Transportor Elicoidal de Golire a Unui Siloz

Titlul temei : Transportor elicoidal de golire a cerealelor din silozurile metalice

Elemente initiale pentru proiect:

Destinatie:

– golirea cerealelor din silozurile metalice

Cerinte (agrotehnice, de expoatare, ergonomice, de protectia mediului, etc)

– asigura golirea silozului in 24 ore

Memoriu de calcul :

Analiza solutiilor similare existente.

Proprietatile fizice si mecanice ale materialului prelucrat.

Alegerea si justificarea solutiei de proiectare.

Calculul parametrilor principalilor  ai :

– transportorului elicoidal de golire

3.5. Calculul de dimensionare a arborelui transportorului elicoidal de golire

3.6. Calculul transmisiei

3.7. Calculul si verificarea rulmentilor si a penei.

3.8. Calculul eficientei economice.

3.9. Reglajele transportorului. Intretinerea si exploatarea masini.

3.10. Probleme legate de ergonomie si securitatea muncii.

3.11. Probleme legate de protectia mediului.

bibliografie

Pagini 71

=== Transportor Elicoidal de Golire a unui Siloz ===

Titlul temei : Transportor elicoidal de golire a cerealelor din silozurile metalice

Elemente initiale pentru proiect:

Destinatie:

– golirea cerealelor din silozurile metalice

Cerinte (agrotehnice, de expoatare, ergonomice, de protectia mediului, etc)

– asigura golirea silozului in 24 ore

Memoriu de calcul :

Analiza solutiilor similare existente.

Proprietatile fizice si mecanice ale materialului prelucrat.

Alegerea si justificarea solutiei de proiectare.

Calculul parametrilor principalilor  ai :

– transportorului elicoidal de golire

3.5. Calculul de dimensionare a arborelui transportorului elicoidal de golire

3.6. Calculul transmisiei

3.7. Calculul si verificarea rulmentilor si a penei.

3.8. Calculul eficientei economice.

3.9. Reglajele transportorului. Intretinerea si exploatarea masini.

3.10. Probleme legate de ergonomie si securitatea muncii.

3.11. Probleme legate de protectia mediului.

1. INTRODUCERE

Evacuarea cerealelor din buncar si din mijloacele de transport intern se face, de regula, prin cadere libera, iar reglarea debitului de evacuare din buncar si primire in mijlocul de transport, se face cu ajutorul unor subere manevrate manual sau mecanic.

Preluarea cerealelor din buncar, se face cu mijloace de transport pe orizontala, pe verticala, sau combinat. Alegerea unuia sau altuia dintre utilajele de transport intern se face functie de urmatorii factori:

cereale ce se transporta;

distanta de transport;

capacitatea de transport;

viteza de transport;

A. Instalatiile de transport in interiorul silozului sunt clasificate astfel:

instalatii de transport pe orizontala;

instalatii de transport pe verticala de urcare;

instalatii de transport pe verticala de coborare;

instalatii de transport in orice directie;

B. Instalatiile de transport pe orizontala cuprind:

transportoare elicoidale;

transportoare cu banda;

transportoare cu lant;

C. Instalatiile de transport pe verticala de urcare cuprind:

elevatoare cu cupe;

D. Instalatiile de transport pe verticala de coborare cuprind:

conducte si distribuitoare;

E. Instalatiile de transport in orice directie cuprind:

transportor pneumatic prin aspiratie;

transportor pneumatic prin refulare;

transportor pneumatic mixt (aspiratie-refulare).

Circuitul cerealelor de la preluarea din buncare si transportul intern, se realizeaza de regula prin relee formate din transportoare elicoidale, transportoare cu lant, transportoare cu banda si elevatoare, conducte cu distribuitoare.

Silozurile sunt vase de forma prismatica, cilindrica sau conica in care se depoziteaza, pentru scurt timp, materiale varsate. cand inaltimea este mult mai mare in raport cu dimensiunile sectiunii transversale, vasul poarta denumirea de siloz.

Fig 1.1 Siloz metalic de cereale

Depozitarea cerealelor în silozuri verticale prezinta foarte multe avantaje, inclusiv economia de spatiu si prevenirea pierderilor ce se pot produce în timpul utilizarii altor procedee de depozitare. Peretii interiori ai silozurilor metalice fiind în mod constant curatati prin miscarea cerealelor nu necesita nici o întretinere

Benzile de cauciuc de etansare puse între fiecare foaie de otel dureaza nelimitat si asigura o protectie completa împotriva intemperiilor si insectelor parazite. Cerealele care contin o umiditate excesiva vor crea condens în interiorul oricarui fel de siloz.

Silozurile din otel nefiind poroase nu pot absorbi umiditatea excesiva în timpul când se reîncalzesc, contrar celor din beton; în cazul acestora, sub efectul vânturilor puternice si calde, condensul absorbit de peretii exteriori este apasat spre interiorul acestora si exista riscul sa ajunga la cereale.

2. ANALIZA SOLUTII SIMILARE EXISTENTE. STUDIUL MASINILOR

Transportorul elicoidal Denis ECR 240 pentru silozuri cilindrice

Debit 60

Este conceput pentru transportul materialelor care nu curg in mod natural datorita gravitatiei,

Este perfect pentru silozuri cilindrice, dar se poate folsi si pentru silozuri patrate sau dreptunghiulare (confectionate din otel, poliester sau lemn) existente sau planificate (sunt folosite in silozurile care au diametrul maxim de 8 m si inaltimea maxima de 12 m).

Inlatura blocajele de material aparute in urma curgerii materialului.

Permite depozitarea intr-un spatiu dat.

Asigura un debit constant in functie de cerintele impuse pentru cantitatea de cereale ce urmeaza a fi extrasa.

Descarcarea materialului se face prin centrul silozului.

Fig 2.1 trasnportorul elicoidal ECR 240

Acces usor la partea mecanica a transportorului, chiar si atunci cand silozul este plin.

Modul de functionare :

La baza silozului se afla un transportor elicoidal actionat de un motor electric, care aduce materialul de pe marginile silozului spre centrul lui, unde se face evacuarea.

Fig 2.2 Transportorul elicoidal in interiorul silozului

Caracteristici :

materialul din care este confectionat otel ;

grosimea de 8 mm ;

ansamblul spira arbore permite sudarea ;

transportorul este acoperit de material pe toata lungimea silozului;

gura maxima de evacuare are diametrul de 250 mm ;

motorul actioneaza spira cu ajutor transmisii cu curele;

motorul este prevazut cu sistem de protectie impotriva prafului ;

viteza de rotatie de poate regla in functie de materialul care trebuie extras ;

Fig 2.3. Schema functionala a transportorului

Tabelul 2.4 indica unele maxime admise care pot fi obtinute asupra unor produse specifice.

Productia depinde de nevoi

Productia variaza in functie de dimensiunea materialului, umezeala si densitatea materialului ce urmeaza a fi prelucrat.

Tabelul 2.4 – Debitul maxim al silozului in funcite de materialul depozitat

Fig 2.5. Parti componente a transportorului ECR 240 :

1. motor ; 2. arborele spirei ; 3.spira ; 4. garnitura ; 5.pinion ; 6cascasa rotativa ; 7. angrenaj ; 8. con de amorsare ; 9. pinion ; 10. transmisie cu curele ;

11. pinion ; 12. arbore ; 13. cadru de fixare ; 14. carcasa centrala ; 15. diafragma de curgere ; 16. motor ; 17.angrenaj ;

Transportorul ECR . Variante

ECR 100 – O spira – 2

ECR 160 – O spira – 10

EVD 160 – Doua spire – 20

EVD 200 – Doua Spire – 33

ECR 240 – O spira – 44

ECR 300 – O spira – 100

Fig 2.6. Transportor elicoidal ECR

Aceste transportoare sunt potrivite pentru silozuri cilindrice care au o inaltime maxima de 12 m si diametrul de maxim 6 m.

Acest transportor, constructie durabila, este disponibila in doua versiuni :

o singura elice care transporta pana la evacuare, in lateralul silozului

sau o singura elice cu descarcare in partea centrala a silozului.

Fig 2.7. Transportor ECR 240 cu descarcare in lateralul silozului

(varianta A)

Fig 2.8. Transportor ECR cu descarcare sub siloz

(varianta B)

In ambele cazuri , avem un sistem avansat cu o singura spira sau cu doua spire subtiri montate pe un arbore sub buncar, care stang si aduc materialul, fie in partea laterala a buncarului , fie in partea centrala unde evacuarea se face cu ajutorul altui transportor elicoidal mai mic, sau cu ajutorul gravitatiei materialul cade din siloz.

Arborele elicoidal este antrenat in miscare de rotatie de un motor aflat sub podeaua buncarului (varianta B) sau inafara buncarului (varianta A).

Un con de amorsare este montat sub un unghi de 80, pozitionat deasupra transmisiei dintre motor si arborele elicoidal.

Rotirea spirei este urmata de raspandirea materialului care se opreste. Un ciclu normal de rotire dureaza 30 de min (2 rot/min). la viteze mici , spira realizeaza aproximativ 0.7 rot/min.

Putand introduce materiale in procesul de transport care variaza in functie de proprietatile mecanice si fizice ale materialului.

Materialele manevrate variaza de la carbune, faina, mancare de animale, paie tocate marunt, cat si alte materiale uzuale.

Tabel 2.9. – Detalii tehnice pentru transportorul ECR 240

(varianta A)

Caracasa transportorului elicoidal care transporta materialul de sub siloz inafara lui are diametrul de 240 mm, si grosimea de 2 mm, iar ansamblarea tronsoanelor se face cu flanse. Flansele au diametrul de 210 mm cu grosimea de 4 mm subate cu electrod 40/49 mm, sau cu grosimea de 5 mm sudate cu electrod de 50/60 mm.

Transportor NS variantele A, B, C pentru descarcarea silozurilor rotunde

Debite :

30, 40, 50, 60, 80, 100 t/h

Diametrul silozului :

8, 12, 14, 16, 18, 20 m

Transportorul elicoidal, model NS, a fost proiectat pentru a rezista la greutatea materialului depozitat in siloz, chiar si atunci cand acesta este plin.

In tipul transportului, articulatia aflata in centrul silozului, inlatura boabele ramase in siloz dupa ce s-a facut golirea silozului cu ajutorul gravitatie

Fig 2.10. Transportorul elicoidal NS

Descarcarea se face printr-o clapeta centrala, de unde materialul este transportat cu un melc orizontal (in cazul variantei A), sau printr-o alta alternativa (versiunea B si C).

Nici o alta iesire intermediara nu este necesara pentru descarcarea materialului din siloz in transportor, un viitor care simplifica ansamblul, operatia dar si echipamentul.

Motorul. Versiunea A. Este pozitionat inafara silozului deasupra gurii de evacuare a materialului si antreneaza transmisia cu 2 curele care face rotirea spirei elicoidale.

Motorul. Versiunea B si C. Este amplasat in centrul silozului sub podea, totodata mai exista si un alt motor, care actioneaza spira transportorului elicoidal de evacuare.

Pentru o golire eficienta a silozului, trebuie ca podeaua acestuia sa fie la acelasi nivel cu transportorul, altfel golirea nu se poate face complet. O podea care nu este la nivel face ca in timp transportorul sa se uzeze mult mai repede.

Fig 2.11. Parti componente transportor elicoidal NS

clapeta de descarcare ; 2. melc ; 3. parghie de actionare ; 4. spira ; 5.inel de centrare ; 6. despartitor ; 7. roata tractiune; 8. motor ;

Tabel 2.12. – Caracteristici tehnice ale transportorului elicoidal NS

3. CERINTE IMPUSE CEREALELOR LA INTRODUCEREA IN OPERATIA TEHNOLOGICA DE TRANSPORT

Obiectul de referinta al prezentului capitol il constituie definirea si prezentarea, succinta, a cerintelor pe care trebuie sa le indeplineasca materialul prelucrat ( in cazul nostru cerealele) la introducerea in operatia tehnologica de transport, precum si evidentierea implicatiilor legate de gradul de cunoastere si respectare a acestora.

Principala cerinta ce se impune acestui transportor este sa asigure golirea silozului in 24 de ore.

Pe langa asigurarea permanenta a indicatorilor optimi de performanta (randament/eficienta) , cunoasterea si respectarea cerintelor previne aparitia uzurii premature a utilajului (sau subansamblelor acestora), supraconsumul de resurse energetice, intreruperea sau incetinirea fluxului (circuitului) de procesare si nu in ultimul rand, folosirea in conditii improprii sau la alti parametri, decat cei proiectati, a utilajului de transport.

Sub aspectul fizic al prezentarii, cerintele impuse cerealelor la introducerea in operatia tehnologica de transport sunt realizate sub forma de ghid, instructiune, indrumar sau manual de bune practici, care ar trebui sa insoteasca, cartea tehnica a utilajului.

In acest context, cerintele se vor stabili, pentru fiecare model (tip) de transportor, in raport cu destinatia, capacitatea si ceilalti parametrii functionali ai acestuia, realizandu-se in acest fel, un raport optim de compatibilitate intre materialul prelucrat (transportat), si utilaj.

4. PROPRIETATILE FIZICE SI MECANICE ALE MATERIALULUI PRELUCRAT

Masa de cereale se caracterizeaza printr-o serie de proprietati mecanice si indicatori fizici, a caror cunoastere este imperativ necesara la depozitarea cerealelor, la transportul lor, la curatirea de impuritati, la uscare, etc.

Cei mai importanti indicatori fizici ai cerealelor (materialului transportat ), reprezentativi pentru tema proiectului sunt  unghiul de taluz natural, unghiul de frecare externa, (coeficientii specifici ai acestora), porozitatea si parametrii dimensionali, iar proprietatile mecanice cele mai semnificative sunt rezistenta la compresiune, si la forfecare, elasticitatea invelisurilor, gradul de aderenta si duritatea cerealelor.

4.1 UNGHIUL DE TALUZ NATURAL

Unghiul de taluz natural sau de frecare interna, este unghiul pe care il face masa de cereale in cadere libera sau curgere, pe o suprafata orizontala.

Determinarea unghiului de taluz poate fi facuta in mai multe moduri :

Intr-o prima varianta un recipient paralelipipedic din sticla, in care se afla cereala, se rastoarna usor pe una din fetele longitudinale. Cerealele se vor aseza sub un unghi care poate fi masurat fig 4.1. a.

Un alt mod de determinare este cel care foloseste un vas in forma de  « L », cu una din fetele laterale din sticla pentru a putea urmari modul de asezare al cerealelor. Prin ridicarea clapetei, cerealele curg formand cu planul orizontal un unghi de taluz natural α, fig 4.1.b.

In figura 4.1.c. este prezentat cel de-al treilea mod de determinare a unghiului de taluz natural. Cerealele din palnia cu gura larga  la partea inferioara, situata la o inaltime mica vor, cadea pe planul orizontal asezandu-se sub unghiul de taluz natural.

fig 4.1. Determinarea unghiului de taluz natural

Unghiul de tazul natural este influentat de urmatorii factori :

forma si marimea boabelor ;

continutul de impuritati ;

starea suprafetei boabelor ;

umiditatea cerealelor

Cerealele cu forma sferica, sau care se apropie de forma sferica, au un unghi de taluz mai mic in comparatie cu cerealele cu boabe lungi.

Impuritatile influenteaza unghiul de taluz natural in functie de natura, forma si dimensiunile lor

Cu cat suprafata cerealelor este mai rugoasa, cu atat unghiul de taluz natural este mai mare. Umiditatea cerealelor influenteaza valoarea unghiului de taluz natural, prin modificarea coeficientului de frecare al al boabelor. Cresterea umiditatii cerealelor, determina cresterea coeficientului de frecare al boabelor si in consecinta cresterea unghiului de taluz natural

In tabelul 4.2. sunt prezentate valorile unghiului de taluz natural pentru cateva specii de seminte.

Tabelul 4.2. – Valorile unghiului de taluz natural

Cunoasterea unghiului de taluz natural permite calculul cantitatii de cereale depozitate in vrac, pe platforme sau in magazii.

La dimensionarea peretilor magaziilor pentru depozitarea cerealelor, se utilizeaza valoarea unghiului de taluz natural. Din figura 4.3. se observa ca asupra peretelui actioneaza greutatea prismei de cereale, delimitata de unghiul de taluz natural,α .

Fig 4.3.Utilizarea unghiuliu de taluz natural pentru dimensionarea peretilor silozului

In figura 4.4. este prezentata variatia coeficientului de frecare a boabelor de grau, in functie de umiditatea lor.

Pe masura ce umiditatea graului creste, creste si coeficientul de frecare interna:

Fig 4.4. Variatia coeficientului de frecare

4.2 UNGHIUL DE FRECARE EXTERNA

Unghiul de frecare externa reprezinta unghiul limita de inclinatie, a unei suprafete plane, constituita dintr-un anumit material, la care incepe alunecarea sau rostogolirea cerealelor.

Valorile acestui unghi depind de: natura materialului, rugozitatea acestuia, starea suprafetei boabelor de cereale, forma boabelor si umiditatea acestora.

Unghiul poate fi determinat prin masurare directa, la instaltia formata dintr-un plan inclinat, articulat la partea inferioara fig 4.5.

Fig 4.5. Instalatie pentru determinarea unghiului de frecare externa

Pe acest plan se fixeaza placi din diverse materiale similare celor de curgere a cerealelor in silozuri si unitatile de prelucrare, cum ar fi beton, lemn, tabla, de otel, rasini sintetice, etc. Cunoasterea unghiurilor de frecare externa, pentru cereale si produse rezultate din maruntirea lor, pentru produsele intermediare si finite, rezultate din prelucrarea cerealelor, are o importanta deosebita la alegerea inclinatiei maxime, la care mai are loc curgerea lor prin conducte de transport gravitational. Cunoasterea unghiurilor permite proiectarea functionala a tremiilor de evacuare din celule sau buncare de depozitare a acestor produse.

In tabelul 4.6.sunt prezentate unghiurile de frecare φ0 pentru cereale, pe lemn, beton si tabla de hotel, pentru o umiditate de maximum 15%.

Tabel 4.6 – Valorile unghiurilor de frecare

Pentru umiditati mai mari de 15%, unghiurile de frecare se calculeaza cu relatia :

φ=φ0 + k,

– unde k este corectia data de umiditatea cerealelor, k=1°(u-15), grade :

– unde u este umiditatea efectiva a cerealelor sau produselor rezultate din prelucrarea lor.

Coeficientul de frecare externa reprezinta tangenta unghiului de frecare externa.

Valoarea lui este influentata de aceeasi factori care influenteaza valorile unghiului de frecare pentru cereale, la umiditati diferite, pe tabla galvanizata.(Tab 4.7.)

Tabelul 4.7. – Valorile coeficientului de frecare

4.3 POROZITATEA

Porozitatea este proprietatea cerealelor de a lasa la asezare, un anumit spatiu intergranular.

Ea se exprima prin raportul dintre volumul spatiului intergranular si volumul total ocupat de cereale:

unde :

V este volumul total al masei de seminte;

v este volumul ocupat de substanta solida a semintelor;

Tabel 4.8. – Porozitatea cerealelor de baza

Porozitatea cerealelor prezinta importanta in lucrarile de tratare si conservare a cerealelor, cum ar fi aerarea activa si uscarea lor.

Porozitatea cerealelor este influentata de urmatorii factori:

forma si marimea boabelor de cereale;

starea suprafetei exterioare a cerealelor;

continutul si natura impuritatilor;

umiditatea cerealelor;

gradul de tasare;

Forma si marimea boabelor de cereale influenteaza in cea mai mai mare masura porozitatea acestora. Atunci cand exista o uniformitate dimensionala a cerealelor, porozitatea lor este mai mare decat atunci cand semintele nu au o dimensiune uniforma. Boabele mici ocupa spatiile ramase intre cele mari, porozitatea fiind mai mica.

Cu cat suprafata sumintelor este mai lucioasa, cu atat porozitatea este mai mica. Cu cat rugozitatea suprafetei exterioare este mai mare, cu atat spatiul intergranular creste, deci creste porozitatea.

Umiditatea cerealelor influenteaza porozitatea acestora prin modificarea coeficientului de frecare interna. Cresterea umiditatii cerealelor, are ca rezultat cresterea porozitatii acestora.

Un procent ridicat de impuritati de dimensiuni mici, cum ar fi semintele de buruieni sau sparturile de cereale, ocupa foarte bine spatiile libere ramase intre boabele de cereale, micsorand porozitatea acestora. Un procent ridicat de impuritati de dimensiuni mari si masa mica, cum ar fi fragmentele de spice sau paie, determina cresterea porozitatii cerealelor care le contin.

Tasarea cerealelor conduce la scaderea porozitatii acestora. Astfel, cerealele depozitate in magazii plane, intr-un strat subtire, au o porozitate mai mare decat aceleasi cereale depozitate in celule inalte de siloz.

4.4 PARAMETRII DIMENSIONALI AI CEREALELOR

Cerealele sunt caracterizate, in functie de tip, specie, si varietate de anumite dimensiuni. Unele cereale ca : graul, secara, orzul, ovazul, porumbul, sunt caracterizate prin trei dimensiuni: lungimea „a”, latimea „b”, si grosimea „c”. Altele, cum ar fi, lintea, sunt caracterizate prin doua dimensiuni, grosimea „c”, si diametrul „d”. O serie de seminte de cereale a caror forma se apropie foarte mult de cea sferica, sunt caracterizate printr-o singura dimensiune, diametrul „d ” .

Fig 4.9. Caracteristici dimensionale

Cunoasterea parametrilor dimensionali ai cerealelor prezinta o importanta deosebita la curatirea acestora de impuritati, pe baza diferentei de marime dintre acestea si cereale. In functie de parametrii dimensionali ai cerealei supusa curatirii se aleg dimensiunile optime ale orifiicilor suprafetelor de separare.

Variatia unui parametru dimensional al unei cereale este relevata prin curba granulometrica.

Curba granulometrica reprezinta variatia frecventei procentuale a parametrului ales, intre limita dimensionala inferioara si limita dimensionala superioara. Pentru trasarea curbei granulometrice al unui parametru dimensional, al unei cereale, se masoara acest parametru la 300-500 de boabe.

Pentru masurare, in functie de precizia de masurare se pot folosi :

sublere, cu o precizie de 0.1 mm

micrometre, cu o precizie de 0.01 mm

ceasuri comparatoare, cu o precizie de 0.001 mm.

In urma masuratorilor se obtine valoarea minima „x” si valoarea maxima „X” a parametrului masurat. Se alege un numar de clase de marime, „k”, in functie de valorile „x” si „X” pentru 6-12 clase.

Intervalul de clasa λ se calculeaza cu relatia :

Numarul total de boabe masurate, N va fi distribuit in fiecare clasa de marime astfel:

Clasa I n boabe cu dimensiuni intre x si x+λ,

Clasa a II a n boabe cu dimensiuni intre x+λ si x+2λ

……………

Clasa k nboabe cu dimensiuni intre X-λ si X

n+ n+ ………..+ n= N

Frecventa procentuala a parametrului fiecarei clase va fi:

; ; ……..

In figura 4.10 este prezentata curba granulometrica a parametrului determinat. Ea se obtine unind mijloacele laturii superioare a dreptunghiurilor reprezentand frecventa procentuala a fiecarei clase.

Fig 4.10. Curba granulometrica

Pentru evidentierea diferentelor de forma intre diferitele cereale se utilizeaza caracteristicile granulometrice:

indicele dimensiunii medii, pentru grau si secara:

criteriul de sfericitate :

unde este diametrul echivalent,

unde V este volumul bobului,

dupa Kazakov,

dupa Egorov,

– aria suprafetei bobului de grau:

4.5. REZISTENTA LA FORFECARE

Pentru determinarea rezistentei boabelor la forfecare s-a utilizat o instalatie formata dintr-un mecanism de forfecare si unul de inregistrare a deformatiei boabelor supuse forfecarii. Mecanismul de forfecare se compune dintr-un cadru fix si unul mobil, dispunand fiecare de cate un dispozitiv in care se pot fixa poansoanele de forfecare, cu anumiet unghiuri de ascutire.

Fig 4.11. Mecanismul de forfecare.

cadru fix ; 2- cadru mobil ; 3- dispozitiv de fixare ; 4-poansoane ; 5- bob ; 6- recipient incarcat cu forta de forfecare ;

Mecanismul de inregistrare permite trasarea unei curbe deformatie-forta de forfecarea.

Determinarile efectuate au permis stabilirea valorilor fortelor la care bobul este forfecat. S-a constatat o legatura stransa intre acestea si umiditatea cerealelor.

4.6. ELASTICITATEA INVELISURILOR CEREALELOR

In procesele tehnologice de macinare a cerealelor se realizeaza, pe langa maruntirea acestora pentru transformarea in faina, si separarea concomitenta a invelisurilor. Aceasta separare este posibila datorita proprietatilor mecanice diferite ale invelisurilor si endospermului.

Avand in vedere structura anatomica si compozitia chimica a celor doua parti componente, pentru o anumita umiditate, invelisurile au o rezistenta mecanica superioara endospermului. In procesul tehnologic de pregatire pentru macinis, se cauta ca prin conditionare sa se mareasca rezistenta invelisurilor. Acest decalaj de proprietati mecanice intre endosperm si invelisuri favorizeaza separarea acestor componente prin maruntiri si sortari repetate.

Cu cat invelisurile prezinta o elasticitate mai mare, cu atat ele vor ramane in urma transportarii sub forma unor particule mai mari cere se pot separa usor prin cernere.

Fig 4.12. Dispozitiv cu disc

disc gradat ; 2- maner ; 3- indicator ; 4- ax ; 5- clema ; 6- fasie cu invelis ; 7-clema cu ac indicator ; 8- postament ;

Pentru determinarea elasticitati invelisurilor se poate utiliza dispozitivul cu disc. Dispozitivul prezentat in figura de mai sus, este format din discul gradat 1, fixat pe postamentul 8. Axul 4 se prinde rigid, in spatele discului, de indicatorul 3, prevazut cu manerul 2. De axul 4 se prinde, in partea din fata a discului 1, clema 5 in care se fixeaza o fasie de invelis 6. De partea inferioara a fasiei de invelis se fixeaza clema 7 cu indicator. Prin rotirea manerului 2, la o anumita valoare , citita cu indicatorul 3 pe discul 1, axul 4 roteste clema 5 cu acelasi unghi. Datorita elasticitatii fasiei de invelis deformata sub greutatea clemei 7, acul indicatot al acesteia va determina un unghi corespunzator . Cu cat elasticitatea fasiei de invelis este mai mare, cu atat va fi mai mica valaorea unghiului . Modulul de elasticitate al unui corp, conform legii lui Hooke, este dat de relatia :

daN/mm

in care: – σ – efortul unitar;

– ε – deformatia;

Invelisul boabelor de cereale, caracterizat printr-o structura fibroasa, nu respecta intocmai legea lui Hooke. In cazul lor, modulul de elasticitate este :

daN/mm

in care : – α – coeficient cu valoare supraunitara.

In urma masuratorilor efectuate cu instalatia prezentata, pentru o fasie de invelis se poate determina modulul de elasticitate pornind de la relatia:

in care : G – greutatea clemei ac indicator ;

S – lungimea fasiei de invelis ;

E – modulul de elasticitate ;

I – momentul de inertie ;

Dar valoarea efortului unitar la incovoiere se poate scrie in functie de unghiurile si latimea si lungimea fasiei:

in care : b – latimea fasiei de invelis;

S – lungimea fasiei de invelis;

Momentul de indertie al fasiei de invelis, avand grosimea h, de determina cu expresia :

4.7. GRADUL DE ADERENTA AL INVELISURILOR LA ENDOSPERM

In procesele tehnologice de prelucrare a cerealelor, aderenta straturilor de invelisuri la endosperm are o importanta deosebita in aprecierea calitatilor tehnologice ale acestora.

In procesele de pregatire a cerealelor pentru transport, prin conditionare se ajunge la diminuarea aderentei intre invelisuri si endosperm.

Pentru determinarea aderentei invelisurilor la endosperm, se pot utiliza metode directe sau indirecte.

Instalatia realizata de Nastagunin determinarea directa a gradului de aderenta intre invelisuri si endosperm. Ea se compune dintr-un carucior 1, tractat cu o viteza de 20 mm/secunda printr-un fir care se infasoara pe troliul 8. Troliul este pus in miscare de rotatie cu ajutorul unui motor si a unui reductor surub melc-roata melcata. De carucior se fixeaza 2 bare, in care se prinde capatul unei fasii de invelis, se gaseste la extremitatea barei 3 .

Fig 4.13. Instalatia Nastagunin

1 – carucior ; 2 – timbru tensorial ; 3 – bara ; 4 – clema ; 5 – bob ; 6 -material de fixare ; 7 – glisiere ; 8 – troliu ; 9 – transmisie cu lant ; 10 – surub melc ; 11 – motor electric ; 12 – cuplaj elastic ; 13 – roata melcata ; 14 – fir de tractiune ;

Bobul este fixat fie intr-o masa plastica, fie in gheata. Infasurarea firului pe troliul 8 determina deplasarea caruciorului si desprinderea invelisului de pe bob.

Timbrul tensorial ve fi solicitat direct proportional cu marimea adrentei invelisului de endosperm. Prin amplificarea curentului electric format in timbru si trimiterea lui unui oscilograf, se poate trasa o curba caracateristica

4.8.DURITATEA CEREALELOR

Pentru aprecierea rezistentei cerealelor la transport in ansamblu, atat datorita eforturilor de compresiune, cat si de forfecare a partilor anatomice,se foloseste duritatea cerealelor. Ea se exprima prin valoarea momentului rezistent mediu opus de cereale supuse transportului intr-un siloz.

Masurarea, precum si trasarea curbei de rezistenta se realizeaza folosind un electrodinamometru rotativ.

Fig 4.14. Electrodinamometrul rotativ

1-roata melcata ; 2-buncar ; 3-rotor dozator ; 4-conducte ; 5-pinion ; 6-stator ; 7-recipient colector ; 8-rotor ; 9-roata dintata ; 10- lagar de sustinere; 11-motoreductor sincron ; 12-parghii ; 13-amortizor cu ulei ; 14-cutit ; 15-penita; 16-hartie de inregistrare ; 17-cadran indicator ; 18-electromotor ;

Motoreductorul sincron 11, sprijinit pe lagarele 10, transmite miscarea de rotatie prin intermediul angrenajului dintat 9-5 rotorului 8. Cerealele sunt preluate din buncarul 2 si dozate cu rotorul 3, alimentand moara. Statorul morii este fix. Momentul rezistent opus de cerealele supuse transportului intre rotor si stator se transmite motoreductorului sincron 11, care se roteste cu un unghi proportional cu valoarea momentului rezistent. Rotirea se transmite prin parghiile 12 acului indicatorsi penitei 15 a sistemului de inregistrare.

Socurile care apar in transport sunt amortizate de amortizorul cu pistonsi ulei 13.

In urma transportului, penita 15 inregistreaza pe hartie o curba caracteristica

Fig 4.15 Curba caracteristica a momentului rezistent

Curba se caracterizeaza printr-o valoare medie a momentului rezistent :

= momentul maxim de torsiune la transport;

= momentul minim de torsiune la transport;

Curba, trasata pentru transportul unei probe de 100g de cereale, de caracterizeaza in afara de mometul rezistent M si de timpul de transport t, si de consumul specific de energie W- proportional cu suprafata inscrisa in curba.

Instalatia permite efectuarea unor determinari pentru a compara duritatea diferitelor soiurilor de cereale, la o anumita umiditate, sau comparatii ale momentului rezistent, pentru acelasi soi de cereale, la umiditati diferite.

5. ALEGEREA SI JUSTIFICAREA SOLUTIEI DE PROIECTARE

Transportoarele elicoidale sunt instalatii de transport continuu fara organ flexibil de tractiune care se folosesc la transportul diferitelor materiale agricole.

Comparativ cu celelalte transportoare , trasnportoarele elicoidale au urmatoarele avantaje : simplitate constructiva, intretinere usoara, siguranta in exploatare, izolarea materialului transportat de mediul inconjurator, usurinta incarcarii si descarcarii, gabrit mic, pret scazut.

Principalul dezavantaj a

transportorului elicoidal sunt : strivirea materialului transportat ca urmare a intrarii acestuia intre spira si carcasa.

Proiectul de executie al transportorului elicoidal pentru descarcarea silozurilor s-a elaborat in conceptie proprie, utilizandu-se solutii constructive clasice specifice acestui gen de utilaj.

S-au adoptat solutii tehnice de asa maniera incat sa se asigure :

constructie metalica supla, compacta, unitara, care sa functioneze fara vibratii anormale ;

cote de gabarit relativ restranse ;

executie simpla fara o pregatire complexa de fabricatie ;

masa neta redusa ;

montare usoara ;

conditii normale, nepretentioase, de intretinere si exploatare ;

interschimbabilitatea usoara a pieselor de uzura ;

Pentru realizarea solutie constructive am ales un siloz cu baza conica, care la nivelul peretelui exterior este prevazut cu o gura de vizitare unde se introduce un transportor elicoidal inclinat care produce descarcarea silozului.

Fig 5.1. Siloz cu transportor elicoidal

1. Siloz; 2. Materialul depozitat (porumb); 3. Arbore melcat; 4. Gura de evacuare; 5. Grup de actionare; 6. Carcasa transportorului; 7. Picior de sustinere; 8. Motor;

In silozul 1, se afla materialul ce urmeaza a fi transportat 2, care este preluat cu arborele melcat 3, si condus prin carcasa transportorului 6, spre gura de evacuare 4.

Carcasa transportorului este prevazuta cu un picior de sustinere 7.

Arborele melcat 3, este actionat de motorul 8, cu ajutorul grupului de actionare 5.

Principalul avantaj acestui transportor elicoidal inclinat, spre deosebire de celelalte variante (orizontal sau vertical), este acela ca alimentarea cu material se face uniform, datorita formei de con pe care o are baza silozului.

Datorita formei de con pe care o are baza silozului materialul ce urmeaza a fi transportat aluneca pe peretii siozului datorita uneia dintre cele mai importante proprietati fizice a materialului depozitat , si anume, unghiului de taluz natural, care in majoritatea cerealelor nu este mai mare de 50 .

6. CALCULUL PARAMETRILOR PRINCIPALI

Calculul unghiului de inclinare.

Datorita miscarii de rotatie a spirei elicoidale, materialul este antrenat intr-o miscare de rotatie intermitenta si o miscare de inaintare uniforma in lungul jgheabului. Miscarea de rotatie este intermitenta, deoarece dupa ce materialul s-a rotit cu unghiul ψ ( unghiul la care are loc surparea materialului ) fata de planul vertical, aluneca pe spita elicoidala in jos sub actiunea propriei greutati si miscarea de rotatie inceteaza.

La viteze de rotatie ale spirei elicoidale mari, materialul va fi aruncat peste arbore consumandu-se o cantitate suplimentara de energie. Pentru evitarea acestui fenomen se impune :

in care : – unghiul de taluz natural – pentru porumb

Tabel 5.1.Caracteristici constructive si functionale ale transportoarelor elicoidale inclinate

Din tabelul 5.1, am ales pentru seminte de cereale diametrul exterior al spirei D = p = 110 mm, iar diametrul arborelui d = 45 mm

In STAS 7072-86 se recomanda pentru diametrul extrior al spirei elicoidale urmatoarele valori : 110, 125, 160, 200, 315, 400, 500 mm, iar pentru pasul spirei elicoidale : 100, 110, 125, 160, 200, 315, 400, 500mm

Cu ajutorul relatiilor :

,

Se alege p=110 mm

calculam unghiurile de inclinare ale spirei corespunzatoare diametrelor D si d :

[ 2, pg 124]

Calculul turatiei spirei elicoidale

Viteza axiala medie a materialului se calculeaza cu relatia :

(m/s) [ 2 , pg 106]

in care : – Q = capacitatea de transport, kg/s

R = D/2 raza maxima a spirei elicoidale, m

r= d/2 raza minima a spirei elicoidale, m

= densitatea materialului transportat

– = coeficient ce tine seama de micsorarea gradului de umplere al transportorului datorita inclinarii acestuia ( pentru α= 0-45 conform STAS-82)

Coeficientul de umplere al transportoarelor elicoidale inclinate, in conformitate cu STAS 7628-82, are urmatoarele valori :

pentru cereale cu densitatea in vrac de 0.5-1.8 , unghiul taluzului natural 30-40,( materiale din clasa a II)

Conform cerintelor impuse, ca silozul sa se goleasca in 24 de ore, aleg ca silozul sa aiba capacitatea de 75 t. Ceea ce inseamna ca, Q= 3.125 t/h

Cunoscand viteza medie axiala a materialului se poate calcula turatia spirei elicoidale n din relatia urmatoare :

Calculul puterii necesare de actionare

Pentru actionarea transportoarelor elicoidale inclinate trebuie invinse urmatoarele rezistente : frecarea dintre material si suprafata spirei respectiv a carcasei, rezistenta pusa la ridicarea materialului pe plan inclinat, resistenta opusa la ravasirea si strivirea materialului transportat si frecarile din lagare si transmisie.

V – viteza absoluta medie de deplasare a materialului

F – forta centrifuga care actioneaza asupra materialului

in care : H – inaltimea de ridicare a materialului, in m;

– viteza unghiulara de rotatie a materialului;

atunci forta centrifuga devine :

Puterea necesara invingerii frecarilor dintre material si carcasa se calculeaza cu relatia:

M – masa materialului aflat in carcasa

Atunci puterea necesara invingerii frecarilor dintre material si carcasa devine:

Puterea necesara invingerii frecarilor dintre material si spira se calculeaza cu relatia :

in care : – forta periferica in sectiune medie a spirei elicoidale

D- diametrul mediu

unde este unghiul pe care il face viteza absoluta a materialului pe axa spirei elicoidale

– forta periferica aplicata pe muchia exterioara a spirei elicoidale

Atunci puterea necesara invingerii frecarilor dintre material si spira devine:

puterea necesara pentru actionarea transportorului se calculeaza cu relatia :

6.2. Calculul de dimensionare

Executarea exacta a spirei elicoidale dintr-o foaie de tabla nu este posibila, deoarece suprafața elicoidala este suprafața nedesfasurabila.

Latimea spirei la exterior se determina cu relatia:

Lungimea spirei la exterior L2 si la interior L1 se calculeaza cu relatiile:

L1 = 233 mm

L2 = 570 mm

Dimensiunile semifabricatului vor fi:

r1 = 60 mm

R1 = 148 mm

Alegerea preliminară a rulmenților și stabilirea soluției de montaj

Rulmenții se aleg din cataloagele firmelor constructoare, în funcție de diametrul fusului dfus și de condițiile funcționale (de încărcare, de turația arborelui) pe care se montează. Diametrul fusului se alege constructiv în funcție de diametrul capătului de arbore dca și trebuie să fie divizibil la cinci, cu valoarea exprimată în mm.

unde X este un număr natural.

Pentru arborii intermediari, diametrul fusului dfus se determină constructiv în funcție de diametrul d al arborelui predimensionat la torsiune.

Rezultă:

Conform STAS 3041-68, alegem rulmenți radiali cu role conice simbol 30209 montati in X din clasa 1 de utilizare, cu următoarele caracteristici:

– dimensiuni principale ale rulmentului:

– B = 19 mm

– D = 45 mm;

– T = 20,25 mm

– E =16 mm;

– a = 18 mm

– r = 2 mm;

– r1= 0.8mm

Alegerea și verificarea asamblărilor arbore-butuc

Asamblarea roților de curea pe arborii transmisiei mecanice se realizează foarte des prin intermediul penelor paralele sau înclinate și a canelurilor.

Geometria penelor, ca și a canelurilor, este standardizată și se alege în funcție de diametrul arborelui din secțiunea de montaj și de lățimea roții dințate ce se montează pe arborele respectiv.

Odată alese penele, în funcție de diametrul arborelui d0 și de lățimea butucului LB, respectiv lungimea capătului de arbore Lc, se face verificarea acestora. Verificarea penelor paralele constă în determinarea tensiunilor efective de strivire pm și de forfecare τf și compararea acestora cu eforturile admisibile pam, τaf. Valorile limitã recomandate pentru materialele noastre sunt: pam100 N/mm2; fa70 N/mm2.

[MPa]

Pentru d=30 mm și lc=32 mm, alegem conform STAS 1104-81 o pană de tip 8N9 cu următoarele caracteristici:

– b= 8 mm;

– h=7 mm;

– l= 40 mm;

6.3 .CALCULUL TRANSMISIEI

(STAS 1163-71)

P = 1.1 kW- motor electric AT 100L -care are caracteristica IP 54

Turatia rotii conducatoare: n=750 rot/min

Turatia rotii conduse: n=225 rot/min

Raportul de transmitere: i=

Tipul curelei : SPZ

Diametrul primitiv al rotii mici :Dp=63 mm

Diametrul primitiv al rotii mari : (conf STAS )

Diametrul mediu

distanta intre axe preliminara:

Aleg A= 200mm

lungimea primitiva a curelei:

Se alege din STAS 7192-65 lungimea standardizata cea mai apropiata de cea rezultata pentru A=200 mm, L=1000 mm

Dupa alegerea lungimii primitive a curelei se recalculeaza distanta dintre axe :

in care :

deci A=285 mm pentru L=1000 mm

Numarul de curele :

unde :

c= coeficientul de functionare : STAS 1163-71 =1.4

c= coeficientul de lungime : STAS 1163-71 =0.90

c= coeficientul de infasurare : STAS 1163-71 = 0.97

P= puterea nominala transmisa de o curea : STAS 1163-71 =1.19 kW [5,pg 200]

preliminar

Numarul total de curele :

Definitiv :

Unde : = coeficientul numarului de curele

Se vor utiliza 2 curele SPZ 1000mm confrom STAS 7192-65

6.4. Verificarea rulmenților

Arborele conducător

Pentru acest arbore se optează pentru rulmenți radiali, axiali cu role conice simbol 30209 montați în “x”.

Caracteristicile rulmentului 30209:

D=45mm

T=20,25mm

B=19mm

E=16mm

a=18mm

r=2mm

r1=0,8

,

,

, unde y este coeficientul forței axiale

Rezultanta forțelor axiale:

,

,

,

,

unde: – sarcinile dinamice echivalente

– durabilitatea celor doi rulmenți exprimata în milioane de rotații

– durabilitatea celor doi rulmenți exprimata în milioane de rotații

– turația arborelui I

6.5. CALCULUL DE VERIFICARE AL PENEI

Odata facuta alegerea penei in functie de diametrul arborelui si latimea butucului si lungimea capatului de arbore, se face verificarea cesteia . Verificarea penelor consta in determinarea tensiunilor efective de strivire si de forfecare si compararea acestora cu eforturile admisibile :

in care : – – momentul de torsiune nominal transmis de arborele respectiv

– – factorul de utilizare

– h, b, – dimensiunile sectiunii penei paralele (STAS 1004-82 )

– – lungimea de contact a penei cu butucul

– l – lungimea totala a penei

– d – diamatrul fusului arborelui

– p – efortul unitar admisibil la strivire

– – efortul unitar admisibil  la forfecare

6.7. CALCULUL EFICIENTEI ECONOMICE

Calculul eficienței economice

Cheltuielile pentru lucrarea de transport a porumbului se calculează cu relația:

Unde:

– CR reprezintă cheltuielile totale [lei];

– Cd reprezintă cheltuielile directe [lei];

– Ca reprezintă cheltuielile auxiliare [lei];

Cheltuielile directe se calculează cu relația:

[lei]

Unde:

– A reprezintă cheltuielile pentru amortizare [lei];

– R reprezintă cheltuielile pentru reparare și întreținere [lei];

– S reprezintă cheltuielile pentru retribuția personalului [lei];

– Cc reprezintă cheltuielile pentru combustibili, lubrifianți și energie lectrică [lei];

Cheltuieli pentru amortisment

Amortismentul se calculează cu relația:

[lei/kg]

Unde:

– s reprezintă numărul de schimburi pe zi;

– Ws reprezintă capacitatea de lucru pe schimb [kg/h];

– Vi reprezintă costul după normativ al utilajului [lei];

– Vr reprezintă valoarea reziduală [lei];

– n reprezintă de utilizare al transportorului [ani];

– z reprezintă numărul de zile de funcționare;

Astfel: s=2 schimb; n=12 ani; Ws=3.125 kg/h; z= 300 zile; Vi=20.000lei;

Valoarea reziduală se apreciază cu formula:

[lei]

Unde:

– p reprezintă prețul per kilogram, p=0,0003 lei/kg;

– Gm reprezintă greutatea mașinii, Gm=800 kg

Rezultă că valoarea reziduală este:

lei/kg

Înlocuind în relația amortismentului, obținem:

lei/kg

Cheltuieli pentru reparații

Cheltuielile pentru reparații se calculează cu relația:

[lei/kg]

Unde:

– Cr reprezintă cheltuieli pentru întreținerea și reparația pe toată durata normală de viață;

[lei/kg]

– Ni reprezintă numărul de intervenții de categoria "i";

– Ci reprezintă costul intervenției [lei];

lei

Rezultă:

lei/kg

Cheltuieli pentru retribuirea personalului

Se calculează cu relația:

[lei]

Unde:

– Nmi reprezintă numărul de muncitori de categoria "i" de retribuire ce deservesc instalația;

– si reprezintă retribuția categoriei "i" pe schimb;

Pentru elevator, la îndeplinirea normei se acordă suma de 20 lei/schimb.

lei/kg

Înlocuind în relația cheltuielilor directe obținem:

lei/kg

Analiza timpului de recuperare a investiției

Timpul de recuperare al investiției se calculează cu relația:

[ani]

Unde:

– Vi reprezintă valoarea de achiziție [lei];

– Ba reprezintă beneficiul anual [lei];

Rezultă:

ani

Ținând cont că agregatul are o durată de funcționare de 12 ani, timpul de recuperare al investiției este acoperit.

Coeficientul eficienței economice:

lei/1 leu investit.

7. Reglaje. Intretinere si exploatare

Tehnologia de întrețineri, revizii și reparații are drept scop ca, prin aplicarea ei, să asigure utilizarea rațională a utilajelor existente în unitățile zootehnice, la duratele de serviciu.

Duratele de serviciu normate pentru utilajele zootehnice sunt exprimate în ani, iar pentru autospeciale în mii de km echivalenți. Durata de serviciu și amortizarea acestora se consideră încheiate la atingerea numărului de ore de funcționare sau km echivalenți, chiar în situatia în care nu a expirat numărul de ani planificați.

Intervențiile se execută la intervale diferite și necesită pentru fiecare utilaj sau mașină un timp de imobilizare diferit, corespunzator complexității utilajului.

Întreținerile tehnice la utilajele zootehnice se clasifică în funcție de complexitatea și perioadele la care se execută:

– întrețineri tehnice zilnice, Iz;

– întrețineri tehnice periodice, Ip;

– revizii tehnice, Rt;

Întreținerea tehnică zilnică (Iz) reprezintă un ansamblu de operații obligatorii de curățire, verificare și alimentare, care asigură buna funcționare a mașinilor pe toată durata unui schimb de lucru.

Întreținerea tehnică periodică (Ip) reprezintă un ansamblu de operații obligatorii de verificare, reglare, ungere, remediere și testare functională a utilajelor și instalațiilor zootehnice.

Testarea utilajelor și instalațiilor zootehnice prevăzute cu întreținere periodică este obligatorie.

Revizia tehnică (Ht) este o întreținere tehnică periodică complexă, caracterizată la mașinile zootehnice de verificarea generală anuală a stării tehnice a tuturor ansamblurilor și subansamblurilor componente.

În cadrul reviziei tehnice se execută reglarea sistemelor, mecanismelor și instalației electrice, precum și înlocuirea pieselor care au ajuns la uzura limită, în vederea asigurării funcționării utilajului cu indici calitativi și de fiabilitate în concordanță cu cerințele impuse.

În cadrul unui ciclu, atât la utilajele noi cât și la cele reparate, schimbarea uleiului la transmisii se face la perioade diferite, în funcție de uleiul folosit (ulei nou ori decantat și filtrat). Uleiul folosit în prima perioadă de funcționare a utilajului se decantează și filtrează, apoi se folosește în continuare încă o perioadă. Durata de funcțonare a utilajului cu ulei decantat (conform ciclului) este mai mică (cu 20-25%) față de durata de funcționare cu ulei nou.

Cheltuielile necesare pentru executarea întreținerilor tehnice zilnice se suportă din fondurile de producție ale anului, în care se execută aceste întrețineri.

Costul întreținerilor tehnice periodice (Ip) și reviziilor tehnice (Rt) este fix și rămâne același pe toată perioada ciclurilor.

Cheltuielile efectuate la întreținerile și reviziile tehnice cu recondiționarea sau înlocuirea unor piese sau subansambluri se suportă din sumele acordate pentru reparatiile curente Rc1.

Reparașiile se clasifică în: reparații curente (Rc1, Rc2) și reparații capitale (Rk).

Reparația curentă (Rc1) se caracterizează printr-un ansamblu de operații care se execută după necesitate, atunci când starea tehnică a mașinii o impune și constă din operații de reglare, înlocuire de subansambluri și piese, precum și de recondiționare a pieselor uzate sau deteriorate, în scopul repunerii în stare de lucru și funcționării economice a utilajului.

Planificarea și acordarea sumelor aferente reparațiilor curente (Rc1) se fac la mașini și instalații zootehnice pe baza volumului de lucrări planificate în ore sau km echivalenți.

Sumele necesare pentru reparațiile curente (Rc1) reprezintă produsul dintre cheltuielile unitare prevăzute în normele tehnice pe oră sau km echivalenți și orele sau tonele efectuate până la data cînd utilajul are nevoie de executarea unei reparații curente.

Cheltuielile pentru reparațiile curente ale utilajelor zootehnice se vor calcula pe grupe de utilaje (ex. mori cu ciocane, tocători, transportoare etc.). Cheltuielile nu trebuie să depășească sumele ce rezultă față de orele sau km echivalenți. În costul reparațiilor curente (Rc1) sunt incluse cheltuielile ce se efectuează pe parcursul funcționării utilajului. Tot din aceste sume se completează, dacă este cazul, cheltuielile efectuate la executarea întreținerilor tehnice periodice Ip și a reviziilor tehnice Rt la mașinile respective.

Nu sunt incluse în aceste costuri cheltuielile pentm asistența tehnică și întreținerea atelierelor mobile și alte cheltuieli specifice fiecărui sector de activitate.

Reparațiile curente Rc1 pot fi de complexitate diferită, în funcție de defecțiunea sau gradul de uzură a subansamblului sau ansamblului care trebuie reparat.

Reparația curentă (Rc2) se caracterizează prin demontarea parțială sau totală a mașinii, constatarea detaliată, înlăturarea defecțiunilor, înlocuirea pieselor uzate cu altele noi sau recondiționate, montarea, reglarea, rodarea și recepția mașinilor, astfel încât să i se asigure funcționarea normală până la reparația următoare.

La mașinile și utilajele zootehnice de complexitate medie, reparația curentă (Rc2) este reparația de gradul cel mai mare.

Reparația capitală (Rk) reprezintă ansamblul operațiilor de demontare totală sau parțială a utilajului zootehnic, constatarea detaliată, recondiționarea pieselor uzate, restabilirea ajustajelor și coaxialitaților inițiale, montarea, reglarea, rodajul și recepția mașinii în scopul asigurării unei durate de funcționare între două reparații cât mai apropiate de cea a mașinii noi.

Planificarea și executarea intervențiilor (Ip, Rt, Rc2 și Rk) prevăzute în ciclu se fac la utilajele zootehnice după realizarea volumului de lucrări exprimat în ore sau în km echivalenți planificați.

La termenele planificate pentru executarea reparațiilor Rc2 sau Rk se verifică starea tehnică a mașinii; dacă se constată ca utilajul mai poate lucra, se întocmește un proces verbal care se aprobă de conducerea tehnică a unității, din care să rezulte termenul în care utilajul mai poate să lucreze în continuare.

Sumele acordate pentru întrețineri periodice (Ip), revizii tehnice (Rt) , reparații curente (Rcl, Rc2) și reparații capitale (Rk) la utilajele zootehnice sunt maximale, ele putând fi diminuate de către unități spre a se încadra în costul prevăzut.

În cazul reparațiilor efectuate în unități specializate, unele piese deteriorate la beneficiar și aprobate de forul tutelar sau cele lipsă se vor factura separat față de costul fixat prin normativ.

Odată cu efectuarea reparațiilor capitale se vor executa pe bază de proiect și unele lucrări de modernizare a mașinilor, utilajelor și instalațiilor, pentru a le aduce la parametrii tehnico-funcționali corespunzători tipurilor similare, care se produc în perioada efectuării reparației capitale.

Cheltuielile necesare pentru efectuarea reparațiilor capitale ale fondurilor fixe se includ în costuri, prestări de servicii sau în cheltuieli de circulație, după caz, în anul în care au fost executate sau eșalonat pe mai mulți ani.

8. PROBLEME ERGONOMICE SI DE SECURITATEA MUNCII

Norme de tehnica a securitatii muncii

Instructiunile de protectie a muncii care se refera la folosirea masinilor si utilajelor de ridicat si transportat se impart pe specialitatile muncitorilor si anume pentru fiecare existand unele instructiuni specifice:

– lacatusii. care lucreaza la intretinerea, revizia si repararea partilor mecanice ale utilajelor de ridicat-transportat;

– electricienii, care lucreaza la intretinerea, revizia si repararea echipamentului electric al utilajelor;

– macaragii, care lucreaza. pe aceste utilaje;

– legatori de sarcini si cei ce manuiesc instalatiile de ridicat-cu camanda de la sal.

Pe ansamblu, insa, sunt instructiuni general commune.

Pe tot timpul utilizarii masinilor si instalatiilor de ridicat si transportat se verifica, inainte de inceperea lucrului, starea echipamentelor, aparaturii electrice, mecanismelor, dispozitivelor si cablurilor de ridicare. De asemenea, se examineaza buna functionare a sistemului de franare si de siguranta a sistemului de semnalizare acustica si optica. Se interzice, desigur, folosirea utilajelor, clemelar de strangere, dispozitivelor de prindere, a cablurilor etc. care sunt deteriorate sau nu prezinta suficienta siguranta. Schelele de lucru trebuie sa fie rezistente si asigurate la stabilitate.

Legarea sarcinii se executa numai de legatorii de sarcini autorizati pentru aceste operatii.

Montorii care lucreaza la inaltime trebuie sa fie bine instruiti, sa aiba echipament special ca: incaltaminte care nu aluneca, casti de protectie si centuri de siguranta cu care sa se lege de elementele defimtiv fixate.

Pentru lucrul in timpul iernii trebuie luate masuri suplimentare cum sunt curatarea schelelor si scarilor de gheata, presararea de nisip, rumegus etc. pe locurile de trecere alunecoase. Locurile de incalzire cu foc nu se vor amplasa langa materialele usor inflamabile.

Norme de prevenire si stingere a incendilor

In principal instructiunile sunt legate de cele specifice locului de munea pe care utilajul respectiv il serveste, in afara unor prevederi cu caracter general sau unele speciale.

Printre aceste instructiuni sunt:

– verificarea, inainte de inceperea lucrului, a instalatiilor de lucru de unde se fac racordarile pentru alimentare cu instalatii de forta – energie, statii de acetilena, de aer comprimat, care pot provoca incendii prin explozii;

– verificarea instalatiilor electrice sau a celor de alimentare cu combustibil la masmile si utilajele de ridicare, inainte de inceperea lucrului

– sa nu se blocheze caile de acces si perimetrele pe care lucreaza utilajele actionate electric;

– executarea reviziiler sau a repratiilor utilajeler numai de cafre echipele specializate dupa scoaterea de sub tensiune a echipamentelor electrice sau de izolare a surselor potentiale de incendii sau explozii;

– interzicerea ducerii sau pastrarii in cabina macaraici sau a alttor utilaje a oricaror materiale inflamabile sau combustibile,

La manevrarea recipientelor (oxigen, acetilena etc.) precum si a altor materiale nocive, combustibile sau explozive se vor lua masuri speciale de precautie, manevrarea facandu-se numai sub supravegherea unui tehnician de specialitate.

9. PROBLEME LEGATE DE PROTECTIA MEDIULUI

Protectia mediului se refera la ansamblul masurilor adoptate si puse in practica pentru a asigura, pe de o parte, conditii optime de igiena si climat necesare lucrului, iar pe de alta parte, pentru a preveni aparitia bolilor profesionale accidentelor de munca cu consecinte grave si a efectelor poluarii mediului inconjurator.

Principalele surse de poluare care apar pe timpul derularii operatiei tehnologice de transport, sunt emisiile de praf si scurgerile de uleiuri, vaseline sau alti diferiti lubrifianti.

Prin notiunea de praf se intelege dispersia de particule foarte fine in mediul ambiant.

Praful rezultat in urma vehicularii materialului (in speta, cerealele)se gaseste sub forma de aerosoli, adica particule in suspensie, in aer si sub forma de aerogel, adica particule depuse pe toate suprafetele utilajului si celulelor de transport precum si pe toate suprafetele din mediul ambiant.

Compozitia chimica a prafului (particule organice si minerale, in concentratii diverse ), creeaza conditiile declansarii imbolnavirilor profesionale, iar in concentratii cuprinse intre 15-2000 g/m, in amestec cu aerul si sub actiunea unor surse mecanice sau electrice genereaza puternice explozii.

Principalele masuri, pe linia protectiei mediului, sunt :

respectarea, cu strictete a regimului de lucru al utilajului;

asigurarea echipamentelor de protectie;

respectarea normelor de securitate a muncii;

asigurarea ventilarii permanente si eficiente;

identificarea si evacuarea, la timp, a acumularilor de praf care pot crea conditii de pericol.

efectarea ,la timp, a reglajelor utilajului;

efectuarea corespunzatoare, si la termenele stabilite a lucrarilor de intretinere a utilajului;

scoaterea din functiune si inlocuirea utilajelor (subansamblelor acestora) cu grad ridicat de uzura;

BIBILIOGRAFIE

Chelemen Ioan : Calculul si constructia masinilor si instalatiilor zootehnice. Editura I.P.B. 1975

David L. si Voicu Ghe. : Masini si instaltii zootehnice-indrumator de proiect I.P.B. 1995

Dragos T. Masini si instaltii agricole. I.P.B.

Dragomirescu Iordan : Masini si instalatii pentru pregatirea hranei animalelor. Editura Cers 1987.

5. Andrei Tudor si Ioan Dan Filipoiu : Proiectarea transmisiilor mecanice Bren 2003