Transmisie Mecanică Formată Dintr O Transmisie Prin Curele Trapezoidale, Un Reductor cu Roți Dințate, cu Două Trepte de Reducere (conică și Cilindrică) și Un Cuplaj Elastic

=== 1 ALEGEREA MOTORULUI ===

1. ALEGEREA MOTORULUI

Puterea electromotorului va fi:

Randamentul total al transmisiei

Randamentul transmisiei prin curele

Randamentul angrenajului conic

Randamentul angrenajului cilindric

Randamentul cuplajului

Randamentul rulmenților

Numărul de perechi de rulmenți

Turația necesară

Din STAS 2755 – 74 se va alege un electromotor cu fixare pe tălpi cu puterea și turația imediat superioare celor necesare. Turația reală a motorului este mai mică decât turația de sincronism cu 4%.

Turațiile de sincronism sunt:

simbolul carcasei electromotorului 100L

șurubul de fixare M 10

=== 2 CALCULUL TRANSMISIEI PRIN CURELE ===

2. CALCULUI TRANSMISIEI PRIN CURELE

Calculul transmisiei prin curele trapezoidale înguste se efectuează conform STAS 1163-71, Îndrumar de proiectarea organelor de mașini – Curele și lanțuri, tabelul 1.20, pagina 24:

Calculul raportului de transmisie

Raportul total de transmisie

Raportul de transmisie al curelelor

Puterea de calcul la arborele conducător

Turația roții conducătoare

Turația roții conduse

Regimul de lucru – transmisia este utilizată la un strung cu funcționarea în două schimburi (16 ore)

Raportul de transmitere

Tipul curelei – figura 1.15, Îndrumar de proiectarea organelor de mașini – Curele și lanțuri

Diametrul primitiv al roții mici (roata de pe motor)

Diametrul primitiv al roții mari

Media diametrelor primitive

Diametrul rolei de întindere

Distanța preliminară dintre axe

Se alege aproximativ rotunjit în cm

Unghiul dintre ramurile curelei

Unghiul de înfășurare de pe roata mică

Unghiul de înfășurare de pe roata mare

Lungimea primitivă a curelei

Se rotunjește la cea mai apropiată valoare,conform tabelului 1.10, pagina 13, Îndrumar de proiectarea organelor de mașini – Curele și lanțuri

Distanța reală dintre axe

Viteza periferică a curelei

Coeficientul de funcționare, tabelul 1.21,pagina 27, Îndrumar de proiectarea organelor de mașini – Curele și lanțuri

Coeficientul de lungime, tabelul 1.22, pagina 29, Îndrumar de proiectarea organelor de mașini – Curele și lanțuri

Coeficientul de înfășurare, tabelul 1.23, pagina 29, Îndrumar de proiectarea organelor de mașini – Curele și lanțuri

Puterea nominală transmisă de o curea, tabelul 1.31, paginile 46-47, Îndrumar de proiectarea organelor de mașini – Curele și lanțuri

Numărul preliminar de curele

Numărul real de curele

Numărul de roți

Frecvența încovoierii curelelor

Forța periferică

Forța de întindere a curelei

=== 3 PROIECTAREA REDUCTORULUI ===

3. PROIECTAREA REDUCTORULUI

3.1 DETERMINAREA RAPORTULUI DE TRANSMITERE

Raportul total de transmitere

– raportul de transmitere al angrenajului conic

– raportul de transmitere al angrenajului cilindric

În mod obișnuit raportul , dar variația raportului total comparativ cu rapoartele parțiale nu trebuie să depășească 3%.

Există și situații în care condiția de 3% este verificată și pentru:

a)

b) (se preferă această variantă)

Valorile standardizate ale lui și se iau din Îndrumar pentru proiectarea organelor de mașini – angrenaje, tabelul 1.5, pagina 24.

3.2 CALCULUL DE REZISTENȚĂ AL ANGRENAJULUI CONIC

Calculul de rezistență al angrenajului conic se face conform Îndrumarului pentru proiectarea organelor de mașini – angrenaje, tabelul 10.2, pagina 241.

1. Date inițiale:

Încărcare constantă

Raportul de transmitere

Raportul numerelor de dinți

Unghiul dintre axe

Turația roților

Unghiul de înclinare median al danturii

Materealul și tratamentul termic

Pinion – OLC 15

Roată – OLC 45 îmbunătățit

Rezistența limită la pitting și încovoiere

Duritățile flancurilor pinionului și roții

Factorul de siguranță pentru pitting și încovoiere

2. Valori calculate:

Numărul de cicluri redus

Momentul de torsiune transmis

Factorul dinamic

Factorul numărului de cicluri de funcționare

Factorul durității flancurilor

Factorul de material

Coeficientul lățimii danturii

Factorul de distribuție longitudinală a sarcini

Factorul punctului de rostogolire

Factorul dinamic intern

Factorul de formă al dintelui

Factorul lungimii de contact

Factorul rugozității flancurilor

Factorul de repartiție frontală a sarcinii

Factorul dimensional

Factorul concentratorului de tensiune de la baza dintelui

Diametrul minim necesar al pinionului

Diametrul de divizare al pinionului pe conul frontal exterior

Factorul unghiului de înclinare

Modulul minim necesar

Modulul frontal mediu

Modulul frontal sau normal pe conul frontal exterior

Numărul maxim de dinți ai pinionului

dinți

Numărul de dinți al pinionului

dinți

Numărul de dinți al roții

dinți

Abaterea de la raportul de transmitere

Lățimea danturii

=== 4 CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE REDUCTORULUI ===

4. CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE REDUCTORULUI

4.1 CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE ANGRENAJULUI CONIC

Se face conform tabel 2.10, pagina 70, Îndrumar pentru proiectarea organelor de mașini – angrenaje

1 Date inițiale:

Unghiul dintre axe

Numerele de dinți ale roților

dinți

dinți

Modulul

Unghiul de referință normal al profilului

Coeficientul capului de referință al dintelui

Coeficientul jocului de referință

Deplasările specifice radiale ale profilelor

Deplasările specifice tangențiale ale profilelor

Tipul jocului la picior – constant

Lățimea danturii

Raportul numerelor de dinți

2 Elemente geometrice rezultate:

Semiunghiurile conurilor de divizare

Diametrele de divizare

Lungimea exterioară a generatoarei conului de divizare

Lungimea mediană a generatoarei conului de divizare

Înalămea capului de divizare al dintelui la cele două roți

Înalămea piciorului de divizare al dintelui la cele două roți

Înălțimea dintelui

Diametrele cercurilor de cap

Diametrele cercurilor de picior

Unghiul capului dintelui la cele două roți

Unghiul piciorului dintelui la cele două roți

Semiunghiurile conurilor de cap

Semiunghiurile conurilor de picior

Lungimile exterioare ale generatoarei de cap

Lungimile exterioare ale generatoarei de picior

Înălțimile exterioare ale conurilor de cap

Distanța de cap

Distanța de așezare

Diametrele de divizare ale roților cilindrice înlocuitoare

Diametrele de cap ale roților cilindrice înlocuitoare

Numerele de dinți ale roților înlocuitoare

dinți

dinți

Diametrele cercurilor de bază ale roților cilindrice înlocuitoare

Distanța între axe a angrenajului cilindric înlocuitor

Gradul de acoperire al angrenajului înlocuitor

3 Elemente de control:

Arcul de divizare al dintelui

Coarda de divizare a dintelui

Înălțimea la coarda de divizare a dintelui

Jocul minim dintre flancuri

=== 5 PREDIMENSIONAREA ARBORILOR ===

5. PREDIMENSIONAREA ARBORILOR

5.1 Determinarea forțelor din angrenaje

Angrenaj conic

În reductor acționează următoarele forțe:

Aceste forțe se distribuie pe arbori astfel:

Pe fiecare arbore acționează următoarele forțe:

Forțele tangențiale acționează în plan vertical, forțele radiale în plan orizontal, iar momentele în plan vertical și în plan orizontal, și rezultă:

Pentru determinarea atât a reacțiunilor cât și pentru construirea diagramelor de momente încovoietoare sunt necesare dimensiunile longitudinale ale tronsoanelor arborilor. Acestea se determină conform: Îndrumar de proiectare – Arbori drepți, îmbinări cu pene și caneluri, lagăre radiale, pagina 7 – 9 .

Se determină pentru fiecare arbore diametrul preliminar din condiția de rezistență la torsiune, cu relația:

Arborii se execută din OL 50, sau OL 60

Dimensiunile longitudinale ale tronsoanelor se stabilesc în funcție de și de lățimile roților dințate calculate anterior.

5.2 Determinarea reacțiunilor

Verificare: –59,25 +1043,25 – 254 – 730 = 0

I

II

III

Verificare: 782,37 – 157,37 – 381 – 244 = 0

I

II

III

Verificare: 25,87 – 512,87 – 545 +1032 = 0

I

II

III

Verificare: –61,28 – 235,72 – 79 + 376 = 0

I

II

III

Verificare: 662,27 + 365,73 – 1028 = 0

I

II

Verificare: 390,22 – 16,22 – 374 = 0

I

II

=== 6 PROIECTAREA FORMEI CONSTRUCTIVE A ARBORILOR ===

6. PROIECTAREA FORMEI CONSTRUCTIVE A ARBORILOR

Se calculează diametrele tronsoanelor principale de pe arbori din momentele echivalente,cu relația:

Arborele I

Arborele II

Arborele III

(cotă de rulment)

(cotă de rulment)

Pe capătul arborelui se execută o gaură filetată M6 pentru fixarea axială a roții de curea.

(cotă de rulment)

(cotă de rulment)

=== 7 ALEGEREA PENELOR ===

7. ALEGEREA PENELOR

Transmiterea puterii și a momentului de torsiune între arbori și roțile dințate (și de curea) se realizează cu ajutorul unor pene paralele. Dimensiunea ale penelor se aleg din STAS 1003 – 1004 / 71, iar lungimea acestora se calculează din condiția de rezistență la strivire. În cazul în care lungimea calculată a penei depășește lungimea tronsonului pe care se montează se vor monta două pene diametral opuse.

Arborele I

Arborele II

Arborele III

=== 8 ALEGEREA RULMENTILOR ===

8. ALEGEREA RULMENȚILOR

Rulmenții se aleg în funcție de diametrul tronsonului de pe arbore pe care se montează și de încărcările de pe arbore:

Pentru fiecare punct de sprijin se calculează forța radială

Se calculează în locurile unde sunt forțe axiale

Forțele axiale sunt suficent de mici încât respectă raportul . În această situație se vor alege rulmenți radiali cu bile.

Se calculează sarcina dinamică reală

Conform metodologiei Atlas reductoare, pagina 71: ; ; .

Se calculează capacitatea necesară a rulmentului

Din catalogul de rulmenți se alge rulmentul radial cu bile cu capacitatea dinamică de bază

imediat mai mare decât cea necesară. Se preferă ca pe același arbore să se monteze rulmenți la fel.

Arborele I

Simbolul rulmentului 6406

Simbolul rulmentului 6408

Arborele II

Simbolul rulmentului 6404

Arborele III

Simbolul rulmentului 6406