Transporturile Si Dezvoltarea Economica

CAPITOLUL I

TRANSPORTURILE ȘI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ

SISTEMUL TRANSPORTURILOR ÎN ROMÂNIA

1.2 TRANSPORTUL RUTIER

COMPONENTELE PROCESULUI DE

TRANSPORT RUTIER

1.3.1 AUTOVEHICULUL

1.3.2 Conducătorul autovehicului

CONTRACTUL DE TRANSPORT AUTO

DE MĂRFURI

CONTRACTUL DE TRANSPORT AUTO

DE CALATORI

CAPITOLUL II

EVALUAREA ÎN PRESTĂRI SERVICII

2.1 Prezentarea informațiilor și structura situațiilor financiare,cu aplicarea IAS 1 Prezentarea situațiilor financiare

2.1.1 Componentele situațiilor financiare

2.1.2 Prezentarea informațiilr

2.2 Veniturile și evaluarea lor ,cu aplicarea IAS 18 Venituri din activități curente

2.2.1 Prestarea de servicii- modalitate specifică de evaluare a veniturilor

2.2.2 Transportul intern de mărfuri și călători-formă specifică a prestărilor de servicii

2.3 Evaluarea rezultatului exercițiului

2.4 Politici contabile

Capitolul III

Sistem informațional privind prestări servicii

3.1 Noțiuni generale privind documentele justificative

3.2 Caracterizarea principalelor documente de evidență operativă utilizate în prestările de servicii

CAPITOLUL IV

STUDIUL DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR A PRESTĂRILOR DE SERVICII LA

“S.C RIKKI TRANS S.R.L”

4.1 Prezentarea generală a S.C RIKKI TRANS S.R.L

4.2 Monografie contabilă privind conturile de venituri și cheltuieli a societății prestatoare de servicii SC. RIKKI TRANS SRL.

CAPITOLUL V

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Pagini 40

=== licienta ===

CAPITOLUL I

TRANSPORTURILE ȘI DEZVOLTAREA ECONOMICĂ

Transportul reprezintă o latură a activității economice a societății omenești, organizată in scopul invingerii distanțelor.Prin activitatea de transport se realizează deplasarea in spațiu a bunurilor sau a oamenilor în vederea satisfacerii nevoilor materiale și spirituale ale societății omenești.

Transportul influențeaza toate laturile vieții economico-sociale, iar dezvoltarea ordonată și armonioasă a acestora în pas cu cerințele reproducției lărgite constituie un obiectiv important al politicii economice a statului.

Fară transport, producția bunurilor materiale ar fi fost condamnată sa se limiteze strict la resursele existente pe plan local, iar exploatarea acestora ar fi fost determinate exclusive de cerințele satisfacerii nevoii sociale pe plan local.

Dezvoltarea transporturilor, apariția de noi mijloace de transport perfecționate și specializate a eliminate izolarea economica, a permis specializarea și schimbul de activități, formarea pieței nationale si a pieței mondiale, dezvoltarea comerțului pe plan intern și internațional.

Astăzi schimbul de produse si activități este așa de dezvoltat încât,practice,nu mai există zone si localitați care să depindă exclusiv de produsele obținute pe plan local.Transportul a facut posibilă exploatarea mai completă și mai eficientă a resurselor naturale ale planetei, contribuind nemijlocit la progresul economico-social al țărilor lumii.

In epoca modernă transporturile pot fi definite ca un sistem dinamic și rational, constând din mijloace technice specifice, utilaje, căi de comunicatie etc., deservite de un personal specializat si destinate deplasarii în spațiu și timp a mărfurilor și persoanelor.

In cadrul economiei naționale transporturile s-au constituit într-o ramura de sine stătătoare a producției materiale care contribuie nemijlocit la crearea produsului social și a produsului national brut.

Aceasta face ca între transporturi si celălalte ramuri ale producției materiale să existe in mod necesar relații de interdepedență și condiționare reciprocă.

Celelalte ramuri ale producției materiale ,cu deosebire industria,influențează nemijlocit activitatea de transport sub cel puțin trei aspecte:

a)acela al crearii mijloacelor de transport și a infra-structurilor necesare desfașurarii proceselor de transport;

b)al introducerii si extinderii progresului știintific si technic în aceasta ramura importantă a economiei naționale;

c)al formarii si condiționarii cererii de mijloace de transport.

Transporturile, ca ramura a economiei naționale, prezintă unele particularități in raport cu celelalte ramuri ale producției materiale.

În primul rând, în transporturi nu se creaza produse materiale.În transporturi se creaza servicii, efecte utile de deplasare în spațiu a mărfurilor și persoanelor.

În al doilea rand, aceste servicii, aceste efecte utile nu exista sub forma unor obiecte de intrebuințare distincte de procesul de transport.Produsul creat în procesul de transport (deplasarea spațiala) se consuma pe parcursul desfășurării acestuia, rezultatul fiind acela ca la sfârșitul procesului de transport marfa se afla în sfera circulației și nu în sfera producției, urmând a intra în sfera consumului productiv sau neproductiv.

În consecință, contravaloarea serviciului de transport se adaugă la valoarea mărfii transportate, ca valoare suplimentară.

În al treilea rând, produsul de transport nu poate fi stocat. Imposibilitatea de a crea rezerve, stocuri de servicii de transport trebuie compensată prin asigurarea de rezerve de mijloace de transport pentru satisfacerea cererii inegale de transport, inclusive in perioadele de varf de trafic.

SISTEMUL TRANSPORTURILOR ÎN ROMÂNIA

Sistemul transporturilor în tara noastră in actuala etapa de tranziție la economia de piață, cuprinde transportul terestru, naval, aerian, prin conducte magistrale,etc. în interdepedența funcționala a acestor moduri de transport, categoriile si legile economice care guvernează transporturile, precum și organismele economice care le deservesc.

Politica economică în acest domeniu este exercitată de catre Guvern prin Ministerul Transporturilor. Colegiul Ministerului Transporturilor este forul supreme de conducere, la nivelul caruia se adopta deciziile strategice privind reforma in acest domeniu, problemele restructurarii și privatizării, ale racordării eficiente a transporturilor României la sistemul European de transporturi.

Funcția de conducere operative este exercitată de către ministrul transporturilor împreună cu șefii de departamente (ministri secretari de stat) și celelalte cadre de conducere din minister.

Ministerul Transporturilor elaboreaza strategia de dezvoltare și restructurare a transporturilor, în spiritual principiilor reformei promovate de Guvern, urmărind realizarea obiectivelor economice, sociale, de apărare a țării si protecție a mediului ambiant.

Ministerul Transporturilor elaboreză și supune aprobării Parlamentului României cadrul legislative adecvat acestui domeniu, în concordanță cu principiile și conceptele economiei de piață și pe baza realităților existente în perioada de tranzitie ; adopta măsuri, in limita competențelor stabilite prin lege, pentru funcționarea și dezvoltarea armonioasă a tuturor modurilor de transport, în conformitate cu obligațiile asumate pe plan intern și internațional.

În conformitate cu reglementările legale in vigoare, Ministerul Transporturilor elaborează norme și normative technice obligatorii de proiectare, construcție, reparare și exploatare a mijloacelor de transport, a drumurilor naționale, a porturilor, aeroporturilor și stațiilor de cale ferată, astfel încât acestea sa corespundă și obiectivelor de apărare a țării; supraveghează aplicarea acestor norme si eliberează autorizații de funcționare agenților economici in conformitate cu normele si normativele în vigoare.

La nivelul microeconomic, activitatea efectivă de prestații de transport se realizează prin regiile autonome și societățile comerciale de transport cu capital de stat, privat sau mixt.

În acest scop, politica economică în transporturi are la baza urmatoarele principii, verificate in practica indelungată a tarilor Comunitații Economice Europene:

1.Tratamentul egal al întreprinderilor de transport și al modurilor de transport de catre stat;

2.Autonomia financiară a intreprinderilor de transport;

3.Libertatea de acțiune a intreprinderilor de transport

4.Libera alegere a modului de transport de catre clienți;

5.Repartizarea corectă și echitabila a investițiilor în transporturi, potrivit intereselor populației si ale economiei naționale în ansamblu.

Obiectivele cu caracter strategic cele mai importante ale politicii economice în transporturi vizează:

-crearea si dezvoltarea economiei sociale de piață în care piața serviciilor de transport să funcționeze în interdependența cu celelalte piețe (piața capitalului, piața forței de muncă etc);

-restructurarea și retehnologizarea întreprinderilor de transport;

-dezvoltarea și modernizarea infrastructurii transporturilor;

-racordarea eficientă a sistemului național de transporturi la sistemul european.

Pe termen scurt si mediu, principalele obiective ale politicii economice in transporturi urmaresc:

-stoparea degradării technice și de exploatare și recucerirea calitații traditionale a transporturilor printr-o administrare eficientă a retelelor și dotarilor;

-alinierea transporturilor la cerințele pieței (viteza, confort, siguranța, elasticitate);

-racordarea economică și technică la sistemul european de transporturi prin modernizarea și dezvoltarea rețelelor de infrastructura, a instalațiilor și parcului de mijloace de transport.

Condițiile obligatorii pentru reusita programului de restructurare și dezvoltare a transporturilor constau în principal în:

-crearea cadrului legislativ necesar pentru funcționarea tuturor modurilor de transport în concordanța cu scopurile economice si sociale generate de piața concurențiala (legea transporturilor)

-asigurarea finanțării programelor de restructurare, dezvoltare, modernizare din surse interne și externe;

-utilizarea intensiva a potentialului științific, technic și technologic;

-asigurarea unui management modern, creator, bazat pe obținerea de rezultate economice concrete și pe cointeresarea materială a administratorilor si salariaților.

1.2 TRANSPORTUL RUTIER

Transportul rutier este o forma de transport terestru si totodata un subsistem al sistemului national al transporturilor care asigură deplasarea în spațiu a mărfurilor și persoanelor cu ajutorul autovechilor (mijloace de transport auto-propulsate) și al mijloacelor tractate (remorci,trailere etc.)

Cu ajutorul autovehiculelor se pot organiza transporturi directe de la furnizor și pâna la beneficiarul mărfurilor din țara sau străinatate.

Mijloacele de transport auto dezvolta viteze tehnice si comerciale ridicate, fapt ce are o mare importantță în transportul de marfuri perisabile, al celor care presupun un anumit grad de urgența etc.

Producția mijloacelor auto necesita investiții specifice mai mici, iar pregătirea conducătorilor auto se realizează cu cheltuieli mai reduse și într-un timp mai scurt decât la calea ferată sau în transportul naval și aerian.

Mijloacele de transport auto prezintă însa și anumite limite:

-capacitatea lor de transport relative redusă, în comparație cu cea a trenurilor de marfă sau a navelor comerciale, determină costuri specifice pe tona-kilometru de cateva ori mai ridicate decât în transportul feroviar și naval;

-eficiența în transportul auto se realizează îndeosebi pe distanțe scurte;

-transportul auto este afectat în mod deosebit de actuala criză energetică pe plan mondial întrucât consuma combustibili costisitori și greu de procurat.

Tendințele care se manifesta în prezent în transportul auto din Romania și din alte țări sunt generate tocmai de preocupările specialiștilor de a face acest mod de transport mai economic și mai rentabil. In acest sens, menționam:

-tendința de creștere a puterii și capacității de transport a mijloacelor auto.Autocamioanele moderne de mare capacitate se caracterizează prin robustete, grad redus de uzura, perioada de timp mai mare între doua reparații, autonomie mai mare de alimentare și costuri specifice de transport mai mici în comparație cu autovehiculele de capacitate medie si mică;

-tendința de extindere a tracțiunii diesel, mult mai economică decât cea pe baza de benzină;

-adâncirea specializarii mijloacelor de transport auto atât în legatura cu creșterea parților de marfa, cat și cu existențele impuse de specificul transportului diverselor mărfuri;

-creșterea preocupărilor pentru construirea unor mijloace de transport auto cu consumuri specifice de carburanți cât mai mici si extinderea cercetarilor pentru proiectarea si construirea unor autovehicule capabile să functioneze prin utilizarea altor surse de energie.

COMPONENTELE PROCESULUI DE

TRANSPORT RUTIER

Procesul de transport al mărfurilor pe șosele are trei componente de baza și anume:drumul, autovehiculul și conducatorul auto.

Ca suport material pe care se deruleaza circulația autovehiculelor, drumul condiționează prin calitățile sale mobilitatea autovehiculelor și eficiețta explotării lor tehnice și comerciale.

Un drum este cu atât mai bun cu cât solicită din partea autovehicului o forța de tracțiune mai mică, permite circulația cu viteza mare în limitele legale admise, prezintă un grad de uzura minim si asigură o siguranța maximă pentru circulație.

Totalitatea drumurilor situate pe întreg teritoriul țării formează rețeaua rutieră. In cadrul acesteia, din punct de vedere al importanței economice si administrative, deosebim:

-drumurile publice, respectiv acele căi de comunicație terestra, cu excepția căilor ferate , amenajate pentru circulația vehiculelor și aflate în administrarea unui organ de stat, dacă sunt deschise circulației publice si satisfac cerințele de transport rutier ale intregii economii naționale si ale populației;

-drumurile de exploatare, care satisfac cerințele de transport ale unor unitați economice(agricole, forestiere etc)

La randul lor, drumurile publice se impart in:

a)drumuri de interes republican;

b)drumuri de interes local.

Din categoria drumurilor de interes republican fac parte: autostrăzile si drumurile naționale.

Iar din categoria drumurilor de interes local fac parte:drumurile județene,cele comunale si rețeaua stradală a orașelor tării.

De altfel, starea actuala necorespunzătoare a rețelei de drumuri produce consumuri suplimentare de carburanti pentru autovehicule care se ridica la 1,2 milioane tone/an.

Comparativ cu tarile europene dezvoltate din punct de vedere rutier, România continua pe o treapta inferioara in ceea ce privește asigurarea fondurilor necesare pentru intreținerea și repararea rețelei de drumuri publice, spre deosebire de marea majoritate a țărilor europene care au aplicat taxe utilizatorilor drumurilor acoperind integral cheltuielile necesare.

De aceea se impune cu necesitate promovarea unui act legislativ și în țara noastră pentru susținerea financiara a infrastructurii transporturilor rutiere si realizarea unor obiective strategice care să asigure pe termen lung:

-îmbunătățirea stării tehnice a rețelei de drumuri publice existente prin măsuri de întreținere si ranforsare;

-crearea condițiilor necesare pentru aducerea rețelei rutiere la nivelul standardelor europene si asocierea României in Comunitatea Europeană prin mari lucrări de modernizare;

-dezvoltarea etapizată a unei rețele de autostrăzi și drumuri expres pe baza unui program, care să aibă la bază studii aprofundate de fezabilitate.

1.3.1 AUTOVEHICULUL

Autovehiculele si remorcile acestora pot circula pe drumurile publice din România numai daca starea lor tehnică corespunde normelor si standardelor naționale de sigurantă rutieră si protecția mediului înconjurator.

Pentru a putea fi menținute în circulație, autovehiculele si remorcile înmatriculate trebuie supuse periodic, de către proprietari, unei inspectii tehnice.

Inspectia tehnica se efectuează in stații de inspecție tehnică autorizate si constă în verificarea stării tehnice a autovehiculului, fără demontare , utilizându-se aparatură adecvată.

Dacă vehiculul corespunde normelor prescrise, statia de inspectie tehnică consemnează in anexa certificatului de inmatriculare data pana la care trebuie efectuata urmatoarea inspectie tehnică si aplică ecusonul de inspecție tehnică pe placa de înmatriculare.

Este interzisă circulația pe drumurile publice a vehiculelor care nu corespund din punct de vedere tehnic, precum si în cazul în care termenul de valabilitate al inspecției tehnice a expirat.

Starea tehnică a autovehiculelor, remorcilor și tramvailor care circulă pe drumurile publice se verifică de către poliție împreuna cu instituțiile abilitate de legislația în vigoare.

Omologarea pentru circulația pe drumurile publice trebuie solicitată de către producatori sau reprezentanții autorizați ai acestora ori,dupa caz, de persoanele care le importă sau le construiesc din piese detasate si poate fi individuală sau de tip.

Omologarea individuală se acordă pentru autovehiculele si remorcile care au fost anterior înmatriculate în alte tări , celor noi, construite în tară sau importate în serie mai mică de zece bucăți de același tip, pe an, precum și celor construite din piesele detașabile.Ea se acordă de către reprezentantul Registrului Auto Român din cadrul stației de inspecție tehnică autorizată in acest sens.Dacă autovehiculul corespunde normelor tehnice de siguranță a circulației și de protecție a mediului inconjurător, precum și folosinței căreia îi este destinat , reprezentantul Registrului Auto Român eliberează cartea de identitate a autovehiculului.

Omologarea de tip se acordă pentru autovehiculele si remorcile noi, construite în tară sau importate in serie mai mare de 10 bucăti de același tip, pe an.

Dacă tipul de autovehicul corespunde normelor tehnice de siguranță a circulației și de protecție a mediului înconjurator precum si folosinței căreia ii este destinat, Registrul Auto Român eliberează un certificat de omologare pentru circulație, continând descrierea sumară a elementelor care caracterizează acest tip de autovehicul.Producătorii sau reprezentanții autorizați ai acestora trebuie să menționeze în cartea de identitate pe care o eliberează pentru fiecare autovehicul pe care îl livreaza, conformitatea cu caracteristicile tehnice cuprinse în certificatul de omologare pentru circulatie.

In actuala etapă de tranziție de la economia hipercentralizată la economia de piată liberă transporturile rutiere din țara noastră se caracterizează prin:

-structurarea parcului de autovehicule în societați comerciale de dimensiuni mai mici, independente din punct de vedere economic si administrative;

-liberul acces al întreprinzătorilor la activitatea de transport în general, și la cea de transport rutier, în particular, ceea ce a condus la crearea unui sector privat dinamic, în continuă creștere;

-practicarea libera a profesiunii de transportator, fără ingrădirea zonei de activitate sau a categoriei de prestatii;

-crearea unui climat concurential prin practicarea unor tarife libere nu numai între transportatorii auto, dar și între sistemele de transport (auto,cale ferată)

-multiplicarea partenerilor în cadrul pieței transporturilor ca urmare a liberalizării structurilor administrative în toate sectoarele economiei.

1.3.2 Conducătorul autovehicului

Autovehiculele pot fi conduse pe drumurile publice numai dacă, pe lângă indeplinirea conditiilor tehnice necesare, sunt inmatriculate la organele de politie si conducătorii lor posedă premise de conducere valabile pentru categoria din care face parte autovehiculul condus.

Inainte de plecarea în cursă conducătorul autovehiculului este obligat să verifice starea tehnică a acestuia si în special sistemele de transmisie, direcție, frânare, rulare, lumini si semnalizare. Dacă autovehiculul nu îndeplinește condițiile tehnice, conducătorul nu va pleca în cursa.

In timpul conducerii, conducătorul autovehiculului trebuie sa aibă asupra sa:

a)permisul de conducere, cu anexa acestuia;

b)certificatul de înmatriculare a autovehiculului;

c)foaia de parcurs pentru autovehiculele apartinând intreprinderilor;

d)dovada verificării tehnice anuale sau, dupa caz, talonul cu reviziile tehnice ale autovehiculului.

El trebuie sa respecte riguros, in timpul conducerii, semnificatia mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele agenților de circulație si ale conducătorilor de vehicule.Totodata conducătorul autovehiculului trebuie să aiba in permanentă o conduită preventivă și o etică profesională deosebită.

CONTRACTUL DE TRANSPORT AUTO

DE MĂRFURI

Elementele de bază ale organizarii activitații de transport auto sunt:căile de circulație, mijloacele de transport și sistemul de organizare a unităților si a procesului de transport.

Avantajele pe care le prezintă transporturile auto au determinat cresterea importanței și a contribuției pe care o aduc în deplasarea mărfurilor în trafic intern și internațional.

In raport de toate celelalte categorii de transport, transportul auto prezintă următoarele avantaje:

-asigură transportul mărfurilor din poartă în poartă eliminând operațiunile costisitoare, deteriorarea, pierderea sau avarierea mărfurilor;

-realizează viteze comerciale mai mari decât în alte modalități de transport, contribuind la accelerarea circulației mărfurilor;

-necesită investitii mai reduse, procesul de transport nepresupunand instalații speciale si costisitoare (porturi,aeroporturi etc.);

-permite transportul unei game largi de produse, în cazul produselor perisabile fiind aproape de neânlocuit;

-necesită cheltuieli valutare reduse reclamate de plata taxelor de utilizare a soselelor, a alimentarii cu combustibil și pentru diurna și cazarea șoselelor numai în cazul traficului international;

-sunt folosite aproape întotdeauna în sistemul transporturilor multimodale (în traffic combinat);

-permit încărcarea mărfii, la locul unde se afla marfa, miojloacele având acces în orice loc.

Preocuparea pentru creșterea capacității de transport a autocamioanelor a dus la apariția unei game largi de mijloace, de la cele de capacitate mica și medie, pâna la cele de mare capacitate cum sunt autotrenurile de pâna la 50-60 de tone.

În ultimul timp, asistam la un process de reorganizare a transporturilor auto, marile unitati județene de transport auto greu de organizat si condus, dezființându-se, noile societăți comerciale de transport auto care au apărut fiind profilate pe transporturi de călatori, de marfuri, mixte, în trafic intern și international.

De menționat și faptul ca transporturile auto sunt primele care s-au adaptat condițiilor economiei de piață, iși elaboreaza singure tarifele pe care le aplica, pornind de la prețul de cost la care se adauga profitul, fiind vizate de camerele de comerț și actualizate in raport de crestera prețului de cost. Mai mult, in relațiile cu clientela, societățile comerciale de transport auto au trecut și la negocierea tarifelor, ceea ce este de natura sa imprime mai multa suplete acestor raporturi și, pe aceasta cale, sa se contribuie la creșterea eficienței întregii activității desfașurate.

CONTRACTUL DE TRANSPORT AUTO

DE CALATORI

Transportul auto de călatori se efectueaza de către societățile comerciale de transport auto, cu acest profil, cu autobuze prevăzute în mersul autobuzelor afișat la fiecare autogara și la punctele de oprire în parcurs, precum și cu autobuze puse la dispoziția beneficiarilor la cererea lor, în functie de necesități.

Contractul de transport auto de călatori se încheie prin prezentarea călatorului la ghiseele autogarii, în stațiile de oprire în parcurs, la taxatorul cursei, sau la șoferul care are sarcina de eliberare a biletului ( legitimație ) de călatorie pentru o anumita destinatie, în schimbul plății taxei de transport.

Transportul are obligația, în limita locurilor disponibile, ca pe baza cererii călatorului, și a achitarii taxei de transport, să încheie contractul și să transporte o persoana sau un grup de persone din punctual de plecare, pâna la cel de destinație. Cărăusul va putea putea refuza primirea la transport sau, odată admiși, să dispună excluderea de la transport, după cum urmează :

-persoanele care tulbură liniștea sau incomodeaza pe ceilalți călatori ;

-persoanele care insultă sau savârsesc acte de violență față de ceilalți calători sau fată de angajații transportatorului ;

-persoanele bolnave de boli contagioase și în stare de ebrietate.

CAPITOLUL II

EVALUAREA ÎN PRESTĂRI SERVICII

Conform prevederilor Legii Nr.571/2003 privind CODUL FISCAL (cu modificări și complectări ulterioare) se consideră prestare de servicii orice operațiune care nu constituie livrare de bunuri.

Locul prestării de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul își are stabilit sediul activității economice sau un sediu permanent de la care serviciile sunt efectuate sau în lipsa acestora, domiciliul sau reședinta sa obisnuită.

Prestările accesorii transportului, sunt:incarcarea,descarcarea, manipularea, paza și/sau depozitarea bunurilor și alte servicii similare.

Locul unde se efectuează transportul,în functie de distanțele parcurse, în cazul transportului de bunuri și personae se evidențiază , astfel:

-pentru serviciile de transport de bunuri și de persoane, locul prestării este locul unde se efectuează transportul in funcție de distantele parcurse.În înțelesul prezențelor norme metodologice, locul de plecare/locul de sosire a unui transport nu coincid întotdeauna cu punctul de plecare/punctul de sosire.Locul de plecare/locul de sosire sunt notiuni utilizate pentru a stabili parcursul efectuat în interiorul țării. Prin punct de plecare, în cazul transportului de bunuri, se ințălege punctul de unde începe transportul, iar în cazul transportului de persoane, punctul de îmbarcare a pasagerilor.Prin punct de sosire, în cazul transportului de bunuri, se înțelege primul loc de destinație a bunurilor, iar în cazul transportului de persoane, punctul de debarcare a pasagerilor.

-transporturile nationale de bunuri sunt transporturile pentru care atât punctul de plecare, cât și punctul de sosire se află în interiorul țării. Transporturile naționale de persoane sunt transporturile pentru care atât punctul de plecare, cât și punctul de sosire se află în interiorul țării. Locul prestării transporturilor naționale de bunuri și de persoane este în România.

2.1 Prezentarea informațiilor și structura situațiilor financiare,cu aplicarea IAS 1 Prezentarea situațiilor financiare

Situațiile financiare sunt o reprezentare financiară structurată a poziției financiare a unei întreprinderi și a tranzacțiilor efectuate de aceasta.Obiectivul situațiilor financiare generale este de a oferi informații despre poziția financiara, performanta și fluxurile de numerar ale unei întreprinderi, utile pentru o gamă largă de utilizarori în luarea deciziilor economice.Situațiile financiare prezintă, de asemenea, rezultatele gestiunii resurselor încredințate conducerii întreprinderilor.Pentru a atinge acest obiectiv, situațiile financiare oferă informații despre:

activele;

datoriile;

capitalurile proprii

veniturile și cheltuielile, inclusiv câștigurile și pierderile;

fluxurile de numerar ale întreprinderii.

Aceste informații din notele la situațiile financiare, ajută la estimarea viitoarelor fluxuri de numerar ale întreprinderii și, în special, a momentului și gradului de certitudine a generării numerarului și echivalentelor de numerar.

2.1.1 Componentele situațiilor financiare

bilanțul;

contul de profit și pierdere;

o situație care se referă fie:

(i)toate modificările capitalurilor proprii;fie

(ii)modificările capitalurilor proprii, altele decât acelea provenind din tranzacții de capital cu proprietarii și distribuiri către proprietari;

situația fluxurilor de numerar;

politicile contabile și notele explicative.

Întreprinderile sunt încurajate să prezinte, în afara situațiilor financiare, o analiză financiară efectuatăde conducere care descrie și explică caracteristicile principale ale perormanței financiare și poziției financiare ale întreprinderii, precum și principalele incertitudini cu care se confruntă.

Un astfel de raport poate include o analiză asupra urmatoarelor situații:

(a)principalilor factori și influențe care determină performanța, inclusiv a modificărilor mediului în care întreprinderea își desfășoară activitatea, reacției întreprinderii la modificările respective și efectul acestora, precum și a politicii de investiții pentrua menține și îmbunatăți aceste performanțe, inclusiv politica de dividende;

(b)surselor de finanțare ale întreprinderii, politicii de îndatorare și politicilor de gestionare a riscului;

(c) punctelor forte și resurselor întreprinderii a căror valoare nu este reflectată în bilanț conform Standardelor Internaționale de Contabilitate.

2.1.2 Prezentarea informațiilr

O întreprindere trebuie să prezinte detailat următoarele elemente:

(a)politicile contabile adoptate pentru rcunoașterea venitului, inclusiv metodele adoptate pentru determinarea stadiului de execuție pentru contractele ce implică prestarea de servicii;

(b)suma fiecărei categorii semnificative de venit recunoscute în timpul perioadei, inclusiv venitul apărut din:

(i) vânzarea de bunuri;

(ii) prestarea serviciilor;

(iii)dobânzi;

(iv)redevențe;

(v)dividente;

(c)suma veniturilor apărute din schimburile de bunuri sau servicii incluse în fiecare categorie semnificativă de venit.

2.2 Veniturile și evaluarea lor ,cu aplicarea IAS 18 Venituri din activități curente

În Cadrul general de intocmire și prezentare a situațiilor financiare, veniturile sunt definite drept majorari ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul exercițiului financiar în urma intrărilor sau a măririi valorii activelor ori a diminuării obligațiilor, care duc la creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele provenite din contribuții de la deținătorii de capital.

Termenul de venituri include acele venituri care apar în cursul desfășurării de către o întreprindere a activității sale curente și este regăsit sub diferite denumiri, cum ar fi: vânzări, onorarii, dobânzi, dividende și redevențe.

Acest standard trebuie aplicat la contabilizrea veniturilor provenite din următoarele tranzacții și evenimente cum ar fi:

vânzarea bunurilor;

prestarea serviciilor;

utilizarea de către alții a activelor întreprinderii, producătoare de dobânzi, redevențe și dividende.

Prestarea serviciilor implică executarea de către întreprindere a unei sarcini stabilite printr-un contract pe parcursul unei anumite perioade de timp.Serviciile pot fi prestate pe parcursul unei singure perioade sau de-a lungul maimultor perioade.

Venitul din activitățile curente este fluxul brut de beneficii economice dintr-un exercițiu financiar, primit de o întreprindere în cursul activităților obișnuite ale acesteia, atunci când acest flux se materializează prin creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât creșterile datorate contribuțiilor din partea participanților la capital.

Veniturile se evaluează la valoarea justă a mijlocului de plată primit sau de primit, ținând cont de suma oricăror reduceri comerciale și de rabatul cantitativ permis de întreprindere.

Atunci când bunurile sau serviciile sunt schimbate cu bunuri sau servicii similare ca natura și valoare, schimbul nu este privit ca fiind o tranzacție ce generează venit din activitațile curente. În momentul în care bunurile sunt vândutesau se prestează servicii în schimbul unor bunuri, sau servicii ce nu sunt similare, schimbul este privit ca fiind o tranzacție ce generează venit. Venitul este evaluat la valoara justă a bunurilor sau serviciilor primite, ajustat cu orice sume transferate în numerar sau echivalente de numerar.Când valoarea justă a bunurilor sau serviciilor primite nu poate fi evaluată în mod rezonabil, venitul din activitatea curentă este evaluat la valoarea justă a bunurilor sau serviciilor cedate, ajustat cu orice sume transferate în numerar sau echivalente de numerar.

În cazul în care intrarea de numerar sau echivalent de numerar este amânată, valoarea justă a mijlocului de plată poate fi mai mică decât suma nominală a numerarului primit sau de primit. În vederea eliminării acestui fapt, pe bază de acorduri între vânzător și cumpărător (cu caracter de tranzacție financiară ), valoarea justă a mijlocului de plată va fi determinată prin actualizarea tuturor sumelor de primit în viitor,utilizând în acest scop rata dobânzii aferente perioadei respective.

2.2.1 Prestarea de servicii- modalitate specifică de evaluare a veniturilor

Atunci când rezultatul unei tranzacții ce implică prestarea de servicii ce poate fi estimat în mod rezonabil, venitul asociat tranzacției trebuie să fie recunoscut în măsura execuției contractului la data încheierii bilanțului.Rezultatul unei tranzacții poate fi estimat in mod rezonabil,atunci când sunt îndeplinit toate condițiile următoare:

suma veniturilor poate fi estimată în mod rezonabil;

este probabil ca beneficiile economice asociate trnzacției să fie generate către înteprindere;

stadiul de execuței a contractului la data de închiere a bilanțului poate fi evaluat în mod rezonabil;și

costurile apărute pe parcursul contractului și costurile de finalizare a contractului poate fi evaluate în mod rezonabil.

Recunoșterea veniturilor ,pe măsura excuției contractului,este denumită în mod curent „metoda procentului de execuție”.Pe baza acestei metode,veniturile sunt recunoscute în perioadele contabile în care sunt prestate serviciile.Recunoașterea veniturilor pe această bază oferă informații utile referitoare la durata activității de prestare a serviciilor și la rezultatele acestuia pe parcursul unei perioade.

Veniturile sunt recunoscute numai atunci când este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacției să intre în inteprindere.Oricum, când apare o incertitudine legată de colectarea unei sume deja inclusă în venituri,suma ce nu poate fi colectată sau suma ce pare a nu se mai putea colecta va fi recunoscută ca o cheltuială, mai degrabă decât ca o ajustare a sumei veniturilor recunoscute inițial.

2.2.2 Transportul intern de mărfuri și călători-formă specifică a prestărilor de servicii

Contractul de transport auto de mărfuri fiind un contract cu titlu oneros, în schimbul prestației transportului de către caraus, expeditorul este obligat la plata taxei de transport, stabilita conform tarifului unic și a tarifelor actualizate, de la o etapa la alta în functie de creșterea prețului de cost, unele societăți comerciale de transport auto procedând chiar la negocierea tarifului.

In principiu, cuantumul tarifului se determină in funcție de felul și cantitatea mărfii, de capacitatea autovehicului și distanța parcursă, de timpul de utilizare, precum și de felul tarifului aplicat.

Tarifele aplicabile pentru transporturile auto de mărfuri cu mijloace auto de mărfuri cu mijloace auto sunt de mai multe feluri și anume :

-tarife propriu-zise de transport, de exemplu : tariful pe cantitate, tariful pe autovehicul și transporturile în sfera a doua tarife ;

-tarife pentru transporturi în condiții sau cu mijloace speciale (pentru taxicamioane, cu mijloace speciale ) ;

-tariful de dislocare ( pentru mutații sau renunțare ) ;

-tarife pentru operațiuni adiacente transportului ( pentru magazinaj, afisaj și reclama, pentru spălare, dezinfectare și dezinsectizare, pentru operațiuni de expediție etc. ) ;

-sporuri si majorari ale tarifelor ( în cazul autovehiculelor special amenajate, al transportului de mărfuri explozibile, cu depașirea gabaritului și în regim rapid ) .

Tariful pe ora si kilometru are două componente :

-tariful pe timpul de utilizare ;

-tariful pentru parcursul efectuat.

Calculul sumelor de plata se face pe baza documentelor de confirmare, a scrisorii de transport și a borderoului de tarifare-restituire.

Formele și instrumentele de decontare sunt cele prevazute de legislația în vigoare și de normele metodologice privind efectuarea plăților intre agentii economici.

În cazul transporturilor efectuate pentru persoanele fizice, sumele de plata se achita în numerar depus cu anticipație la caseria societății comerciale de transport auto.

Societatea este capabilă, în general, să facă estimări rezonabile ,după ce a căzut de acord cu celalte părți contractante asupra următoarelor elemente;

drepturile legale ale fiecărui părți privind serviciile de executat și de primit de către acestea;

mijloc de plată;

modul și condițiile de decontare.

Este necesar ca societatea să aibă un sistem intern de previziune financiară eficient, care să analizeze și, când este necesar, să revizuiască estimările veniturilor, după modul în care evoluează execuția contractului.Stadiul de execuție a unui contract poate fi determinat prin diverse metode, fiecare societate alegând metoda care evaluează cel mai rezonabil serviciile executate.În funcție de natura contractului, metodele pot include:

analiza lucrărilor prestate;

serviciile executate până la data respectivă, ca procent din serviciile totale ce trebuie executate;sau

proporția costurilor apărute până la data respectivă în costurile totale estimate ale contractului.

Numai costurile ce reflectă serviciile prestate până la o anumită dată sunt incluse în costurile realizate pînă la data respectivă.

Costurile ce reflectă serviciile prestate sau care urmează a fi prestate sunt incluse în costurile totale estimate ale contractului.

Plățile progresive și avansurile de la clienți nu reflectă de obicei serviciile executateși nu reflectă în venituri,acestea reprezentând o datorie.

În scopuri practice, atunci când serviciile sunt executate prin intermediul unui număr nedeterminat de prestații de-a lungul unei perioade specificate,veniturile sunt recunoscute pe baza metodei liniare, pe durata perioadei respective, în afara cazului în care este evident că alte metode ar evolua mai bine stadiul de execuție. Când o anumită prestație este mult mai importanta decât altele, recunoașterea veniturilor este amânată până în momentul în care prestația respectivă este executată.

Când rezultatul unei tranzacții ce implică prestarea de servicii nu poate fi estimat în mod rezonabil, venitul trebuie recunoscut doar pe baza cheltuielilor recunoscute ca fiind recuperabile.

În timpul stadiilor de început ale tranzacției se poate întâmpla destul de des ca rezultatul tranzacției să nu poată fi estimat în mod rezonabil.Oricum, probabil că societatea va recupera costurile realizate ale tranzacției. De aceea, veniturile sunt recunoscute doar coresounzător costurilor apărute ce se așteaptă să fie recuperate. Având în vedere că rezultatul tranzacției nu poate fi estimat în mod rezonabil, nu se recunoaște nici un fel de profit.

În cazul in care rezultatul unei tranzacții nu poate fi estimat în mod rezonabil și nu este probabil ca aceste costuri deja efectuate să fie recuperate, veniturile nu sunt recunoscute, iar costurile sunt trecute în rezultatul exercițiului. În momentul în care incertitudinile care împiedicau estimarea rezonabilă a rezultatului contractului nu mai există, veniturile sunt recunoscute de regulă corespunzător stadiului de execuție a contractului la data încheierii bilanțului.

2.3 Evaluarea rezultatului exercițiului

Toate elementele de venituri și cheltuieli recunoscute într-o perioadă trebuie incluse în determinarea rezultatului net corespunzător acelei perioade, în afară de cazul în care un anumit standard specifică sau permite altceva.

Rezultatul net trebuie să fie prezentat în contul de profit și pierdere corespunzător fiecărei perioade și conține următoarele elemente:

-profitul sau pierderea corespunzătoare activitații curente;

-elemente extraordinare.

A. Profit sau pierdere din activitațile curente

Activitățile curente sunt oricare dintre activitățile desfașurate de întreprindere ca parte a obiectului de activitate și activitațile adiționale în care se implică întreprinderea pentru continuarea acestora sau derivând din aceste activitați.

Când elementele veniturilor și cheltuielilor din contulde profit și pierdere provenite din activități curente au o asmenea mărime, naturăsau impact încât prezentarea acestora este relevantă în explicarea performanțelor întreprinderii pentru perioada respectivă, atunci natura și valoarea corespunzătoare acestor elemente trebuie prezentate separat.

Circumstanțele care pot da naștere la prezentarea separată a elementelor de venituri și cheltuieli sunt următoarele:

-reducerea valorii stocurilor până la nivelul valorii realizabile nete sau a valorii terenurilor, clădirilor, mașinilor, utilajelor și echipamentului până la nivelul valorii recuperabile, precum și reluarea acestor reduceri;

-restructurarea activităților unei întreprinderi și reluarea oricăror provizioane privind costurile restructurării;

-vânzarea (scoaterea din funcțiune) elementelor corespunzătoare terenurilor, clădirilor, mașinilor, utilajelor și echipamentelor;

-vânzarea (scoaterea din funcțiune) investițiilor pe termen lung;

-diverse litigii în curs sau finalizate;

-activități discontinue;

-alte reluări de provizioane.

B. Elemente extraordinare

Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din tranzacții sau evenimente ce sunt clar diferite de activitățile obișnuite ale întreprinderii și care nu au un caracter frecvent sau regulat.

Modalitatea prin care se stabilește dacă un eveniment sau o tranzacție se delimitează clar de activitățile curente ale întreprinderii este determinată de natura elementului sau a tranzacției aferente activității desfășurate în mod curent de o întreprindere, mai degrabă decât de frecvența cu care se așteaptă ca aceste evenimente să aibă loc.

2.4 Politici contabile

Conducerea trebuie să aleagă și să aplice politicile contabile ale unei întreprinderi, astfel încât situațiile financiare să fie conforme cu toate cerințele fiecărui Standard International de Contabilitate aplicabil și ale fiecărei interpretări a Comitetului Permanent pentru Interpretări.Atunci când nu există cerințe specifice, conducerea trebuie să adopte politici care să asigure furnizarea de informații de către situațiile financiare, informații care să fie de următoarea natură:

relevante pentru nevoile utilizatorilor de luare a deciziilor;

credibile în sensul că:

reprezintă fidel rezultatele și poziția financiară a întreprinderii;

reflectă substanța economică a evenimentelor și trazacțiilor, și nu doar forma juridică;

sunt neutre, adică nepartinitoare;

sunt prudente;

sunt complete sub toate aspectele semnificative.

Politicile contabile sunt principiile, bazele, convențiile, regulile și practicile specifice adoptate de o întreprindere la întocmirea și prezentarea situațiilor financiare.

În absența unui Standard Internațional de Contabilitate specific și a unei interpretări a Comitetului Permanent pentru Interpretări, conducerea își folosește

Capitolul III

Sistem informațional privind prestări servicii

3.1 Noțiuni generale privind documentele justificative

Definiția și rolul documentelor justificative. Documentele justificative ,denumite și piese justificative sau acte justificative sunt acte scrise în care se memorizează și se menționează date referitoare la operațiile economice, de regulă în momentul și la locul desfășurări lor, cu scopul de a servi ca dovadă a înfaptuirii lor ca și bază a înregistrării lor în contabilitate.Legea contabilității prevede: „Orice operațiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate,dobândit astfel calitatea de document justificativ. ”

Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat și aprobat, ori înregistrat în contabilitate, dupa caz.

Conținutul și forma documentelor justificative depind de specificul operațiilor economice la care se reflectă.

Orice document justificativ trebuie să conțină câteva elemente principale,printre care pot fi enumerate:

denumirea documentului ;

numărul și data întocmirii lui;

denumirea, emblema , sediul și numărul de înmatriculare la Registru Comerțului al înteprinderii emitente;

părțile care participă la efectuarea operațiunii ,se înscriu și datele referitoare la indentificarea cumpărătorului;

conținutul operației economice sau financiare și, în cazurile necesare,temeiul legal al efectuării operației;

datele cantitative și valorice referitoare la comensurarea și evaluarea operației economice;

semnăturile persoanelor care răspund de aprobarea, efectuarea, vizarea,verificarea și înregistrarea în contabilitate a operației;

alte elemente determinate de specificul operației, menite să asigure date cât mai complete asupra conținutului acesteia.

Forma documentelor justificative se referă la dimensiunile formularelor, dar mai ales la dispunerea datelor fixe și variabile în cuprinsul documentului justificativ.

În România documentelor justificative din categoria celor tipizate, și îndeosebi cele considerate cu regim special, au un conținut și o formă strict determinată, exercitându-se în acest scop un control al tipăririi și a distribuirii lor.

Clasificarea documentelor justificative se poate face, după natura și felul operațiilor pe care le cuprind, în două categorii și anume:documente justificative de bază și documente justificative recapitulative.

Documentele de bază cuprind date despre operații izolate fiind întocmite la locul și momentul producerii acestora. Orice operație economică sau financiară trebuie să fie consemnată într-un astfel de document de bază, sau primar.

3.2 Caracterizarea principalelor documente de evidență operativă utilizate în prestările de servicii

Chitanța

Este un formular cu regim special de tipărire, înseriere și numerotare. În urma OMF 527/2004, alături de celelalte formulare tipizate, devine document personalizat.

servește ca document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la casieria unității și de înregistrare in registrul de casă (cu respectarea regulamentului operațiunilor de casă) și în contabilitate.

se întocmește în două exemplare pentru fiecare sumă încasată de către casierul unității și se semnează de către acesta pentru primirea sumei.

circulă la depunător (exemplarul 1, cu ștampila unității), exemplarul 2 rămânând în carnet, fiind folosit ca document de verificare a operațiunilor efectuate în registrul de casă.

se arhivează la compartimentul financiar-contabil, după utilizarea completă a carnetului (exemplarul 2).

Factura

Este un document cu regim special de tipărire, înscriere și numerotare.

servește ca document justificativ de înregistrare atât în contabilitatea furnizorului cât și cea a cumpărătorului. Pe baza acestuia se întocmește instrumentul de decontare a produselor și mărfurilor livrate, a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate. Este, de asemenea, document de însoțire a mărfii pe timpul transportului, respectiv, document de încărcare în gestiunea primitorului. Se întocmește în trei exemplare, la livrarea produselor și a mărfurilor, la executarea lucrărilor și la prestarea serviciilor de către compartimentul de desfacere sau alt compartiment desemnat pe baza dispoziției de livrare, a avizului de însoțire a mărfii sau a altor documente tipizate care atestă executarea lucrărilor și prestarea serviciilor și se semnează de către serviciul emitent. Factura fiscală se întocmește numai de către plătitorii de TVA, bunurile lucrările sau serviciile prestate înscriindu-se pe coloana 1, grupate pe cote de TVA iar factura se întocmește de către unitățile patrimoniale neplătitoare de TVA.

circulă la furnizor la compartimentul desfacere (exemplarul 2), la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 3), iar la cumpărător la compartimentul financiar-contabil ajunge exemplarul 1.

Ordinul de plată

Este o dispoziție necondiționată dată de un agent economic, titular de cont, unei societăți bancare de a plăti din contul său unui alt agent economic contravaloarea unor livrări de bunuri, prestări servicii sau executări lucrări. Acest instrument de plată îl pot procura contracost, agenții economici, de la acele unități bancare la care își au deschise conturile.

Se prezintă în două variante, una utilizându-se în relațiile cu diferiți agenți economici (plăți, încasări), cealaltă numai în relațiile cu trezoreria statului pentru plata impozitului, taxelor și a altor valori.

Indiferent de varianta utilizată, se prezintă în trei exemplare, circulația acestora fiind următoarea: exemplarul 1-alb-rămâne la banca plătitorului, exemplarul 2- roșu- revine beneficiarului sumei, exemplarul 3-verde/gri- îl primește, vizat de către bancă, plătitorul sumei.

Biletul la ordin

Este un instrument de plată potrivit căruia intervin ca participanți plătitorul și beneficiarul, prin care primul se obligă a plăti la scadență irevocabil și necondiționat suma înscrisă pe instrument. Este utilizat în special în relația agent economic- societate bancară, sau în cazul existenței unei depline încrederi între agenți economici deoarece au loc livrări de bunuri, prestări servicii executări lucrări a căror încasare se face pe baza unei scadențe întocmită de comun acord. Este opozabil în instanță, fiind un titlu executoriu.

Se întocmește într-un singur exemplar original, putând fi transmis prin gir.

Fișa mijlocului fix

Este documentul prin care se ține evidența analitică a mijloacelor fixe.Se întocmește intr-un singur exemplar pentru fiecare mijloc fix sau pentru mai multe mijloace fixe de aceeași fel și de aceeași valoare.Se completează pe baza documentelor justificative privind mișcarea mijloacelor fixe sau modificare de inventar a acestora ca urmare a completării, îmbunătățirii, modernizării sau reevaluării lor.Când formularul este folosit ca fișă colectivă,mijloacele fixe se înscriu pe un singur rând specificându-se în prima coloană numerele de inventar atribuite.

Fișa mijlocului fix este un document de înregistrare contabilă care nu circulă, se arhivează la compartimentul financiar contabil.

Procesul verbal de recepție

Este un document folosit de către regiile autonome, societățiile comerciale, instituțiile publice, unitățiile cooperatiste, asociațiile și celelalte persoane juridice.

Servește ca:document de înregistrare în evidența operativă și în contabilitate;document de aprobare a recepției ;document de punere în funcțiune a obiectului de investiții;document de recepție finală a obiectului de investiții.

Se întocmește în trei exemplare, procesul verbal de recepție se întocmește pentru mijloace fixe independente care nu necesită montaj și nici probe tehnice.Se completează de către secretarul comisiei, în prezența comisei care este formată din:președinte, specialiștii,asistenți la recepție.

Circulă la persoanele care fac parte din comisie, la compartimentul care efectuează operațiunea de control financiară preventive, la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea și înregistrarea procesului verbal de recepție.

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil atât pentru furnizori cât și pentru beneficiar.

Nota de recepție și constatarea de diferențe

Servește ca document pentru recepția bunurilor aprovizionate, document justificativ pentru încărcarea în gestiune, act de probă în litigiile cu cărăușii și furnizorii, pentru diferențele constatate la recepție;document justificativ de înregistrare în contabilitate.

Se întocmește în două exemplare, la locul de depozitare sau în unitatea cu amănuntul, după caz pe măsura efectuări recepției.În situația în care la recepție se constată diferențe. Nota de recepție și constatare de diferențe se întocmește în trei exemplare de către comisia de recepție legal constituită.

În cazul când bunurile materiale sosesc în tranșe se întocmește câte un formular pentru fiecare tranșă care se anexează apoi la factură sau la avizul de însoțire a mărfii.În cazul bunurilor materiale primie spre prelucrare, procurate de la persoane fizice, neînsoțite de documente de livrare,care prezintă diferențe la recepție, precum și materialele nestocate a căror valoare se înregistrează direct pe cheltuielii, recepția și încărcare în gestiune se fac pe baza documentului de livrare care însoțește transportul.

Circulă la gestiune, pentru încărcarea în gestiune abunurilor materiale recepționate, la compartimentul financiar contabil pentru întocmirea formelor privind lichidarea diferențelor constatate precum și pentru înregistrarea în contabilitatea sintetică și analitică;la unitatea furnizoar și la unitate de transport.

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Bon de consum

Servește ca:document de eliberare din magazie pentru consum a unui singur material , sau a mai multor materiale;document justificativ de scădere din gestiune ;document justivicativ de înregistrare în evidența magaziei și în contabilitate.

Se întocmește în două exemplare, pe măsura lansării, eliberării materialelor din magazie pentru consum, de compartimentul care efectuează lansarea, pe baza programului de producție și a consumurilor normate sau de alte compartimente ale unități care solicită pentru a fi consummate.

Circulă la persoanele autorizate pentru semnarea acordări vizei de necesitate;la persoanele autorizat să aprobe folosirea altor materiale, în cazul materialelor înlocuitoare la unitățile economice;la magazia de materiale, pentru eliberarea cantităților prevăzute semnându-se de predare de cătr gestionar și de primire de către delegatul care primește materialele;la compartimentul financiar-contabil pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitatea sintetică și analitică.La unitățile economice exemplarul 1 circula la contabilitatea materialelor ac document din scădere din gestiune, iar exemplarul 2 servește cu înregistrarea în contabilitate a costurilor.Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

Fișă de magazie

Servește ca:document de evidență la locul de depozitare a intrărilor, ieșirilor și stocurilor de valori materiale cu una sau două unități de măsură;document de contabilitatea analitică în cadrul metodei operativ-contabile;sursă de informații pentru controlul operativ curent și contabil al stocurilor de valori materiale.

Se întocmește într-un exemplar pentru fiecare fel de material și se completează de către compartimentul financiar-contabil la deschiderea fișei și la verificarea înregistrărilor;gestionar sau persoana desemnată care completează coloanele de intrări,ieșiri și stoc.Fișele de magazine se țin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale, pe feluri de materiale ordonate pe conturi, grupe,subgrupe sau în ordine alfabetică..Înregistrările în fișele de magazie se fac document cu document.Stocul se poate stabili după fiecare operație înregistrată și obligatoriu zilnic.Nu circulă fiind document de înregistrare.

Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.

CAPITOLUL IV

STUDIUL DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA CHELTUIELILOR ȘI VENITURILOR A PRESTĂRILOR DE SERVICII LA

“S.C RIKKI TRANS S.R.L”

4.1 Prezentarea generală a S.C RIKKI TRANS S.R.L

S.C RIKKI TRANS S.R.L este o societate cu răspundere limitată, inființată în 15 octombrie 1995, în conformitate cu prevederile Legii 15/1990.Are sediul social în Marghita(jud. Bihor) , strada Nicolae Bălcescu, nr 31, având următoarele date de identificare:

Nr de inmatriculare în Registrul Comerțului: J25/3214/1995

Cod unic de înregistrare R 23124312

Cont deschis la BCR Marghita:R015 BCR BH 327123124332

Obiectul de activitate a societăți comerciale RIKKI TRANS S.R.L este:

Obiectul principal de activitate al societății este:

Transporturi rutiere de persoane;

Transporturi rutiere de mărfuri;

Obiectul secundar de activitate al societății este:

Întreținerea și repararea autovehiculelor (spălătorii auto,reparații auto);

Comerț cu piese și accesorii pentru autovehicule;

Transporturi terestre de călătorii ocazionale;

Alte activități anexe transporturilor terestre.

Societatea comercială SC RIKKI TRANS S.R.L,în urma prestărilor de servicii către persoane fizice și persoane juridice, a câștigat o mare încredere din partea clienților prin punctualitate și amabilitatea de care personalul societății dă dovadă,de tarifele scăzute cu care societatea lucrează, cât și de directorul societății care prin virtutea sa a câștigat o mare parte din clienții,astfel încât la activ și-a mărit aportul, cu mai multe mijloace de transport (autobuze,autobasculante, autocamioane) firma dispune și de un atelier mecanic, precum și de spălătorie auto.În prezent societatea are 17 angajați.Societatea este asigurată la societățile de asigurare, precum și la CASCO, atât mijloacele de transport, cât și personalul și călătorii.

Societatea comercială RIKKI TRANS S.R.L a câștigat de-a lungul timpului prestigiu și o mare experiență în domeniul transporturilor, având licență pe cele mai bune trasee din zonă, este foarte contactată pentru transporturi ocazionale cum ar fi:excursii, curse protocolare, curse pentru echipe de fotbal și altele.Și în domeniul trensportului marfal (nisip,pietriș,ciment etc.) societatea este foarte contactată, având contracte cu mai multe primării, firme.

Principali clienți sunt: – primăria orașului Marghita;

– primăria comunei Popești;

– primăria comunei Spinuș;

– Simcor Oradea S.A;

– Zahărul Oradea S.A;

– Bechtel;

– Holcim S.A.

– alte persoane fizice.

Principali furnizori sunt: – SC Halifax S.R.L;

– SC Exodus S.A;

– SC Agroliv S.R.L,etc.

Noile achiziții ale firmei SC RIKKI TRANS S.R.L sunt următoarele mijloace de transport:

Autocar Scania;

Anul fabricatiei 2003;

Locuri 44;

Autocar Man;

Anul fabricatiei 2004;

Locuri 48;

Autobasculanta Volvo;

Anul fabricatiei 2006;

Tonaj 60 t;

Autotractor Volvo;

Anul fabricatiei 2005;

Frigorifica;

Autobasculanta Volvo;

Anul fabricatiei;

Tonaj 60t

S.C. RIKKI TRANS S.R.L prezinta la data de 31.03.2008 urmatoarea situatie a patrimoniului

ACTIV PASIV

4.2 Monografie contabilă privind conturile de venituri și cheltuieli a societății prestatoare de servicii SC. RIKKI TRANS SRL.

În cursul lunii Aprilie 2007 în cadrul societății comerciale S.C RIKKI TRANS S.R.L. au loc următoarele operații economico-financiare:

În data de 01.04 are loc o compensare între S.C. RIKKI TRANS S.R.L și S.C SIMCOR S.A., în urma prestării serviciilor de către S.C. RIKKI TRANS S.R.L în sumă de 21746,29 lei.

401’’Furnizori’’ = 4111’’Clienți’’ 21746,29

În data de 02.04 S.C. RIKKI TRANS S.R.L.se aprovizionează cu piese auto de la ATP EXODUS, în sumă de 8157,16 T.V.A.19%

% = 401’’Furnizori’’ 9707,02

3024’’Piese de schimb’’ 8157,16

4426’’T.V.A. deductibilă’’ 1549,86

Pe baza bonului de consum are loc darea în consum de piese auto:

6024’’Cheltuieli privind = 3024’’Piese de schimb’’ 8157,16

piesele de schimb’’

În data de 04.04 S.C. RIKKI TRANS S.R.L., prestează servicii în valoare de 6000 T.V.A. 19%, pentru care nu s-a întocmit factura. Factura pentru serviciile prestate se emite în termenul legal.

evidențierea serviciilor pentru care nu s-a întocmit factura.

418’’Clienți-facturi = % 7140

de întocmit’’ 704’’Venituri din lucrări 6000

executate și servi prestate’’

4428’’T.V.A.neexigibilă’’ 1140

facturarea lucrărilor executate de către S.C. RIKKI TRANS S.R.L.

4111’’Clienți’’ = 418’’Clienți-facturi 7140

de întocmit’’

regularizarea T.V.A.

4428’’T.V.A. neexigibilă’’ = 4427’’T.V.A. colectată’’ 1140

În data de 05.04. S.C. RIKKI TRANS S.R.L. achită datoria către S.C. FATCOM

S.R.L. în suma de 12471,20 din disponibilul de la bancă.

401’’Furnizori’’ = 5121’’Conturi curente 12471,20

la bănci în lei’’

În data de 07.04. S.C. RIKKI TRANS S.R.L. ridică numerar din bancă printr-un

virament bancar în valoare de 8000.

5311’’Casa în lei’’ = 581’’Viramente 8000

interne’’

581’’Viramente interne’’ = 5121’’Conturi la bănci 8000

în lei’’

În data de 08.04. S.C. RIKKI TRANS S.R.L. se aprovizionează cu piese de schimb, de la S.C. AGROLIV S.R.L., în sumă de 12136,97 T.V.A. 19%.

% = 401’’Furnizori’’ 14443

6024’’Cheltuieli privind 12136,02

piesele de schimb’’

4426’’T.V.A. deductibilă’’ 2306,02

– S.C. DARIANA S.R.L. achită factura prin numerar

401’’Furnizori’’ = 5311’’Casa în lei’’ 14443

În data de 08.04. S.C RIKKI TRANS S.R.L., vinde un mijloc de transport

(autocar), la prețul de vânzare de 230000 lei T.V.A. 19%, valoarea de înregistrare în contabilitate 200000 amortizare 80%.

vânzarea mijlocului de transport:

461’’Debitori diverși’’ = % 273700

7583’’Venituri din vânzarea 230.000

activelor și alte operații

de capital”

4427’’T.V.A.colectată’’ 43700

b) descărcarea mijlocului fix din gestiune:

% = 2133’’Mijloace de tran 200000

2813’’Amortizarea instalațiilor, 160000

mijloacelor de transport,

animalelor și plantațiilor’’

6583’’Cheltuieli privind activele 40000

cedate și alte operații de capital’’

c)încasare creanță de la clienți:

5311’’Casa în lei’’ = 461’’Debitori diverși’’ 30000

În data de 10 .04 S.C. RIKKI TRANS S.R.L., prestează servicii către BECHTEL (societatea antreprenoare a autostrăzii Borș-Brașov), în valoare de 101249,73 T.V.A 19%.

4111’’Clienți’’ = % 120482,19

704’’Venituri din lucrării 101249,73

și servici prestate’’

4427’’T.V.A. colectată’’ 19237,45

– încasarea contravalorii facturi de la clienți:

5121’’Conturi curente la bănci = 4111’’Clienți’’ 120482,19

în lei’’

În data de 11.04. S.C. RIKKI TRANS S.R.L., achită un avans către S.C.

HALIFAX S.R.L., în sumă de 17000 lei.

409’’ Furnizori-debitori’’ = 5121’’Conturi la bănci 17000

în lei’’

În data de 12.04. S.C. RIKKI TRANS S.R.L., achiziționează un mijloc de transport ( autobasculantă), în valoare de 200000 T.V.A. 19%, plata se face prin filă de C.E.C.

a) achiziționarea mijlocului de transport:

% = 404

’Furnizori de imobilizări’ 238000

2133’’Mijloace de 200000

transport’’

4426’’T.V.A. deductibilă’’ 38000

plata mijlocului de transport:

404’’Furnizori = 5121’’Conturi la bănci 238000

de imobilizări’’ în lei’’

În data de 14.04 S.C. RIKKI TRANS S.R.L., prestează servicii către o

persoană fizică în valoare de 2300 T.V.A. 19%.

4111’’Clienți’’ = % 2.300

704’’Venituri din lucrări 1932,77

executate și servicii

prestate’’

4427’’T.V.A.colectată’’ 367,22

încasarea facturii de la clienții :

5311’’Casa în lei’’ = 4111’’Clienți’’ 2300

În data de 15.04 S.C. RIKKI TRANS S.R.L.depune numerar la bancă printr-un virament bancar, în sumă de 12000 achitând și un comision bancar.

5121’’Conturi la bănci = 581’’Viramente interne’’ 12000

în lei’’

581’’Viramente interne’’ = 5311’’Casa în lei’’ 12000

achitarea unui comision bancar:

627’’Cheltuieli cu serviciile = 5121’’Conturi la bănci 510,71

bancare și asimilate’’ în lei’’

În data de 16.04. S.C. RIKKI TRANS S.R.L. se aprovizionează cu combustibil de la S.C. PETRISIL S.A., în sumă de 36149,25 T.V.A .19%

% = 401’’Furnizori’’ 43017,60

3022’’Combustibili’’ 36149,25

4426’’T.V.A.deductibilă’’ 6868,35

-pe baza bonului de consum are loc darea în consum de combustibilii:

6022’’ Cheltuieli privind = 3022’’Combustibili’’ 36149,25

Combustibili”

În data de 16.04. atelierul mecanic al lui S.C. RIKKI TRANS S.R.L., prestează o reparație către o persoană fizică, în valoare de 5500 lei, T.V.A.19%, încasarea facturii se face prin contul disponibil la bancă.

4111’’Clienți’’ = % 6445

704’’Venituri din lucrări . 5500

și servicii prestate

4427’’T.V.A. colectată’’ 1045

încasarea facturii în contul disponibil la bancă:

5121’’Conturi la bănci = 4111’’Clienți’’ 6545

în lei’’

În data de 17.04 . S.C RIKKI TRANS S.R.L. primește o factură, în suma de 3067,22 T.V.A. 19%, reprezentând cheltuieli cu energia atelierului mecanic.

% = 401’’Furnizori’’ 3650

605’’Cheluieli privind energia 3067,22

și apa’’

4426’’T.V.A.deductibilă 582,77

-plata facturii se face prin numerar din caserie:

401 ’’Furnizori’’ = 5311’’Casa în lei’ 3650

În data de 18.04 S.C. RIKKI TRANS S.R.L. primește un credit bancar pe termen scurt de la BCR Marghita, în valoare de 68396,90

5121’’Conturi labănciînlei’’ = 519’’Credite bancare 68396,9

pe termen scurt’’

În data de 18.04 S.C RIKKI TRANS S.R.L. face o achiziție de formulare cu regim special (bilete de călătorie) în sumă de 366000 T.V.A. 19%

a) se înregistrează recepția biletelor de călătorie:

% = 401’’Furnizori’’ 435540

3028’’Alte materiale 366000

consumabile’’

4426’’T.V.A. deductibilă’’ 69540

se dau în consum bilete de călătorie

6028’’Cheltuieli privind alte = 3028’’Alte materiale 366000

materiale consumabile’’ consumabile’’

se realizează plata furnizorului pe bază de chitanță

401’’Furnizori’’ = 5311’’ Casa în lei’ 435540

În data de 18.01. S.C. RIKKI TRANS S.RL. achitiționează un mijloc de transport (autocar) în leasing financiar în valoare de 22.000 euro, la un curs valutar de 37.000 lei/euro.Rata lunară de 700 euro/ 500euro amortizare, 200 euro dobânda.

a) Obligațiile de plată a ratelor de leasing din luna 04.2005, la cursul valutar de 3.75 lei/euro.

% =404’’Furnizorideimobilizări 26250

167’’Alte împrumuturi 18500

și datori asimilate’’

1687’’Dobânzi aferente 7400

altor împrumuturi

și datorii asimilate’’

665’’Cheltuieli din diferențe 350

de curs valutar’’

665’’ Cheltuieli din dife de curs valutar’’= diferența 3.75- 3.7= 500lei/euro

700euro*500lei =350

666’’Cheltuieliprivinddobân ’ =’’471’’Cheltuieli înregistra 7400

în avans’’

achitarea T.V.A. pentru redevența luni aprilie

4426’’T.V.A. deductibilă’’ = 121’’Cont la bănci în lei’’ 4987,5

(700euro*3.75*19%)

Achitarea facturii locatarului la un curs valutar de 3.72lei /euro.

404’’Furnizori de imobilizări’’ = % 25500

5124’’Conturi la bănciînlei’’ 25296

(700-(200*10%)*3.72

765’’Venituri din diferențe

De curs valutar’’ 204

(700-(200*10%)*3.75=25500

25500- 25296=204

În data de 20.04 S.C. RIKKI TRANS S.R.L. înregistreză o cheltuială de transport privind defectarea unui autobuz ,în valoare de 13800,63 T.V.A 19%

% = 401’’ Furnizori’’ 16422,75

624’’Cheltuieli de transporturi 13800,63

de bunuri și persoane’’

4426’’T.V.A. deductibilă’’ 2622,12

-achitarea facturii din disponibilul de la bancă

401’’Furnizori’’ = 5121’’Cont la bănci „ 16422,75

În data de 21.04. S.C. RIKKI TRANS S.R.L, se aprovizionează cu piese de la ALTEX, în valoare de 1091,59 T.V.A. 19%.

% = 401’’Furnizori’’ 1299

6024’’Cheltuieli privind 1091,59

Piesele de schimb’’

4426’’T.V.A. deductibilă’’ 207,4

se achită factura din contul disponibil la bancă

401’’Furnizori’’ = 5311’’Casa în lei’’ 1299

În data de 22.04. S.C. RIKKI TRANS S.R.L. primește un avans de la S.C. PAMADORIS S.R.L. pentru o prestare de servicii din data de 14.04, în sumă de 18000.

5121’’Conturi la bănci = 419’’Clienți creditori’’ 18000

În data de 22.04 S.C. RIKKI TRANS S.R.L. face o achiziție de tichete de masă pentru salariații în valoare de 12000 un tichet având valoarea de 120

5323’’Tichete și bilete = 401’’Furnizori’’ 12000

de călatorie’’

-achitarea timbrelor se face din disponibilul de la bancă

401’’Furnizori’’ = 5121’’Contu la bănci în l’’12000

În data de 23.04 S.C. RIKKI TRANS S.R.L. prestează servicii pentru un client, în valoare de 25000T.V.A.19%. În data de 25.04 clientul achită contravaloarea prestării de servicii printr-un bilet la ordin.

achitarea facturii transportului de către clienții

4111’’Clienți’’ = % 29750

704’’Venitdin lucrări 25000

și servicii prestate’’

4427’’T.V.A.colectată’ 4750

b)înregistrarea emiteri biletului la ordin din data de 25.04.

413’’Efecte de primit’’ = 4111’’Clienți’’ 29750

înregistrarea depuneri borderoului

5113’’Efectede încasat’’ = 413’’Efecte de primit’’ 29750

încasarea borderoului de către S.C. RIKKI TRANS S.R.L.

5121’’Conturilabănciîn lei’ = 5113’’Efecte de încasat’’ 29750

În data de 24.04 S.C. RIKKI TRANS S.R.L. face o reparație la o pompă servo Mercedes, în Ungaria,cheltuiala se ridică la 10504,20 lei, T.V.A 19%

% = 401’’Furnizori’’ 12500

611’’Cheltuieli de întreținere 10504,20

și reparații’’

4426’’T.V.A. deductibilă’’ 1995,79

-plata se face din disponibilul de la bancă

401’’Furnizori’’ = 5121’’ Conturi la bănci ’’ 12500

În data de 27.04 se calculează dobânda aferentă creditului pe termen scurt

666’’ Cheltuieli privind = 5186’’Dobânzi de plătit’’ 15614,98

dobănzile’’

.În data de 27.04 S.C. RIKKI TRANS S.R.L. achită dobânda aferentă creditului pe termen scurt, din disponibilul de la bancă

5186’’Dobânzideplătit’’ = 5121’’Conturilabănciîn 15614,98

Consumul total de motorină pe luna aprilie pe baza fișei limitei de consum.

6022’’Chelt privind comi’’ = 3022’’Combustibili’’ 34223,87

Se achită salariile datorate personalului în sumă de 57350 lei și salariile colaboratorilor în sumă de 12500 conform statului de salarii pentru personalul unității și pentru colaboratori aferent luni aprilie 2007.

% = 5121’’Conturi la bănciî 69850

în lei’’

421’’Personal-salarii datorate’’ 57350

401’’Furnizori’’ 12500

Se înregistrează impozitul pe profit aferent luni aprilie 2007 la S.C. RIKKI TRANS S.R.L.

691’’Cheltuie cuimpozitul = 441’’Impozilpe profit’’17313,83

pe profit’’

121’’Profit și pierdere’’ = 691’’Cheltuiel impozit 17313,83

pe profit’’

Se înregistrează regularizarea T.V.A.-ului aferent luni aprilie .

4426’’T.V.A. deductibil’’: sold final debitor=59189,37

4427’’T.V.A.colectată’’: sold final creditor = 81387,53

Deoarece 4427’’ T.V.A-ul ’’ colectat este mai mare decât 4426’’T.V.A.-ul deductibil ’’ se va înregistra T.V.A. de plată prin următoarea formulă contabilă:

4427’’T.V.A colectată’’ = % 81387,53

4423

’’T.V.Ade plată’’ 22198,15

4426

’’T.V.A.deductibilă’’ 59189,37

Se înregistrează conturile de cheltuieli aferente luni aprilie la S.C, RIKKI TRANS S.R.L.

121’’ Profit și pierdere’’ = % 197391,18

6022”Cheltuieli

privind combustibilii’’ 70373,12

6024’’Cheltuieli

privind piesele 21385,73

de schimb’’

6028’’Cheltuieli

privind alte 366

materiale consumabile ’’

605’’Cheltuieli

privind energia 306722

și apa’’

611’’Cheltuieli de 1050420

intretinere și reparații’’

624’’Cheltuieli cut tr 13800,63

de bunuri și persoane’’

627’’Cheltuieli cu 510,71

serv bancare și asimilate’’

6583’’Cheltuieli privind 40000

activele

cedate și alte ope de capital’’

665’’Cheltuielidindiferențe 350

de curs valutar’’

666’’Cheltuieli privind

dobânzile’’ 23014,98

Se înregistrează conturile de venituri aferente luni aprilie la S.C RIKKI TRANS S.R.L.

% = 121’’Profit și pierdere’’ 398444,13

704’’Venituridinlucrăriiexecutate 168240,13

și servicii prestate’’

7583’’Venituridinvânzareaactivelor 230000

și altor operațiunii de capital’’

765’’Venituridindiferențedecursvalutar’’ 204

CAPITOLUL V

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Concluzii asupra prestărilor de servicii în transportul din România, precum și asupra societății Rikki Trans cu activitate de transport rutier si de mărfuri.

În prima parte a lucrării și în special în primul capitol al lucrării este prezentat transportul ca fiind o ramură importantă pentru populație,deoarece datorită transportului se poate parcurge distanțe atât pentru persoane cât și pentru marfă.Fără transport nu s-ar putea parcurge distanțele care există intre diferite centre,localități,etc.Transporturile dezvoltă foarte mult economia unei țări influențând toate laturile economico-sociale, iar dezvoltarea transportului constitue un obiect important pentru politica economică a statului.

În al doilea capitol al lucrării este prezentat evaluarea în prestări servicii, care prezintă prestările de servicii în transport care au luat o mare amploare fiind necesar prezentarea situațiilor financiare oferind informații asupra activelor, datoriilor, capitalurilor proprii, veniturile și cheltuielile, fluxurile de numerar ale intreprinderii.Veniturilor din prestări servicii sunt majorării ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul exercițiului financiar a intrărilor sau a marimii valorilor activelor ori a diminuării obligațiilor, care duc la creșteri ale capitalurilor proprii altele decât cele provenite din contribuții de la deținători de capital.Principiile contabile sunt importante la întocmirea și prezentarea situațiilor financiare.

În cel de-al treilea capitol intitulat "Sisteme operaționale privind prestările de servicii" documentele necesare societăților care prestează servicii de transport sunt următoarele: chitanța, factura, ordinul de plată, biletul la ordin, fișa mijlocului, nota de recepție și constatare de diferențe, bon de consum, fișa de magazie.Acestea sunt documentele necesare compatibilității unei societăți prestatoare de servicii în transporturile de mărfuri și persoane.

În capitolul IV am prezentat studiul de caz la societatea RIKKI TRANS, societate care de-a lungul timpului a ajuns la un profit mare, încasând venituri de mii de lei, având contracte cu clienții care își onorează datoriile față de societatea prestatoare de servicii, dar societatea are cheltuieli foarte mari, deoarece consumul de combustibili și piese auto este ridicat, astfel încât societatea a ales o politică adecvată cerințelor pieței, pentru a atrage clienții societatea lucrează cu tarife scăzute.Societatea mai încasează venituri și din atelierul auto pe care îl are, fiind colaboratori cu alte societăți din ramura transportului.

În perspectivă SC RIKKI TRANS SRL ar putea să își mărească tarifele, deoarece prestează servici la un preț minoritar altor societăți cu acest profil, deși beneficiază de servicii impecabile, să își extindă aria de activitate și în exterior, precum și trasee în afara județului Bihor,deoarece la activ au foarte multe cereri să închirieze mașini de la alte societăți.Ar fi probabil și un magazin de piese auto, deoarece au un atelier foarte bine cunoscut în zonă și o vulcanizare ar fi binevenită și profitabilă în același timp.Să încerce să își facă rezerve de combustibil deoarece prețul explodează foarte des.Să fie mai convingători în ăncasarea sumelor de la rău platnici, deoarece momentan au sume mari de încasat de la clienții neserioși chiar și pe bază de contract.

Pentru viitor, când societatea va deveni ceea ce iși doresc acționarii ei, ar fi bine ca să rămână la fel de cautată pe piața prestărilor de servicii în transport.