Transparența luării decizii lor la nivelul [624342]

1

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

Transparența luării decizii lor la nivelul
Consiliului Județ ean Cluj

Coordonator științific
Prof. Timofte Claudia

Student: [anonimizat]

2

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 3
CAPITOLUL I. CONCEPTUL DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ ………………………….. ………….. 4
I.1. Definirea termenilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 4
I.2. Principiile fundamentale ale administrației publice ………………………….. ……………………….. 5
I.3. Funcțiile administrației publice ………………………….. ………………………….. ………………………. 6
CAPITOLUL II. TRANSPARENȚA DECIZIONALĂ ………………………….. ………………………….. . 7
II.1. Parcursul proiectului Legii Transparenței ………………………….. ………………………….. ……….. 8
II.2. Prezentarea legii cu privire la transparența decizională ………………………….. …………………. 9
II.3. Cadrul legal cu privire la transparența decizională ………………………….. ……………………… 10
II.4. Proceduri privind participarea cetățenilor și a asociațiilor legal constituite la procesele de
elaborare a actelor nomative și de luare a deciziilor ………………………….. ………………………….. . 13
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ ………………………….. ………………………….. ……………………… 20
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 35
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 36

3
INTRODUCERE

Implicarea cetățenilor în administrarea localității în care conviețuiesc este nu numai
un lucru benefic , dar și folositor . Cei ce sunt aleși în administrația publică pot cunoște atât
nevoile și grijile cetățenilor, cât și eventualele recomandăr i referitoare la felul in care sunt
rezolvate anumite probleme, numai printr -o continuă și strânsă legătură cu aceștia. Pe de altă
parte, dialogul dintre cei ce reprez intă administraț ia publică și cetățeni poate oferi celor dintâi
ocazia să -și motiveze unele acțiuni și să explice care sunt cauzele anumitor neîndepliniri. Astfel ,
admi nistrația de la nivelul unei localități poate obține nu doar înțelegerea cetățenilor din
localitatea respectivă vis-a-vis de unele demersuri și, mai cu seamă, de unele eșecuri ale sale,
dar și susținerea în rezolvarea anumitor probleme.
Pentru ca acest dialog să fie însă ef icace , trebuie ca cetățenii să fie informați în legatură
cu atribuțiunile di verșilo r factori ai administrației locale, cât mai exact. Aceasta le va da
capacitatea să ridice administrației publice doar probleme ce sunt în sarcin a ei și să înțeleagă
limitele cu privire la atribuțiunile acesteia.
Autoritatea publică pune în aplicare hotărârile luate în interesul comunității, de interes
pentru comunitate și prin consultarea comunității. Ideea principală ar trebui să fie aceea a
cooperări i în sensul profitului bidirecțional autoritate – cetățean. Cetățenii își prezintă opțiunile
și prioritățile prin intermediul sesizărilor și observațiilor aduse proiectelor de hotărâri prezentate
de autoritate, iar aceasta din urmă este obligat ă, conform legii, să ia în considerare respectivele
observații în vederea compensării viitoarelor decizii cu necesitățile comunității.
Toți membrii comunității au obligații față de autoritățile publice, dar în primul rând față
de comunitate și, nemij locit, față de ei înșiși.
Legea transparenței decizionale, pe lângă obligațiile ce revin autorităților publice,
trasează clar și obligațiile membrilor comunității. Aceștia , în primul rând, trebuie să -și asume
responsabilitățile ce le revin ca cetățeni, astfel încât să poată cere același lucru de la autoritățile
locale respectiv autoritățile centrale

4
CAPITOLUL I
CONCEPTUL DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

I.1. Definirea termenilor
Termenul de administrație publică își are originea în limba latină respectiv “administer”
traducându -se prin: ajutător, servitor, sau altfel spus , instrument. Verbul “administro” înseamnă a
da o mână de ajutor, de a conduce sau a dirija. Cuvântul “administer” aproape sinonim cu
“minister” – care înseamnă: servitor, îngrijitor, aju tător – s-a format din rădăcina “minus” –
“monor” care înseamnă mai puțin și din prefixul “ad”, care arată direcția, “sensul” și subliniază
starea de inferioritate în raport cu “magister”, ce se traduce prin cel care comandă, superiorul,
șeful – cuvânt care s-a format din “magis”, care însemnă mai mult.
În d icționarul limbii române găsim pentru verbul “ a administra” explicația: a conduce, a
cârmui, iar pentru “adminitrație” – totalitatea autorităților administrative existente într -un stat,
secție sau servi ciu, care se ocupă de problemele administrative ale unei instituții sau agent
economic.
În limbajul curent termenul “administrație” este utilizat în mai multe sensuri. Astfel, prin
administrație se poate înțelege: conținutul principal al activității puteri i executive a statului;
sistemul de autorități publice care înfăptuiesc puterea executivă; conducerea unui agent
economic sau instituții social culturale, un compartiment (direcție, secție, sector, serviciu, birou)
din unitățile direct productive sau insti tuții social – culturale, care au desfășurat nemijlocit o
activitate direct productivă1.
Din multitudinea de sensuri ale termenului administrație, preocupările teoretice s -au axat
în principal pe clarificarea noțiunii de administrație publică, luată ca formă de exercitare a puterii
executive în stat, mai ales datorită importanței pe care o reprezintă cunoașterea exactă a acestei
activ ități în intimitate; a modului în care trebuie să fie organizată realizarea ei în practică,

1 Antonie Iorgovan , Tratat de drept administrativ , vol. I, Editura Allbeck, București, 2005

5
moment esențial, de care depinde în mare măsură înfăptuirea rolului statului în organizarea si
conducerea societății.2 3 4.
David H. Rosenbloom, în lucrarea sa “P ublic Administration”5, releva faptul că
“Administrația publică, ca multe alte strădanii umane, este dificil de definit, dar oamenii au cu
toții un sens al acesteia, deși sunt păreri diferite despre cum ar putea fi realizată”.
Administrația publică este o categorie foarte variată, astfel încât ea poate fi definită în
variați termeni. Totuși, o defini ție a administrației publice este indinspensabilă . Pentru aceasta se
cere, în primul rând, să se fixeze care sunt limitele generale ale acesteia si să fie redate
principalele concepte ale disciplinei și practicii administrației publice. De asemenea, în al doilea
rând, definirea administrației publice ajută la așezarea acestui domeniu într -un larg contex
politic, economic si social. În al treilea rând, luare a în considerare a definițiilor majore ale
administrației publice punctează faptul că există trei abordări distincte pentru acest domeniu. Din
acest punct de vedere este de amintit că de -a lungul anilor s -a manifestat tendința teoreticienilor
și practicien ilor de a accentua una sau alta din aceste abordari, fiecare abordare tinzând să
sublinieze diferite valori, diferite moduri de organizare, diferite metode de dezvoltare
informațională și puncte de vedere.
I.2. Principiile fundamentale ale administra ției publice
Administrația publică, în considerentul de activitate de organizare a executării, de
executare în concret și de garantare a aplicării legii, cuprinde un număr de principii fundamentale
după cum urmează : 1. principiul legalității; 2. principiul ierarhiei; 3. principiul continuității; 4.
principiul operativității; 5. principiul oportunității; 6. principiul revocabilității actelor
administrative; 7. principiul autonomiei locale aplicat pentru administrația publică; 8. principiul

2 Paul Negulescu, Tratat de drept administrativ, Vol. I, Institutul de arte grafice, E. Marvan, București, 1934.

3 Charles Debbasch, Fonction administrative et mission de l’administration, în lucrarea Science administrative,
administration publique, Paris, Librairie Dalloz, 1975.

4 C. Lalumiere, À la recherche d’une cadre theoretique pour l’etude de l’administration publique, în Buletin
de l’Institut International d’Administration Publique – Revue d’administration publique, Janvier – Mars, 1975
5 Understanding Management, Politics ans Law in the public Sector, Random House, New York, 1989, p. 3 –
36.

6
descentralizării; 9. principiul consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes
deosebit; 10. principiul eligibilății; 11. principiul deconcentrării serviciilor publice6.

I.3. Funcțiile administrației publi ce
Caracterizând administrația publică drept o activiate în principal organizatorică,
desprindem poziția de intermediar pe care o are între planul conducerii politice și planul unde se
realizează valorile politice, deciziile politice. Această caracteristică nu exclude activitatea de
conducere în administrația publică – ca activitate creatoare – ci, dimpotrivă, o presupune la
anumite dimensiuni și în cadrul unor limite. Astfel, se poate aprecia că activitatea de conducere
realizată de către admi nistrația publică se desfășoară la nivel subordonat, inferior conducerii
realizate prin Parlament, dar superior conducerii ce se realizează la nivelul regiilor autonome sau
societăților comerciale având drept obiect activități productive de prestări servic ii sau social –
culturale, producătorii direcți ai valorilor materiale și spirituale.

6 Articolul 120, aliniat 1 din Constituția României revizuită.

7
CAPITOLUL II
TRANSPARENȚA DECIZIONALĂ

Din ansamblul total al actelor normative emise în România, majoritatea dominantă sunt
creația puterii executive. Dincolo de normele emise direct de Guvern prin intermediul
ordonanțelor și a ordonanțelor de urgență, marea majoritate a legilor adoptate de Parlament sunt
inițiate de Guvern, fiind elaborate în cadrul instituțiilor adminis trației publice. În aplicarea legilor
și ordonanțelor, Guvernul, ministerele, alte instituții statale centrale sau de la nivel local, dar și
toate instituțiile administrației publice locale emit în mod continuu un mare număr de acte
normative.7 Tot acest c orp de legislație apare și este frecvent modificat fără implicarea celor
interesați, fie că sunt cei care urmează să aplice actele respective sau cei a căror activitate este
reglementată prin acestea.
Lipsa transparenței decizionale, alături de alt e deficiențe ale activității de
reglementare, conduce la încrederea scăzută a societății în forța și importanța actelor normative.
Absența consultărilor face ca normele să fie frecvent modificate sau înlocuite, lucru ce determină
o accentuată instabilitate legislativă și nu oferă siguranța necesară cadrului legal existent în
România. Aplicarea reală a principiului transparenței ar duce la o mai mare încredere în legi și
reglementări, din moment ce ele au fost adoptate cu consultarea celor interesați.
Încrederea în cadrul legal va avea ca rezultat un mai mare grad de respectare a legii, cu
consecințe pozitive asupra dezvoltării economice și a menținerii unor relații de cooperare între
aparatul guvernamental și societate.

7 În cursul anului 2001, spre exemplu, Parlamentul a adoptat 796 de legi în timp ce G uvernul a adoptat 88 de
ordonanțe și 195 de ordonanțe de urgență. Tot în 2001, au fost adoptate 1366 de Hotărâri de Guvern, dintre care
1320 au fost publicate în Monitorul Oficial. Ministerele și alte instituții ale administrației centrale au adoptat 729
de ordine care au fost publicate în Monitorul Oficial. Aceste date au fost obținute folosind baza de date legislativă
a programului LEGE4.

8
II.1. Parcursul proiectului Legii Transparenței

În Noiembrie 2000, IRIS Center România a demarat proiectul „Transparența în activitatea
administrației publice” care propunea introducerea principiilor „ sunshine law " în procesul de elaborare a
actelor normative. Pr oiectul vizează atât administrați a publică centrală, cât și locală , prevederile sale
vizând atât actele administrative normative cât și actele administrative individuale.
Proiectul de act normativ propus administrației centrale viza, în privința act elor administrative
normative, stabilirea unor proceduri care să asigure participarea publicului la procesul de adoptare a
acestor acte prin înglobare a în sarcina administrației publice a obligațiilor de a publica actul normativ
înainte de adoptare, de a p rimi propunerile scrise de modificare a acestuia și de a organiza audieri publice
în măsura în care acestea ar fi solicitate . Totodata , prin proiect se lărgea dreptul de inițiativă legislativă și
se introduceau proceduri care să permită analizarea impactu lui reglementărilor propuse.
La nivel central, IRIS Center România a organizat un număr mare de întâlniri și seminarii la
care au participat instituții publice, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai organizațiilor
neguvernamentale cu idealul de a obține comentarii la proiectul de act normativ propus. Dintre instituțiile
publice implicate în acest proces de consultări amintim: Ministerul Informațiilor Publice, Ministerul
Dezvoltării și Prognozei, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Administ rației Publice, Ministerul
Întreprinderilor Mici și Mijlocii și al Cooperației și Ministerul Turismului.
Din decembrie 2001, IRIS Center a început consultări cu Ministerul Informațiilor Publice
referitor la elaborarea proiectului de lege privind transp arența decizională în administrația publică. În
urma consultărilor, Ministerul Informațiilor Publice a început procesul de redactare a propriului proiect de
lege, vizând participarea publicului în procesul de elaborare a actelor administrative normative ș i
asigurarea caracterului public al ședințelor autorităților publice.
Acest proiect de lege a fost adus la cunoștința publicului de către Ministerul Informațiilor
Publice pe data de 16 aprilie 2002 prin intermediul unei conferințe de presă. Pe data d e 22 aprilie 2002,
Ministerul Informațiilor Publice împreună cu IRIS Center au organizat o dezbatere publică pe tema
proiectului de lege prezentat de Minister, dezbatere la care au participat reprezentanți ai mediului politic,
ai organizațiilor neguvername ntale, ai mediului de afaceri și ai unor instituții publice.
Pe lângă amendamentele formulate în cadrul dezbaterilor, IRIS Center România și Asociația
Româna pentru Transparență au transmis în scris Ministerului Informațiilor Publice o serie de sugestii de
îmbunătățire a actului normativ propus. Mai mult decât atât, IRIS Center România și Asociația Româna

9
pentru Transparență au făcut lobby pentru introducerea unei serii de amendamente la proiectul de lege, pe
parcursul procedurii legislative din cele două Camere ale Parlamentului României. Amendamentele
propuse8 au fost rezultatul unei runde de consultări cu organizații ale societății civile și instituții ale
administrației publice locale.

II.2. Prezentarea legii cu privire la transparenț a decizională

Legea transparenței asigură deschiderea activității adm inistrației publice centrale și locale către
cetățeni prin intermediul a două mecanisme importante:
1. Participarea publicului la procesul de elaborare a reglementărilor;
2. Participarea publicului la procesul de luare a deciziilor.
A nu se confunda Legea transparen ței cu legea privind accesul la informațiile de interes public
și nici cu democrația directă. Spre deosebire de legea accesului la informațiile de interes public, care
permite accesul cetățeanului la informațiile publice gestionate de diverse entități publice, l egea
transparenței oferă capacitate cetățenilor de a participa activ la procesul de elaborare de reglementări prin
sugestii adresate autorităților administrației publice.
Totodată , spre deosebire de democrația directă, legea transparenței nu conferă c etățenilor
dreptul de a lua decizia finală cu privire la reglementările care vor fi adoptate. Acest rol va fi în
continuare angajamentul autoritățil or administrației publice care vor decide dacă includ sau nu în
proictele de reglementări informațiile și s ugestiile primite din partea cetățenilor, organizațiilor
neguvernamentale și asociațiile de afaceri.
Legea transparenței include o colaborare între doi parteneri: administrația publică și destinatarii
reglementărilor elaborate de aceasta (cetățeni, organ izații neguvernamentale, asociații de afaceri). Pe
lângă administrația publică, legea face referire la instituții publice și la servicii publice, deși aceste
organisme nu au atribuții directe în procesul de adoptare a reglementărilor.
Autoritățile admi nistrației publice centrale și locale, precum și celelalte instituții publice care
utilizează resurse financiare publice au datoria de a face publice proiectele de reglementări înainte ca

8 A se vedea http://www.transparency.org.ro/Proj%20details/amendamente.htm.

10
acestea să fie adoptate. După acest moment, destinatarii reglementăr ilor, persoane fizice sau juridice, au
ocazia de a formula sugestii și recomandări cu privire la reglementările care le -au fost prezentate în stadiu
de proiect. Sugestiile astfel formulate vor fi analizate de către autoritățile inițiatoare care vor decide
asupra necesității includerii în textul final al reglementărilor. Cu privire la participarea publicului la
procesul de luare a deciziilor, legea prevede posibilitatea celor interesați de a participa și de a -și exprima
punctele de vedere în cadrul ședințelo r organismelor menționate mai sus.
Beneficiarii legii:
a) Pentru administrația publică:
• obține în mod gratuit informații suplimentare cu privire la sectoarele de activitate care urmează să
fie afectate de reglementările propuse;
• explică necesitatea reglementărilor propuse;
• înlătură problemele de implementare a reglementărilor datorate necunoașterii acestora de către
destinatari;
• înlătură problemele de implementare datorate deficiențelor de redactare ale reglementărilor;
• câștigă înc rederea opiniei publice.
b) Pentru beneficiarii reglementărilor:
• iau cunoștință de proiectele de reglementări propuse de administrația publică;
• își exprimă punctele de vedere cu privire la aceste proiectele;
• își adaptează activitatea din timp la ceri nțele care urmează a fi introduse.

II.3. Cadrul legal cu privire la transparența decizională

Articolul 1 – Cadrul general
Articolul 1 hotărăște instituțiile care intră sub incidența prevederilor acestui act normativ:
autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și instituțiile publice care utilizează resurse
financiare publice. Aceste mențiuni trebuie corelate cu precizările int roduse de articolul 4 care stabilește
noțiunile de „autorități ale administrației publice centrale” și „autorități ale administrației publice locale”.

11
Un componen t esențial introdus de acest articol este precizarea că prevederile acestei legi trebuie
prezentat stabilind standarde mini me impuse administrației publice și instituțiilor publice în raportul lor
cu persoanele fizice sau juridice. Această precizare duce la concluzia ca acele autorități ale administrației
publice care doresc să introducă etalo ane de transparență mai ridicate în relația lor cu cetățenii pot face
acest lucru fără a intra în opoziție cu prevederile acestei legi. Precizarea oglindește o realitate a practicii
admnistrative românești din care se pot cita mul te exemple de autorități a dministrative care aplică
mijloace de participare a cetpțenilor î nainte de a adopta decizii de o importanță deosebită. Legea tinde să
determine standarde minime general valabile pentru toate autoritățile administrației publice, centrale sau
locale, asigur ând pe de altă parte și posibilitatea depășirii acestor etaloane de către autoritățile
aministrative mai progresiste.
În alineatul 2 al primului articol, legea stabilește țelurile principale pe care își propune să le atingă:
mărirea gradului de responsabil itate a administrației publice față de cetățean, stimularea participării active
a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor și creșterea gradului de transparență la nivelul întregii
administrații publice.
Articolul 2 – Principii
Pentru atingerea țelurilor prevăzute la articolul 1 -(2), legea fixează anumite principii: informarea
în prealabil a persoanelor în ceea ce privește problemel e de interes public, consultarea cetățenilor cu
privire la proiectele de acte normative și participarea activă a cetățe nilor la procesul de luare a deciziilor
și la elaborarea de acte normative. Aceste principii stau la baza procedurilor detaliate prezentate în cadrul
capitolelor ce urmează a fi prezentate .
Articolul 3 – Definiții
Pentru a evita riscurile de transpunere în mod diferit a acestei legi, articolul 3 definește termenii și
procedeele care sunt utilizate în continuare. Termenii vizați sunt: act normativ, luarea deciziei, elaborarea
de acte normative, recomandare, obligație de transparență, asociație legal consti tuită, minuta, ordine de
precădere, ședința publică. În același context trebuie precizat faptul că prevederile articolului 3 necesită
corelări cu alte acte normative deja în vigoare – ex. Asociație legal constituită.
Cetățenii sunt toți cetățenii României , în condițiile Constituției și a legii cetățeniei române (nr.
21/1991 republicată cu modificările ulterioare). Exercitarea drepturilor prevăzute de legea transparenței
poate fi făcută , din momentul dobândirii cetățeniei, fără deosebire de rasă, naționalit ate, origine etnică,
limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau origine socială. Din formularea actuală a
textului de lege reiese că cetățenii străini sau apatrizii, inclusiv cei rezidenți în România, nu se pot folosi

12
de mecanismele creat e de prezenta lege. Ei însă pot apela la organizațiile legal constituite pentru a putea
profita de drepturile prevăzute de lege.
Asociațiile legal constituite înseamnă , în sensul legii transparenței, „orice organizație civică,
sindicală, patronală sau ori ce alt grup asociativ de reprezentare civică”. Astfel, din formularea legii reiese
că poate fi considerată asociație legal constituită:
• orice organizație neguvernamentală constituită în temeiul Ordonanței 26/2000 privind asociațiile
și fundațiile sau a l egii anterioare în materie (Legea „Mârzescu”, nr. 21/1924). Ele includ, spre exemplu,
asociații patronale, asociații de proprietari, etc.
• sindicatele, federații, confederațiile și uniunile sindicale reglementate de legea sindicatelor, Legea
54/2003;
• alte asociații recunoscute de lege, cum ar fi Camerele de Comerț sau asociațiile cu personalitate
juridică create potrivit procedurilor Fondului Român de Dezvoltare Socială.
Articolul 4 – Autorități publice supuse prevederilor prezentei legi
Articolul 4 al acestei legi face referire la autorități ale administrației publice, excluzând din sfera de
aplicare puterea legislativă (Parlamentul) și puterea judecătorească. Alineatele a) și b) ale acestui articol
aduc precizări suplimentare cu privire la conținutul noțiunilor de autorități ale administrației publice
centrale și locale.
Autorităților administr ației publice centrale con țin: ministerele ( nu Guvernul), alte organe ale
administrației publice subordonate Guvernului sau ministerelor, servicii publice descentralizate și
respectiv autorități administrative aut onome. Se impun cateva precizari cu privire la aceste instituții:
• Guvernul nu este menț ionat în această înșiruire, chiar daca în prim plan conținutul proiectului de
lege cuprinde prevederi în ace st sens. S -a argumentat în sensul că fiecare act normativ însușit de Guvern
este rezultatul unei inițiative aparținân d unui minister și că, în condiții le date , obligația de transparență îi
incumbă autorității ini țiatoare la care face referire legea .
Deci p rin urmare , deși G uvernul nu apare printre destinatarii acestei legi, actele adopt ate de acest
organ vor fi predate dezbaterilor publice prin grija instituției inițiatoare.
• Referirea la servicii publi ce descentralizate este exagerată datorita faptului c ă aceste instituții nu
au rol în domeniul adoptării actelor normative.

13
• Raportarea la autoritățile administrative autonome este salutară, prin prisma potențialității de
transparentizare a ocupației acestor instituții relativă la adoptarea de reglementări cu impact asupra unei
clase largi de persoane fizice sau juridice. In cadrul autorităților administrației publice locale legea
cuprinde: consiliile locale, consiliile județene , primăriile, instituți ile și serviciile publice de interes local
sau județean. Indicațiile făcute anterior cu privire la serviciile publice se păstrează și în cadrul acestui
paragraf.
Articolul 5 – Excepții
Articolol 5 stabilește în mod restrictiv situațiile care constituie abateri de la această lege. Câteva
menționări cu privire la redactarea acestui articol se impun înainte de a trece la analiza în profunzime a
prevederilor sale.
Redactarea pasajului introductiv a acestui articol este defectuos din punctul de vedere al aplic ării
unui regim asemanator proceselor de elaborare a actelor normative, pe de o parte, și ședințelor publice, pe
de altă parte. Dacă în ceea ce privește ședințele publice în cadrul cărora se dezbat probleme care implică
referiri la date personale, cerința secretizării este justificată, nu același lucru se va putea afirma cu privire
la procesul de creare a actelor normative în conținutul cărora acest tip de informații nu va putea fi
niciodată integrat ca atare. Soluția ar fi fost tratarea separată a excepții lor privitoare la elaborarea actelor
normative de cele privitoare la ședințele publice.
Cerința de a asigura secretul care priveste elaborarea actelor normative, în condițiile acestu i articol,
apare ca lipsită de noim ă în condițiile în care după adoptare actele normative se publică. În contițiile
acestea nu pot fi invocate rațiuni care țin de necesitatea de a asigura secretul cu privire la conținutul
reglementărilor, datorită faptului că însăși rațiunea publicării es te aceea de a face cunoscut actul normativ
publicului. Acest tip de argumentație ar putea fi relevantă în cazul actelor normative care nu se vor
publică în Monitorul Oficial – cele care au caracter militar.
II.4. Proceduri privind participarea cetățenilor ș i a asociațiilor legal constituite la
procesele de elaborare a actelor nomative și de luare a deciziilor

În economia acestei reglement ări, capitolul doi joacă rolul esențial , înglobând prevederile
subtanțiale ale legii. Diferențierea realizată în titlu în tre procesul de elaborare a actelor nomative și

14
procesul de luare a deciziilor se potriveste celor două secțiuni ale acestui capitol, fiecare vizând una dintre
cele două probleme9.
1. Dispoziții privind participarea la procesul de elaborare a actelor norma tive
Această secțiune a legii este formată dintr -un singur articol care stabilește mecanismele cu ajutorul
cărora cetățenii pot interveni în activitatea de elaborare de acte normative. Primele alineate al e articolului
6 tratează aspecte care se referă la informarea publicului cu privire la conținutul proiectelor d e acte
normative ci ajutorul unui anunț. Anunțul conține: o notă de fundamentare, o expunere de motive, un
referat de aprobare cu privire la necesitatea adoptării actului normativ propus, text ul complet al actului,
data și termenul limită până la care cei interesați pot trimite comentarii. Anunțul se aduce la cunoștința
publică cu minim 30 de zile înainte de supunerea actului normativ spre analiză, avizare și adoptare. Pe
lângă informarea cu ca racter general, care se adresează unui grup țintă nediferențiat în funcție de
interesele sale concrete, legea prevede și modalități de informare direcționată spre anumite grupuri de
interese.
Ca metode de informare generală legea menționează afișarea proi ectului de act normativ pe site -ul
propriu și într -un spațiu accesibil publicului, precum și transmiterea proiectului către mass -media.
Observăm că în legătură cu ultima metodă de informare, transmiterea către presă, legiuitorul nu leagă
îndeplinirea oblig ației de apariția sau neapariția informației în presă, ci doar de trimitere a acesteia către
mass -media. Aceast ă metodă de informare directă constă în obligația autorităților publice de a transmite
proiectele de acte normative tuturor celor care au depus o cerere în acest sens.
În privinta actelor normative cu relevanță asupra mediului de afaceri, legea conține o dispoziție de
favoare, obligând inițiatorul să t ransmită anunțul asociațiilor din afaceri și altor asociații legal constituite
chiar și în lipsa unei cereri de informar e depuse de aceste organisme. Din redactarea acestui articol r eiese
faptul că aceste acțiuni de informare sunt cumulative. Corelativ obligației autorităților publice de a anunța
cetățenii cu privire la intenția de a emite acte normat ive, apare o altă obligație, aceea de a pune la
dispoziția cetățenilor o perioadă de 10 zile, în cadrul termenului mare de 30 de zile, pentru obținerea
sugestiilor și comentariilor pe marginea reglementărilor propuse. Persoana gestionare de relația cu
societatea civilă va coordona activitatea de primire a sugestiilor și comentariilor. Dacă o asociație legal
constituită sau o altă autoritate publică cere în scris organizarea dezbaterilor publice pe marginea actului
normativ propus, autoritatea inițiatoare es te silită să decidă organizarea acestor dezbateri. Anunțul cu
privire la organizarea dezbaterilor se va face cu cel mult 10 zile înainte de organizarea lor efectivă, și

9 Eric Chewtynd și Frances Chwtynd, Participarea cetățenească pentru îmbunătățirea procesului deciyzional în
administrația publică locală, Research Triangle Institute, București, 2001

15
trebuie să conțină data și locul în tâlnirii. Comentariile specifice primite de la socie tatea civilă în scris sau
prin intermediul luărilor de cuvânt în cadrul dezbaterilor publice vor fi introduse în textul actului
normativ înainte de transmiterea acestuia spre analiză și aprobare sa. Alineatul 9 al articolului 6 prevede
că actele normative elaborate în situații de urgență nu se supun procedurii prevăzute anterior. Se vorbește
despre situații excepționale care impun adoptarea de soluții imediate pentru a se evita grave atingeri ale
interesului public, dar prezenta lege nu definește exact conț inutul acestor noțiuni. Rămâne așadar ca
aceste concepte să fie interpretate în practică, aceste interpretări fiind susceptibile de a genera abuzuri prin
lărgirea nejustificată a sferei acestor termeni.
2. Dispoziții privind participarea la procesul de luare a deciziilor
Prevederile acestei secțiuni propun o tratare unitară a problematicii participării publicului la
ședințele instituțiilor publice. Prevederi în sensul deschiderii ședințelor publice către cetățeni se regăsesc
și în alte acte normative, în să în mod disparat. Legea transparenței își propune să stabilească un set minim
de măsuri aplicabile ședințelor tuturor organisme lor menționate în articolul 4.
Articolul 7 – Participarea la ședințe publice
Cu minim 3 zile înainte de desfășurarea unei șed ințe publice, autoritatea publică în cauză va face
public un anunț care va conține data și ora întâlnirii, precum și ordinea de zi, prin afișare la sediul și pe
site-ul propriu și prin transmitere către mass -media. Persoana desemnată pentru relația cu soci etatea civilă
va fi responsabilă atât de difuzarea anunțului cât și de invitarea specială a anumitor persoane.
Articolul 8 – Puncte de vedere
Acest articol prevede obligația persoanei care prezidează ședința de a da cuvântul participanților la
ședința pub lică. În lipsa unei astfel de prevederi, simpla posibilitate a cetățenilor de a participa la ședințele
autorităților publice ar fi lipsită de eficiență. Libera exprimare a participanților cu privire la temele care se
află pe ordinea de zi a ședinței asigur ă funcționarea fluxului de informații dinspre societatea civilă spre
administrația publică.
Articolul 9 – Responsabilitatea adoptării deciziilor
Articolul 9 conține o prevedere de principiu, care s -ar fi integrat probabil mai bine între articolele
introductive ale legii. Principiul enunțat este acela că responsabilitatea adoptării reglementărilor aparține
integral autoritățiilor publice. Această prevedere este utilă pentru că delimitează clar sfera implicațiilor pe
care legea își propune să le aibă asupra activității administrației publice.

16
Legea transparenței nu își propune să introducă reguli proprii democrației directe în procesul de
luare a deciziilor, ci doar să asigure un dialog între sectorul public și cel privat cu privire la deciziile care
au impact asupra activității ambilor parteneri10. Este vorba despre un proces de consultare, și nicidecum
despre o schimbare a rolurilor între administrația publică și societatea civilă în ceea ce privește elaborarea
de acte normative. Această concluzie se i mpune în mod firesc și poate fi dedusă și din faptul că
răspunderea pentru adoptarea de acte normative deficitare aparține tot administrației publice. Cetățenii au,
așadar, posibilitatea de a se informa cu privire la intențiile legislative ale autoritățilo r publice, de a
participa în mod activ la procesul de luare a deciziilor prin intermediul sugestiilor și comentariilor pe
marginea actelor normative și, în ultimă instanță de a sancționa administrația publică prin intermediul
votului.
Articolul 10 – Minut ele ședințelor
Acest articol introduce pentru prima data în legislația românească obligația autorităților publice de
a include în minuta încheiată după fiecare ședință publică votul fiecărui membru asupra chestiunilor
dezbătute, cu excepția cazului în care votul a fost declarat secret. Minuta astfel întocmită va fi publicată la
sediul autorității publice și pe site -ul propriu. Aceste prevederi răspund unor revendicări constant
formulate de către societatea civilă cu privire la necesitatea ca persoanele ales e în funcții de conducere să
își asume responsabilitatea votului exprimat cu privire la diverse probleme. În lipsa acestui mecanism,
cetățenii nu pot analiza felul în care cei care îi reprezintă își îndeplinesc funcția, din imposibilitatea de a -și
fundamen ta opțiunile pe performanțele anterioare reale ale aleșilor.
Articolul 11 – Înregistrări ale ședințelor publice
Alineatul 1 al acestui articol introduce în mod explicit obligația autorităților publice de a redacta și
arhiva minute ale tuturor ședințelor p ublice. În mod facultativ, autoritățile publice pot utiliza și alte
metode de înregistrare a ședințelor publice.
Alineatul 2 reglementează accesul cetățenilor la aceste înregistrări în conformitate cu legea
544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, încadrându -le în categoria informațiilor
care se obțin la cerere. Fac excepție de la această prevedere cazurile discutate anterior la articolul 6 care
rămân reglementate exclusiv de acest articol.
Articolul 12 – Raportul anual

10 După International Association for Public Participation

17
Acest artic ol introduce obligația tuturor autorităților publice prevăzute la articolul 4 de a redacta un
raport anual privind transparența decizională care conține următoarele informații:
a. numărul recomandărilor primite;
b. numărul total al recomandărilor incluse i n proiectele de acte normative și în conținutul deciziei
luate;
c. numărul participanților la sedințele publice;
d. numărul dezbaterilor publice organizate pe marginea proiectelor de acte normative;
e. situația cazurilor în care autoritatea a fost actionată în justiție pentru nerespectarea prezentei legi;
f. evaluarea proprie a parteneriatului cu cetățenii și asociațiile legal constituite ale acestora;
g. numărul ședințelor publice închise și motivația restricționării accesului.
Așa cum se poate obs erva, informațiile conținute în acest raport și natura publică a acestuia permit
o evaluare a activității respectivei instituții în ceea ce privește aplicarea legii transparenței. De asemenea,
pe baza acestor informații se pot realiza comparații între dive rse autorități publice, analizându -se motivele
care generează un comportament mai mult sau mai puțin performant.
Sancțiuni
Legea transparenței prevede trei tipuri de mecanisme de sancționare a celor care nu își îndeplinesc
obligațiile care le incumbă:
1. posibilitatea cetățenilor de a ataca în instanță autoritatea publică, dacă aceasta îi lezează
drepturile prevăzute de lege;
2. posibilitatea sancționării funcționarului care îngrădește exercitarea completă a drepturilor
prevăzute de lege de către cetățeni;
3. posibilitatea sancționării acelor persoane participante la ședințele publice care nu respectă
regulamentul acestora.
Observăm că legea transparenței nu conține și prevederi referitoare la posibilitatea de a sancționa
persoanele alese în funcții de cond ucere care nu își îndeplinesc obligațiile care le revin conform
prevederilor acestei legi. Lipsa acestei categorii de sancțiuni reprezintă o deficiență a legii susceptibilă de
a crea dificultăți în implementarea acesteia.

18
Articolul 13 – Posibilitatea sesiz ării instanței
Acest articol prevede dreptul oricărei persoane de a ataca în instanță autoritatea publică pe care o
consideră vinovată de încălcarea drepturilor sale prevăzute de prezenta lege. Regulile procedurale
aplicabile în această situație sunt cele stabilite de legea contenciosului administrativ.
Deoarece legea transparenței nu prevede derogări de la dreptul comun stabilit de legea
contenciosului administrativ, rezultă că persoana lezată trebuie să parcurgă procedura plângerii prealabile
anterior ses izării instanței. Această procedură constă în obligația persoanei lezate de a adresa o plângere
autorității publice în cauză, permițând acesteia să își revizuiască poziția. În măsura în care cetățeanul nu
este satisfăcut de răspunsul primit de la autoritat ea publică, se poate adresa instanței de contencios
administrativ de pe lângă tribunal.
Articolul 14 – Posibilitatea sancționării funcționarului
În conformitate cu prevederile acestui articol funcționarii care se fac vinovați de săvârșirea uneia
dintre ur mătoarele fapte:
a. nu permit accesul persoanelor la ședințele publice;
b. împiedică implicarea persoanelor interesate în procesul de elaborare a actelor normative. Faptele
sunt considerate abateri disciplinare și sunt sancționate în conformitate cu Legea 188/199911 sau cu
legislația muncii.
Articolul 15 – Posibilitatea sancționării participanților la ședințele publice
Pentru buna desfășurare a ședințelor publice este necesar ca toate persoanele participante să
respecte prevederile regulamentului de organizare a acestora. Atunci când apar încălcări ale
regulamentului, persoana care prezidează ședința poate să avertizeze persoana vinovată și, în ultimă
instanță, să dispună evacuarea acesteia. O atenție deosebită trebuie acordată sintagmei „în ultimă in stanță”
care obligă persoana care prezidează ședința să facă uz de toate mijloacele pe care le are la dispoziție
pentru a normaliza situația creată înainte de a dispune evacuarea persoanei vinovate. O deficiență a
acestui articol constă în lipsa unor preve deri care să se refere la obligația autorităților publice de a pune la
dispoziția participanților o copie a respectivului regulament. Această lipsă poate genera abuzuri în
practică, autoritățile publice putând restricționa în mod excesiv participarea cetăț enilor la ședințele
publice invocând nerespectarea regulamentului.

11 Legea Nr. 188/1999 privind Statutul funcționari lor publici, Monitorul Oficial nr. 600/1999, cu modificările și
completările ulterioare

19
Dispoziții finale
Legea transparenței intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Aceasta
perioadă permite autorităților publice să se familiarizeze cu prevederil e legii și să pregatească
implementarea acesteia. La data intrării în vigoare, orice dispoziții contrare se abrogă.
În scopul înlăturării oricăror contradicții care pot apărea între prevederile prezentei legi și
regulamentele de organizare a diverselor aut orități publice, acest articol prevede obligația modificării
acestora din urmă în conformitate cu legea transparenței.

20
CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ

Date generale

Județul Cluj este unul din cele mai dezvoltate județe ale României. Cu un PIB/locuitor de
7.743 euro în 2008 se c alifică , conform Comisiei Naționale de Prognoză, pe locul 5 din cele 42
de județe ale României după București -Ilfov v(13.476 euro), vTimiș (8.696 euro), vConstanța
(8.109 euro) și Brașov v(7.836 de euro) 12.
Potențialul său economic este dat de resursele locale, tradiția, experiența de durată în
majoritatea sectoarelor, precum și de investițiile realizate de un număr ridicat de agenți
economici, care au apreciat șansa de investiții și facilitățile puse la dis poziție de autoritățile
județene și locale.
Importantă este și poziția sa de lider al comerțului în Transilvania, datorată așezării sale
propice , la intersecția rutelor comerciale importante care leagă Europa Centrală de zona
Balcanilor.
Odată cu începutul ultimul ui trimestru al anului 2008 în Județul Cluj, în situația crizei
economice mondiale, ritmul activității economice a intrat pe o pantă diminuantă . Cu toate
acestea, investițiile în infrastructură au fost continuate, pentru a asig ura dezvoltarea județului pe
termen mediu și lung și pentru a contribui la relansarea creșterii economice în regiune.
Populația județului Cluj este de aproximativ 720 de mii de locuitori, din care peste 65%
locuiesc în mediul urban. Reședința administrat ivă este municipiul CLUJ – NAPOCA, cu o
populație de aproximativ 350.000 locuitori ceea ce reprezintă aproape jumătate din populația
totală a județului. Județul Cluj cuprinde cinci municipii: Cluj – Napoca, Turda, Dej, Câmpia
Turzii și Gherla, un oraș – Huedin, 75 comune și 420 de sate Județul Cluj dispune de o rețea
densă de căi de comunicații. Din punct de vedere al traficului rutier, drumurile publice din
județul Cluj se întind pe o lungime de 2.450 km, printre care se află 342 km de drumuri naționale
și 2.109 km de drumuri județene și comunale. Județul Cluj este traversat de coridorul de sud -vest
care leagă capitala țării de Budapesta, prin drumul european E60 (Viena – Budapesta – Oradea –
București) și care străbate județul de la vest spre est. Începând cu luna decembrie, conform
comunicatelor transmise de Guvernul României, va fi dat în folosință tronsonul Turda – Gilău din
Autostrada Transilvania, tronson în distanță de 42 km. Municipiul Cluj va beneficia în perioada
următoare și de o centură de ocolire modernă. Infrastructura rutieră a reprezentat în ultimii ani și
reprezintă și pentru viitor o întâietate a autorităților locale. Acest fapt constituie un factor
important pentru susținerea mediului de afaceri și pentru intensificarea activității economice .
Traficul feroviar cuprinde un total de 259 km de cale ferată, din care 122 km reprezintă
linia electrificată. Căile feroviare leagă municipiul Cluj – Napoca de principalele localități din
țară și din străinătate.

12 Date obținute de pe http://www. cnp.ro

21
Creșterea traficului aerian din ultimii ani, aproximativ 390.000 pasageri în anul 2007,
aproximativ 750.000 pasageri în anul 2008 și un număr prognozat de 2.000.000 pasageri în anul
2013, a determinat Consiliul Județean Cluj, instituție sub autoritatea căreia funcționează
Aeroportul Internațion al Cluj, sa inițieze o serie de proiecte care vizează dezvoltarea capacității
aeroportului. Au fost construite două noi terminale care au fost date în folosință în anul 2008
respectiv în acest an, s -au realizat lucrări de modernizare și prelungire a pistei de
decolare/aterizare și în acest moment se construiește o pistă nouă care se va întinde pe o distanță
de 3.500 metri13.

Aeroportul Internațional Cluj -Napoca, care este poziționat pe drumul european E 576,
la 10 km față de centrul comercial al municipiului Cluj – Napoca, a fost folosit până în 1996 doar
pentru zboruri interne iar în prezent, este printre cele mai performante aeroporturi din România și
deservește un număr important de pasageri.
Am considerat folositoare aceste aspecte privind dezvoltarea infrastructurii de
transport, deoarece consider că acest indi ce poate constitui un barometru pentru determinarea
atractivitat ății socio -economică pe care o zonă din România o reprezintă. Județul Cluj se bucură,
pe acest plan , de aprecieri pozitive din partea investitorilor. În plus, proiectele precum
„Modernizarea Aeroportului Internațional Cluj -Napoca” sau „ Centura oc olitoare a Municipiului
Cluj-Napoca” se bucură de susținerea locuitorilor din județ și sprijină favorabil la evidențierea
activității Consiliului Județean Cluj.
Consiliul Județean Cluj, alături de proiectele privind infrastructura de comunicații, a
implementat sau implementează un număr de proiecte care au în vizor îmbunătățirea condițiilor
de viață și de afaceri din județul Cluj. Dintre acestea menționăm: Parc ul industrial TETAROM,
Zona metropolitană Cluj -Napoca, Centrul de marketing produse agro -alimentare, Arena sportivă
județeană Ion Moina, Programul de management al deșeurilor, Planul de valorificare a
potențialului turistic.
În această conjunctură Conduce rea Consiliului Județean Cluj consideră că implicarea
cetățenilor în administrația publică locală este benefică și necesară. Aleșii administrției publice
pot lua cunoștință atât de nevoile, grijile și opiniile cetățenilor, cât și de eventualele sugestii
privind modul de rezolvare a unor probleme, numai printr -o continuă și strânsă legătură cu
aceștia. Altfel spus , dialogul dintre reprezentanții administrației publice și cetățeni poate pune la
dispoziție celor dintâi ocazia să -și motiveze unele acțiuni și s ă explice care sunt cauzele anumitor
neîndepliniri. Totodată Uniunea Europeană promovează prin politicile și programele ei
implicarea cetățenilor în procesul decizional și prielnicirea accesului acestora la informații de
interes public. Uniunea Europeană acordă statelor membre fonduri structurale, cu scopul de a
contribui la perfecționarea procesului de luare a deciziilor și la creșterea aptitudinii
administrative, acest lucru dovedind u-se important acordării acestui demers.

13 Date obținute de pe http://www.airportcluj.ro

22
Una dintre preocupările principale, a Consiliului Județean Cluj, este o informare cât mai
operative și clară a cetățenilor privind atribuțiile, activitățile și proiectele pe care acesta le
desfășoară. În ultima perioadă , Consiliul Județean Cluj a făcut un progres însemnat în această
direcție și la acest moment, asigură informarea cetățenilor prin:

1. O pagină web www.cjcluj.ro care cuprinde:

– informații generale privind locația, datele de contact, activitatea si atribuțiile Consiliului
Județ ean Cluj;
– date privind membrii Consiliului Județean Cluj;
– informații generale și turistice despre Județul Cluj;
– proiectele de hotărâre ale Consiliului Județean Cluj ce urmează să fie dezbătute în
ședința ce urmează ;
– Hotărârile Consiliului Județean Cluj – există o bază de date începând cu anul 2000 care
poate fi accesată pe pagina web a instituției;
– informații privi toare la proiectele ce sunt în desfășurare precum și stadiul în care acestea
se află;
– proiectele viitoare lansate în dezbatere publică;
– comunicatele de presă;
– șansa de abonare la buletinul informativ al Consiliului Județean Cluj;
– formulare care pot fi downloadate și transmise apoi prin poștă;
– alte informații de interes general.
Pagina de web a Consiliului Județean Cluj este actualizată ori de câte ori există informații
noi de interes general.
Pentru a îmbunîtăți comunic area prin intermediul internetului și pentru stabilizarea
serviciilor de intranet, Consiliul Județean Cluj a inițiat proiectu l „E-administrație europeană
prin implementarea de servicii electronice integrate la nivelul Consiliului Județean Cluj”
proiect care a fost finanțat prin Programul Operațional Sectorial “Creșterea Competitivității
Economice” , Axa Prioritară 3 – „Tehnologia informației și comunicațiilor pentru sectoarele
privat și public”, Domeniul major de intervenție 3.2 „Dezvoltarea și creșterea eficienței
serviciilor publice electronice”, Operațiunea 3.2.1 „Susținerea implementării de soluții de e –
guvernare și asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar ”.

23
„Obiectivul general al proiectului se referă la dezvoltarea și implementarea conceptului
de administrație electronică la nivelul Consiliului Județean Cluj, în vederea contribuirii la
dezvoltarea și creșterea serviciilor publice electronice în folosul cetățenilor, prin:
• Furnizarea de servicii publice on -line către cetățeni / administrație publică la un nivel de
sofisticare mediu.
• Eficientizarea activităților interne ale Consiliului Județean, utilizând mijloacele specifice
tehnologiei informației, prin implementarea de fluxuri noi de lucru, aferente serviciilor e-
administrație.
Proiectul va avea ca și principale rezultate creșterea gradului de satisfacție al cetățenilor
din județul C luj, prin: transparența în furnizarea informațiilor și serviciilor publice prin
mijloace electronice; accesul egal al tuturor cetățenilor, precum și o mai bună informare și
deservire a lor, prin servicii publice disponibile „on -line”; simplificarea, accel erarea și
managementul strategic al proceselor economice care urmează a fi derulate pe baza unor soluții
informatice; asigurarea securității tranzacțiilor în mod centralizat; disponibilitatea serviciilor
24 ore din 24, 7 zile pe săptămână, într -o soluție i ntegrată, coerentă, ușor de integrat cu alte
sisteme și ușor de administrat. De asemenea, un alt rezultat semnificativ urmărit prin
intermediul proiectului îl reprezintă eficientizarea activităților interne ale Consiliului Județean
Cluj, utilizând mijloace specifice TIC , prin: îmbunătățirea calității actului administrativ și
modificarea profundă a raportului dintre administrația publică și cetățean; creșterea eficienței
activității administrației publice; eliminarea birocrației și creșterea calității servic iilor publice;
crearea unui sistem centralizat de rutare a documentelor administrative (formulare
administrative); asigurarea securității tranzacțiilor în mod centralizat; reprofesionalizarea
funcționarilor publici, ridicarea standardului lor profesional.
În vederea atingerii obiectivelor proiectului urmează a se desfășura următoarele activități:
1. Dezvoltarea și implementarea de aplicații informatice pentru portal, management de
documente, arhivare electronică, semnătură electronică, plată e lectronică.
2. Eficientizarea activităților interne ale Consiliului Județean Cluj, utilizând mijloace
specifice TIC.
3. Integrarea aplicațiilor de tip front -Office cu cele de tip back -Office și interconectarea
cu Sistemul Electronic Național”14.

Acest proiect este de o importanță deosebită pentru Consiliul Județean Cluj, pentru
membrii instituției și pentru beneficiarii serviciilor acesteia, întrucât guvernarea electronică
presupune folosirea de către autoritățile administrației publice centrale, a aplicațiilor ce pun baza
pe tehnologia informației, în scopul:

– optimizarea accesului la informațiile și serviciile publice ale autorităților administrației
publice centrale;
– excluderea procedurilor birocratice și schematizării metodologi ei de lucru;

14 Comunicat de presa http://www.cjcluj.ro/depunere -proiect -e-administratie/

24
– perfecționarea schimbului de informații și servicii între autoritățile administrației publice
centrale;
– modificării calității serviciilor publice la nivelul administrației publice centrale.

Principiile E -Guvernare:

– transparența în alimentarea cu informații și servicii publice;
– acces egal, nediscriminatoriu, la informații și servicii publice, inclusiv pentru persoanele
cu handicap;
– eficacitatea utilizării fondurilor publice;
– confidențialitatea, respectiv asigurarea protejării secretului cu privire la datel e cu caracter
personal;
– asigurarea disponibilității informațiilor și a serviciilor publice.

Obiectivele E -Guvernare:

– reducerea de cheltuieli publice, eliminarea birocrației și a corupției la nivelul instituțiilor
publice;
– creșterea transparențe i în modul de utilizare și administrare a fondurilor publice;
– perfecționarea accesului la informații și servicii publice în conformitate cu legislația
privind protecția datelor cu caracter personal și liberul acces la informațiile de interes public;
– elimin area contactului direct dintre funcționar și cetățean sau agentul economic;
– alimentarea cu informații și servicii publice de calitate cu ajutorul mijloacelor
electronice;
– amplificarea capacității administrative a instituțiilor publice de a -și îndeplini funcția și
obiectivele și de a asigura alimentarea , într -un mod transparent , de informații și servicii publice;
– dezvoltarea colaborării dintre instituțiile publice pentru furnizarea de servicii publice prin
mijloace electronice;
– redefinirea relației între cet ățean și administrația publică, mai exact între mediul de
afaceri și administrația publică, în scopul facilitării accesului acestora la serviciile și informațiile
publice, prin intermediul tehnologiei informației;
– promovarea utilizării Internetului și a tehnologiilor de top în cadrul instituțiilor publice.

Totalitatea obiectivelor și principiilor enumerate mai sus, caracteristice guvernării
electron ice, de care Consiliul Județean va profita în urma implementării proiectului „E-
administrație europeană prin implementarea de servicii electronice integrate la nivelul
Consiliului Județean Cluj”, vor asigura eficientizarea relației administrație – beneficiar al
serviciilor publice și vor sprijini realizării obiectivului general din acest proiect.

25
2. Telefon ul gratuit (tel. verde) 0800.800.331

Acest număr de telefon gratuit poate fi apelat de orice locuitor care are doleanța să obțin ă
informații sau vrea să adreseze o petiție. Cel desemnat să răspundă la telefonul gratuit pune la
dispoziție informațiile cerute iar în cazul în care apelantul cere înregistrarea unei petiții, o
redactează pe baza informațiilor ce sunt transmise de petent și o trimite departamentului
competent. În cazul în care Consiliul Județean Cluj nu are competență în ceea ce privește
problema reclamată, petiția este trimisă spre instituția competentă.
Acest serviciu pune la dispoziție cetățenilor șansa de a obține informații , altfel spus, de a
face sesizări într -un mod accesibil , fără a fi neaparat nevoie de deplas are și fără alte costuri.
Angajații Serviciului Relații Publice din cadrul Consiliului Județean Cluj, trimite petiția în
vederea clarificării în cel mai scurt timp, urm ărește etapele de soluționare și transmite petentului
infor mații privind procesul de soluționare.

3. Audiențe le

Președintele și vicepreședinții Consiliului Județean Cluj oferă audiențe cetățenilor din
județul Cluj în idealul de a înțelege problemele cu care aceștia se confruntă și de a constata
soluții la aceste probleme. În actua lul mandat , președintele Consiliului Județean Cluj acordă
audiențe săptămânal și conform statisticilor Serviciului de Relații Publice, au loc în med ie 20 de
audiențe pe zi. Acest serviciu oferă posibilitatea locuitorilor de a se exprima direct în fața
președintelui și ajută la creșterea încrederii acestora față de instituție.

4. Audiențe le în teritoriu

Atât Președintele cât și vicepreședinții Consiliului Județean Cluj, pentru a afla despre
existența problemelor cetățenilor, acordă și audiențe în teritoriu. Programul acestor audiențe din
teritoriu este trimis autorităților din localitățile ce sunt vizate în vederea populariză rii și este făcut
cunoscut prin publicare pe pagina de web a instituției și prin înaintarea de comunicate către
mass -media județeană. Folosul acestui serviciu ce este adresat cetățenilor constă în ușurarea
contactului acestora cu reprezentanții Consiliulu i. Un alt fel de prezentare pozitiv ă este faptul că
la dezba teri participă și reprezentanți ai administrației publice locale astfel încât, sunt implicați
toți factorii decizionali, iar soluți onările pot fi mult mai ușor identificate.

5. Baza de date cu contacte electronice

Consiliul Județean Cluj a pus fundamentul unei baze de date care conține informațiile
de contact ale personalului propriu și al instituțiilor și companiilor din subordine a sa , personalul
instituțiilor partenere, mass -media precum și ale altor persoane fizice și juridice. Consiliul
Județean Cluj transmite spre contactele aflate în baza de date informări periodice privind

26
activitatea sa, comunicatele de presă și buletinul info rmativ în format electronic. Momentan
baza de date c uprinde un număr de aproximativ 3.000 de contacte electronice și numărul acestora
este în continuă creștere.

6. Buletin informativ

Consiliul Județean Cluj tipărește și distribuie lunar un buletin inf ormativ ce cuprinde
aspectele principale cu privire la activitatea și proiectele de actualitate. Instrumentul acesta de
informare oferă șansa Consiliului Județean Cluj de a comunica beneficiarilor serviciilor proprii
structura relevantă din activitatea desfășurata, iar faptul că această metodă de comunicare nu
presupune din partea beneficiarilor cunoștințe informatice face ca acest serviciu mult mai
accesibil publicului larg.

7. Participarea la evenimente și expoziții

Consiliul Județe an Cluj participă la expoziții și alte evenimente de felul acesta . În cadrul
manifestărilor , reprezentanții Consiliului Județean Cluj prezintă și oferă doritorilor materiale
promoționale care relevă activitatea, proiectele curente și proiectele viitoare î nscrise în agenda
instituției. În același timp aceștia oferă solicitanților aspecte cu privire la activitatea institu ției și
înregistrează sugestii și opinii ce sunt exprimate de beneficiarii de servicii publice. Pentru
înlesnirea planific ării activitățilo r, Consiliul Județean Cluj a creat un calendar al evenimentelor
culturale desfășurate în acest județ.

27
Analiza SWOT cu privire la transparența Consiliului Județean Cluj

Puncte tari
 Posibilitatea conducerii Consiliului Județean Cluj de a îmbunătă ți procesul decizional;
 Pagina web www.cjcluj.ro – face să fie cu putință accesarea informațiilor generale.
Pagina este actualizată zilnic;
 Telefon gratuit (tel. verde) 0800800331;
 Buletinul informativ al Consiliului Județean Cluj;
 Mediatizarea activități lor Consiliului Județean Cluj prin comunicate le de presă;
 Participarea Consiliului în mod direct sau prin intermediul subordonatelor la
manifestările și evenimentele cul turale din județ;
 Existența calendarului evenimentelor culturale din județ;
 Baza de date cu informații de contact (mass -media, personal propriu, personal
subordonate, personal instituții partenere) aproximativ 3.000 contacte;
 Promovarea realizată prin inte rmediul instituțiilor subordonate și partenere;
 Participarea Președintelui Consiliului Județean la emisiuni televizate care au ca scop
promovarea activității instituției și comunicarea cu locuitorii județului; există o emisiune
săptămânală în acest sens;
 Un număr consistent de proiecte aflate în desfășurare, care se bucură de susținerea
populației, evidențiază activitatea Consiliului Județean Cluj;
 Parteneriat ul cu instituții universitare ce vizează stagiul practic pentru studenți;
 Conducerea Consiliului J udețean Cluj acordă săptămânal audiențe la sediul Consiliului și
acordă, audiențe în teritoriu.

28
Puncte slabe

 Lipsa unui sistem informatic bidirecțional;
 Capacitatea scăzută a sistemului informatic in ceea ce privește stocarea datelor ;
 Un număr însemnat din rândul cetățenilor județului Cluj este confuz în legătură cu
atribuțiile Consiliului Județean Cluj in raport cu atribuțiile altor instituții de la nivel local;
 Inexistența inițiativei cetățenilor în procesul decizional;
 Mai mult de 90% din p roiectele de hotărâre ale Consiliului sunt inițiate de Președintele
Consiliului Județean;
 Mediatizare a insuficientă a activității și a proiectelor;
 Implicarea insuficientă a organizațiilor nonguvernamentale;

Oportunități

 Proiectul „E-administrație europeană prin implementarea de servicii electronice
integrate la nivelul Consiliului Județean Cluj”;
 Șansa de finanțare prin fonduri de coeziune puse la dispoziție de Uniunea
Europeană;
 Dezvoltarea propunerilor politicilor cu privire la informarea și implicarea
cetățenilor la nivelul Uniunii Europene;
 Angajamentul luat de România privitor la îmbunătățirea acestui domeniu.

Amenințări
 Scăderea procentului de încasări/alocăr i bugetare;
 Instabilitate a politică de la nivel guvernamental;
 Incertitudini cu privire la finanțarea Proiectului „E-administrație europeană prin
implementarea de servicii electronice integrate la nivelul Consiliului Județean Cluj”.

29
Formularea problemei

Cu toate că, în momentul actual , Consiliul Județean Cluj pune la dispoziție tuturor
beneficiarilor de servicii publice un ansamblu de mijloace, cu scopul de a facilita comunicarea și
participarea în procesul luării deciziilor, numărul de beneficiari direcți este destul de mic. Un
argument concludent în acest se ns este că, deși cetățenii au șansa legală să se organizeze pentru a
depune un proiect de hotărâre având un anumit subiect, nu există nici măcar un singur caz de
inițiativă din partea societății civile. Ba mai mult, peste 90% din proiectele de hotărâre sun t
inițiate de Președintele Consiliului Județean.
Alt argument este faptul că Serviciul TELVERDE, deși de la data în care a intrat în
funcțiune a fost făcut cunoscut prin intermediul diferitelor servicii de informare, înregistrează
un număr foar te redus de apeluri. În perioada 01 vIanuarie – 31 Octombrie 2009 a fost înregistrat
un număr de 37 apeluri iar în anul 2008 un număr de 36 apeluri15. Numărul redus de apeluri
indică faptul că promovarea serviciului poate fi îmbunătățită.
Personalul Biroului de relații publice a luat la cunoștință că cetațenii nu sunt foarte
bine informați în ceea ce privește atribuțiile Consiliului Județean, astfel încât de multe ori nu au
capacitatea să înteleagă rolul instituției sau raportul dintre acea sta și celelalte instituții prezente la
nivel local. Problema aceasta a fost intens mediatizată anii trecuți , în perioada campaniei
electorale pentru alegerea președintelui Consiliului Județean, când electoratul a fost chemat să î și
exprime opțiunea dar, c onform mass -media, un număr mare de electori nu a cuno scut sau a avut
cunoștințe puține în ceea ce privește rolul Consiliului Județean și al președintelui acestuia.

15 Informare – Serviciu relații publice

30
Arborele Cauză – Efect

Relațiile dintre cauzele și efectele care au condus la apariția problemei sunt ilustrate în
diagrama de mai jos:

Efecte

Problema
principală

Cauze

NUMAR REDUS
DE APELARI LA
SERVICIUL
TELVERDE
NUMARUL
REDUS DE
SUGESTI I
PROPUSE DE
CETATENI
ABSENȚA
PROIECTELOR
DE HOTARARE
INITIATE DE
SOCIETATEA
CIVILA
NECLARITATE
PRIVIND
ATRIBUTIILE
CONSILIULUI
NEIMPLICAREA
CETAȚ ENILOR IN
PROCESUL DECIZIONAL

LIPSA SISTEMULUI
INFORMATIC
BIDIRECTIONAL
MEDIATIZARE SI
PROMOVARE
REDUSĂ
ABSENȚAINFORMĂRILOR
PRIVIND ATRIBUTIILE SI
ACTIVITATEA CONSILIULUI

31
Variante propuse

Luând în considerare faptul că promovarea activității Consiliului Județean Cluj la nivel
de județ este o sarcină cuprinzătoare datorită suprafeței, a numărului de locuitori și a
informațiilor cu un volum considerabil , luăm în considerare faptul că implemetarea unei variante
unice ar avea un impact parțial. Pentru a fi maximiza te șansele de succes ale proiectului am
decis să propunem o variantă care să cuprindă elemente din toate variantele expuse mai sus.

În acest sens recomandăm următoarele:

Instalarea unor monitoare cu scopul de informare în 5 locații care să îndeplinească
condițiile de v izibilitate respectiv de vad pietonal. Acest lucru reprezintă un program pilot iar în
funcție de rezultate le obținute poate fi amplificat prin amplasarea altor monitoare de informare.

Încheierea unor parteneriate cu instituții partenere și subordonate în vederea
promovării prin:
postarea unor afișe care arată activitatea Consiliului Județean Cluj;
distribuirea de materiale informaționale;
publicarea , pe site -urile instituțiilor partenere și subordonate, a link -ului de
direcționare către pagina web a Consiliului Județean Cluj.

Stabilirea unui parteneriat cu un jurnal județean ales pe baza următoarelor criterii:
număr de abonamente, număr de vânzări, distribuție la nivel județean. Acest parteneriat are ca
scop atașarea Buletinului Informativ publicat l unar de Consiliul Județean Cluj, în vederea
facilitării distribuirii.

Intensificarea de relații cu universitățile din județ în vederea organizării unor seminarii
și dezbateri, la care, alături de studenți și cadre universitare să participe și reprezen tanții
Consiliului Județean Cluj. Aceste seminarii și dezbateri, la care va fi invitată și presa, vor avea ca
teme activitatea și rolul Consiliului Județean Cluj și vor facilita înscrierea pe agenda publică a
proiectelor avute în vedere pentru viitor.

32
Obiectivul proiectului

Prin elaborarea și implementarea acest ui proiect se presupune creșterea procentului de
cetășeni implicați prin implementarea unor soluții de promovare a Consiliului Județean Cluj și a
modurilor de informare ce sunt puse la dispoziție de acesta.

Activități. Descrierea proiectului.

Proiectul va demara prin organizarea unei conferințe de presă .Conferința va cuprinde un
raport de activitate al Consiliului Județean Cluj în actualul mandat, informații privind lansarea
programului și activitățile propuse . În cadrul acestei conferințe vor fi oferite copii după rapoarte
și materiale promoționale.
În continuare vor fi identificate cinci locații pentru instalarea monitoarelor de informare.
În procesul de identifica re vor fi avute în vedere următoarele criterii:
– vadul pietonal;
– vizibilitatea locației;
– costurile aferente chiriei în cazul în care spațiul nu aparține Consiliului Județean
Cluj;
– la dispunerea monitoarelor se va ține cont de numărul de locuitori aferent z onei.

Pentru o cât mai eficientă distribuire, raportat la teritoriul județului Cluj, propunem
următoarele locații: – Municipiul Cluj -Napoca – 3 monitoare
– Municipiul Dej – 1 mo nitor
– Municipiul Turda – 1 monitor

Consiliul Județean Cluj va obține și va face procedurile necesare pentru montarea
monitoarelor . Concomitent va fi alcătuit un sistem prin care se vor posta informații astfel încât
acestea să poată fi puse la zi ușor, fără să fie necesară deplasarea până la obiectiv. Pe lângă
informațiile cu privire la activitatea Consiliului Județean Cluj prin soluția aceasta vor fi
promovate și datele de contact cum precum numărul telverde și adresa site -ului.
În etapa a doua , la propunerea Consiliului Județean Cluj, se vor incheia sau reconfirma
parteneriate cu diferite instituțiile din subordine sau cele partenere și vor fi tipărite afișe în care
vor fi prezentate atribuț iile, activitatea și proiectele Consiliului Județean Cluj. Trimestrial se vor
actualiza informațiile prin tipărirea unor noi afișe care vor fi postate cu ajutorul instituțiilor
menționate mai devreme .Totodată se vor tipări și distribui și alte materiale d e interes informativ.

33
Numărul de afișe a fost stabilit având în vedere alte campanii publicitare asemănătoare
cum ar fi promovarea ATOP și alte informații privitoare la Județul Cluj cum ar fi:

 75 comune – postarea acestor afișe la sediile primăriilor, dispensarelor, posturilor de
poliție, școlilor, oficiilor poștale etc;
 6 municipii și orașe – postarea afișelor la primării, secții de poliție, școli,spitale, servicii
publice deconcentrate, organe centrale organizate la nivelul județului Cluj , sucursale/filiale ale
regiilor autonome, companii și societăți naționale cu reprezentare în teritoriu, alte instituții
publice, ONG -uri cu care cetățenii vin frecvent în contact;
 solicitarea sprijinului din partea RATUC pentru amplasarea afișelor în mijloacele de
transport în comun și în caseriile din stațiile RATUC;
 postarea afișelor pe panourile amplasate pe străzile orașului.

În cadrul parteneriat elori de colaborare, Consil iul Județean Cluj va cere ca, pe site -urile
web ale instituțiilor partenere și subordona te, să fie publicat link -ul de direcționare către pagina
web a Consiliului Județean Cluj.
O altă activitate are ca scop îmbunătățirea modului de distribuire a „Bu letinului
informativ” publicat de Consiliul Județean . În vederea acestui lucru propun selec ția unui jurnal,
ce reprezintă județul Cluj, la care să se atașeze „ Buletinului informativ”.
În acest proces al selecției se va avea în vedere următorii indicatori :
– numărul de abonamente;
– distribuirea în teritoriu la nivelul județului.
– tirajul;

Buletinul informativ va fi atașat ziarului selectat în scopul de a crește numărul cititorilor
și implicit gradul de informare al acestora privind atribuți ile, activitățile și proiectele Consiliului
Județean Cluj .
Următoarea etapă are în vedere stabilirea de acorduri de colaborare, respectiv
intensificarea raporturilor existente cu universitățile clujene, în vederea organizării unor
seminarii și dezbater i. Actualmente Consiliul Județean Cluj are stabilite acorduri de
colaborare cu o serie de facultăți în vederea sprijinirii studenților pentru efectuarea stagiului
practic. La aceste dezbateri, alături de studenți și cadre universitare, vor participa reprezentanții
Consiliului Județean Cluj, societatea civilă și va fi invitată presa. Aceste seminarii și dezbateri
vor avea ca teme activitatea și rolul Consiliului Județean Cluj precum și proiectele și planurile
avute în vedere de acesta.
Considerăm că in tensificarea raporturilor cu universitățile din Cluj, în sensul precizat mai
sus, va aduce beneficii Consiliului Județean Cluj, atât prin prisma popularizării cât și prin
prisma soluțiilor care pot fi identificate. Considerăm de asemenea că această iniți ativă va avea
pe lângă efectele directe și o serie de efecte multiplicatoare, întrucât participanții (mass -media,
studenții, societatea civilă) vor contribui la diseminarea informațiilor respectiv la promovarea
activității Consiliului Județean Cluj.

34
Pentru desfășurarea activităților va fi realizat un calendar care va cuprinde data și temele
care vor fi dezbătute. Recomandăm ca aceste conferințe să aibă loc o dată la două săptămâni
astfel încât vor avea loc în cele 7 luni de campanie 15 astfel de întâlniri .

Indicatori de evaluare

 Reducerea timpului de livrare a informației serviciilor publice;
 Creșterea numarului de petiții și audiente;
 Creșterea nivelului de participare;
 Creșterea numărului de cetățeni care folosesc site -ul instituției;
 Creșterea numărului apelanților la serviciul telverde;
 Creșterea numărului de beneficiari ai Buletinului Informativ.

Indicatori de performanță

 Numărul accesărilor site -ului pe lună;
 Numărul de formulare descărcate de pe site;
 Numărul persoanelor care vin în audiență;
 Numărul persoanelor care fac sesizări, reclamații sau propuneri, atât în scris cât și
prin telefon sau la sediul Consiliului Județean Cluj;
 Numărul de apeluri la Telefonul Cetățeanului 0800 800 331 (apelabil gratuit);
 Numărul de participanți la întâlnirile organizate de Consiliul Județean Cluj cu
reprezentanții autorităților locale, ai universităților și ai societății civile;
 Numărul de probleme semnalate în cadrul acestor întâlniri, precum și numărul
problemelor rezolvate de către Consiliul Jude țean Cluj;
 Cantitatea de informații apărute în presă, cu privire la derularea Campaniei de
informare și promovare a Consiliului Județean Cluj;

35
CONCLUZII

Autoritatea publică este acel organ al puterii de stat care pune în practică hotărârile luate în
folosul comunității, de interes pentru comunitate și care implică consultarea comunității.
Principala idee ar trebui să fie aceea a unei colaborării permanente și interdependente autoritate –
cetățean în sensul profitului bidirecțional.
La rândul lor, cetățenii își prezintă opțiunile și prioritățile prin intermediul sesizărilor și
observațiilor aduse proiectelor de hotărâri prezentate de autoritate. Autoritatea publică este
obligată, conform legii, să ia în considerare respectivele observații în vederea corelării viitoarelor
decizii cu necesitățile comunității.
Cadrul legal existent oferă modalități concrete de responsabilizare a autorității:
• publicarea proiectelor de hotărâri, analizarea observațiilor primite de la cetățeni și
includerea lor în forma finală a actului legislativ;
• organizarea de dezbateri publice, lucru ce duce la adaptarea viziunii autorității la nevoile
și realitățile com unității;
• publicitarea hotărârilor și a informațiilor cerute de lege implică resposabilizarea
personalului din primării în sensul respectării cerințelor dialogului cu cetățenii.

Membrii comunității au, la rândul lor, obligații față de autoritățile pub lice, dar în primul
rând față de comunitate și implicit, față de ei înșiși. Legea transparenței decizionale prezintă
obligații care revin atât autorităților publice, cât și membrilor comunității. Înainte de toate,
membrii comunității trebuie să -și asume re sponsabilitățile care le revin ca cetățean, astfel încât să
poată cere același lucru de la autoritățile locale sau centrale. Cetățenii se pot implica doar la
nivelul informării publicului și al consultării, neparticipand în eleborarea politicilor publice î n
adevaratul ei sens.
Publicul român este consultat pe proiecte de decizii sau acte normative nefiind consultat în
politicile publice. Astfel, este necesar incorporarea principiilor unui management public bun în
administrația românească și totodată o schim bare în atitudinea sa față de participarea publică.
Cetățenii pot aduce numeroase resurse în procesul de elaborare a politicilor publice,
resurse pe care administrația trebuie să le înțeleagă și pe care, de ce nu, să le folosească.
În conluzie, ne existând o transparență în luarea deciziilor, politicile elaborate fiind în
spatele ușilor închise, departe de ochii cetățenilor, se poate conduce la apariția unor situații
nefavorabile : politicile create pot fi contestate de cei care nu au fost consultați, sunt uneori
imposibil de implementat deoarece nu au deplină legatură cu realitatea, eficiența lor scade și nu
în ultimul rând apare o creștere a costurilor implicate de politicile publice.

36
BIBLIOGRAFIE