Transportul Intern In Intreprinderile Industriale

Transportul intern este o componentă a procesului complex, fundamental într-o întreprindere industrială și care constituie structura activă de transformare a acesteia denumită uzual APROVIZIONARE – PRODUCȚIE – DESFACERE.

Mișcările materialelor într-o întreprindere industrială, pentru care s-a creat mai nou termenul LOGISTICĂ INTERNĂ a întreprinderii determină creșterea costului unitar al fiecărui produs realizat fără a se spori însă valoarea de întrebuințare deoarece nu operează asupra calității acestuia și nici nu determină transformări tehnologice.

Este dificil de determinat într-o structură industrială cheltuielile cu transporturile interne și diferitele manipulări de producție, dar în mod cert nivelul acestora este ridicat depășind frecvent 1/3 din cheltuielile cu salariile.

Activitățile de transport intern privesc materiile prime, intermediarii/ semifabricatele, produsele finite precum și alte elemente materiale și au loc atât în cadrul cât și între depozite, secții de producție și locuri de muncă.

Transportul intern neîntrerupt și eficient crează condițiile pentru respectarea ritmurilor de fabricație stabilite și are o mare influență asupra gradului de folosire a mașinilor, utilajelor și instalațiilor, asupra nivelului productivității muncii și în final asupra costului unitar al produselor.

După natura lor încărcăturile transportate pot fi:

materiale în vrac (inclusiv lichidele), caracteristice producției în flux continuu – situație uzuală în industria chimică

încărcături unitare grele (uneori chiar agabaritice)

încărcături ușoare, care se transportă de obicei grupate în loturi de transport.

Referitor la aspectele economice ale transportului intern trebuie avut în vedere că eficiența mijloacelor de transport este determinată nu numai de mărimea cheltuielilor de investiții ci, mai ales, de corelarea acestora cu sporul de productivitate a muncii obținut prin utilizarea acestor mijloace. În vederea adoptării celei mai bune soluții privind transportul intern trebuie examinați o serie de indicatori privind:

ponderea personalului ocupat cu fluxul de materiale

pierderile/întârzierile în activitățile producției de bază

gradul de utilizare a diferitelor mijloace de transport intern

cheltuielile de investiții pentru fluxul de materiale.

Din punct de vedere organizatoric activitățile de transport intern pot fi structurate, la limită, în două moduri:

centralizat, cu compartiment unic de transport intern și desfășurarea activităților pe bază de programare și solicitări după necesitate;

descentralizat, fără compartiment de transport intern, fiecare compartiment de producție de bază sau auxiliară având propriile mijloace de transport.

Fiecare modalitate are avantajeși inconveniente. Uzual în întreprinderile chimice se adoptă o soluție intermediară: există un compartiment de transport intern pentru fluxurile între secții și respectiv depozite/magazii, iar fiecare secție are în dotare mijloace de transport specifice pentru transporturi și manipulări pe propriul teritoriu.

Ca modalitate de programare/planificare transporturile interne pot avea loc:

pe bază de cereri individuale

după itinerariiși grafice prestabilite

iar ca tehnică de operare, în două sisteme:

pendular

inelar.

În sistemul pendular, prezentat în figura 4.2., deplasarea mijloacelor de transport are loc numai între două obiective – sursa și destinația – uzual folosindu-se doar 50% din capacitatea mijloacelor de transport (jumătate din timp circulă fără încărcătură).

În sistemele de transport inelare, prezentat schematic în figura 4.3. capacitatea de transport este mai bine utilizată. Sistemele inelare pot fi cu flux crescător, descrescător sau constant. În întreprinderile foarte mari sau în cazul unor puncte de încărcare/descărcare foarte dispersate se poate folosi sistemul inelar multiplu din figura 4.3.b.

Caracteristic sistemelor inelare este faptul că la punctul inițial/final operațiile de încărcare/descărcare se efectuează complet în timp ce în celelalte puncte aceste operații au loc doar parțial.

Alegerea mijloacelor de transport intern se face luând în considerare o serie de factori:

natura procesului tehnologic (continuu sau discontinuu), recpectiv a procesului de producție (interrupt, sau neîntrerupt)

volumul manipulărilor caracterizat prin debit, frecvență și abateri

caracteristicile traseelor de parcurs (lungime, dificultate, restricții, viteza cerută)

natura încărcăturilor.

Regulile care trebuie respectate în adoptarea deciziei privind achiziționarea mijloacelor de transport intern ar putea fi sintetizate astfel:

se alege utilajul cel mai simplu care permite obținerea rezultatului scontat

este preferabilă folosirea utilajelor deja cunoscute

se prevede un coeficient subunitar de încărcare (pentru rezolvarea unor situații neprevăzute sau de vârf).

În ceea ce privește stabilirea traseelor este preferabil un traseu scurt parcurs cu viteză mare față de un traseu lung parcurs cu viteză mică.

Transportull intern în UPB – Departamentul Parc Auto UPB

Departamentul de Parc auto UPB se află în structura organizatorică a UPB și se află în subordinea Direcției de achiziții.

Scopul organizației este de a asigura servicii de transport pentru toate departamentele, facultăților și angajațiilor Politehnicii pe bază de solicitare aprobată de conducerea Universității.

Activitatea se desfășoară zilnic timp de 8 ore, activitatea constă în transportul angajaților de la toate departamentele din cadrul Universității Politehnica București în interes de serviciu, de exemplu transportul către bănci, ministere, transport în țară și oriunde mai este nevoie, de asemenea se ocupă și cu transportul de marfă pentru aprovizionarea cantinei studențești, a laboratoarelor și alte transporturi de materiale.

În acest departament sunt angajați 14 șoferi care asigură transportul timp de 8 ore zilnic, tipurile de autovechicule și motorizarea sunt prezentate în tabel.

Con for datelor furnizate de departamentul Parc Auto anual se utilizează 15 t carburant, în medie se circulă 15.000 de km pe an și autovehicul.

În funcție de vechime autovehiculele au la bord între 120.000 km și 900 km iar anul fabricației 2007-2014 .

Activitatea se desfășoară în intervalul orar 08.00-16.00 dar în unele cazuri se mai întârzie.

Tabelul 1

Prezentarea parcului auto al UPB

* date din literatură

Managementul consumului de carburant

Gestionarea acestei probleme – a consumului exesiv de carburant – utilizează metode și strategii prin care sa se elimine cauzele care determină risipa concomitent cu măsuri de consolidare a unei bune organizări, bazată pe disciplină, implementarea de soluții practice și control asupra procesului.

În cadrul acestui proiect se va implementa metoda Six Sigma pentru a reduce consumul de combustibil.

În prima faza se vor caracteriza cantitativ activitățile din Departamentul de Parc Auto UPB.

A doua fază constă în măsurarea prin metoda SIPOC (Furnizori, Intrări, Proces, Ieșiri, Clienți) cu ajutorul căreia se pot vizualiza mai bine procesele.

Tot în faza de măsurare se va aplica principul Pareto unde sepot vizualiza principalii 20 % din factori care determină 80% din cauze.

Partea de analiză constă în identificarea cauzelor care determină consumul de carurant prin diagrama cauză – efect, pentru a se determina cauza rădăcină.

Definire

Definirea unei organizații înseamnă caracterizarea acesteia din următoarele puncte de vedere:

al obiectivele sale;

al operațiunile sale interne;

în ceea ce privește relațiile sale cu clienții și furnizorii săi.

Ce întrebări ar trebui să își pună o organizație?

În general fiecare organizație existentă depinde de beneficiile derivate din vânzările de bunuri, executarea de lucrări sau prestările deservicii pentru clienți. Pentru îndeplinirea obiectivelor sale, o organizație trebuie să aleagă să producă bunuri, să execute lucrări sau să presteze servicii care au un avantaj competitiv și trebuie să producă, execute sau presteze satisfacând cerințele clienților cu cel mai mic cost posibil. Decizia asupra gamei de produse/lucrări/servicii ridică mai multe întrebări și depinde de natura proceselor interne ale organizației precum și de relațiile cu furnizorii, clienții și competitorii.

Se poate conchide, conform metodologiei Six Sigma, că pentru a defini o organizație ea trebuie să răspundă la următoarele întrebări:

Cum să fie structurată?

Ce trebuie să producă execute sau presteze?

Cum să producă bunurile să execute sau să presteze serviciile sale?

Care sunt clienții săi?

Care sunt furnizorii?

Cine sunt concurenții săi?

Cine sunt clienții și furnizorii concurenților săi?

Tabelul 2

Definirea departamentului Parc Auto al UPB

Tabelul 3

Diagrama proiectului

Măsurare

Aspecte generale

Performanța generală a unei organizații se măsoară în general din punct de vedere al rezultatelor sale financiare. Acest lucru se datorează faptului că în cele din urmă profitul este esențial unei întreprinderi. Atunci când o organizație se măsoară la cel mai înalt nivel, ca o entitate-financiară, valorile precum ROI, profitul net, rentabilitatea activelor (ROA), iar fluxul de numerar sunt folosite pentru a monitoriza și să evalueze performanța. Aceste valori însă nu pot explica de ce organizația funcționează bine sau nu; ele sunt doar o expresie a rezultatelor, indicatori ai ceea ce se întâmplă. Ei nu explică motivul pentru care se întâmplă.

Unul dintre instrumentele cheie folosite în faza de măsură este SIPOC

Furnizor – Intrări – Proces – Ieșiri -– Clienți.

SIPOC pentru Transportul angajaților

SIPOC pentru transportul mărfurilor pt cantină

Analizare

Analizarea se va face prin construirea diagramei Pareto de unde se află care sunt factorii care trebuiesc îmunătățiți și prin diagrama Cauză Efect.

Diagrama Pareto

În tabelul 4s-a calculat și în fig. S-a reprezentat structura consumul total de carburant pentru consumul urban, extraurban și mixt.

Tabelul 4

Structura consumului de carburant

Figura

După cum se poate observa consumul urban are o pondere de 42.41%. În acest caz s-a determinat că 42.41% cauzează 57.59% din probleme.

În tabelul este prezentat consumul urban în procente pentru fiecare autovehicul. După cum se poate observa cele patru autovehicule (Autoutulitara Nissan, furgoneta Peugeot, autoturismul Daewoo Leganza și autoutilitara Mercedes Sprinter) consituie 66.67% din consumul total ceea ce înseamnă că trebuie acordată o atenție sporită acestor autovehicule mai ales când sunt încărcate. S-au ales cele patru pentru având în vedere că au ponderea cea mai mare, dacă s-ar fi ales și al cincelea autevehicul acesta nu ar avut o pondere semnificativă fața de celelalte.

Tabel

Figura

În figura s-a analizat relația dintre consumul de carburant și greutatea unui autovehicul, relația dintre cele două este medie pozitivă coeficientul de corelație Pearson este 0.4471.

Figura

Imbunătățire

Pentru faza de îmbunătățire s-a folosit tehnica Brainstorming pentru a genera cât mai multe idei legate de îmbunătățirea consumului de carburant, dintre care mai târziu se vor putea alege.

Propuneri pentru îmbunătățirea activității:

Trebuie acordată o atenție sporită autovehiculelor în special autoutilitarei Nissan, furgonetei Peugeot și a autocamionetei Mercedes Sprinter mai ales atunci cand sunt încărcate la maxim.

Autoturismul Daewoo Leganza să fie înlocuită tot cu un autoturism Diesel pentru că acesta consumă mai puțin.

Oferirea de programe de instruiri periodice, evaluări și testări teoretice și practice, șoferilor pentru a avea cât mai multe cunoștințe despre condusul cât mai eficient, să anticipeze unele dintre opriri mai ales cele de la semafor prin observarea cât mai atentă a culorii semaforului pietonilor, să evite virajele pe loc sau din scurt, să circule cât mai mult pe șoselele principale..etc

Autovehiculele să fie menținute și întreținute. Reviziile să se efectueze la timpul lor conform unui grafic , să investească într-un service mai mare, să se folosească ulei de motor specific fiecărui autovehicul, montarea de sisteme GPS pentru o monitorizare mai bună a km parcurși, vizualizarea traseelor, monitorizarea nivelului și consumului de carburant,

În cazut transportului de alimente pentru cantină să se instaleze un senzor de temperatură cu transmitere în timp real .

Găsirea unor rute cât mai scurte și sigure, alocarea resurselor ăn mod otim/adecvat

Monitorizarea continuă a consumului prin diagrama de control, în cazul în care datele trec peste limita propusă se se ia măsuri.

Control

Pentru faza de control s-a determinat consumul mediu și s-a realizat o diagrama de control pe baza tabelului unde a fost determinat consumul pe lună. Limita maximă trebuie stabilită în funcție de bugetul alocat de către conducere iar limita minimă nu este necesară deoarece se dorește ca consumul să fie cât mai mic.

Tabel

Consumul lunar a autovehiculelor.

Tabel Consumul pe lună a autovehiculelor raportat la medie.

Figura Variația consumului raportat lunar față de medie.

După cum se poate observa datele nu sunt departe de medie, acestea au o valoare bună.

Deasemenea se mai poate observa că Daewoo Leganza consumă la fel de mult ca și Furgonetă Peugeot acesta fiind de o categorie diferită față de Leganza, ceea ce înseamnă că acesta ar trebui folosită caât mai puțin posibil.