in zonele rurale. O alta solutie ar putea fi crearea diverselor stimulente pentru cetateni in a utiliza Internetul, cu acelasi efect ca si extinderea sistemului electronic de achizitii publice in promovarea comertului B2B. Posibile actiuni in acest sens ar fi plata pe Internet a utilitatilor publice sau obligarea administratiilor publice locale si nationale de a utiliza posta electronica ca o metoda oficiala de comunicare cu persoanele fizice si juridice. 

Sustinerea si crearea metodelor alternative de rezolvare a disputelor si a codurilor de conduita in domeniul comertului electronic. 

Initierea unor masuri diverse pentru creerea increderii utilizatorilor in economia digitala – de tipul initierii unui sistem de marci de incredere pentru site-urile de comert electronic . Aceste masuri ar trebui corelate cu ceea ce se intimpla la nivelul Uniunii Europene. 

Intarirea de catre Banca Nationala a Romaniei a reglementarilor privind protectia consumatorului in ceea ce priveste utilizarea cardurilor de debit/credit pe Internet

Imbunatatiri sau adaugiri cu privire la acest domeniu sau altele considerate adiacente ( ca reglementarea criptografiei, notarul electronic, marca temporala ) pot fi luate in considerare, insa nu sunt primordiale pentru existenta unui cadru propice dezvoltarii comertului electronic.

IV. Aplicatii mobile-banking pe piata bancara romaneasca

1. Mobilis

1.1 Concept

Mobilis este un canal de distributie bancar care ofera clientilor o alternativa la reteaua de unitati a bancii pentru a accesa produsele si serviciile acesteia.

Mobilis este un serviciu de tip Mobile Banking prin care utilizatorii au acces la conturile de card deschise la BRD -Groupe Société Générale de pe un telefon mobil conectat pe baza de abonament la reteaua Orange.

Mobilis se refera la conturile de card deschise de catre persoane fizice. Clientii pot adera la Mobilis atat cu carduri pe care le detin in calitate de titular cat si cu carduri pentru care au calitate de utilizator autorizat. Mobilis este la dispozitia clientilor prin intermediul operatorului de telefonie mobila ORANGE.

Functionalitatile tranzactionale Mobilis se refera la operatiuni intrabancare.

1.2 Functionalitati

Mobilis permite controlul deplin al conturilor de card deschise la BRD –Groupe Société Générale prin:

Receptionarea informatiilor privind soldul acestora:disponibil si limitade credit

Realizarea transferurilor intre conturilede card selectate in contractul incheiat cu banca

Efectuarea platilor de facturi catre facturierii indicati de banca

Reincarcarea conturilor Orange Prepay

Receptionarea alarmelorcare sa va avertizeze cu privirela modificarile ce au loc in conturile de card

In plus, banca furnizeaza informatii utile despre produsele si serviciile sale si despre cursurile valutare

1.3 Avantaje pentru client

Folosind MOBILIS, clientul este in legatura cu banca din orice locatie aflata pe teritoriul Romaniei, in zona de acoperire ORANGE, dar si in strainatate, in retelele operatorilor cu care Orange are acorduri de roaming.

Clientul nu mai depinde de orarul de functionare al bancii. 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamana, Mobilis ofera posibilitatea de a transmite instructiuni bancii sau de a obtine informatii utile desfasurarii activitatilor curente prin intermediul telefonului mobil.

Clientul desfasoara operatiuni bancare securizate de un sistem de coduri care il protejeaza impotriva oricarei utilizari frauduluase a serviciului. Clientul este identificat in sistem de o maniera unica si este singurul purtator al semnaturii bancare.

Accesul la functionalitatile serviciului este la indemana oricui fiind facilitat de existenta unui meniu simplu care conduce direct catre operatiunea pecare clientul doreste sa o efectueze.

1.4 Avantaje pentru vanzatorul de servicii – emitent de facturi

Simplificarea procedurilor de incasare a facturilor

Degajarea ghiseelor la care se realizeaza incasarile de numerar.

Degajarea personalului care se ocupa de incasarea facturilor si orientarea acestuia catre activitati cu valoare adaugata mai mare

Reducerea cheltuielilor administrative legate de gestionarea incasarilor de numerar

Fidelizarea clientelei prin oferirea unui canal suplimentar de plata

In scenariul urmator este prezentat modul practic de utilizare al aplicatiei Mobilis

2. ZAPP Mobile Banking

2.1 Ce ofera serviciul ZAPP Mobile Banking
Zapp si bancile partenere – Banc Post, BCR si Raiffeisen – pun la dispozitie un serviciu de tip mobile banking care ofera acces la informatii bancare publice si private direct de pe telefonul mobil, 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamana.

Avand un cont deschis la una dintre bancile partenere si accesand serviciul Mobile Banking din portalul ZappMobile, este posibila:

vizualizarea soldul existent in contul sau a conturilor bancare;

efectuarea de tranzactii bancare intre conturile proprii deschise la acea banca;

primirea de notificari SMS pentru tranzactiile efectuate in cont, sau ca urmare a modificarii dobanzii bancare;

blocarea oricarei tranzactie de pe card, in cazul in care a fost pierdut sau a fost furat;

aflarea cursului valutar afisat de banca respectiva pentru principalele monede tranzactionate in acea zi, precum si istoricul evolutiei acestora sau care sunt dobanzile practicate pentru diferitele tipuri de depozite, conturi curente, carnete de economii;

localizarea sucursalele bancii sau a celui mai apropiat ATM.

2.2 Utilizarea si costurile serviciului ZAPP Mobile Banking
Orice abonat Zapp are acces la informatiile publice (curs valutar, dobanzi, reteaua ATM, etc) oferite de catre banci prin serviciul Mobile Banking. In acest caz, singurul cost care trebuie suportat este acela pentru transferul de date, in functie de tipul de abonament.

In cazul in care, pe langa informatiile publice, se doreste verificarea situatiei contului, atunci este necesara incheirea unui contract aditional cu banca respectiva. In baza unui abonament lunar, clientul va avea acces permanent la aceste informatii private numai de pe telefonul mobil Zapp. Fiecare banca partenera are propria ei politica de preturi pentru abonamentele si comisioanele aferente acestui de serviciu.

2.3 Accesarea serviciul Mobile Banking
Accesarea acestui serviciu se poate face numai de pe telefonul mobil Zapp prin portalul ZappMobile. In cazul informatiilor private, vizualizarea lor se face numai in baza unei unei parole primite ca urmare a semnarii contractului specific cerut de catre fiecare banca in parte.

Pentru a accesa cu mai multa usurinta acest serviciu de pe telefonul mobil Zapp, este posibila personalizarea primei pagini a portalului ZappMobile folosind optiunea MyZapp.

V. Aplicatie demonstrativa

Set Mobile Banking – aplicatie bancara mobila demonstrativa

Cu scopul exemplificarii modului de functionare al aplicatiilor bancare mobile, a fost elaborata aplicatia Set Mobile Banking. Principalul scop urmarit a fost prezentarea si tratarea cazurilor de uz specifice operatiunilor de mobile banking.

In urma analizei efectuate, a fost adoptata pentru programare tehnologia micro-java incorporata in mediul J2ME Wireless Toolkit. Pentru dezvoltare, a fost folosit IDE Eclipse 3.0, jdk 1.4.2_03 si j2me 2.0. Executia se efectuaza pe emulatorul oferit in pachetul Wireless Toolkit 2.0

Aplicatia Set Mobile Banking foloseste o baza de date MySql.

Au fost imaginate 4 scenarii uzuale, care sunt acoperite de cele mai multe aplicatii bancare mobile reale. In cele ce urmeaza, a fost facuta prezentarea fiecarui scenariu, insotita de fragmente de cod din midlet-ul care este folosit la partea de client a aplicatiei. Acestea sunt:

Autentificarea clientului la serverul bancii printr-o procedura de login folosind un nume de utilizator si o parola

public void lista() {

tx1 = new TextField("User", "", 10, TextField.ANY);

menuItem.append(tx1);

tx2 = new TextField("Parola", "", 5, TextField.PASSWORD);

menuItem.append(tx2);

}

public void button() {

StringItem item = new StringItem("Submit", "", Item.BUTTON);

item.setDefaultCommand(CMD_PRESS);

StringItem item1 = new StringItem("Exit", "", Item.BUTTON);

item1.setDefaultCommand(EXIT);

item.setItemCommandListener(this);

item1.setItemCommandListener(this);

menuItem.append(item);

menuItem.append(item1);

}

Consultarea informatiilor despre conturile curente ale clientului – prezentarea soldului curent

public void displayCont(String s1, String s2) {

mDisplay = Display.getDisplay(this);

detaliuCont = new Form("Date cont");

detaliuCont.append(new TextField("Sold:", s1, 5, TextField.UNEDITABLE));

detaliuCont.append(

new TextField("Rulaj:", s2, 5, TextField.UNEDITABLE));

sumaCont = s1;

StringItem item1 = new StringItem("Exit", "", Item.BUTTON);

item1.setDefaultCommand(EXIT);

item1.setItemCommandListener(this);

detaliuCont.append(item1);

n.setCommandListener(this);

mDisplay.setCurrent(detaliuCont);

}

Efectuarea unei plati

public void displayPlata() {

mDisplay = Display.getDisplay(this);

formPlata = new Form("Efectueaza plata");

formPlata.append(new TextField("Cont", cont, 5, TextField.UNEDITABLE));

formPlata.append(

new TextField("Sold", sumaCont, 5, TextField.UNEDITABLE));

y1 = new TextField("Suma:", "", 5, TextField.NUMERIC);

formPlata.append(y1);

buttonEfectueazaPlata();

mDisplay.setCurrent(formPlata);

}

private void connect() {

Thread t = new Thread() {

public void run() {

try {

if (!tr.openConn()) {

alert.setType(AlertType.ERROR);

alert.setString(

"Serverul nu este pornit sau nu sunteti autorizat!");

alert.setTimeout(2000);

mDisplay.setCurrent(alert);

} else {

existaConexiune = true;

tr.send(tx1.getString());

tr.send(tx2.getString());

if (tr.receive().equals("e")) {

menu();

}

String h = tr.receive();

if (h.equals("o")) {

int lungime = Integer.parseInt(tr.receive());

for (int i = 0; i < lungime; i++)

v.addElement(tr.receive());

menuConturi(v);

}

if (h.equals("p")) {

tr.send("debit");

}

String f = tr.receive();

if (f.equals("c")) {

String g1 = tr.receive();

String g2 = tr.receive();

displayCont(g1, g2);

}

if (f.equals("o")) {

int lungime = Integer.parseInt(tr.receive());

for (int i = 0; i < lungime; i++)

v.addElement(tr.receive());

menuConturi1(v);

tr.receive();

int lungime1 = Integer.parseInt(tr.receive());

for (int i = 0; i < lungime1; i++)

v1.addElement(tr.receive());

menuConturi2(v1);

String h1 = tr.receive();

if (h1.equals("cc")) {

displaySuma();

String h3 = tr.receive();

if (h3.equals("ok")) {

displayFormFinala("Tranzactie reusita!");

} else {

displayFormFinala("Suma depaseste valoarea contului de debit!");

}

}

}

if (tr.receive().equals("b")) {

String g11 = tr.receive();

String g22 = tr.receive();

j = true;

displayCont(g11, g22);

}

}

menuItem.addCommand(mExitCommand);

} catch (Exception e) {

e.printStackTrace();

}

}

};

Schimbarea parolei de acces

public void buttonParola() {

StringItem item = new StringItem("Change", "", Item.BUTTON);

item.setDefaultCommand(CHANGE);

item.setItemCommandListener(this);

StringItem item1 = new StringItem("Exit", "", Item.BUTTON);

item1.setDefaultCommand(EXIT);

item1.setItemCommandListener(this);

schimbaParola.append(item);

schimbaParola.append(item1);

}

public void displayParola() {

mDisplay = Display.getDisplay(this);

schimbaParola = new Form("Asteptati…");

parola();

buttonParola();

mDisplay.setCurrent(schimbaParola);

}

public void parola(Transfer tr) {

if (e == 4) {

tr.send(p1.getString());

tr.send(p2.getString());

menu();

}

Bibliografie

[1] Speedfacts Online Research GmbH: mBanking the

future of personal financial transactions? Frankfurt

2001.

[2]Graumann, S.; Koehne, B.: Monitoring Information

Economy, 6. Fact Sheet 2003. NFO Infratest on behalf

of the German ministry of Economics. Munich,

2003.

[3]Kreyer, N.; Pousttchi, K.; Turowski, K.: Standardized

Payment Procedures as Key Enabling Factor for

Mobile Commerce. In: Bauknecht, K.; Quirchmayr,

G.; Tjoa, A M. (Eds.): E-Commerce and Web

Technologies. Third International Conference, ECWeb

2002. Aix-en-Provence 2002, pp. 400-409.

[4]Pousttchi, K.: Conditions for Acceptance and Usage

of Mobile Payment Procedures. In: Giaglis, G. M.;

Werthner, H.; Tschammer, V.; Foeschl. K.: mBusiness

2003 – The Second International Conference on

Mobile Business. Wien, 2003.

[5]Pousttchi, K.; Turowski, K.; Weizmann, M.: Added

Value-based Approach to Analyze Electronic

Commerce and Mobile Commerce Business Models.

In: Andrade, R.A.E.; Gómez, J.M.; Rautenstrauch,

C.; Rios, R.G.: International Conference of Management

and Technology in the New Enterprise. La

Habana 2003, pp. 414-423.

[6]Adevarul Economic

Nr. 32 [540] 21-27 august 2002

[7] Proceedings of the 37th Hawaii International Conference on System Sciences february – 2004