Transformarile Economice Si Rezidentiale In Orasul Nehoiu

CUPRINS

Capitolul I: Poziția și localizarea geografică a orașului Nehoiu

1.1 AȘEZAREA GEOGRAFICĂ ȘI CADRUL NATURAL

1.2 ROLUL POZIȚIEI GEOGRAFICE ÎN APARIȚIA ȘI DEZVOLTAREA ORAȘULUI

1.2.1 FACTORII FIZICO-GEOGRAFICI

1.2.2 FACTORII SOCIO-ECONOMICI

Capitolul II : Evoluția teritorială și funcțională

2.1 ORGANIZAREA ADMINISTRATIV –TERITORIALĂ

2.2 UTILIZAREA TERENURILOR

2.3 ZONELE FUNCȚIONALE

Capitolul III : Particularități socio-demografice

3.1 EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI

3.2 MIȘCAREA NATURALĂ A POPULAȚIEI

3.2.1 Natalitate

3.2.2 Mortalitate

3.3 MIȘCAREA MIGRATORIE A POPULAȚIEI

3.4 STRUCTURA POPULAȚIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ ȘI SEXE

3.5 STRUCTURA SOCIO-ECONOMICĂ A POPULAȚIEI

3.5.1 Populația activă

3.5.2 Populația pasivă

3.5.3 Structura populației în funcție de activitatea economică

3.5.4 Șomajul

3.6 ÎNVĂȚĂMÂNTUL

3.7 SISTEMUL DE SĂNĂTATE

Capitotul IV:Economia orașului Nehoiu

4.1 AGRICULTURA ȘI SILVICULTURA

4.2 INDUSTRIE

4.3 TRANSPORTURILE

4.4 SERVICII ȘI TURISM

Capitolul V: Caracteristici ale infrastructurii

5.1 REȚEAUA DE ENERGIE ELECTRICĂ

5.2 REȚEAUA DE CANALIZARE

5.3 REȚEAUA DE TELECOMUNICAȚII ȘI INTERNET

Capitolul VI: Perspective de dezvoltare. Analiza SWOT

INTRODUCERE

Nehoiu este un oraș mic, situat în munții Buzăului care a fost „grav rănit” în urma căderii regimului comunist. Acesta a mai rezistat o perioadă, dar nu mai mult de 10 ani, când datorită privatizărilor ce caracterizează România, economia orașului Nehoiu s-a prăbușit, ajungând ca dintr-un important centru de prelucrare a lemnului să fie considerat o zonă defavorizată din țara noastră. Astfel aceste transformări m-au determinat să îmi aleg ca studiu pentru lucrarea de licență orașul Nehoiu. A trebuit să fiu student la Facultatea de Geografie pentru a înțelege că geografia se traduce prin relații cauză-efect, iar Nehoiu este exemplul perfect: cauza-restructurarea economică a României și privatizarea, efectul-transformarea sau prăbușirea economică.

Datorită acestor am fost motivat să-mi numesc lucrarea de licență „Transformările economice și rezidențiale în orașul Nehoiu”, un titlu aparent simplu, dar în esență complicat. Studiat mai în detaliu titlul analizează toți factorii care au dus la transformări, începând cu cei istorici, geografici, sociali și terminând cu cei economici și politici, care sunt cei mai importanți.

Lucrarea este structurată în 7 capitole, primul capitol fiind Poziția și localizarea geografică a orașului Nehoiu în cadrul județului Buzău. Pentru o mai bună localizare a fost constituită o hartă cu poziția orașului în județul Buzău. De asemenea a fost descris cadrul natural, dar și factorii care au determinat apariția orașului în această zonă.

Al doilea capitol intitulat Evoluția teritorială și funcțională descrie cum a evoluat teritoriul administrativ al orașului, cum s-a ajuns ca un cătun din munții Buzăului să devină un oraș cu o populație de peste 12000 de locuitori și o economie bine inchegată. De asemenea este prezentat și modul în care sunt folosite terenurile, dar și disfuncționalități care au apărut în urma utilizării necorespunzătoare.

Capitolul III intitulat Particularități socio-demografice tratează evoluția populației și a componentelor acesteia dar și cauzele care au determinat această evoluție. Pentru o mai bună reprezentare au fost întocmite grafice datele folosite fiind proprietatea Directiei Județene de Statistică Buzău.

Capitotul IV:Economia orașului Nehoiu prezintă ascensiunea economică a orașului Nehoiu, dar și modul în care aceasta a decăzut, transformându-se dintr-un oraș atractiv din punctul de vedere al locurilor de muncă într-un oraș defavorizat în care rata șomajului prezintă valori destul de mari.

Următorul capitol numit Caracteristici ale infrastructurii prezintă dotările pe care le deține orașul Nehoiu, începând cu rețeaua de drumuri, apă,canalizare și terminând cu rețeaua de telecomunicații și internet.

În penultimul capitol este întocmită o analiză SWOT pentru a evidenția minusurile sau plusurile pe care le deține orașul și cum pot fi rezolvate problemele.

Ultimul capitol este reprezentat de Concluzii în care sunt prezentate princeipalele aspecte descoperite în urma analizei transformărilor economice și rezidențiale ale orașului Nehoiu.

Pentru elaborarea acestei lucrări am folosit diverse metode de cercetare printre care: observația pe teren, diverse surse bibliografice, cartarea unor obiective dar și utilizarea unor date statistice. De asemenea nu aș fi reușit fără sfaturile domnului Bogdan Suditu, dar și fără ajutorul cadrelor didactice ale Facultății de Geografie care m-au îndrumat în decursul a trei ani și datorită cărora am deprins foarte multe cunoștințe și aptitudini.

CAPITOLUL I: POZIȚIA ȘI LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ A ORAȘULUI NEHOIU

1.1 AȘEZAREA GEOGRAFICĂ ȘI CADRUL NATURAL

Orașul Nehoiu se află situat în partea de nord a județului Buzău, la contactul dintre Carpați(Carpații de Curbură) și Subcarpați(Subcarpații Buzăului) , având ca vecini următoarele localități,care au jucat un rol important în dezvoltarea economică a orașului: N- comuna Gura-Teghii și Siriu, E- comuna Colți, S- orașul Pătârlagele, V- comuna Chiojdu. Suprafața totală a orașului este de 11275ha. Localitatea este înconjurată de culmi muntoase ale căror altitudini depășesc 1000 m : vârful Rîstoaca 1115, Cătiașul 1014 m.

Din punct de vedere geologic pe teritoriul orașului Nehoiu se diferențiază 2 unități de orogen: Munții Buzăului și Subcarpații Buzăului. Trecerea de la zona montană la cea subcarpatică se face brusc atât prin schimbarea de peisaj(zona montană este dominată de păduri, pantele sunt accentuate ,în timp ce în zona deluroasă peisajul este dat de pante accesibile, în locul pădurilor apar livezile,iar așezările sunt mai numeroase) dar și prin structura petrografică( zona carpatică este formată mai ales din gresii și fliș,iar pe alocuri apărând și argile în timp ce zona subcarpatică rocile predominante sunt argilele,marnele,gresiile etc)

Analizat din punct de vedere climatic, teritoriul orașului se află în zona de climă temperat continentală, având influențe montane, cu temperaturi de 28-30° C pe timpul verii, iar în zilele geroase de iarnă temperaturile scad si sub pragul de -20° C. Cantitatea de precipitații este destul de bogată,ceea ce influențează regimul scurgerii râurilor și pâraielor ce traversează teritoriul orașului. Cel mai important râu este Buzău,urmat de afluentul său Bâsca Rozilei.

Vegetația și fauna sunt specifice zonei de deal și de munte. Fauna este formată din mamifere mari( ursul,cerbul, porcul mistreț,râsul), păsari(găinușa de mesteacăn, cocoșul de munte), pești (păstrăvul,mreana,cleanul) etc. Vegetația este formată atât din păduri de foioase (fag,carpen,gorunul) cât si din păduri de conifere (molid,pin,brad). De asemenea nu trebuiesc omise plantele medicinale și plantele producătoare de fructe de padure.

Figura 1-Localizarea orașului Nehoiu

Sursa: Google Maps

1.2 ROLUL POZIȚIEI GEOGRAFICE ÎN APARIȚIA ȘI DEZVOLTAREA ORAȘULUI

Este bine știut că omul a căutat dintotdeauna terenurile cu sol fertil, unde există resurse naturale,dar mai ales să aibă în apropiere o sursă de apă permanentă. Probabil așa a apărut și orașul Nehoiu, deoarece teritoriul pe care se află îndeplinește toate aceste condiții.

„Oamenii s-au străduit din cele mai vechi timpuri să găsească amplasamente favorabile așezărilor,care să corespundă exigențelor funcționale. Respectând poziția cerută de acest deziderat, localitățile pot sa ofere condiții optime pentru desfășurarea vieții. Amplasamentul devine astfel, localizare(situl), locul de dezvoltare a orașului. Uneori posibilitățile de alegere a sitului sunt reduse, limitate atât de cerințele activității, cât și de poziția și condițiile geografice”

Astfel, formarea și dezvoltarea așezărilor este condiționată atât de anumiți factori fizico-geografici, cât și socio-economici care pot fi restrictivi sau favorabili.

1.2.1 FACTORII FIZICO-GEOGRAFICI

Factorii fizico-geografici sunt probabil cei mai importanți deoarece pot limita sau favoriza dezvoltarea unui oraș. Ținând cont că Nehoiu se află localizat într-o zonă recunoscută pentru procesele pedogenetice frecvente, relieful poate fi un factor restrictiv în extinderea orașului. Din câte se poate observa în fig 2 spațiul construit se extinde de-a lungul văilor (mai ales a râului Buzău) și în special pe partea dreaptă a aceluiași râu(dar și a râului Bâsca). Acest lucru se datorează reliefului mai accidentat și mai fragmentat care îngreunează accesul, iar construcția locuințelor presupune mai multe riscuri, dar și costuri mai ridicate. Un alt motiv ar putea fi și faptul că versantul situat pe partea stângă a râului are expoziție vestică, ceea ce determină o durată de strălucire a soarelui mai scurtă decât pe versanții cu expoziție estică sau sudică.

Un alt factor fizico-geografic este reprezentat de materia primă, în cazul orașului Nehoiu aceasta fiind pădurea. Fondul forestier ,care ocupă aproximativ 59% din suprafața totală , a favorizat dezvoltarea orașului mai ales din punct de vedere socio-economic. Datorită resurselor forestiere s-a dezvoltat industria, și a determinat ca Nehoiu, în decursul a 100 de ani sa aibă o evoluție ascendentă de la un mic sătuc de munte, la un oraș cu o populație ce depășea 12000 locuitori. De asemenea lemnul nu este folosit doar în industrie, ci și locuitori deoarece, orașul nu are rețea de gaze, principala sursă de energie temică fiind lemnul.

Apa este factorul fizico-geografic care poate favoriza dar și limita anumite activități. A constituit dintotdeauna o sursă de hrană, transport, dar mai ales sursă de energie și este nelipsită din activitățile industriale și agricole. În cazul orașului Nehoiu a constituit o sursă de enrgie o data cu constuirea hidrocentralei de la Nehoiașu pe râul Buzău, dar este foarte utilă și în industrie. Fabricile de cherestea au fost amplasate în apropierea râului Buzău tocmai datorită faptului ca în industrie e necesară foarte multă apă,iar acesta era cel mai avantajos loc. Apa, de asemenea este folosită și de locuitorii orașului în scop casnic. Dar apa poate fi și un element restrictiv. Amplasarea locuințelor și fabricilor în apropierea râurilor este riscantă deoarece există riscul producerii de inundații.

1.2.2 FACTORII SOCIO-ECONOMICI

Factorii socio-economici sunt mai diversificați în comparație cu cei fizico-geografici. Aceștia influențează mai ales dezvoltarea economiei și se referă la „distanța față de orasul de rang superior, poziția față de căile de comunicație, precum și centralitatea în mediul rural”, dar și la forța de muncă, piața de desfacere și politica de stat. Toți acești factori se aplică și în cazul orașului Nehoiu, care se întinde de-a lungul DN10, drum ce face legătura între Buzău și Brașov, fiind situat la distanță aproximativ egală față de cele 2 orașe.

Potențialul demografic este un alt element socio-economic și se referă la structura populației pe grupe de vârstă și sexe, mișcarea naturală dar și forța de muncă și specializarea acesteia. Până în anul 1989 (și mai ales anul 2000-dar la un nivel mai scăzut) Nehoiu a cunoscut creșteri atât din punct de vedere demografic,cât și economic. Datorită politicilor și condițiilor de trai, orașul nu se confrunta cu procesul de îmbătrânire demografică,dominată fiind populația tânără, mișcarea naturală aproape că lipsea, dar se remarca navetismul, forța de muncă era specializată mai ales în domeniul industriei lemnului și provenea și din localitățile învecinate, muncitorii fiind navetiști(până în 2004 era singurul oraș din zona montană a județului Buzău). După anul 1989 situația începe să se schimbe: populația începe să scadă, datorită sporului natural și migratoriu negativ ,iar o dată cu aceasta este afectată și economia. De asemenea forța de muncă începe să se specializeze și în alte domenii,mai ales cel al serviciilor.

CAPITOLUL II: EVOLUȚIA TERITORIALĂ

1.3 ORG, fiind situat la distanță aproximativ egală față de cele 2 orașe.

Potențialul demografic este un alt element socio-economic și se referă la structura populației pe grupe de vârstă și sexe, mișcarea naturală dar și forța de muncă și specializarea acesteia. Până în anul 1989 (și mai ales anul 2000-dar la un nivel mai scăzut) Nehoiu a cunoscut creșteri atât din punct de vedere demografic,cât și economic. Datorită politicilor și condițiilor de trai, orașul nu se confrunta cu procesul de îmbătrânire demografică,dominată fiind populația tânără, mișcarea naturală aproape că lipsea, dar se remarca navetismul, forța de muncă era specializată mai ales în domeniul industriei lemnului și provenea și din localitățile învecinate, muncitorii fiind navetiști(până în 2004 era singurul oraș din zona montană a județului Buzău). După anul 1989 situația începe să se schimbe: populația începe să scadă, datorită sporului natural și migratoriu negativ ,iar o dată cu aceasta este afectată și economia. De asemenea forța de muncă începe să se specializeze și în alte domenii,mai ales cel al serviciilor.

CAPITOLUL II: EVOLUȚIA TERITORIALĂ

1.3 ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ

Zona montană a județului Buzău a constituit dintotdeauna un loc favorabil pentru apariția așezărilor umane cât și pentru desfășurarea activităților economice datorită condițiilor naturale care au favorizat această apariție. Munții Buzăului au fost populați incă din perioada antică, dar dovezi mai clare asupra locuirii acestora există din perioada medievală,toponimia diversificată fiind cel mai bun exemplu,dar și documentele scrise.

Făcând o comparație între ce este acum și ce era în jurul anului 1890 putem sesiza numeroase schimbări. După cum menționează Basil Iorgulescu, în anul 1890 Nehoiu era cătun,care alături de Albinari, Botele, Ploscari, Cătiașu, Curmătura, Fundătura, Fundu-Nehoiului, Păltineni și Piatră, alcătuiau comuna Păltineni. Localitățile Mlăjet și Nehoiașu care astăzi compun orașul Nehoiu, erau de asemenea comune.

În anul 1926 se formează comuna Nehoiu prin dezlipirea unor sate componente ca: Nehoiu, Albinari, Bădârlegiu și Fundu-Nehoiului, această formă este păstrată până în 1948 când, se adoptă modelul sovietic. Acest model presupunea înființarea regiunilor și raioanelor. Asfel comuna Nehoiu formată din satele: Botele și Nehoiu, primește în componență și localitățile care i-au fost dezlipite în 1926. Alături de Nehoiași, Păltineni și Mlăjet, Nehoiu face parte din Raionul Cislău,Regiunea Ploiești.Celelalte comune erau compuse din următoarele sate:

-Comuna Nehoiași: Bâsca Rozilei, Vinețișu, Arsele, Gârboiu și Lunca-Pripor

-Comuna Păltineni: Curmătura, Fundătura , Cătiașu, Gura-Cătiașului, Ploscari, Păltineni și Piatră

-Comuna Mlăjet: Chirlești, Mlăjet, Stănila, După Piatră, Valea Rea, Topilele

În 1967, prin stabilirea unei noi reforme privind organizarea administrativă a țării a Partidului Comunist Român s-au inființat județele și s-au desființat raioanele și comunele. Astfel, comunele Nehoiași,Nehoiu,Paltineni și Mlăjet se unesc sub numele de Nehoiu,care în anul 1989 primește statutul de oraș,având următoarele localități componente: Vinețisu, Bâsca Rozilei,Lunca Priporului, Nehoiașu,Stănila Păltineni,Curmătura,Chirlești,Mlăjet și centrul administrativ Nehoiu.

Figura 2-Harta administrativă

Sursa: Prelucrare după Corine Land Cover

2.2 UTILIZAREA TERENURILOR

Utilizarea terenurilor unei localități, fie ea urbană sau rurală, este impusă mai ales de factori geografici cum ar fi: relief, climă, ape, soluri, vegetație, dar și existența resurselor de sol sau subsol. Relieful atât prin morfologie cât și fragmentare poate împiedica sau din contră favoriza o utilizare corectă a terenurilor în funcție de nevoile oamenilor. De exemplu terenurile situate pe teritoriul administrativ al orașului Nehoiu nu pot fi utilizate în cultivarea cerealelor sau a altor plante care se cultivă în zona de câmpie. În schimb pomicultura (mai ales livezile de pruni) a fost și este practicată. De asemenea agricultura este influențată și de climă și tipul de sol.

Figura 3-Utilizarea terenurilor

Sursa datelor: DJS Buzău

În funcție de factorii precizați mai sus există patru categorii de terenuri în funcție de utilizarea lor:

Prima categorie și cea mai importantă(deoarece afectează cel mai mult mediul geografic) este legată de spațiul construit și infrastructură. Analizând graficul de mai sus se poate observa că ocupă o suprafață foarte mică (aprox 4%) din suprafața totală. Extinderea spațiului construibil este împiedicată de relieful predominant muntos și foarte abrupt, văile principalelor râuri fiind cele mai favorabile dar și interfluviile cu pante mici sau versanții neîmpaduriți. Dar aceste lucruri sunt de domeniul trecutului. Astăzi datorită tehnologiei se poate construi și în locurile mai greu accesibile chiar daca implică costuri mai ridicate

Terenurile utilizate agricol formează a doua categorie și includ: terenurile arabile, livezile, pășunile și fânețele. Acestea ocupă peste 40% din suprafața teritoriului. Dintre acestea suprafața cea mai mare este ocupată de pășuni și fânețe.

Următoarea categorie este reprezentată de păduri și alte terenuri cu vegetație care ocupă peste jumătate din suprafața totală. Fondul forestier este în scădere datorită defrișărilor masive, care se fac atât pentru materia primă, cât și pentru extinderea terenurilor agricole, construibile etc. Astfel,pentru a demostra mai bine aceste schimbări, am constituit un grafic care să arate diferențele de evoluție dintre cele 2 categorii-fondul forestier și terenurile agricole- în 2 ani din două perioade diferite: 1971 și 2011

Figura 4- Evoluția suprafeței agricole și forestiere

Sursa: DJS Buzău

Analizând Figura 4 este ușor de constatat că suprafața agricolă este în creștere , iar suprafața forestieră este în scădere. Astfel în decursul a 40 de ani s-au pierdut peste 1000 de hectare de vegetație forestieră, și este într-o continuă scădere datorită exploatărilor masive dar și a defrișărilor pentru extinderea suprafețelor construibile. De asemenea suprafața agricolă a fost extinsă cu peste 500 ha, în primul rând datorită noilor tehnologii care permit amenajarea terenurilor cu mai multă ușurință dar și în urma tăierilor de păduri situate la marginea orașului.

Ultima categorie este reprezentată de terenurile neproductive, sau degradate, stâncării etc. Acestea ocupă o suprafață foarte mică(<2%) și sunt reprezentate mai ales de terenurile afectate de procese geomorfologice(alunecări de teren, curgeri de noroi,prăbușiri etc.)

Harta utilizării terenurilor

Figura 4 -Construcție în stâncă Figura 5- Pășune la marginea orașului

Sursa: Argăseală Alexandru 2014

2.3 ZONELE FUNCȚIONALE

Datorită mărimii sale, Nehoiu nu are o structură funcțională prea complicată, deosebindu-se 3 zone funcționale mai importante,iar celelalte fiind înglobate în acestea.

Zona rezidențială este cea mai importantă și cea mai extinsă referindu-se la spațiul construit pentru locuire. Pe întreg teritoriul administrativ al orașului existau în anul 2011 , 4580 de locuințe cu o suprafață totală de 171154 mp². Această zonă are caracter urban în centrul orașului, datorită utilităților de care dispune,dar și aspectului dat de clădirile înalte, iar la periferie domină locuințele individuale,cu grădini și livezi. După înălțimea și funcția clădirilor se diferențiază:

-Zona de locuințe P+8 nivele cu funcții comerciale la parter

– Zona de locuințe colective P+4 care au funcții comerciale sau servicii la parter

-Zona de locuințe colective P+4 strict cu funcție rezidențială

-Zona de locuințe individuale P sau P+1 la periferie care pot avea funcție comercială sau servicii

Zona industrială este situată în lunca râului Buzău, și a constituit și mai constituie una din sursele economice ale orașului. Este formată din diverse fabrici de prelucrare a lemnului, în momentul acesta cea mai importantă si funcționabilă fiind fabrica NIKMOB. De asemenea mai există o fabrică de cherestea dar și o fabrică de tricotaje.

Zona comercială este localizată în apropierea centrului orașului și ocupă o suprafață mică în comparație cu zonele menționate mai sus. Aceasta este formată din diverse magazine alimentare, de haine etc , și din spațiul pe care comercianții vând mărfurile în fiecare duminică.

Următoarea zonă este cea administrativă și a serviciilor fiind localizată în centrul orașului. Aceasta cuprinde primăria, poliția etc.(din cadrul unităților administrative), spitalul orășenesc Nehoiu, câteva bănci, sediile unor firme de telefonie mobilă și fixă(servicii)

Zonele agricole sunt în restrângere, locul acestora fiind luat de zona rezidențială care este într-o continuă extindere. Excepție mai fac livezile care au sunt localizate la marginea orașului,sau unele zone cultivabile din lunca râului Buzău. Referitor la zonele verzi amenajate(parcurile) acestea ocupă suprafețe nesemnificabile din diverse motive (existența pădurilor,lipsa spațiului etc).

2.4 Disfuncționalități privind amenajarea teritoriului și utilizarea terenurilor

În Nehoiu au fost identificate o serie de difuncționalități în aceea ce privește amenajarea teritoriului. Acestea se pot referi atât la imaginea urbană cât și la problemele induse mediului în urma amenajărilor sau amenajări în zone necorespunzătoare.

Cea mai mare problemă identificată în oraș este șantierul. De câțiva ani se lucrează la modernizarea străzilor orășenești, la rețeaua de canalizare dar și la amenajarea de spații de recreere dar fără rezultate. Astfel principalele străzi din oraș sunt nemodernizate(prezintă multe gropi sau unele drumuri sunt pietruite), iar în unele locuri lucrările sunt neterminate si părăsite. Acest șantier continuu induce mediului foarte multe probleme, cea mai gravă fiind poluarea. De asemenea și locuitorii sunt afectați datorită nivelului ridicat de zgomot cât și din cauza cantității mari de praf din atmosferă. De asemenea este afectată circulația atât cea cu mijloacele rutiere cât și cea pietonală. În figura 4 este prezentată o stradă principală care prezintă problemele identificate mai sus.

O altă problemă este legată de zona industrială. Dintotdeauna aceasta a fost localizată pe malul râului Buzău și aproape integrată în zona rezidențială. E adevărat, orașul duce lipsă de spațiu datorită reliefului nu tocmai favorabil, dar poziția industriei aproape de centrul orașului creează mari probleme datorită nivelului ridicat de zgomot(produs de diferite utilaje forestiere), aerul este poluat, dar și râul lângă care este poziționată.

Poziționarea cimitirului mai sus decât spațiile rezidențiale este o problemă care poate afecta mediul cât și sănătatea locuitorilor, dar este o problemă specifică localităților din zona de munte și nu numai a orașului Nehoiu.

Coșurile de gunoi sunt o altă problemă a orașului. Acestea sunt destul de rare pe străzile din Nehoiu, și cu toate acestea orașul este îngrijit, iar gunoaiele nu sunt aruncate la întâmplare

Poziționarea construcțiilor fără să se tină cont de structura reliefului. Astfel am identificat zone în care constructiile sunt localizate în apropierea unor locuri în care se manifestă procese geomorfologice.

Disfuncționalități ale imaginii urbane. De exemplu există o clădire P+1 etaje situată în centrul orașului care prezintă următoarele funcții: la demisol este Căminul cultural, la parter este “Club Cherry” care funcționează ca bar ziua iar noaptea este club, iar la etaj este Biblioteca orășenească Nehoiu.

Figura 4-Stradă din Nehoiu Figura 5- Clubul, biblioteca și căminul din Nehoiu

Sursa: Argăseală Alexandru 2014

CAPITOLUL III: PATICULARITĂȚI SOCIO-DEMOGRAFICE

3.1 EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI

Evoluția numerică a unei populații este determinată de o serie de factori atât naturali cât mai ales sociali,economici și politici. În funcție de acești factori populația unei așezări,indiferent că este urbană sau rurală poate să crească sau să scadă. Același lucru s-a întâmplat și cu populația orașului Nehoiu,care a prezentat numeroase fluctuații.

Pentru o analiză mai sugestivă a evoluției numerice am folosit datele ultimelor cinci recensăminte, începând anul 1966 și terminând cu cel mai recent, din 2011. Analizând graficul de mai jos este ușor de observat că evoluția numerică se caracterizează atât prin două perioade,anul 1992 fiind punctul culminat al acestora, după cum urmează:

Perioada 1966-1992 prezintă o continuă creștere a populației cu peste 2000 de locuitori în decursul a 26 de ani,ceea ce este destul de mult pentru o așezare de mărimea Nehoiului. Există diferite cauze care a determinat creșterea explozivă a populației.Cea mai importantă este politica pronatalistă a lui Nicolae Ceaușescu prin interzicerea avorturilor. Astfel populația a crescut exploziv, deoarece pe vremea aceea nu existau mijloace de contracepție. A doua cauză este determinată de industrializarea forțată ceea ce a atras locuitorii localităților învecinate,unii dintre aceștia stabilindu-și domiciliul în Nehoiu.

Perioada 1992-2011 este exact opusul primei perioade. Dacă până în anul 1992 populația orașului Nehoiu era în creștere,înregistrând cel mai mare număr de locuitori-12669- odată cu căderea comunismului situația a prezentat o evoluție descendentă.Motivele acestei schimbări sunt diverse, printre cele mai importante fiind anularea unor legi ca :legea avorturilor-datorită căreia natalitatea a început să scadă, legea imigratiei-populația migrând spre orașele mai mari din România sau chiar spre alte țări etc.,dar și restructurarea economică ce a dus la căderea industriei,unele fabrici fiind privatizate sau desființate( cum e cazul FORESTA NEHOIU) obligând populația să-și caute de muncă în alte zone. Astfel în decursul a 19 ani, orașul număra mai puțini locuitori decât în anul 1966,adică 10211 locuitori și o densitate de 92 loc/km², fiind apropiată mediei pe țară. Datorită sporului natural și migratoriu negativ,dar și procesului de îmbătrânire demografică, populația orașului nehoiu se află în declin demografic.

Figura 6- Evoluția numerică a populației

Sursa datelor:DJS Buzău

3.2 MIȘCAREA NATURALĂ A POPULAȚIEI

3.2.1 Natalitatea- „Reprezintă frecvența sau intensitatea nașterilor în cadrul unei populații” și este exprimată prin rata natalității care reprezintă raportul dintre numărul total de nașteri și populația medie și se măsoară la mia de locuitori.

Analizând evoluția ratei natalității la ultimele 5 recensăminte în Orașul Nehoiu se constată 2 perioade:

Perioada dinainte și după anul 1966 până în 1992 se caracterizează printr-o creștere continuă a natalității până în 1977 când înregistrează valorea maxima de 17,8 ‰. După acest an, rata natalității prezintă atât creșteri cât și scăderi dar care nu au depășit valoarea din 1977. În comparație cu evoluția ratei mortalității, natalitatea se menține peste aceasta până în anul 1992 când începe să scadă având consecințe atât asupra evoluției populației dar și asupra economiei orașului. Cauza principală a natalității ridicate este politica pronatalistă ,dar și lipsa metodelor contraceptive

A doua perioadă este cuprinsă între 1992-2011, când natalitatea este devansată de mortalitate, ajungând ca în anul 2002 să se nască 7,5 copii la mia de locuitori iar în 2011 6,4‰. Cauzele principale ale acestei modificări sunt: căderea comunismului care susținea natalitatea, apariția mijloacelor de contraceptive cât și creșterea ratei de școlarizare al femeilor sau implicarea femeilor în activitățile economice

Figura 7- Evoluția ratei natalității și mortalității

Sursa datelor: DJS Buzău

3.2.2 Mortalitatea -reprezintă totalitatea deceselor care au loc în cadrul unei populații și se exprimă prin rata mortalității care reprezintă raportul dintre numărul total de decese și populația medie.și se exprimă la 1000 de locuitori.

Analizând graficul de mai sus se constată aceleași etape ca și la natalitate dar exact opuse. Până în 1992 natalitatea se menține scăzută cea mai mica valoare de 9,5‰ având-o în anul 1966( în comparație cu natalitatea a cîrei rată era de 17,8‰) când populația era încă tânără după aceea crescând ușor la 10,9‰ , iar în 1992 situându-se în jurul valorii de 10‰. După 1992 rata mortalității se remarcă printr-o continua creștere în timp ce natalitatea scade. Astfel s-a ajuns la o inversare de situație mortalitatea atingând valori foarte mari în anul 2011(17‰) , diferența dintre aceasta și natalitate fiind enormă. Cauzele creșterii ratei mortalității sunt cele care au deterrminat natalitatea să scadă și au dus la creșterea mortalității. Toate aceste cauze au dus la declin demografic cât și la îmbătrânirea populației. De asemenea este afectată și economia orașului datorită scăderii forței de muncă tânără.

O altă cauză care a determinat scăderea populației si în principal populația tânără este mortalitatea infantilă sau a copiilor sub 1 an. Din analiza datelor statistice rezultă că aceasta a scăzut considerabil de la 10 copii în anul 1966 la 6 în anul 1990, iar în 2011 se înregistra un singur decedat sub 1 an. Din acest lucru rezultă o evoluție ascendentă a sistemului de sănatate datorită apariției unor noi tehnologii, dar și a unor noi tratamente în rezolvarea problemelor de sănătate.

3.2.3 Bilanțul natural

3.3 MIȘCAREA MIGRATORIE A POPULAȚIEI

Ca și mișcarea naturală, mișcarea migratorie are efecte asupra evoluției numărului populației și determină creșterea sau scăderea acesteia dar la un nivel mai mic, comparativ cu cea menționată mai sus. Astfel plecările sau emigrația determină scăderea numărului de locuitori dintr-un anumit teritoriu, iar sosirile sau imigrația determină creșterea populației. Acestea sunt condiționate de anumiți factori, cei economici și politici fiind cei mai importanți.

3.3.1 Migrația internă sau migrația în interiorul granițelor aceluiași stat a avut un rol important în evoluția orașului. Când vorbim de migrație ne gândim la emigranți și imigranți, adică persoanele vin și pleacă într-un anumit loc. Astfel pentru a arăta evoluția migrației din orașul Nehoiu, am constituit un grafic în care am evidențiat evoluția ratei emigrației și imigrației din 1966 până în 2010.

Analizând graficul de mai jos se pot trage câteva concluzii:-

-rata emigranților este mai mare decât cea a imigranților exceptând perioada dinainte de 1992 (mai precis anul 1989) și până în anul 1997

-atât rata emigrației cât și cea a imigrației prezintă creșteri și scăderi bruște

-anul 1985 reprezintă în care atât emigrantii cât și imigranții prezintă cele mai mici rate( 7,9‰ pentru emigranți respectiv 3‰ pentru imigranți.

-cea mai mare pierdere a populației s-a înregistrat în anul 1966(20,5‰), iar cea mai mare rată a imigrației s-a înregistrat între anii 1992-1997(17,5-18‰)

-comparând anul 1966 cu anul 2010 se constată că diferența dintre pierderi și câștiguri de populație este cam acceași în ambele perioade, cu precizarea faptului că în 1966 ratele sunt mai mari.

Există foarte multe cauze care au determinat aceste oscilații cei de natură economică și politică fiind cei mai importanți. „Dacă înainte de anul 1990 migrația internă era supravegheată prin politica centralizată a regimului comunist (obligativitatea întoarcerii în localitatea natală după absolvirea facultății și politica „orașelor închise”), după acest an, datorită depășirii acestor bariere, fluxurile migratorii au început sa evolueze. Numărul mare al plecărilor din 1990 au drept cauză anularea restricțiilor cu privire la stabilirea domiciliului în orașele mari, lucru care a condus la o migrație mare către centrele urbane mari (în special a populației din orașele mici).”

În prezent majoritatea plecărilor din Nehoiu se face către centrele urbane din apropiere( Buzău sau Brasov), iar mai nou și către București(majoritatea tinerilor care merg să studieze se stabilesc aici). În schimb populația care își stabilește domiciliul în Nehoiu, provine din localitățile învecinate(Gura-Teghii, Siriu, Pătârlagele etc), acest lucru datorându-se condițiilor mai bune de trai pe care le oferă dar și importanței sale la nivel județean.

Figura 8- Evoluția ratei imigrației și emigrației

Sursa datelor: DJS Buzău

3.3.2Migrația internațională a luat amploare după anul 1989, odată cu restructurarea economică care a dus la creșterea șomajului. Astfel, persoanele care au rămas fără locuri de muncă, dar și cele care și-au dorit locuri de muncă mai bine plătite și-au îndreptat atenția către statele Europei Occidentale(Franța, Marea Britanie, Spania etc.), Europa Centrală(mai ales Germania) și Europa sudică(Italia și Grecia) dar și către unele state arabe(Turcia) sau nord-americane(SUA, Canada). Majoritatea persoanelor se deplasează pentru cel puțin un an, iar unele chiar își stabilesc domiciliul în aceste state. Persoanele care se întorc caută să investească banii câștigați în diferite afaceri sau să-și construiască noi locuințe.

3.4 STRUCTURA POPULAȚIEI PE GRUPE DE VÂRSTĂ ȘI SEXE

Vârsta și sexul populației reprezintă unul dintre factorii cei mai importanți în dezvoltarea unui teritoriu și sunt total dependente de natalitate:

-cu cât natalitatea este mai ridicată cu atât populația este mai tânără. De aici rezultă creșterea populației active ceea ce aduce un plus economiei

-cu cât natalitatea este mai ridicată,cu atât se menține un echilibru între numărul femeilor cât și al bărbaților. Acest lucru de asemenea are efecte pe plan economic, deoarece există ramuri economice unde pot lucra numai bărbații și invers.

Astfel, pentru a observa structura pe grupe de vârstă și sexe a populației orașului Nehoiu am realizat o piramidă pentru a a observa această structură(figura 9)

După cum am menționat mai sus Nehoiu în anul 2011 avea o populație totală de 10211 locuitori care este împărțită pe mai multe grupe, după cum se poate observa mai sus. Din analiza piramidei pe grupe de vârste și sexe reiese că tendința generală a populației este de îmbătrânire. Populația tânără (0-14 ani) este foarte scăzută comparativ cu populația cu vârsta mai mare de 60 de ani, dar și comparativ cu anul 1977 „când piramida structurală are o formă de „stog sau căpiță” (clopot), acest lucru indicând un proces incipient de îmbătrânire demografică care însă asigură o regenerare a populației deoarece segmentul de vârstă tânăr (0-14 ani) deține un procent de aproximativ 25%”4. Analizând raportul masculin/feminin se poate observa că până la vârsta de 54 de ani numărul bărbaților este mai mare decât cel al femeilor. După această vârstă situația se inversează, ajungând ca diferența dintre femei și bărbați pe fiecare categorie de vârstă să fie de cel putin 50.

Figura 9- Structura pe grupe de vârstă și sexe a populației în anul 2011

Sursa datelor: recensământromânia.ro

După cum am menționat mai sus Nehoiu în anul 2011 avea o populație totală de 10211 locuitori care este împărțită pe mai multe grupe, după cum se poate observa mai sus. Din analiza piramidei pe grupe de vârste și sexe reiese că tendința generală a populației este de îmbătrânire. Populația tânără (0-14 ani) este foarte scăzută comparativ cu populația cu vârsta mai mare de 60 de ani, dar și comparativ cu anul 1977 „când piramida structurală are o formă de „stog sau căpiță” (clopot), acest lucru indicând un proces incipient de îmbătrânire demografică care însă asigură o regenerare a populației deoarece segmentul de vârstă tânăr (0-14 ani) deține un procent de aproximativ 25%”. Analizând raportul masculin/feminin se poate observa că până la vârsta de 54 de ani numărul bărbaților este mai mare decât cel al femeilor. După această vârstă situația se inversează, ajungând ca diferența dintre femei și bărbați pe fiecare categorie de vârstă să fie de cel putin 50.

Un alt element al piramidei care atrage atenția este grupa 40-44 ani. Această grupă este cea mai numeroasă comparativ cu celelalte și este formată din populația născută după anul 1966, când s-au interzis avorturile.

Există o serie de cauze care au determinat aceste modificări și anume:

-scăderea ratei natalității-datorită acestui lucru populația tânără nu are timp să se mai regenereze

-apariția de noi tehnologii sanitare, dar și medicamente datorită cărora unele boli care odată erau mortale, în prezent au devenit tratabile

-creșterea nivelului de trai a determinat și creșterea vârstei de pensionare

-statutul femeii în societate-dacă odată femeia era”producătoare” de copii, acum majoritatea femeilor au un loc de muncă și nu mai au timp pentru copii

-majoritatea cuplurilor se mulțumesc sa aibă doar un copil, pe când în urmă cu 30-40 de ani, a avea mai mulți copii era un motiv de mândrie

3.5 STRUCTURA SOCIO-ECONOMICĂ A POPULAȚIEI

Economia și structura socială a unui oraș sunt într-o continuă interdependență, și nu pot exista una fără cealaltă. De aici rezultă că activitatea economică este condiționată de resursa umană, iar aceasta la rândul său nu poate exista fără a dezvolta activități economice.

Oamenii, în funcție de gradul de participare la activitățile economice, dar și de vârsta lor sunt împărțiți în mai multe categorii astfel:

Figura nr.-Clasificarea populației în funcție de participarea la activitățile economice

Sursa: prelucrare după Puncioiu Ana,teză de doctorat, 2011

Astfel, analizând tabelul de mai sus populația se împarte în: populație activa( cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani) și populația inactivă(cu vârsta mai mică de 15 ani și mai mare de 64) . În anul 2011 rata populației active era de 64% din totalul populației, reprezentând 6766 de locuitori. Prin acest lucru se explică numărul mare al migrațiilor către alte orașe sau țări.

Conform statisticilor populația activă a orașului Nehoiu este în scădere, comparativ cu populația inactivă care este în creștere, principala cauză fiind îmbătrânirea demografică. Soluția pentru creșterea populației active ar putea fii în atragerea de noi investiții, ceea ce ar aduce noi locuri de muncă, iar nivelul de trai s-ar îmbunătății. Indicatorul cu ajutorul căruia se calculează gradul de activitate al unei populații poartă numele de rată de activitate. Nehoiu a înregistrat o creștere a ratei de activitate până în anul 1992, când începe să scadă ajungând ca în anul 2002 acesta să înregistreze valoarea de 30,5%.

Analizând structura pe sexe a populației active din orașul Nehoiu, se constată că este apropiată de cea din mediul rural, aproximativ 65% din totalul populației active fiind de sex masculin.

Una dintre cele mai importante componente ale populației active este populația ocupată sau populația care are un loc de muncă. Analizând situația de până în anul 1990, cu cea din prezent, se constată diferențe majore.Populația ocupată a înregistrat o continuă scădere, diferența dintre anul 1985 și 2011 fiind de peste 2000 de persoane. Astfel analizând figura nr. Se pot observa diferențe majore între anul 1985 și 2011. Dacă în anul 1985 lucrau aproximtiv 3400 de persoane în industrie, datorită dezindustrializării și tendinței de creștere a secorului terțiar, în anul 2011 doar 1300 de persoane mai lucrau în industrie. De asemenea și celelalte domenii înregistrează scăderi, doar domeniul finanțe/bănci și administrație publică sunt în creștere

Fig nr.- Structura populației pe domenii de activitate

Sursa datelor: DJS BUZĂU

Graficul de mai sus de asemenea pune în evidență și scăderea gradului de ocupare a forței de muncă, rata de ocupare fiind doar de 32% în anul 2002, ajungând ca în 2011 să aibă valori mai mici. Acest lucru se datorează în principal factorilor politici, când în anul 1997 în urma unor Ordonanțe de Guvern s-au produs disponibilizări colective

Analizând structura pe sectoare de activitate se constată următoarele diferențe:

Figura nr.-Structura populației pe sectoare de activitate

Sursa: Puncioiu Ana Anduța, teză de doctorat, 2011

-În anul 1966 structura populației era specifică mediului rural, peste 40% fiind ocupată în sectorul primar, 54% în industrie și doar 6% în sectorul terțiar.

-În 2008 principalele modificări aparțin sectoarelor primar respectiv terțiar , producându-se o inversare a procentelor. Astfel aproximativ 6% din populație era ocupată în sectorul primar, în timp ce peste 40% era în sectorul terțiar. Sectorul industrial prezintă diferențe foarte mici, industria fiind principala ramură economică a orașului.

Șomerii sunt o altă componentă a persoanelor active, și sunt acele persoane care au avut un loc de muncă. Rata șomajului a crescut foarte mult după anul 1992, rata șomajului fiind de 24%, majoritatea șomerilor fiind bărbați.

3.6 ÎNVĂȚĂMÂNTUL

Nivelul de instruire al populației unei localități joacă un rol important în dezvoltarea acesteiadin toate punctele de vedere(economic, social, politic etc). Dacă înainte de 1989 majoritatea persoanelor se mulțumeau să termine liceul sau o școală profesională/ucenici, astăzi datorită evoluției societății foarte multe persoane urmăresc și cursurile universitare și postuniversitare, iar unele dintre acestea termină mai multe facultăți.

Nehoiu deține în total 21 de unități de învățământ, după cum urmează: un liceu, o școală profesională, 8 școli gimnaziale și primare și 11 grădinițe.

Urmărind evoluția în timp a gradului de școlarizare a populației din orașul Nehoiu se constată un progres cu anii precedenți. Pentru a demonstra gradul de școlarizare a populației orașului am întocmit un grafic , cu procentele populației pe fiecare nivel de școlarizare. De menționat faptul că datele sunt atribuite persoanelor care au vârsta de 10 ani și peste.

Figura nr.-Gradul de școlarizare a populației orașului Nehoiu în anul 2011

Sursa: recensamantromania.ro

Analizând graficul de mai sus se constată câteva aspecte:

Cei mai mulți locuitori au terninat nivelul inferior(primar și gimnazial), adică 47%. Dacă am încadra în această categorie și populația fără școală absolvită(inclusiv analfabeții) care reprezintă aproximativ 2% concluzia ar fi că aproape jumătatea din populația orașului Nehoiu au mai puțin de 8 clase. Nu este o situație prea bună tinând cont de faptul că în Nehoiu există un liceu.

În următoarea categorie-liceal și postliceal și ucenici- se încadrează circa 39% din locuitorii orașului. Analizându-le separat, doar 25% reușesc să termine un liceu și doar 14% o școală profesională.

Ultima categorie este reprezentată de persoanele care au studii superioare. În anul 2011 doar 8% aveau o diplomă de licență sau master. Făcând o comparație cu anul 2002 numărul persoanelor care absolvesc o facultatea a crescut de la 6% la 8%

Chiar dacă populația orașului Nehoiu nu are un grad de școlarizare ridicat, comparând cu ce a fost și cu ce este se remarcă o adevărată evoluție. În anul 1961, doar 51 de persoane absolveau învățământul gimnazial, în timp ce în anul 2010, 117 persoane, iar liceul era absolvit de 158 de studenți. De asemena se remarcă un progres și al numărului cadrelor didactice, care a crescut de la 75 în anul 1970 la 122 în 2010.

Figura nr.-Liceul din Nehoiu

Sursa:Argăseală Alexandru,2014

3.7 SISTEMUL DE SĂNĂTATE

Sănătatea populației a fost și va fi unul dintre aspectele prioritare ale administrației locale, județene, naționale etc. De-a lungul timpului s-au facut diverse cercetări pentru găsirea unor tratamente pentru diferite boli, și datorită acestor cercetări societatea a evoluat și odată cu ea și sistemul sanitar. Descoperirea unor diferite tehnologii a avut ca rezultate pozitive mărirea speranței de viață, iar ca o consecință negativă a dus la îmbătrânirea demografică( oamenii beneficiind de diferite tratamente au vindecat boli care erau nevindecabile)

Astfel s-a întâmplat și în orașul Nehoiu, care deține un spital orășenesc și a cărui populație este tratată în acesta. De asemenea în acest spital deservește o zonă de aproximativ 50 km², fiind singurul spital din zona nordică a județului Buzău. Este un spital public, ce are în componență 130 de paturi și a fost construit în anul 1985 funcționând într-o clădire de tip monobloc. Spitalul din Nehoiu deține aproape toate secțiile de tratare a bolilor(chirurgie, ortopedie etc), dar și diverse laboratoare(imagistică,analiză medicală).

Pe lângă spitalul orășenesc, în Nehoiu mai sunt 4 dispensare și 4 cabinete stomatologice, un cabinet medical și o policlinică.Astfel, populația orașului beneficiază de un sistem de sănătate bine pus la pus la punct

Fig nr.-Spitalul Orășenesc Nehoiu

Sursa:Argăseală Alexandru 2014

CAPITOLUL IV: ECONOMIA ORAȘULUI NEHOIU

4.1 AGRICULTURA ȘI SILVICULTURA

Înainte de anul 1989, agricultura deținea mari ponderi atât la nivel național,cât și la nivel de localitate. După acest an s-au produs o serie de transformări, agricultura alături de industrie suferind foarte multe modificări, trecându-se de la o agricultură cooperativistă, la cea privată.

Chiar dacă activitatea economică de bază a orașului Nehoiu nu a fost agricultura, acesta deține un fond funciar destul de bogat, dacă facem referire la pășuni și fânețe. Din punctul de vedere al terenurilor arabile, orașul deține suprafețe reduse, datorită reliefului montan greu accesibil. Din totalul suprafeței agricole de 4587 ha, doar 222 ha sunt arabile, ponderi mai mari deținând livezile și pepinierele(726ha).

Figura nr.- Utilizarea suprafeței agricole

Sursa datelor: DJS BUZĂU

Chiar dacă Nehoiu nu dispune de suprafețe mari cu terenuri arabile, foarte mulți locuitori au terenuri cumpărate sau moștenite în zona de câmp a județului Buzău, pe care le cultivă cu diverse plante(în special cereale și legume).

Suprafețele extinse cu pășuni și fânețe au avut un rol important în creșterea animalelor. Acest lucru este bine evidențiat în cifre, în Nehoiu existând aproximativ 6000 de ovine, 53000 de păsări, bovinele și porcinele ocupând ponderi mai mici. Trebuie menționat faptul că animalele sunt crescute de oameni pentru consumul propriu, în propriile gospodări.

Referitor la numărul salariaților din agricultură și silvicultură, în anul 2011 era de 116 fiind în scădere față de anii precedenți, înclusiv anii dinainte de 1989(vezi fig.-)

4.2 INDUSTRIA

Odată cu restructurearea economică și a îndustriei unitățile industriale nu au mai primit sprijin din partea statului, ți nu au mai rezistat mult pe piața muncii, multe din acestea fiind privatizate și apoi falimentate. Același lucru s-a întâmplat și cu întreprinderea forestieră Foresta, care a rezistat până la începutul anilor 2000, când a fost falimentată. Consecintele acestui lucru a fost pierderea locului de muncă a mii de persoane.

Pentru a analiza baza economică a orașului Nehoiu și anume industria, trebuie cunoscută istoria acestei ramuri.

Istoria fabricii de cherestea din Nehoiu începe când „Statul scoțând la licitație-27 ianuarie 1905-pădurea Mușa mică, cu anumite clauze, a aprobat oferta Societății fostă Goetz, vânzându-i 1919 hectare din această pădure situată în perimetrul dintre Secuiu și Neharna. Condițiile acceptate la licitație erau: exploatarea pe termen de 10 ani, de la 1 aprilie 1985, cu 1025 lei ha, cu obligația de a înființa o fabrică de cherestea de cel puțin 300000 lei și a transporta produsul fabricii cu cărăuși români și a construi o cale ferată de la Buzău la Nehoiașu” Astfel societatea își începe activitatea cu 15 gatere, 40 de circulare și 5 fierăstraie. Societatea a început exploatarea pădurilor în anul 1908 și majoritatea lucrătorilor la pădure erau austro-ungari sau ruși fiindcă erau mai ieftini.

”Din punct de vedere al numărului de angajați, în 1920, societatea avea aproximativ 363 de angajați, numărul acestora dublându-se în anul 1926 (între 710 și 760 de angajați din care 260 în fabrică). Însă, pentru diferite activități, în anul 1918 s-au folosit 73 prizonieri din lagărul de la Nehoiu, iar în anul 1919 societatea a angajat și muncitori străini – germani, austrieci, unguri, ruși și ucraineni. În anul 1945, fabrica avea 1034 angajați”, ajungând ca în anul 1990 la 5600 de angajați.

Așadar, fabrica prezintă o creștere foarte mare din toate punctele de vedere, acest lucru însemnând un mare plus pentru orașul Nehoiu. Asta,până în anul 1989, când odată cu restructurarea economică s-a încercat privatizarea acesteia, ceea ce s-a și reusit. În prezent Foresta Nehoiu nu mai există, în locul ei funcționând o altă fabrică dar cu un capital mai mic, numită NIKMOB. De fapt aceasta este fosta firmă austriacă Goetz, dar varianta privatzată.

NIKMOB are peste 400 de angajați(un număr foarte mic comparativ cu Foresta Nehoiu) și se întinde pe o suprafață de 39000 m². Anual prelucrează 45000 m³ de buștean, producând mobilier pentru copii ce este distribuit în 37 de țări de pe 4 continente.

Fig nr-Fabrica de mobilă NIKMOB

Sursa: Argăseală Alexandru, 2014

Un alt angajator important din orașul Nehoiu este fabrica de confecții, Tricosib, care și-a început activitatea în anul 1991 cu 5 angajați, ajungând ca în anul 2009 să numere peste 155 de angajați. Societatea oferă o gamă largă de produse textile pe care le distribuie în întreaga țară, dar si prin propriile magazine, unul din ele fiind situat chiar în centrul orașului.

Deși au fost enunțate doar două din societățile din Nehoiu, în acest oraș există foarte multe societăți industriale dar care sunt mai mici (atât prin cifra de afacere cât și prin numărul de angajați), în orașul Nehoiu fiind angajați circa 1300 de persoane în industrie(vezi figura nr.-). Astfel comparând industria comunistă cu cea postcomunistă se constată diferențe majore (fig nr). Dacă în anul 1991 erau aproape 3000 de persoane angajate în industrie, numărul acestora a scăzut progresiv. Dacă în perioada 1994-1997 industria ar da semne că și-ar reveni, numărul angajaților scade din nou datorită declinului fabricii de lemn. Odată cu falimentul Foresta Nehoiu foarte multe persoane au rămas fără loc de muncă, ajungând ca în anul 2009 să fie angajate în industrie doar 760 de persoane.

Figura nr- Evoluția numărului de angajați în industrie(1991-2009)

Sursa datelor: DJS Buzău

4.3 SERVICII ȘI TURISM

Deși industria a reprezentat ramura în care au lucrat cei mai mulți locuitori ai orașului Nehoiu, astăzi foarte muți oameni și-au dezvoltat propria afacere în diverse domenii. În Nehoiu există foarte multe magazine alimentare, supermaket-uri, cluburi și terase, magazine de haine, de materiale pentru construcții etc. De asemenea câteva bănci își au sediile aici, dar și câteva firme de telefonie mobilă.Toate acestea lucruri demonstrează că Nehoiu este într-o continuă schimbare, iar tendința, deși este lentă, este spre dezvoltarea sectorului terțiar și al serviciilor.

Turismul nu este punctul forte al orașului datorită lipsei infrastructurii și a obiectivelor turistice, dar și nepromovării acestei ramuri. În Nehoiu există câteva pensiuni, dar care nu au un grad foarte mare de ocupare. Principalul profit se găsește în restaurantele pe care le dețin, în acestea organizându-se diferite evenimente(nunți, botezuri etc.). Referitor la obiectivele turistice, în Nehoiu nu pot fi văzute foarte multe, în afară de minunatul peisaj montan. Foarte mulți turiști vizitează și orașul Nehoiu prin prisma faptului că este apropiat de anumite obiective turistice din localitățile învecinate(Siriu, Colți,Gura-Teghii).

Figura nr -Sediile unor bănci(parter) respectiv magazin de electrocasnice(etaj)

Sursa: Argăseală Alexandru, 2014

CAPITOLUL V: CARACTERISTICI ALE INFRASTRUCTURII

4.1 REȚEAUA DE ENERGIE ELECTRICĂ

Energia electrică este la fel de importantă pentru economie ,precum apa este pentru om, adică este resursa care ține în viață societatea din secolul XXI. Fiecare dintre noi depinde de această resursă iar descoperirea ei este principalii factori care au contribuit la ascensiunea unor state, orașe etc.

Dar, pentru obținerea energiei electrice s-au folosit anumite resurse ca: apa, cărbunii etc. Localizarea orașului Nehoiu în apropierea râului Buzău, este un factor favorabil foarte important, ce a dus la creșterea economică a orașului, aceasta la rândul său aducând și alte beneficii pentru oraș și locuitorii săi.

Nehoiu, depinde din punct de vedere energetic de hidrocentrala Nehoiașu amenajată pe râul Buzău. Hidrocentrala are o putere instalată de 42 de MW și folosește apa acumulată în barajul Siriu situat în comuna Siriu. Lacul de acumulare are o înălțime de 122 m și un volum de apă de 125 milioane m³. De asemenea energia electrică obținută în această hidrocentrală deservește și localitățile învecinate orașului Nehoiu.

Transportul energiei electrice se face prin stâlpii de înaltă și joasă tensiune care de obicei urmăresc principalele drumuri și străzi ale orașului. Chiar dacă nu este modernizată, rețeaua de energie electrică deservește necesitățile orașului și ale populației.

4.2 REȚEAUA DE CANALIZARE

Rețeaua de canalizare a reprezentat și reprezintă un element de modernitate pentru localitățile din România și nu numai. Aceasta este foarte importantă prin prisma faptului că apele uzate nu mai sunt deversate la întâmplare, ci sunt colecatate de canale și conduse către stația de epurarea, unde sunt curățate și pot fi refolosite în anumite domenii. Deși România nu stă prea bine la capitolul “canalizare”, față de anii precedent se constată o creștere, măsurată în kilometri, a acestui tip de rețea.

Orașul Nehoiu are o rețea de canalizare slab reprezentată, dar care, comparativ cu anii din perioada comunistă este în creștere. Astfel, în anul 1985 , rețeaua de canalizare a orașului avea 6 km, ajungând ca în 2011 la 15,2 km. Trebuie menționat faptul că doar orașul propriu zis deține canalizare. Locuitorii din celelalte localități componente deversează apele uzate în râurile sau pârâurile apropiate locințelor, iar cei care nu dispun de această posibilitate își construiesc bazine de colectare în propriile gospodării.

În concluzie lipsa rețelei de canalizare duce la probleme de mediu, în special la poluarea apei dar și a solului. Principalele cauze care determină aceste probleme sunt atât slaba educație a oamenilor, cât mai ales inconștiența autorităților locale, care nu investesc în rezolvarea acestor probleme. În prezent se lucrează atât la modernizarea canalizării cât și la extinderea acesteia în localitățile componente (de exemplu Bâsca Rozilei)

4.3 REȚEAUA DE TELECOMUNICAȚII ȘI INTERNET

Telecomunicațiile(televiziunea, radioul, telefonia fixă și mobile) și internetul au luat amploare după anul 1990 și mai ales la începutul acestui secol. Descoperirea unor noi tehnologii ca telefonia mobilă, sistemul wireless și altele au condus la un “bing bang” al tehnologiei. Astfel, dacă înainte de 1989 nu existau telefoane mobile, foarte putini oameni aveau televizor, internetul de asemenea nu exista, astăzi aproape fiecare om deține un telefon mobil, calculator, televizor dar și acces la internet indiferent că este orice locuitor al României sau al orașului Nehoiu.

Studiind statisticile se constată o creștere a noilor tehnologii, implicit telecomunicații și internet în orașul Nehoiu, cele care existau și în perioada anilor 1980-1990 fiind în scădere.

Analizând relațiile cauză- efect ale tehnologiei în orașul Nehoiu se constată următoarele aspecte:

-rețeaua de telecomunicații și internet prezintă o continua creștere atât sub aspect cantitativ cât și calitativ

-noua tehnologie este utilizată cu greu de populația în vârstă a orașului

-oamenii(mai ales elevii) nu mai folosesc biblioteca pentru a obține informații ci se folosesc de informații preluate de pe internet

CAPITOLUL VII: PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE. ANALIZA SWOT

Pentru a putea identifica punctele slabe ce caracterizează orașul, în vederea reparării lor pentru o bună dezvoltare este necesară întocmirea unei analize SWOT. În afară de identificarea punctelor slabe, aceasta pune în evidență și punctele tari de care orașul dispune, dar și anumite oportunități sau riscuri, care apar în vederea dezvoltării. Pentru a evidenția aceste lucruri am constituit analiza SWOT a orașului Nehoiu după cum urmează:

NEHOIU-ANALIZĂ SWOT

Pentru o mai bună înțelegere a analizei SWOT trebuie explicat fiecare element în parte, acest lucru având ca scop și evidențierea potențialului de dezvoltare.

Astfel după cum se poate observa punctele tari ale orașului sunt destul de numeroase ceea ce inseamnă că are potențialul de a-și reveni din punct de vedere economic. Poziția în zona de munte a județului Buzău poate favoriza revenirea activității industriale la nivelul anilor ‘90(dat fiind faptul că materialul lemnos se află în apropiere), iar distanțele nu foarte mari față de orașele Brașov și Buzău nu implică costturi foarte ridicate de transport al materialului lemnos. Legătura cu aceste orașe înseamnă legături și cu restul României dar și cu Europa.

De asemenea Nehoiu dispune de resurse forestiere și turistice diversificate. Resursele forestiere nu se referă doar la lemn ci și la fondul de vânătoare dar și diverse plante medicinale și fructe de pădure. Ținând cont de aceste resurse pe care le deține, în Nehoiu se pot construi centre de colectare a fructelor de pădure dar și a plantelor medicinale, ceea ce înseamnă noi locuri de muncă și un plus pentru economia orașului. De asemenea punerea în aplicare a unui plan strategic de atragere a pasionaților de vânătoare fie din țară, fie din alte țări ar duce și la dezvoltarea turismului. Deși Nehoiu nu dispune de obiective turistice, în afară de peisaj, turismul ar fi o alternativă în dezvoltare a orașului. O bună promovare a zonei cât și modernizarea/construirea pensiunilor ar putea atrage foarte mulți turiști care vor să se relaxeze și care vor plimbări în aer liber.

Un punct forte al orașului este tradiția în prelucrarea și exploatarea lemnului dar și creșterea animalelor. Nehoiu s-a dezvoltat în primul rând datorită existenței resurselor forestiere-lemnul- aceasta fiind o ramură veche a economiei orașului, lemnul fiind exploatat încă de pe vremea când au apărut primele comunități de oameni în această zonă. Referitor la creșterea animalelor, oieritul este o ramură tradițională, a cărui produse erau cunoscute la nivel național(cașcavalul din munții Buzăului era renumit în toată România). Astăzi nu mai este promovată această ramură, oamenii crescând animalele mai mult pentru consumul propriu. Atragerea unor fonduri și susținerea localnicilor pentru a practica creșterea animalelor ar aduce anumite beneficii atât locuitorilor orașului(prin creearea unor noi locuri de muncă-în special pentru muncitorii care nu au nici o calificare) cât și economiei locale.

Existența unui număr mare al agenților comerciali este un lucru bun, dar dat fiind faptul că există foarte multe unități comeciale, înseamnă o concurență mai mare de unde rezultă prețuri și salarii mai scăzute. Majoritatea unităților comerciale din Nehoiu au 2-3 angajați, existând puține înreprinderi care să depășească acest număr.

Nehoiu beneficiază de o forță de muncă numeroasă, dar acest lucru nu înseamnă că este și ocupată într-o activitate economică. Locurile de muncă puține, dar și lipsa de interes din partea autorităților locale pentru a ajuta populația în a-și dezvolta propria afacere sau a-și găsi un loc de muncă, face ca locuitorii să migreze spre alte orașe unde pot duce un trai decent.

Dat fiind faptul că economiile localităților învecinate se aseamănă cu cea a orașului Nehoiu, aceastea ar putea să se asocieze în promovarea unor activități forestiere, agricole s-au turistice