Transformări demografice și socio -economice [601054]

1

UNIVERSITATEA din BUCUREȘTI
FACULTATEA de GEOGRAFIE

UNIVERSITATEA din BUCUREȘTI
FACULTATEA de GEOGRAFIE

Transformări demografice și socio -economice
recente în comuna Bordei Verde

Coordonator științific:
Prof. univ. dr. Dumitrache Liliana

Autor: Butuc Lumin ița-Liliana

2
CUPRINS
INTRODUCERE. METODOLOGIE …………………………. ……………………… …………. …….5
1. Capitolul I – Cadrul natural …………………………………… ……………………….. ……… ………..8
1.1 Așezare, suprafață, limite……………………………………… ……………………………. ……….. …… 8
1.2 Scurt istoric…………………………………………………………. …………… ……………….. ……… …… 9
1.3 Relieful……………………………………………………………….. ………………………………. …….. …. 10
1.4 Geologia……………………………………………………………… …………………………….. ………….. . 11
1.5 Clima………………………………………………………………….. …………………………….. ………….. 12
1.6 Hidrografia………………………………………… ……………….. ……………………………. ……… …… 13
1.7 Pedologia……………………………………………………………. …………………………… ……………. . 14
1.8 Vegetația…………………………… ……………………………… ……………………………… ……….. ……. 14
1.9 Fauna …………………………………………………………………. ……… ……………………………. …….. 15
2. Capitolul al II-lea Cadrul Demografic ……………………………. ………….. ………….. …………. 16
2.1 Evoluția numărului de locuitori……………………………… ……………………………… …………. 16
2.2 Evoluția numărului d e locuitori până în 1990………….. ………….. ………. ………………….. ……16
2.3 Evoluția numărului de locuitori între 1990 -2011…….. …………… ………………………….. ….. 19
2.4 Repartiția populației pe sate………………………………… …….. ………… ………………………. ……. 22
2.5 Evoluția densității populației……………………………….. …….. ………………………………. ………. 23
2.5.1 Evoluția densități i populației între 1990 -2011……….. …………………………………… ……… 24
2.2 Dinamica populației ………………………………………………….. ………………………………. ……… 25
2.2.1 Natalitatea…………. …………………………………………. …….. ………………………………. ………. 26
2.2.1.1 Natalitatea înainte de anul 1990…………………….. …………………………………… ………….. 27
2.2.1.2 Natalitatea în perioada 1990 -2011………………….. ………… ………………… ………………… 28
2.2.2 Mortalitatea……………………………………………………. …………… ………………. ………….. 29
2.2.2.1 Mortalitatea în perioada 1990 -2011………………… ………….. …………………… ………… 30
2.2.3 Evoluția s porul ui natural……………………… ……………….. ………. ………………… ……………. 31
2.2.3.1 Sporul natural înainte de anul 1990………………… …………. …………………….. ………….. 33
2.2.3.2 Sporul natural în perioada 1990 -2011………………. …….. …………………………. …. 34
2.3 Fertilitatea…………………………… ……………………………. ………. ………………………. ……. 36
2.4 Nupțialitatea………………………………………………………. ……….. …………………… ……… . 37
2.5 Divorțialitatea……………………………………………………. ………… ………………….. ……… . 40
2.6 Mortalitatea infantilă…………………………………………… ……… ………………….. ……….. . 43
2.7 Sp eranț a de viață la naștere………………………………….. ……… ………………… …………. 44

3
2.8 Vârsta mediană…………………………………………………… ………. ……………….. ………… 45
2.9 Mobilitatea spaț ială a populației……………………………. ……… …………….. ………….. . 46
2.9.1 Sosirile până în anul 1990……………………………….. ………. ……………… …………. … 47
2.9.2 Plecările după anul 1990………… …………………………. ……… ……………….. …………48
2.9.3 Sporul migratoriu………………………………………………. ……………. ………………………… 49
2.10 Structura populației pe grupe de vârstă si sexe……….. ……………. ……………… ……… 49
2.10.1 Structura populației pe sexe…………………….. …………………….. ………………. …….. 49
2.10.2 Raportul de masculinitate……………………………… ……… …………………………. ..52
2.10.3 Raportul de dependență demografică……………… …………………………………. ………….. .53
2.10.4 Piramida vârstelor………………………………………. ………………………….. ………………54
2.11 Structura etno -culturală a populației……………….. …………………………….. …………. ..56
2.11.1 Structura etnică a populației……………………….. ………. ……………… ……………. 58
2.11.2 Structura lingvistică a populației……………………………………………… ……………… 58
2.11.3 Structura populației pe confesiuni religioase…………………………….. ………………. 58
2.12 Structura socio -economică a popu lației……………………………………… ……………… 59
2.12.1 Rata șomajului……………………………………………………………………… ………………. 61
2.12.2 Structura populației în funcție de activitatea econo mică desfășurată…. ………….. 61
3.Capitolul al III-lea – Cadrul e conomic ……………………. ………………………………. ……….. 63
3.1 Efecte ale schimbă rilor politice in plan economic …… ……….. ……………… ……… 63
3.2 Schimbă ri in utilizarea terenurilor ………………………… ..………… …….……. 63
3.3 Agricultura ………………………………………………… ..………… ……… ….. 65
3.4 Industria …………………………………………………… ..………… ….……… 66
3.5 Activităț ile comerciale ……………………………………… .……………… ….… 67
3.6 Activităț i turistice ……………………………………………… .……… …..……. 68
4.Capitolul al IV-lea – Cadrul social ………………………………………… ……… ..…. 71
4.1 Efecte ale schimbă rilor politice și economice î n plan social ..……. .……………… 71
4.2 Riscuri sociale / fe nomene de instabilitate socială…………………… .…… …. 72
4.3 Șomajul (n umăr șomeri, număr asistaț i social) …………………… ….…… ……….. 74
4.4 Sără cia……………………………………………………………… ………… …… 75
4.5 Instabilitatea familială…………………………………………… …..…… ……. ….. 77
4.6 Infracționalitate / violență /alcoolism ………………………… ….………… ..…… 78
4.7 Abandonul școlar / instituțional izarea copiilor……… ……. ………………………… 79
4.8 Starea de sănătate a populaț iei………………………… ….………………… ….…..81

4
5. Capitolul al V-lea -Probleme de mediu/echipare /infrastructură edilitară ……… 83
5.1 Alimentarea cu apa/canalizare …………… …… ………………… …..………………… 85
5.2 Alimen tarea cu energie/combustibil ……… …… ………………… ……………….. 86
5.3 Străzile ș i iluminatul public …………………………………… ….……………… . 86
5.4 Colectarea gunoiului / deș eurile ……………… …….. ……………… ………………….. . 86
6. Capitolul al VI-lea-Considerații metodico -didactice: curriculum la decizia șco lii…87
6.1 Curriculum -ul școlar. Delimitări terminologice și conceptuale ………… ….……. 87
6.2 Tipuri de curriculum ………………………………… …… …… …..…………… 87
6.3 Curriculum local și curriculum la decizia școlii …………… ……. ……..……………. 88
6.4 Necesitatea cunoașterii orizontului local …………………….……………..………….. 90
6.5 Modalități metodice de integrare în lecții a elementelor de geografie a orizontului
local………… ……………………………………………………………………………….92
6.6 Valorificarea conținutului lucrării în orele de geografie …………………………………….. 93
6.7 Proiect de opțional pentru anul școlar 2016 -2017………………………………………….95
CONCLUZII ………………………………………………………………………………………………. . 112
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………. . 115

5
INTRODUCERE . METODOLOGIE
Lucrarea metodico -științifică Transformări demografice și socio -economice recente
în comuna Bordei Verde abordează o temă de interes general, aplicată la nivel local, întrucât
societatea actuală este în continuă transformare, atâ t din punct de vedere demografic, cât și
socio -economic, aceasta înscriindu -se în preocupările întregii lumi și ale fiecărui stat în parte,
fiind recunoscută ca o realitate, ca un aspect fundamental al societăților contemporane.
Am abordat această temă d in dorința de a evidenția evoluția în timp a comunității din
localitatea unde îmi desfășor activitatea de cadru didactic, dar și transformările demografice și
socio -economice care au avut loc de -a lungul timpului.
Lucrarea de față, care are un caracter ș tiințific, dar, în aceeași măsură, și caracter
metodic, se înscrie pe linia elaborării unor lucrări speciale care să redea aspectele specifice
comunității respective, aspecte ce nu pot fi cuprinse în lucrări de geografie națională, din
cauza caracterului lor de amănunt.
Consider că î n cadrul unei zone geografice, componenta umană deține un rol important
deoarece se află în interdependență cu celelalte componente ale mediului geografic, prin
dinamismul ei contribuind semnificativ la modificarea trăsăturilor peisajului geografic,
precum și la apariția peisajelor antropizate.
Alegerea temei pentru această lucrare a fost motivată și de necesitatea îmbunătățirii
actului didactic deoarece, ca profesor, am ocazia să studiez și să aplic un demers de cercetare
integ rator, analitic, descriptiv și prospectiv, identificând rolul fiecărei componente în
funcționare a și fizionomia sistemului teritorial studiat, dar și identificarea acelor componente
cu rol în dinamizarea/blocarea sistemului.
Au fost abordate din punct de v edere analitic fenomenele/transformările demografice si
socio -economice petrecute recent în localitatea studiată, punând accent pe evoluția
demografică de după anul 1990. Studiile întreprinse asupra comunei se concentrează, cu
deosebire, asupra evoluției sa telor componente, asupra tipologiei acestora , dar și asupra
rezultatelor inte racțiunii elementelor naturale – cu restricțiile sau condițiile lor de
favorabilitate – cu cele de natură istorică și social -economică.
De asemenea, s-a avut în vedere rolul pe ca re îl are cadrul economic în structura
activităților desfășurate la nivelul comunei, dar și schimbările care au avut loc în diverse
domenii de activitate, precum educație, sănătate.

6
Structurată pe mai multe capitole, începând cu cadrul natural, continuând cu cadrul
demografic, apoi cu cel economic și social, lucrarea cuprinde aspectele demografice, sociale,
economice și politice care definesc comuna Bordei Verde.
Abordarea analitică și sintetică a factorilor fizico -geografici a permis evidențierea
particul arităților acestora și modul în care s -au răsfrânt asupra evoluției demografice, a
dezvoltării economiei locale și a așezărilor.
Pe lângă scopul științific, lucrarea are și un scop practic legat de evidențierea unor
probl eme de natură umană. Lucrarea cuprinde aspecte metodice privind inițierea în cercetarea
geografică și câteva aplicații practice realizate împreună cu elevi i în spațiul comunei studiate.
În afară de valoarea sa științifică, lucrarea prezintă și importanță didactică, deoarece
material ul geografic, cu caracter local, adunat, cercetat, interpretat și sistematizat îmi va
permite, atât prin lecțiile de geografie cât și prin activitățile extrașcolare, să demonstrez cum
pot fi familiarizați elevii cu aspectele demografice/geografice din oriz ontul local, precum și
modul în care li se pot dezvolta capacitățile și deprinderile de a cerceta, de a întocmi referate,
de a analiza și investiga studii de caz privind diferite aspecte ale geografiei locale.
Elementele de geografie locală constituie u n veritabilmaterial ajutător, menit să
potențeze influențele instructiv -educative, să îi facă pe elevi să înțeleagă cadrul general în
care s -au petrecut transformările demografice și economice, să își formeze o privire de
ansamblu clară și precisă asupra a cestora și să le interpreteze corect sub aspect științific.
Prezentarea unor modalități de valorificare a elementelor de geografie locală în cadrul
acestei lucrări este de natură să evidențieze consecințele pozitive ale acestei acțiuni, astfel:
 îmbogățeșt e conținutul și forma de organizare a lecțiilor de geografie, producând o
variație mai mare în activitatea profesorului și a elevului;
 lecțiile devin mai animate, mai interesante, atenția elevilor crește, ceea ce face mai
accesibilă însușirea cunoștințelor ,
 ușurează procesul însușirii conștiente, active și temeinice a cunoștințelor, îmbunătățind
pregătirea elevilor;
 se realizează o învățare intensă, bazată pe reprezentări concrete;
 crează premisele unei gândiri sistematice, respectiv a unui mod de lucru sis tematic,
făcând accesibilă însușirea unor cunoștințe geografice;
 contribuie la cultivarea sentimentelor, convingerilor și atitudinilor morale;

7
 contribuie la creșterea interesuluipentru studiul geografiei, orientându -i pe elevi spre
studiul aprofundat al ge ografiei, cu precădere pe cei cu aptitudini și cu pasiune pentru
geografie.
Deoarece evoluția așezărilor rurale, modul de utilizare al resurselor, respectiv al
terenurilor arabile, dar mai ales schimbările demografice apărute înultimii ani, dar și faptul ca
informațiile privind aspectele geografiei populației din zona localității se regă sesc în lucrări
cu caracter regional, m-au făcut să consider că un studiu amănunțit al acestor aspecte era
necesar , ținând cont și de faptul că elevii pot fi, în același timp, cercetători și subiecți ai
cercetării . Așadar, informațiile regasite în prezenta lucrare vor fi valorificate în elaborarea
programei pentru CDȘ -ul Transformări demografice și socio -economice recente în comuna
Bordei Verde , care va aparea în oferta educațională pentru anul școlar 2017 -2018 din unitatea
școalară unde îmi desfășor activi tatea. În acest sens, capitolul al VI -lea conține programa
propriu -zisă, modalități metodice de integrare în lecții a elementelor de geografie a orizontului
local și exemple de bune practici.
Pentr u elaborarea acestei lucrări , am consultat și am folosi t mai multe surse
documentare, cum ar fi Arhivele Naționale ale Statului, filiala Brăila, Parohia comunei Bordei
Verde, Arhiva Primăriei Bordei Verde, date statistice consemnate în arhiva Direcție i Județene
de Statistică Brăila, însemnări și memorii ale uno r foști dascăli din localiate și lucrări de
specialitate aparținând unor autori de renume precum: Cucu Vasile, Dulamă Eliza,
Dumitrache Liliana , Elenicz Mihai, Pătru Ileana , Erdeli George, Ianoș Ioan , Ilinca Nicolae
Nicola Ioan , Mândruț Octavia n.
În elaborarea acestui studiu am folosit ca metode cercetarea inductivă și deductivă,
analiza, sinteza, expunerea logică, descrierea grafică și cartografică, comparația.

8
Capitolul I – Cadrul natural
1.1 Așezare, suprafață, limite
Comuna Bordei Verde reprezintă una dintre cele 41 de comune ale județului Brăila,
fiind așezată în partea centrală a acestuia, la nord de valea pârâului Călmățui. Față de
reședința județului, municipiul Brăila, se află așezată spre sud-vest, la o distanță de
aproximativ50 km.
În satul de reședință al comunei se întretaie paralela de 45 de grade și 4 minute
latitudine nordică cu meridianul de 27 grade ș i 34 minute longitudine estică.
Alcătuită în prezent din trei sate – Bordei Verde, Lișcoteanca și Constantin Gabrielescu,
comuna Bordei Verde se învecinează la nord și la vest cu teritoriul orașului Ianca, la nord -est
cu comuna Traian, la est cu comuna Viziru și teritoriul orașului Însurăței, la sud cu Însurăței
și comuna Zăvoaia, la vest, în continuar e cu teritoriul aceleiași comune.
Pe raza comunei trec drumurile județene 211, Ianca -Grivița –Slobozia, respectiv 211A,
Bordei Verde -Viziru , ultimul cu continuare spre Brăila, Constanța sau Slobozia. Aceste
drumuri asigură tranzitul de mărfuri, pasageri ș i utilaj între N -V și S -E județului Brăila,
precum și între județele Buzău, Vrancea și altele din nordul și vestul țării dar și cu litoralul
românesc. Drumul Bordei Verde -Ianca asigură legătura cu Gara Ianca, cea mai apropiată
stație de cale ferată și cu drumul național Brăila -Buzău.
În afară de aceste drumuri mai sunt și altele de mai mică importanță, încadrate în
categoria drumurilor comunale:
– Bordei Verde -Gabrielescu, drum pietruit, merge pe lângă marginea sudică a satului
Vintilești, pe o distanță de 5 Km;
– Bordei Verde –Târlele Filiului, drum pietruit, merge spre sud -vest pe o distanță de 5
km;
– Gabrielescu – Urleasca, drum de pământ, merge sp re nord -est pe o distanță de circa 8
km. Era folosit, până acum circa 60 de ani, de cei care mergeau la Brăila;
– Lișcoteanca – Popasul turistic „Dropia” – drum pietruit – merge spre est, pe o distanță
de 12km, până la drumul național Brăila – Slobozia.
Vatra satului are suprafață de 180,55 ha, cu ulițe neregulate, în lungime de 20,55 km,
din care 2,5 asfaltate, restul ulițelor, circa 70%, sun t pietruite.

9
1.2. Scurt istoric
Condițiile favorabile oferite de zona de câmpie si luncile aferente au atras populația
încă din timpuri străvechi, formându -se aici așezări stabile. Câmpia a oferit terenuri bune
pentru pășunatul animalelor și cultura plantelor, cât și locuri mai înalte, b une pentru așezări,
ferite de inundațiile distrugătoare ale Dunării si ale celorlalte râuri.
Datorită acestor condiții prielnice pentru apariția așezărilor omenești, c ercetările
arheologice întreprinse atestă o locuire omenească pe actualul teritoriu al județului de peste
cinci milenii și jumătate, cu așezări care s -au succedat în timp din perioada societății primitive
până în zilele noastre. Zona Brăilei, cu relieful, clima, flora și fauna sa a favorizat existența
vieții umane, aici, în permanență.
Cele mai vechi urme de cultură materială cunoscute până în prezent pe raza comunei
Bordei Verde, aparțin culturii Boian II, faza Giulești. Așezările sunt situate pe terasa
Călmățuiului sau pe marginea unor viroage, foste cursuri de apă ale Buzăului .
Neoliticul este reprezentat prin cultura Gumelnița, urme ale acestei culturi fiind
descoperite în punctele ”Moș F ilon” și ”Movila Olarului”. În aceste puncte s -au descoperit
locuințe, obiecte de podoabă, figurine antropomorfe, arme, unelte din os, piatră s au din silex.
Epoca bronzului este prezentă, pe raza comunei Bordei Verde, prin așezări omenești
descoperite în diferite puncte dar și prin mai multe fragmente de vase de lut sau morminte
funerare ori obiecte realizate din bronz.
Epoca fierului este puțin reprezentată pe teritoriul comunei, ceea ce dovedește că
unitatea culturală a acestui spațiu a fost sfărmată de pătrunderea sciților în spațiul
extracarpatic.
În perioada daco -romană, aria comunei a fost supusă unei puternice influențe romane,
numeroși negustori romani traversând această zonă.
Perioada prefeudală este caracterizată de trecerea populațiilor migratoare pe acest
teritoriu: hunii, gepizii, avarii, slavii.
Epoca medievală este perioada în care numărul de așezări omenești din aceas tă zonă
crește, economia înflorește -schimburile comerciale au la bază moneda. Tot acum se
cristalizează și structura socială a populației.

10
1.3 Relieful
Comuna BordeiVerde est e așezat ă în partea centra -sudică a Câmpiei Brăilei (Bărăganul
de Nord) , porțiune a Câmpiei Române. Faptul că spre sud teritoriul comunei se întinde până la
râul Călmățui, determină prezența a două mari forme de relief: câmpia tabulară și lunca.
Lunca râului Călmățui ocupă partea sudică a comunei, fiind dispusă pe direcția E -V.
Până în anul 1977, când au început lucrările de desecare, lunca era acoperită cu ape
provenite de la revărsările Călmățuiului, rezultând bălți, așa cum era balta Lișcoteanca întinsă
pe o suprafață variind între 20 și 150 ha, loc unde se pescuia neorgan izat, se topeau legăturile
de in pentru obținerea firului și car furniza trestie, papură și țipirig pentru diferite nevoi
gospodărești.
Datorită meandrării puternice a râului Călmățui, terasa nordică, situată la 5 -10m
deasupra albiei majore, prezintă nu meroase int rânduri în interiorul luncii, ca niște mici
peninsule, numite de localnici ” Cornul malului”, locuri favorabile unor așezări omenești, din
cele mai vechi timpuri.
În cuprinsul luncii, care are o altitudine de 19 -20 m față de nivelul mă rii, altitudine ce
scade de la est spre vest, se găsesc martori de eroziune care se numesc popine, dispuse ca
niște insule în mijlocul bălților din jur. Aceste movile se deosebesc de cele aflate sus, pe
terasă, prin faptul că au un caracter natural, nu au fost ridicate de către oameni ca tumuli, dar
au putut fi folosite uneori, în diferite perioade istorice, ca locuri de înmormântare.
Mărimea și vecinătatea lor (vecinătatea bălții), izolarea, dominanța înălțimii,
„fortificarea naturală” confereau tot at âtea avantaje omului pentru a întemeia așezări durabile.
Cea mai mare parte a teritoriului comunei se găsește dispus în zona de câmpie, fiind
suprapus peste câmpul Viziru în est și peste câmpul Ianca în zona vestică, subzone despărțite
printr -o prelungir e a Văii Iencii, vale care trece printre localitățile Bordei Verde și
Gabrielescu și este dispusă aproximativ pe direcția N -S. Această vale ar putea fi socotit un
fost braț al Dunării sau un curs părăsit al Călmățuiului sau al Buzăului, care să fi urmat
actuala vale a Călmățuiului până în zona satului Lișcoteanca, după care să se îndrepte spre
nord, nord -est pentru a se vărsa tot în Siret, aproximativ în același loc în care se varsă astăzi
Buzăul.
Câmpul Ianca are o altitudine de aproximativ 25 m și supra fața plană, cu excepția unor
crovuri, așa cum sunt ”Malcea” situat la o distanță de circa 3 km spre nord de Bordei Verde și
”Boi Negri” aflat între Bordei Verde și Lișcoteanca, adâncituri rezultate prin acțiunea de
tasare a loess -ului.

11
Câmpul Viziru are o altitudine de circa 20 m, fiind ușor înclinat către Valea Iencii. Pe
suprafața sa se găsesc mai multe movile dintre care mai cunoscută este ”Movila Timpului”
situată le est de satul Gabrielescu. 1

Figura 1. Bărăganul B răilei – elemente fizico -geografice. Sursa: Strategia de dezvoltare
durabilă a județului Brăila, 2015 -2020

1.4. Geologia
Din punct de vedere geologic, sondajele efectuate la Zăvoaia, Bordei Verde și Viziru
evidențiază faptul că în zona noastră sunt pre zente toate erele și, cu mici excepții, toate
perioadele.
Fundamentul județului nostru este format din șisturi cristaline precambriene și
paleozoice care se afundă treptat spre vest, ajungând sub albia Buzăului la adâncimea de
3500 m. 2

1Monografia județului Brăila , Brăila, 1971, p. 12
2Județele patriei. Brăila. Monografie , Ed. Sport – Turism, București, 1980, p. 11

12
După cutarea și exondarea șisturilor cristaline, în silurian, regiunea apare ca o
peneplenă peste care se vor depune formațiuni paleozoice identificate la Bordei Verde la
2240 m adâncime. 3
Mezozoicul este prezent prin gresii argiloase aparținând triasicu lui peste care sunt
stratele alcătuite din gresii calcaroase, marno -calcaroase și marne.
Neozoicul este și el bine reprezentat prin marne calcaroase, nisipuri și calcare
organogene. Perioada cuaternară este reprezentată prin nisipuri, pietrișuri, argile , marne
peste care stau depozite leossoide cu grosimi de 10 -20 m.
Resursele subsolului nu sunt prea variate, însă au o mare importanță economică.
Prospecțiunile geofizice au dus la descoperirea unor importante rezerve de petrol și gaze, în
formațiunile m ezozoicului, ce se exploatează la Bordei verde și Lișcoteanca. 4
În Lunca Călmățuiului, pe raza orașului Însurăței, s -au descoperit, la adâncimea de
90 m, ape termale cu un debit de 280 m cubi în 24 de ore și o temperatură de 60 grade C.5Nu
este exclus ca cercetările ulterioare să pună în evidență și în perimetrul comunei noastre
prezența unor astfel de ape, având în vedere că ne învecinăm cu teritoriul orașului Însurăței.
În unele locuri, mai ales în lunca râului Călmățui, loess -ul are caracter argilos și este
utilizat pe plan local ca materie primă pentru obținerea ceramicii inferioare.

1.5. Clima
Climatul comunei Bordei Verde este încadrat în tipul temperat -continental existent în
această parte a țării. Cercetările climaterice începute în 1979 la Brăila, extinse ulterior prin
înființarea stațiilor de la Viziru, 12 km est de Bordei Verde, Ion Sion, aflată în nordul
județului, Făurei, 25 km – vest și Ianca, aflată la 10 km N -V de Bordei Verde, au evidențiat
faptul că temperatura medie anuală este de 11 grade C. temperatura medie a iernii este cu 1,5
grade C mai ridicată decât în restul Câmpiei Române, datorită vecinătății cu Marea Neagră,
iar vara se înregistrează temperaturi destul de mari, care depășesc frecvent 35 grade C. În anul
1951, la stația Ion Sion s -au înregistrat 44,5 grade C , cea mai mare temperatură înregistrată
vreodată în țara noastră. Amplitudinea anuală a temperaturilor extreme este 73,5 grade C la
Ion Sion și 67,1 grade C la Brăila6, ceea ce denotă absența nuanței de excesivitate a
climatului temperat -continental din zonă.

3Ibidem
4 N. Harțuchi, Cercetările arheologice de la Lișcoteanca , Ed. Istros, Brăila, 1987, p. 10
5 Gh. Serafimescu, Lucrare metodico – științifică pentru obținerea gradului I în învățământ , 1992, p. 3
6Monografia județului Brăila. Brăila , 1971, p. 15

13
Precipitațiile medii anuale căzute se înscriu în media județ ului. Dacă la stația Grivița,
aflată la circa 60 km spre sud, se înregistrează o medie de 511mm/an, iar la Brăila, 50 km
N-E, 440 mm/an7, se poate aprecia că la Bordei Verde media anuală se situează la circa
475mm/an.

1.6. Hidrografia
Rețeaua hidrografică din comuna Bordei Verde poartă amprenta climatu lui continental
și a reliefului alcătuit din câmpuri relativ netede în cuprinsul cărora sunt schițate văi largi. Un
singur curs de apă, firav, traversează partea sudică a comunei pe o lungime de 5 km. Acesta
este râul Călmățui ce izvorăște din comuna Stâlpu (Buzău) și se varsă în Dunăre, în aval de
localitatea Berteștii de Jos. Prin îndiguirea albiei mici și efectuarea lucrărilor de desecare din
luncă, a dispărut Balta Lișcoteanca, terenul fiind tr ansformat astăzi în islaz comunal. Din
terasa Călmățuiului, între ”Movila din vie” și Drumul Județean 211, Bordei Verde -Zăvoaia,
pornește un mic izvor vizibil și azi din care se scurge un firișor de apă, care, după spusele
bătrânilor, alimenta într -o ponde re mai mare balta din apropiere, impunându -se la un moment
dat astuparea sa cu lână pentru a opri o iminentă inundație a locuințelor aflate mai jos pe
terasă.

1.7. Pedologia
Prin săpăturile arheologice efectuate începând cu anul 1970 la Lișcoteanca, în
punctul ”Movila Olarului”, s -a constatat că nivelul de călcare al primilor oameni veniți aici
cu peste 3500 de ani înainte de Hristos, aflat la o adâncime de 1,80 -2 m, era format era
format dintr -un sol de culoare verzui -cenușie, oarecum diferit de soluril e cernoziomice
întâlnite astăzi în zonă. Acest element precum și mulțimea coarnelor de cerb, brute sau
prelucrate descoperite în același loc, permit să afirmăm că în perioada străveche, neolitică,
alături de ierburile mărunte de stepă, aici creștea o masiv ă pădure, probabil de stejari. 8
De altfel, și astăzi în părțile Brăilei, la Gura Ialomiței și la cea a Mostiștei crește
pădure de stejar și chiar de corn. (Fig. 2).

7Județele patriei. Brăila. Monografie , Ed. Sport – Turism, București, 1980, p. 226
8 N. Harțuchi, Cercetările arheologice de la Lișcoteanca , Ed. Istros, Brăila, 1987, p. 10

14

Figura 2. Pedologia regiunii Bărăganului Brăilei, prelucrare după Strategia de
dezvoltare durabilă a județului Brăila, 2015 -2020

Fertilitatea ridicată a cernoziomurilor, ca și a solurilor aluviale, explică larga folosire a
acestora în agricultură, precum și caracterul predom inant cerealier al agriculturii.

15
1.8. Vegetația
Vegetația spontană se mai întâlnește astăzi pe circa 1000 ha de pajiști naturale, pe
marginea drumurilor și a canalelor de irigație. Aceasta este formată, în general, din ierburi
mărunte de stepă, adaptate la condițiile de ariditate. Cele m ai frecvente specii sunt: ciulinul ,
pelin ul, colilia, păiușul, păpădia, traista ciobanului, mușețelul, ovăzul sălbatic. Din loc în loc,
printre formațiunile ierboase, se intercalează arbori și arbuști. Pe solurile sărăturate se
dezvoltă pajiști de sărături .

1.9. Fauna
Fauna este reprezentată de câteva specii de animale, printre care păsările sedentare și
migratoare, variate specii de pești și mamifere.
Dintre speciile de mamifere predomină cele adaptate stepei cultivate, precum
rozătoarele: șoarecele de câmp, popândăul, iepurele de câmp. În lunca Călmățuiului sunt
numeroase speciile de vânat: iepuri, vulpi, căprioare.
Păsările mai frecvente sunt: ciocârlia de Bărăgan, prepelița, pasărea ogorului.
Ihtiofauna este reprezentată prin pești: crap, știucă, caras, oble ț, bibanul.
Deși monoton la prima vedere, peisajul comunei Bordei Verde prezintă unele variații,
aflându -se un climat arid, cu altitudine, vegetație și faună specifică stepei de câmpie și cu
soluri cernoziomice, cu mare potențial productiv.

16
Capitolul al II-lea – Cadrul demografic

2.1. Evoluția numărului de locuitori
Populația reprezintă principala componentă a forțelor de producție, expresia
condițiilor social -economice, atât ale trecutului cât și ale prezentului, dinamismul întregii
societăți, factorul uman constituind elementul central al activităților economice și sociale, spre
care gravitează celelalte componente ale unei așezări.
Evoluția numerică a populației constituie un indicator demografic important fiind
rezultatul evoluției istorice a unei comunități. Ea este determinată de o serie de factori cum ar fi: sporul
natural,sporul migratoriu, condițiile istorice și socio-economice .
În țara noastră, tranziția demografică a fost caracterizată de o evoluție specifică. În decursul secolului
XX, exceptând perioadele celor două războaie mondiale și anii ´90, populația țării a fost în continuă creștere.
Acesta a fost determinată natural înainte de 1967 și menținută artificial, printr -o politică pronatalistă agresivă
între 1967 și 1989.9
Cercetă rile întreprinse în arealul comunei Bordei Verde, atestă prezenț a în aceste locuri
a unei populații încă din neolitic, populație atrasămai ales de bogăția floristică și faunistică a
luncii Călmățuiului .
Din pu nct de vedere demografic, comuna Bordei Verde a înregistr at de -a lungul
timpului fluctuaț ii în limite lar gi, cu ritmuri diferite în funcție de condițiile socio -politice și
economice.

2.2 Evoluția numărului de locuitori până în 1990
Încadrându -se în acest context, p opulația comunei Bordei Verde a cunoscut , de-a
lungul timpului , numeroase modificări în ceea ce privește numărul de locuitori , cunoscând
perioade de creștere intensă, perioade de declin, iar în ultimii ani statisticile arată o scădere a
efectivului numeric al populației.
Potrivit statisti cilor, populația acestei com une de câ mpie, a cunoscut o creștere
contin uă, progresivă în perioada de dinainte de anul 1990.
Înainte de recensământul din anul 1899, mai exact în anul 1894, cele trei sate
componente ale comunei Bordei Verde, situația populației era următoarea: satul B ordei
Verde avea 906 suflete, satul Lișcoteanca număra 106 suflete, iar în satul Constantin
Gabrielescu locuiau 155 suflete.10

9G. Erdeli, Cucu Vasile, România: populației, așezări umane, economie , Ed. Transversal, București
10 Gh. Mihăilescu, Note asupra populației și satelor din Câmpia Brăilei, Analele Brăilei, p. 91

17
Recensământul din 1912, primul recensământ sistematic din Regatul României , avea
săconsemneze modificări de substanță în structura socială a comunei. Două fenomene se
evidențiază: o explozie populațională, cu o creștere specta culoasă a populației tinere
coroborată cu eradicarea practică a neștiinței de carte în rândul aceleiași categorii de
populație și venirea pe teritoriul acestei comune a uni populații din zona montană , după cum
reiese și din tabelul de mai jos.11

Tabel 1. Evoluția numărului populației – 1912
Satul Populație sub 20
de ani Populație peste
20 de ani Total populație Evoluție față de
1900
Bordeiul -Verde 1.029 (55,5%) 866 1.855 +24,6% (1.488)
Filiul 833 (53,6%) 720 1.553 +76,1% (842)
Total 1.862 (54,9%) 1.586 3.388 +68,7% (2.330)

Între anii 1922 -1923 localitatea Bordei verde număra 429 capi de familie cu 1 .381
persoane, satul Lișcoteanca avea 180 capi de familie cu 600 persoane, iar satul Constantin
Gabrielescu avea 242 capi de familie și 968 persoane. 12
În anul 1929, situația demografică în cele trei sate era următoarea: satul Bordei
Verde număra 349 capi de familie și 1350 persoane, în satul Lișcoteanca erau 210 capi de
familie și 1023 persoane, iar în satul Constantin Gabrielescu erau 249 capi de famil ie și
1215 persoane.
În anul 1938 existau 1 .679 persoane, cu următoarea distribuție pe sexe: 842 bărbați
și 837 femei. La R ecensământul general al populației din anul 1941, la nivelul comunei, se
înregistrau 995 de familii cu 3 .143 de locuitori.
Începând cu anul 1922 își fac apariția primii locuitori de la munte, mai exact din
zonele colinare ale județelor Buzău și Prahova, dar și din zona Ardealului. Aceștia au format
satul Vintilești așezat spre est de vatra veche a satului Bordei Verde. Venire a acestora s -a
realizat în două valuri și anume unul în 1926 și al doilea în 1927 , migrările continuând
sporadic până în anii 1950.
În satul Lișcoteanca locuiau , în anul 1923, 180 de capi de familie cu 600 de persoane.
Această creștere de populație permi te înființarea comunei Lișcoteanca, la 8 iulie 1926. În

11Arhivele S tatului Brăila, Fond Primăria Comunei Bordei Verde , inv. 96, dosar 5/1938
12 Arhivele Statului Brăila, Fond Primăria Comunei Lișcoteanca , inv. 134, dosar 6/ 1926, p. 6, 7

18
același an, comuna avea următoarele sate componente: Cărămidari, cu 117 capi de familie și
717 persoane, Satnoieni, cu 23 de capi de familie și 98 de persoane, respectiv, Pănești, cu 7
capi de familie și 32 de persoane .13
Creșterea populației în perioada 1912 -1930 se datorează împroprietăririlor după Primul Război
Mondial, reformelor agrare din anii 1924, 1948 -1936, legii fondului funciar din 1945, înființarea
întreprinderilor agricole de stat, unde câștigurile erau mai mari decât în industrie, și deportărilor, care
au dus la înființarea de noi sate.
Analizând mișcarea populației pe perioada 1927 -1938, se constată că în timp ce în
1927 în comuna Bordei Verde trăiau 1214 locuitori, în 1938 populația acesteia era de 1679
locuitori, ajungând în anul 1941 la un număr de 3143 locuitori. (Tab. 2)

Tabel 2. Evoluția numărului de locuitori înainte de anul 1990, la nivelul comunei Bordei Verde ,
conform Anuarului Statistic al județului Brăila
An 1894 1900 1912 1922 1927 1929 1941
Nr. loc. 1167 1488 1855 2529 1214 3588 3143

Analizele întreprinse la nivelul comunei arată că cele mai puternice șocuri la nivelul
depopulării le au suferit satele între anii 1973 -1976, ca urmare a industrializării excesive a orașelor,
valorificarea resurselor de petrol nu au putut opri mirajul orașului mare – Brăila.
Numărul născuților a variat de la an la an, astfel că în 1935 se înregistrau doar 51 de
nașteri, ceea ce reprezenta 33,5‰, în timp ce în 1938 se nășteau 80 de copii, reprezentând
62‰.
Cercetând situația mortalității copiilor mai mici de un an, reiese că un număr mare de
copii decedau. Astfel, în 193 3 mureau 5 copii, reprezentând 7 ,2‰ în 1928 mureau 10 copii
(14,7 ‰), în 1936 mureau 12copii (16,6 ‰) și în 1930 se înregistrau 13 decese (17,5 ‰).14
Aceste situații se datorau, în primul rând, faptului că mulți locuitori trăiau în condiții
mizere, 252 persoane fiind paupere , sub limita sărăciei, dar și slabei asistențe sanitare din
comună, unde serviciul era asigurat de o moașă și un agent sanitar, în timp ce medicul, aflat la
Ianca, se deplasa în comună de două ori pe lună.

13I. Munteanu, Brăila. Studiu monografic , Ed. Proilavia, Brăila, p. 176 -180
14 Arhivele Statului Brăila, Fond Primăria Comunei Bordei Verde , inv. 96, dosar 5/1938

19
2.3 Evoluția numărului de locuitori între 1990-2011
Pentru a evidenția situația populației comunei Bordei Verde, se impune o analiză a celor mai
importanți indicatori ai acesteia, așa cum sunt natalitatea, mortalitatea, bilanțul natural, mobilitatea.
Condițiile de viață ameliorate pe fondul resurselor de hrană în creștere, menținerea unei fertilități
ridicate, pe de altă parte, însă, numărul mare de decese și numărul mic de nașteri, fac ca la nivelul comunei să se
adâncească decalajele între natalitate și mortalitate.
Se impune o analiză concretă care relevă unele particularități.
Astfel, perioada cuprinsă între anii 1990-2013 s-ar putea împărți în patru subperioade :
 1990-1993- numărul de locuitori depășea valoarea de 3.000 locuitori ;
 1994-2007- numărul de locuitori începe să scadă, dar se menține în jurul valorii de 2.900-2.800 locuitori ;
 în perioada cuprinsă între anii 2002-2004 arată, din nou, un ritm de ameliorare a numărul ui de locuitori , acesta
depășind valoarea de 2.900 locuitori ;
 2008-2013- numărul de locuitori este în jurul valorii de 2.700 de locuitori și este în continuă scădere .
Cea mai mare scădere a numărului de locuitori s–a înregistrat între anii 2000-2001, când populația
comunei a scăzut cu 143 locuitori.
O creștere a numărului de locuitori are loc între anii 2002-2004. Cea mai mare creștere a numărului de
locuitori are loc între anii 2001-2002, când numărul total de locuitori depășește, din nou, valoarea de 2.900
locuitori , creșterea fiind de 178 locuitori. (Figura 1)
Cel mai mare număr de locuitori s-a înregistrat în anul 1990 – 3146 locuitori, iar cel mai mic număr de
locuitori s-a înregistrat în anul 2013 – 2.633 locuitori. În intervalul 1990-2013 numărul populației, la nivel de
comună, a scăzut cu 513 locuitori.
Doi ani, consecutiv, s-a înregistrat același număr de locuitori. În anul 1992, respectiv în 1993 numărul
de locuitori a fost 3.031.
Conform datelor de la Recensământul populației și așezărilor omenești, din 2011, numărul de locuitori
este de 2.693, fiind în continuă scădere , după cum reiese și din graficul de mai jos.

20

Figura 1. Evoluția populației comune i în perioada 1992 -2011

2300240025002600270028002900300031003200

21
2.4. Repartiția populației pe sate
Din punct de vedere administrativ, teritoriul comunei Bordei Verde are în compo nență trei sate:
Bordei Verde, reședință de comună, satul Lișcoteanca, satul Constantin Gabrielescu, situate la o distanță de 8
km, respectiv, 5 km.

Figura 3. Structura administrativă a comunei, la recensământul din anul 2011, preluare după Strategia
de dezvoltare durabilă a județului Brăila, 2015 -2020

Procesul de populare a comunei Bordei Verde s-a derulat diferențiat de la un sat component la altul, în
funcție de factorii de mediu, în primul rând. Astfel, de-a lungul timpului, cea mai mare creștere a numărului de
locuitori a cunoscut -o satul Bordei Verde, urmat de satul Constantin Gabrielescu, respectiv de satul
Lișcoteanca, după cum reiese și din datele trecute în tabelul de mai jos.

22
Tabel 4. Distribuția numărului de locuitori pe sate componente , conform Anuarului Statistic al județului
Brăila
Satul Număr locuitori
Anul 1894 1923 1929 2002 2011
Bordei Verde 906 1381 1350 1486 1420
Constantin Gabrielescu 155 968 1215 828 698
Lișcoteanca 105 600 1023 639 576

Efectele depopulării continue, de după 1966, s au făcut resimțite și la nivelul rețelei de
așeză ri, und e un sat component al comunei s -a desființat, la ultimul recensământ din secolul
XX, nefiind î nregistrat nici un locuitor -Filiu.15
La recensământul populației din anul 2002 și din anul 2011, populația comunei era de
2.953 de locuitori , respectiv de 2693 locuitori, distribuită pe sate le componente conform
tabelului de mai sus.
Din punct de vedere al repartiției teritoriale se observă o concentrare a populației în
satul de centru Bordei Verde, care are 52,7% din locuitorii întregii comune.
Populația satelor componente, unde accesul este mai greu, a scăzut continuu, mulți
locuitori preferând să se mute mai la centru, unde accesul este mai facil, ori în orașul reședință
de județ, Brăila.
La 1 ianuarie 2015, se înregistrau 2672 locuitori ,numărul reprezentând populația însumată a
satelor, care fac parte astăzi din aceasta comună .
În această parte a Câmpiei Române , intensitatea populării și nivelul încărcă turii
umane, sunt dependente de creș terea presiunii antropice, de cerințele pieței, de complexitatea
resurselor, de îmbunătăț irea tehnologiilor de valorificarea acestora, de poziția geografică
fațăde marile axe de circulație, în principal față de Dună re.

15Arhivele Statului Brăila, Fond Primăria Comunei Bordei Verde , inv. 96, dosar 1/1945, p. 20

23
2.5. Evoluția densității populației
Gradul sau intensitatea populării unui teritoriu pot fi apreciate folosindu -se indicatorul densității
populației. Ca atare, expresia răspândirii diferențiate a populației în teritoriu o constituie densitatea dată de
raportul dintre populație și suprafața pe care este repartizată.
Densitatea și repartiția teritorială a populației în teritoriu este determinată în special de factori
geografici, precum relief, climă, sol, de factori economici și sociali – activități și tehnici economice.
În mediul rural și implicit la nivelul comunei Bordei Verde, schimbări semnificative în
privința densităț ii pop ulației au avut loc î nainte de 1989, ca efect al cooperativizării
agriculturii și industrializă rii, prin reduceri semnificative a densităț ii rurale.

2.5.1 Evol uția densit ății populației între 1990 -2011
În prezent, densitatea populației comunei Bordei Verde este cu mult sub media pe țară, aceasta având
o valoare de 84,4 loc/km², sub media densității populației din mediul rural, care este de 44,8 loc/km² , dar și sub
media densității în Câmpia Bră ilei, care are o valoare de peste 121 loc /km² . (Recensământulu i
populației și locuințelor, 2011)
Datorită formei adunate a localității, densitățile mari de populație se înregistrează în cadrul vetrei satului.
După anul 1990 densitatea populației a cunoscut mici variații de la un an la altul, încadrându -se în jurul valorii
de 30 loc/km² . Anul cu cea mai mare densitate a populației este 1990, cu o densitate de 36,3 loc/km², iar anul cu
cea mai scăzută valoare a densității este 2001 – 30,6 loc/km².
Valori egale ale densității s-au înregistrat în anii 1995, 1996 , 2007 și 2008, cu o valoare de 32,6 loc/km²,
în anii 1999 și 2010 când valoarea densității a fost de 31,4 loc/km², în anii 1997 și 2006 – 33,1 loc/km²,
respectiv în anii 1999 și 2011 – densitatea a fost de 31, 1 loc/km², ceea ce denotă un grad ridicat de stabilitate al
populației comunei, după cum reiese și din grafic. (Figura 4)

24

Figura 4. Evoluția densității populației după anul 1990 , conform Anuarului Statistic al
județului Brăila
2.2. Dinamica populației
Efectivul unei populații este într-o continuă modificare numerică, în timp și în spațiu, ca urmare a
mișcării naturale și a mobilității teritoriale specifice acelei populații.
Astfel, dinamica populației reprezintă totalitatea modificărilor care intervin în numărul, structura și
distribuția populației raportate la anumite intervale de timp, ca urmare a nașterilor, a deceselor ori ca efect al
imigrărilor sau al emigrărilor. Eleme ntul determinant al dinamicii populației este bilanțul natural, care se
exprimă fie prin spor natural, fie prin deficit natural.16
Factori care influențează dinamica populației la nivelul comunei Bordei Verde:
a)starea de sănătate a populației exprimată p rin faptul că ameliorarea acesteia,
contribuie la reducerea mortalității generale si a mortalității infantile ;
b) structura pop ulației pe grupe de vârstă ș i sexe – populația cu o pondere ridicată a
adulților dar cu o populație vârstnică mai redusă poate conduce la o natalitate ridicată și
respectiv o mortalitate redusă ;
c) fac tori economici – cu câ t nivelul de trai este mai ridicat, cu atât rata natalității este
mai redusă ș i invers ;

16 N. Ilinca, Geografia umană. Populația și așezările , Ed. CD Press, București, p. 54 2728293031323334353637
1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2006 2007 2008 2010 2011

25
d) alți f actori: politici , sociali – statutul femeii î n societate, progresele medicini i, factori
climatici .
2.2.1 Natalitatea
Natalitatea este un fenomen demografic ce exprimă intensitatea nașterilor în cadrul unei populații.
Valorile natalității reale sunt influențate de diferiți factori social -economici și de politicile demografice
promovate:
 gradul dezvoltării economice – care determină condițiile de viață ale populației;
 cadrul legislativ – care poate cuprinde măsuri menit să încurajeze sau să descurajeze natalitatea;
 locul femeii în societate, nivelul ei de instruire și de implicare în activități socio-economice;
 practica și concepțiile religioase;
 structura pe grupe de vârstă și sexe17.
O analiză a evoluției natalității la nivelul comunei Bordei Verde , în perioada postbelică, relevă câteva
aspecte. Astfel, se pot distinge patru etape în această evoluție:
1. perioada de după încheierea războiului și până în anul 1957, perioadă caracterizată prin
menținerea la cote relativ înalte (20‰) a ratelor natalității. Situația se datorează exploziei
natalității ca încercare de recuperare a deficitului de nașteri din perioada războiului.
2. perioada cuprinsă între anii 1957-1966, perioadă marcată de liberalizarea avorturilor la cerere.
Perioada este caracterizată de o reducere puternică a ratei natalității, cu precădere după anul
1960, nivelul acesteia ajungând în anul 1966 la 9,6‰. În același timp, aceasta este perioada în
care se produc schimbări masive de natura celor care au ca efect reducerea natalității,
schimbările fiind legate de urbanizare, industrializare.
3. perioada cuprinsă între anii 1966-1989. Este caracterizată de decretul care limita drastic recursul
la avortul la cerere, consecința fiind dublarea natalității, dar și printr-o reluare a tendinței de
scădere, ajungând la jumătatea deceniului al optulea aprox imativ la același nivel ca în anul
1966. La sfârșitul anului 1989, natalitatea ajunge în jurul valorii de 17‰.
4. perioada de după 1989, marcată, la început, de abrogarea decretului privind limitarea avortului.
Liberalizarea absolută a avortului la cerere alături de problemele economice prin care trecea
populația comunei (scăderea drastică a nivelu lui de trai, șomaj) duc la o reducere a natalității,
care după anul 1992 înregistrează valori sub cele ale mortalității.

17 N. Ilinca, Geografia umană. Populația și așezările, Ed. CD Press, București, p. 64

26
2.2.1.1 Natalitatea înainte de anul 1990
Schimbările sociale și economice au influențat puternic populația și structura
populației, precum și evoluția natalit ății la nivelul comunei Bordei Verde.
Astfel în perioada 1947 -1956 , natalitatea a înregistrat valori ri dicate, în mare parte
datorită fenomenelor de recuperare a căsătoriilor și a nașterilor amânate. Ratele de natalitate
au crescut de la 23,4 născuți -vii la 1000 de locuitori (1947) la 52,1 născuț i-vii la 1000 de
locuitori (1956 )fără a atinge nivelul ratelor din perioada antebelică (66 născuți -vii la 1000 de
locuitori , în anul 1930 ).Începând cu 1956, natalitatea a înregistrat o tendin ță de scădere
rapidă, de la 52,1‰ (1956) la 9,6 ‰ (1966), influențată atât de liberalizarea avorturilor cât și
de cauze de ordin social, economic și educațional al femeii cum ar fi: accesul larg la
învățământ, participarea ei la activitatea economică, mobilitatea profesională și socială
generată de industrializa re și de urbanizare. (Figura 5)
Măsurile de politică demografică privind interzicerea avorturilor adoptate la sfârșitul
anului 1966, au avut ca efect redresarea puternică a natalității, mai ales în primii ani de
aplicare a decretului, când s -au născut în medie peste 50 de copii anual , consemnându -se rate
de 12,1‰ (în 1967) și respectiv 31,4 ‰ (în 1968).
Efectul politicii pronataliste s -a făcut simțit si ´80, perioadă în care numărul de nașteri
a fost ridicat. Astfel, în anul 1985 s -a înregistrat un număr d e 52 de nașteri, acesta crescând în
anul următor la 64 nașteri. În anul 1987 numărul născuților a fost de 67, ajungând în 1988 la
83 de nașteri , scăzând în anul 1989 la 62 de nașteri.
Conform datelor statistice, cel mai mare număr de nașteri s -a înregist rat în anul 1979,
acesta fiind de 98 nașteri.

27

Figura 5 . Evoluția ratei natalității înainte de anul 1989 (‰) ,conform Anuarului Statistic al
județului Brăila

2.2.1.2 Natalitatea în perioada 1990 -2011
După anul 1990 s-a înregistrat o diminuare a numărului născuților vii, în medie sub
40copii anua l,iar în decursul perioadei 1990 -2013 rata natalității a oscilat între 11‰ și 17 ‰.
Revoluția din decembrie 1989 a adus printre primele măsuri abrogarea legislației
privind interzicerea avortului și contracepției, care au determinat scăderea natalității înce pând
cu 1990. Perioada 1990 -2011 a cunoscut o scădere a ccelerată a natalității de la 17,1 ‰ în anul
1990 la 11,8 ‰ în anul 2011, respectiv la 3,7 ‰ în anul 2013.
Cel mai mic număr de nașteri s -a înregistrat în anul 2013, când s -au născut 10 copii. În
anul 2014 s-au înregistrat 22 de nașteri.
Factorii coercitivi pronataliști au avut efect numai pe termen scurt. Modelul
reproductiv, format în țările vest -europene di n anii ’70, a influențat modelul reproductiv din
România și implicit modelul reproductiv de la nivelul comunei, și anume cuplurile își doresc
un număr mic de copii, aduși pe lume la o vârstă mai ridicată și în proporție din ce în ce mai
mare de mame necăs ătorite.

010203040506070
1912
1923
1930
1941
1956
1966
1967
1968
1969
1970
1971
1972
1973
1974
1975
1976
1977
1978
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989

28

Figura 6 . Evoluția ratei natalității în perioada 1990 -2012 (‰),conform Anuarului Statistic al
județului Brăila

2.2.2 Mortalitatea
Mortalitatea este un fenomen demografic ce descrie numărul deceselor produse în cadrul unei
populații într -o perioadă de un an, înțelegându -se, astfel, că rata mortalității exprimă raportul
numeric dintre decedații tuturor vârstelor într -un an și populația totală a unui teritoriu.
Factorii care influențează se referă la nivelul de trai, material și cultural, la eficiența
activității sanitare și la starea de sănătate a populației. De asemenea, morbiditatea contribuie la
creșterea ratei mortalității, alături de evenimente negative precum războaiele, calamitățile naturale,
accidentele . 18
La nivelul comunei Bordei V erde, de când se dispune de informații riguroase, se constată că
rate scăzute ale mortalității s -au înregistrat între cele două războaie mon diale, acestea variind între
4,3‰ și 22,8 ‰.
După al Doilea Război Mondial, mortalitatea a căzut treptat, astfel încât în anul 1956 a atins
valoarea de 8,1‰ , care raportată la nivel național (sub 10‰) este mică.
După aceasta dată, se constată o ușoară creștere a ratei de mortalitate de la 9,1‰ în a nul 1970
la 12,3‰ în anul 1980, respectiv 18,4‰ în anul 2000. Această creștere a fost pusă pe seama
îmbătrânirii demografice, respectiv a creșterii ponderii grupei vârstnicilor în cadrul populației
totale. (Figura 7)

18 N. Ilinca, Geografia umană. Populația și așezările , Ed. CD Press, București, p. 72
024681012141618

29

Figura 7 . Evoluția ratei mortalități i înainte de anul 1989 (‰),conform Anuarului Statistic al
județului Brăila

2.2.2.1 Mortalitatea în perioada 1990 -2011
Analizând evoluția anuală a ratei generale a mortalității , pentru comuna Bordei Verde, în
perioada 1990 -2011 , se observă că mortalitatea generală s-a caracterizat printr -o evoluție oscilantă,
însă nivelul acestui indicator s -a menținut ridicat .
După anul 1990, se constată creștere a ratei mortalității de la 9,4‰ în anul 1989 la 16,5‰ în
anul 1990. După aceea dată, nivelul mortalității atinge valoarea maximă în anul 1996 – 20,1‰.
Începând cu anul 1997, rata mortalității generale se reduce ușor, dar valorile acesteia rămân ridicate.
Cea mai mică valoare a indicelui mortalității s -a înregistrat în anul 1993, aceasta fiind de
12,2‰. Valori apropiate de cea minimă s -au înregistrat în anii 1998 -12,7‰, 2001 -13,6‰, 2005 –
13,1‰, 2011 -13,7‰.
După acest an, mortalitatea a atins de 4 ori valori de peste 18‰, în anii 1994, 1999, 2000,
respectiv în anul 2002.
După anul 2002 se observă o tendință de scădere a valorilor mortalității, valori care au fost și
de sub 15‰ în anii 2004, 2005, respectiv 2011. (Figura 8)
Diferența cea mai mare se înregistrează între anii 1993 -1994 si este de 6‰, iar cea mai mică
diferență se înregistrează între an ii 2008 -2009, fiind de doar 0, 1‰.
În anii 1994, 1999, respectiv 2002 rata mortalității a înregistrat aceeași valoare de 18,2‰.
Pe aproape tot intervalul de timp analizat se observă o rată a mortalității, la nivelul comunei
Bordei Verde, mai mare decât la nivelul județului Brăila, aceasta fiind de 13,4‰. 05101520253035404550
1912
1923
1930
1941
1956
1966
1967
1968
1969
1970
1971
1972
1973
1974
1975
1976
1977
1978
1979
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989

30
După anul 2011 tendința ratei mortalității generale este de creștere.
Această creștere ar pusă fi pusă pe seama tendinței de îmbătrânire demografică, pe creșterea
ponderii grupei vârstnicilor în cadrul populației totale la nivelul comunei, nivelul de trai mai redus,
care se reflectă într -o deteriorare de ansamblu a stării de sănătate a populației comunei , dar și pe seama
potențialului e conomic insuficient valorificat.

Figura 8 . Evoluția ratei mortalității generale în perioada 1990 -2011 (‰) ,conform Anuarului
Statistic al județului Brăila

2.2.3 Evoluția sporulu i natural
Sporul natural reprezintă diferența dintre numărul născuților -vii și numărul
persoanelor decedate, în perioada de referință șieste determinat direct de evoluția natalității și a
mortalității. Indirect , acesta este determinat și de măsurile legislative și social -economice
întreprinse la nivel de stat.
Efectele natalității și mortalității determină un spor natural al populației diferit de la o
perioadă la alta, faptl a acestea se adaugă și o anumită concepție a populaț iei în ceea ce
privește familia, așa cu m reiese din figura 9, respectiv din figura 10.
0510152025

31

Figura 9 . Evoluția ratei natalității și a mortalității în perioada cuprinsă între anii 1912 -1989, la
nivelul comunei Bordei Verde conform Anuarului Statistic al județului Brăila

Figura 10 . Evoluția ratei natalității și a mortalității în perioada anilor 1999 -2011 , la nivelul
comunei Bordei Verde conform Anuarului Statistic al județului Brăila
0102030405060708090100
1912
1923
1930
1941
1956
1966
1967
1968
1969
1970
1971
1972
1973
1974
1975
1976
1977
1978
1979
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989Nașteri
Decese
0510152025303540
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011Decese
Nașteri

32
2.2.3.1 Sporul natural înain te de 1990
Sporul natural al populației din comuna Bordei Verdeî nregistrat de -a lungul
timpului, de la un recensă mânt la altul fluctuaț ii însemnate, acestea fiind determinate d e
conjunctura social –economică, respectiv de cea istorică.
Valori mari ale sporului natural s-au înregistrat în prima jumă tate a secolului al
XX-lea, când creșterea numă rului de locuitori s-a făcut aproape exclusiv pe seama creșterii
numărului de nașteri.
Între cele două războaie mondiale sporul natural s -a menținut la valori ridicate ,
fiind apropiat de valorile din perioada postbelică, dar mult mai scăzut față de perioada
anter ioară a războiului, ca urmare a natalității scăzute în antiteză cu mortalitatea ridicată .
Pe baza măsurilor luate și a legislației pentru stimularea natalității, a politicii
pronataliste care s -a bazat, în principal, pe interzicerea avorturilor, dar și pe acordarea de
ajutoare financiare familiilor care aveau mai mulți copii, începând din anul 1968, sporul
natural a înregistrat o creștere bruscă, rapidă, ajungând î n doar un deceniu să atingă valor i
de peste 15 ‰,astfel, în anul 1969 s -a înregistrat o valoare de 25,7 ‰.(Figura 11)
Se consta tă, așadar,că a avut loc o explozie demografică, un „baby –boom”, aceasta
fiind susținută și de scă derea ratei mort alităț ii care au determinat o creș tere a sporului
natural impresionantă, de la 2,8‰ în anul 1966 la 14,4‰ în anul 1977.
După anul 1977 sporul natural cunoaște o reducere, dar se menține relativ ridicat
până în anul 1989, sporul natural al populației comunei variind î n jurul valorii medii de
5-6 ‰. Acesta este și perioada când se înregistrează valori negative ale sporului natural.
Astfel, în anii 1982 și 1985 spor ul natural are valori de -1,6‰. (Figura 11)
Valoarea absolută a sporului natural s -a înregistrat în anul 1930, aceasta fiind de 4 3‰,
reprezentând diferența dintre 237 născuți vii și 82 persoane decedate. Acestui an i -a urmat
anul 1969 cu o valoare a sporului natural de 25,7‰.

33

Figura 11 . Evoluția sporului natural înainte de anul 1990 (‰)conform Anuarului Statistic al
județului Brăila

2.2.3.2 Sporul natural în perioada 1990 -2011
În perioada 1989 – 1991, în doar doi ani, sporul natural cunoaște o scădere accentuată,
de la 7,4‰ la -1,3‰. Aceasta situație se datorează în principal descreșterii ratei natalității de la
7,4‰ în anul 1989 la -5,8‰ în anul 1996 si chiar sub -9,5‰ în anul 2006, aceasta valoare
fiind peste valoarea medie pe tara ( -37,3‰).
La nivelul comunei, sporul natural a înregistrat oscilații valorice de la 2,3‰ în anul
1993 la -10,8‰ în anul 2002 .
În anul 1993 s-a înregistrat o valoare maximă a sporului natural de 2,3‰ , aceasta fiind
influențată de o natalitate ridicată.
Valoarea minimă de -10,8‰ din anul 2002 a fost cauzată de o pondere mai mare a
mortalității. (Figura 12)
Între anii 1990 -2000 se observă o scădere a sporului natural , de la 2,3‰ la -8,5‰,
fapt coroborat cu scăderea numărului nou -născuților. În perioada 2000 -2011 sporul natural
continuă să scadă, având valori cuprinse între -1,6‰, în anul 2001, și -10,8‰, în anul 2002.
În prezent, sporul natural este în continuă scădere , conform datelor obținute de l a
Direcția de Statistică Brăila, ca urmare a scăderii accentuate a ratei natalității, în comună.
Începând din anul 1992 se înregistrează valori negative ale sporului natural, valori ce scad
continuu. -1001020304050
1912
1923
1930
1941
1956
1966
1976
1968
1970
1971
1972
1973
1974
1975
1976
1977
1978
1979
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989

34
Menținerea sporului natural la valori negative determină în timp apariția unui fenomen
demografic grav, cu repercusiuni asupra tuturor fenomenelor demografice, sociale și
economice, la nivelul comunei, acesta fiind fenomenul de îmbătrânire a populaț iei.

Figura 12. Evoluția sporului natural în perioada 1990 -2011 ( ‰)conform Anuarului Statistic
al județului Brăila

-12-10-8-6-4-202

35
2.3 Fertilitatea
Fenomenul natalității afectează numai o parte a populației, respectiv populația
feminină de vârstă fertilă, în vârstă de reproducere, compusă din 35 de generații anuale.
Frecvența nașterilor la această subpopulație se numește fertilitate, care poate fi feminină (15 –
49 ani), da r și masculină (20 -60 ani).19
Fertilitatea este manifestarea activă a fecundității, fiind, de regulă, inferioară acesteia.
Capacitatea fiziologică a femeii sau a cuplului conjugal de naște copii viireprezintă
fecunditatea.
Fertilitatea populației feminine la vârsta de reproducere este determinată de
următoarele variabile demografice :
 factorii demografici care sunt reprezentați de distribuția numerică a populației pe
grupe de vârstă și sexe, structura populației feminine pe grupe de vârs tă, valorile de
nupțialitate și divorțialitate înregistrate în timp și spațiu;
 factorii medico -biologici , strâns legați de starea de sănătate a populației feminine,
de existen ța unor probleme legate de sterilitatea feminină și masculină;
 factorii sociali, determinați de perioada de școlarizare, gradul de educație și
angajare profesională a populației feminine, mediul de locuire, apartenența la o
anumită categorie socială și etnică. Ca urmare a acestor factori, se poate observa o
creștere a vârstei feminine la care se naște primul copil.
 Factorii cultural -religioși legați de specificul dezvoltării locale, de nivelul de
educație, cunoștințe medicale generale și apartenența la o religie creștină.
 Factorii legați de mobilitatea populației, care schimbă comportam entul socio –
demografic.
 Alți factori sunt legați de legislația referitoare la politica demografică din țara
noastră, de atitudinea fiecărei persoane față de conceptul de ”familie”.
Între fertilitate și natalitate există o relație foarte strânsă, deoarece nivelul natalității
este determinat , în mod direct, de către intensitatea fertilității. Prin urmare, se poate deduce că
numărul populației dintr -o anumită comunitate depinde de numărul născuților vii.
La nivelul comunei Bordei Verde, toți factorii enumer ați mai sus au acționat, în
general, coborând nivelul reproducerii prin intervenția voluntară a cupurilor asupra
concepției.

19 N. Ilinca, Geografia umană. Populația și așezările , Ed. CD Press, București, p. 55

36

Figura 13. Rata fertilității feminine după anul 1990 (‰) conform Anuarului Statistic al
județului Brăila

2.4 Nupțialitatea
Un indicator indirect al reproducerii populației îl reprezintă nupțialitatea , acesta fiind
dată de frecvența căsătoriilor într -o populație .
Deși, în general, nupțialitatea și precocitate a căsătoriei rămân trăsături istorice ale
spațiului românesc , ca și ale spațiului comunei Bordei Verde, aceste caracteristici au început
sa slăbească în contemporaneitate, evoluția nupțialității purtând amprenta schimbărilor pe care
societatea românească le -a cunoscut după anul 1989 .
Procesele de industrializare și modernizar e fiind mai târzii , pe teritoriul comunei
Bordei Verde căsătoria și -a păstrat formele tradiționale și intensitatea mare pentru mai mult
timp. În schimb, după căderea regimului comunist, impactul schimbărilor sociale și
economice se resimt și asupra fenomenelor demografice. Astfel, deși familia reprezintă o
valoare socială și morală apreciată de tineri, dificultățile cu care se confruntă aceștia la
începutul carierei familiale determin ă o scădere a numărului căsătoriilor sau amânarea
acestora. Și tinerii din comună tind să se alinieze la modelul occidental, conform căruia
intensitatea nupțialității scade, iar vârsta la căsătorie crește.
Rata nup țialității înainte de anul 1989 a evoluat astfel , evoluție evidențiată și în
figura14 :
 în anul 1966 rata nupțialității a fost de 6,6‰ ; 020406080100120

37
 a crescut în anul următor la 7,3‰,
 după anul 1967 rata nupțialității a oscilat între 1,3‰ și 7,3‰ ;
 valoarea maximă a fos t atinsă, în perioada cuprinsă între anii 1966 -1989, în anul
1971 când s -a înregistrat o rată a nupțialității de 7,9‰;
 valoarea minimă a ratei nupțialității a fost atinsă în anul 1983, aceasta fiind de
1,3‰ ;
 în anul1977, respectiv în anul 1979 rata nupți alității a avut valori egale – 5,3‰, în
anii 1987 și 1989 a fost de 5,8‰, iar în anii 1972 și 1985 a avut valoarea de 6,4‰ .

Figura 14 . Evoluția ratei nupțialității înainte de anul 1989 conform Anuarului Statistic al
județului Brăila
Conform figurii de mai jos, d upă anul 1989, rata nupțialității a crescut de la 5,8‰, în
anii 1989 și 1997 , la 9,2‰, în anul 1990. În intervalul de timp cuprins între anii 1989 -2011,
rata nupțialității a avut valori relativ apropiate, cu variații mici, oscilând între 9,5‰ și 2,1‰.
Este de menționat faptul că după anul 2000 rata nupțialității este într -o continuă
scădere, doar în anul 2003 aceasta având o valoare mai mare, mai exact de 7,8‰.
Între anii 1 989-2011, valoarea maximă a ratei nupțialității s -a înregistrat în anul 1995,
fiind de 9, 5‰, iar valoarea minimă s -a atins în anul 2009, când a fost de 2,1‰.
Valori egale s -au înregistrat în anii 1989 și 198 7 – 9,2‰, 1998 și 2004, aceasta fiind de
4,8‰ .
012345678
1966
1967
1968
1969
1970
1971
1972
1973
1974
1975
1976
1977
1978
1979
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989

38
În perioada 1990 -2000, rata nupțialității a fost în creștere față de pe rioada precedentă,
dar mai scăzută decât în perioada 2001 -2011. În anul 1990 rata nupțialității a fost de 9,2‰,
ajungând. în anul 1992, la 9,5‰ – cea mai mare valoare înregistrată după anul 1990.
După anul 2000 rata nupțialității a cunoscut o scădere menț inută și în prezent.
Valoarea cea mai ridicată a ratei nupțialității s -a înregistrat în anul 2003, când a avut valoarea
de 7,8‰.
În anii 2001 și 2010 se observă o rată a nupțialității identică, fapt care ar putea arăta o
tendință de stabilizare a acestui indicator.
Cea mai mică rată a nupțialității s -a produs în anul 2009, având o valoare de 2,1‰.
Începând cu anul 2009 și până în anul 2013, rata nupțialității a înregistrat valori de sub 5‰,
astfel: 2010 – 3,6‰, 2011 – 4‰, 2012 – 4,8‰, 2013 – 3,4‰.

Figura 15 . Evoluția ratei nupțialității după anul 1989 (‰)conform Anuarului Statistic al
județului Brăila

012345678910

39
2.5 Divorțialitatea
Divorțialitatea reprezintă frecvența divorțurilor în cadrul unei populații, î ntr-un anumit
interval de timp.
Factori ce pot genera divorțul :
 experiența premaritală a partenerilor și atitudinea lor reciprocă față de aceasta. d iferențele
mari de experiență premaritală constituie un factor puternic ce împiedică realizarea
solidarității familiale.
 motivația căsătoriei și modul de încheiere a căsătoriei (căsătorii motivate de avantaje
economice, sociale sau căsătorii impuse).
 vârsta la căsătorie și diferențele de vârstă între soți.
 heterogenitatea cuplului familial in raport cu mediul de proveniență al soților, nivelul de
instruc ție, profesiunea, trăsăturile psihice și temperamentale.
 poziția femeii în societate și în familie. Dacă soția este dependentă din punct de vedere
economic față de soț, divorțialitatea este scăzută. Dacă ea este independentă din punct de
vedere economic nu mai acceptă unele relații familiale și astfel cuplul se îndreaptă spre divorț.
Și la nivelul comunei Bordei Verde, ca în întreaga țară, p rin stabilirea unor
reglementări legislative , după anul 1966, rata divorțialității s -a menținut scăzută, sub 0,2‰
până în 1974, iar după această dată a oscilat în jurul valorii de 0,2 ‰. Cert este că în intervalul
de timp 1966 -1989, în 11 ani din cei 23 de ani, la nivelul comunei Bordei Verde, rata
divorțialității a fost de 0‰ .
Cea mai mare valoare a ratei divorțialită ții s-a înregistrat în anul 1977, având o valoare
de 1 ‰ (Figura 16) .

40

Figura 16 . Rata divorțialității înainte de anul 1989 (‰) conform Anuarului Statistic al județului
Brăila
Contextul social actual , prin particularitățile sale, a determinat, și la nivelul populației
din comuna Bordei Verde, o ușoară creștere a divorțialității , stimulând în continuare
disponibilitatea oamenilor de a se recăsători. În rândul tinerilor, se optează și pentru alte
alternative nonmaritale, aceștia alegând, frecvent, coabitările, deseori partenerul devenind
ulterior și soț/soție.
Totuși, nivelul divorțialității se menține relativ scă zut comparativ cel de la nivelul
țării, confirmâ nd o o arecare stabilitate a familiei, dacă avem în vedere că rata divorțialități i a
fost în anul 2004 de 1,63‰, la nivelul țării și doar de 0,3‰, la nivelul comunei Bordei Verde
(figura 17). Se constată, deci, că divorțialitatea la nivelul comunei este sub nivelul celei din
Româniași nici nu prezintă o creștere atâ t de mare .Relativa stabilitate î n timp a nivelului
divorțialității arată că schimbările sociale și economice intervenite în ultimii ani nu
auinfluențat semnificativ evoluț ia acestui fenomen demografic. De asemenea, nici raportul
dintre numă rul de divorțuri ș i cel al căsătoriilor nu indică o tendință fermă de schimbare a
intensităț ii fenomenului. 00.20.40.60.811.2
1966 1969 1973 1974 1975 1976 1977 1978 1979 1980 1982 1983 1984

41

Figura 16. Rata divorțialității după anul 1989 (‰) conform Anuarul ui Statistic al județului Brăila

Deși rata divorțialității a crescut față de anii anteriori, numărul de divorțuri, la 1000 de
căsătorii, se menține la un nivel aproximativ constant.Astfel, dacă analizăm rata divorțialității ,
după anul 1989, se observă un interval în care oscilează indicatorul a fost cuprins între 0,3 și
1,8, acesta având valori mai ridicate în anii 2003 (1,3), respectiv 2008 (1, 8), iar în anii 2002 ,
2005 – 2009 valoarea a fost aceeași (1).
Cea mai mică valoare se înregistrează în anii 1994, 1996, 2004, 2006 (0,3). În anii
1990, 1995, 1998,1999 nu s -a înregistrat nici un divorț.Î n multe cazuri lipsa banilor pentru
intentarea divorț ului este un motiv care determina amâ narea acestui pas.
Divorțurile după cauza desfacerii căsătoriei și grupa de vârstă a soțului/soției au ca
principal motiv infidelitatea conjugală la bărbații cu vârsta cuprinsă între 40 -44 ani, respectiv
la femeile cu vârsta cuprinsă între 20 -24 ani.
Alcoolismul este cauză de divorț la grupa de vârstă de 60 ani și peste, în cazul
bărbaților și la grupa de vârstă 55 -59 ani, în cazul femeilor.
Violența fizică stă la baza divorțurilor la grupele de vârstă 35 -39 ani, respectiv 40 -44
ani la persoanele de sex masculin și la grup a de vârstă 35 -39 ani la persoanele de sex feminin.
Divorțurile realizate cu acordul părților se realizează, cu precădere, în cazul grupelor
de vârstă de 30 -34 ani si 35 -39 ani – bărbați, și grupele de vârstă 20 -24 ani, respectiv 35 -39
ani – femei. 00.20.40.60.811.21.41.61.82
1991 1992 1993 1994 1996 1997 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

42
O combinație de cauze a divorțialității se regăsesc la grupele de vârstă 40 -44 ani, în
cazul persoanelor de sex masculin și 20 -24 ani, în cazul persoanelor de sex feminin.

2.6 Mortalitatea infantilă
Este definită ca fenomenul demografic al deceselor copiilor cu vârsta 0 -1 an
înregistrate în populația de născuț i vii, într-o perioadă dată de timp și î ntr-un teritoriu.
Mortalitatea infantilă este influențată de un complex de factori de natură sanitară,
educațională, economică și socială, fiind un indica tor care reflectă gradul de dezvoltare al
unei țări și, în ultimă instanță, ”calitatea vieții”.20
Printre factorii care generează o rată mare a mortalității infantile ar fi de menționat:
 creșterea rapidă a numărului nou -născuților, de cele mai multe ori n edoriți, cu
precădere în cadrul unor familii cu posibilități materiale modeste;
 lipsa mijloacelor contraceptive,stigmatizarea socială a mamelor ce aduceau pe
lume copii în afara căsătoriei;
 dificultatea găsirii alimentelor de bază pentru copii, ceea ce generează deficiențe
în nutriția sugarilor;
 alimentația deficitară a mamei sau comportamentul sanitar neadecvat al acesteia
în timpul sarcinii;
 ponderea ridicată a nou -născu ților cu diverse deficiențe sau malformații;
 degradarea condițiilor de viață ale populației și deteriorarea serviciilor medicale.
Analizând acest indic ator se constată faptul că acesta este în permanență mare, deși s –
au înregistrat,de -a lungul timpului, și scăderi a le ratei mortalității infantile, fapt carese
datorează îmbunătățirii s ituației economice și sanitare a țării noastre în perioada respectivă, pe
fondul măsurilor pronataliste impuse prin legislație.
Însă, scăderea continuă a nivelului de trai pentru cea mai mare parte a populației
comunei după anul 1990, ca urmare a reformel or economice, a reducerii locurilor de muncă și
a veniturilor reale ale populației, nu constituie premise favorabile pentru îmbunătățirea
semnificativă a acestui indicator.
Ca atare, această perioadă se caracterizează printr -o scădere semnificativă a morta lității
infantile, aspect care nu reflectă îmbunătățirea nivelului de trai al populației ori a condițiilor
sanitare, situația fiind determinată de reducerea natalității.

20 L. Dumitrache, Starea de sănătate a populației României , Ed. Univers enciclopedic, București, p. 75

43
2.7 Speranța de viață la naștere
Speranța de viață la naștere, cunoscută și ca durata medie a vieții, reprezintă numărul mediu
de ani pe care îi are de trăit un nou născut dacă ar trăi tot restul vieții în condițiile mortalității pe
vârste din perioada de referință .
Nivelul la care se află speranța de viață la naștere la un moment dat este rezultanta
ansamblului de factori economici, sociali, sanitari și culturali care, direct sau indirect, cu o
intensitate mai mare sau mai mică, acționează asupra mortalității, constituind astfel un excelent
indicator al gradului de dezvoltare atins de o po pulație.
Speranța de viață la naștere er a, la începutul secolului, la nivelul comunei Bordei Verde ,
era de numai 36,4 ani, reflectâ nd fidel nivelul deosebit de ridicat al mortalității populației.
În afara evoluției ratei brute a mortalității și a ratei mortalităț ii infantile, se poate adăuga
că decesele provocate de maladiile infecțioase, parazitare și respiratorii reprezentau în 1932 —
1936 peste 30% din ansamblul deceselor . Nivelul scăzut al dezvoltării economice și sociale,
asistența medicală necorespun zătoare și gradul de instruire a populației își aveau deci un
corespondent direct în nivelul speranței de viață la naștere.
Schimbări radicale au intervenit în evoluția mortalității populației numai după Al Doilea
Războ i Mondial. Creșterea nivelului de tra i, accesibilitatea largă a populației la asistență
medicală în ameliorare calitativă continuă, programele sanitare preventive, ridicarea generală a
nivelu lui de instruire a populației au determinat o scădere rapidă a mortalității.
În numai zece ani (1946 —1955) rata brută a mortalităț ii a trecut de la 19,4‰ la 8,1‰.
Tendința de scădere se menține, cu mici excepții, și în continuare, l a mijlocul anilor ‘60
înregistrâ ndu-se valori de 6,8‰. Este, dealtfel, perioada în care s -a înregistrat nivelul cel mai
scăzut cunoscut vreodată în comuna noastră: 8,1‰ în 1966 . Anul 1967 marchează o creș tere
mode rată—rata ajungâ nd la 7,1 ‰, și în toată perioada ce a urmat s -au înregistrat nivele mai
mari de 8 ‰. Dacă creșterea din 1967 si nivelul ceva mai ridicat din 1968 —1970 ar putea fi
puse, într -o anumită măsură, pe seama creșterii temporare a mortalității infantile (ce a însoțit
evoluția ascendentă a natalității după 1966), se poate considera că în analiza evoluției
mortalității în ultimii zece ani trebuie neapărat luat în considerare rolul jucat de modificăr ile
survenite în structura pe vâ rste a populației.
În perioada 1966 —1976, populaț ia în vâ rstă de 60 ani și peste a crescut (ponderea ei a
trecut de la peste 12% la peste 14 %, creștere care a con tribuit , fără îndoială , la ridicarea ratei
brute a mortalității . Mortalitatea infantilă a cunoscut și ea o scădere deosebit de intensă în anii
de după ră zboi.

44
Scăderea generală a mortalității în anii de după război s -a concretizat în creș terea
continuă a speranței de viață la naștere .Mortalitatea mai ridicată în rândul bărbaților face ca și
speranța de viață la naștere a acestora să fie mai mică față de cea a femeilor.
Bolile aparatului circulator constituie principala cauză de deces, in special în rândul
femeilor, a doua cauză de deces fiind dată de bolile aparatului respirator .

2.8 Vârsta mediană
Vârsta medie a populației reprezintă media vârstelor unei populații, prin vârstă
înțelegând acea variabilă demografică continuă ce exprimă timpul scurs de la data naște rii
unei persoane până la un anumit moment de observare.
Vârsta mediană este un indicator ce împarte populația unei țări în două părți egale,
vârsta mediană fiind acea valoare de mijloc.
Durata medie a vieții a populației din arealul analizat a crescut d e la 63,87 ani la 69,27
ani, pentru populația de sex masculin, și de la 71,83 ani la 76,91 ani, în cazul populației de sex
feminin, întru -un interval de timp de 22 de ani (1989 -2011) , conform datelor Direcției
județene de statistică prezentate în figura 17 .
În ansamblu, se observă o creștere mai mare a vârstei mediane în cazul persoanelor de
sex feminin comparativ cu persoanele de sex masculin.
De asemenea, se menține o diferență de aproximativ 10 ani între vârsta mediană a
femeilor și cea a bărbaților.
În medie, vârsta mediană a persoanelor de sex masculin a crescut cu 5,4 ani, iar vârsta
mediană a persoanelor de sex feminin a crescut cu 5,08 ani. Cu toate acestea, vârsta mediană a
bărbaților nu ajunge la 70 de ani, pe când cea a femeilor se apropie de 77 de ani.

Interval temporal Sexul
Masculin Feminin
1898 -1991 63,87 71,83
1990 -1992 64,15 71,91
1991 -1993 66,77 73,68
1992 -1994 66,57 73,46
1993 -1995 65,74 73,65
1994 -1996 64,23 72,62
1995 -1997 64,12 72,67

45
1996 -1998 64,64 73,70
1997 -1999 64,27 73,64
1998 -2000 65,19 74,76
2000 -2002 65,54 74,82
2002 -2004 65,42 75,05
2003 -2005 66,74 75,67
2004 -2006 69,01 76,99
2005 -2007 68,34 76,68
2006 -2008 67,79 77,17
2007 -2009 67,69 77,17
2008 -2010 68,38 77,41
2011 69,27 76,91
Tabel 5 . Vârsta mediană a populației comunei între anii 1989 -2011 conform Anuarului
Statistic al județului Brăila

2.9 Mobilitatea spațială a populației
Mobilitatea spațială a populației este procesul care cuprinde suma deplasărilor
populației în spațiu, determinate de ca uze variate, pe distanțe mai mari sau mai mici, însoțite
sau nu de schimbarea definitivă/permanentă a domiciliului legal sau obișnuit. În această
noțiune intră deplasările turiștilor, ale lucrătorilor sezonieri, ale navetiștilor, ale persoanelor
dintr -o localitate în alta, inclusiv ale celor însoțite de schimbarea definitivă a domiciliului.
Cauzele care conduc la mobilizarea populației sunt complexe, la baza deplasărilor de
populații fiind motive politice, economice, sociale, demografice și climatice, astfel:
a) cauzele politice , foarte frecvente altădată, constau în colonizarea unor teritorii
periferice/izolate cu populație deportată;
b) cauzele economice, derivate din permanenta tendință a grupurilor umane sau a
indivizilor de a găsi condiții mai bune de viață ;
c) cauzele sociale sunt legate de instabilitatea politică, respectiv de crizele politice prin
care trece țara la un moment dat;
d) cauzele demografice
e) cauzele climatice – dezastre naturale, secetă, inundații21.

21 N. Ilinca, Geografia umană. Populația și așezările , Ed. CD Press, București, p. 120

46
2.9.1 Sosirile până în anul 1990
Primii locuitori așezați în satul Bordei Verde, în perioada sa de început, au venit la
stăruințele unui evreu – probabil cârciumarul de la Bordeiul Verde – și erau : Tudor și Duțu
Boboc, din satul Dudescu, familia Nisipeanu – din Nisipeni.
Treptat, așezarea s -a mărit prin instalarea altor cetățeni, și anume familiile: Motoc,
Pârlog, Mânecă, Moca, Căciulatu, Lipan, veniți fie din localitățile învecinate, fie din zona
Buzău – Râmnicu Sărat.
Alături de acești locuitori – cojani și munteni, s -au mai așezat și ardel eni plecați din
locurile lor de baștină din cauza înăspririi asupririi populației românești în urma instaurării,
în anul 1867, regimului dualist austro -ungar. Alți locuitori sunt veniți din partea Brașovului
și din Ardeal.
Locuitorii veniți în satul Cons tantin Gabrielescu erau, cu precădere, din județul
Râmnicu Sărat. Aceștia erau ciobani sau clăcași.
Odată cu sfârșirea procesului de formare a satului Bordei Verde și în urma aplicării
reformei agrare din anul 1921, aici au fost împroprietăriți mai mulți cetățeni veniți din zonele
colinare ale Buzăului și ale Prahovei. Primii ”munteni” au sosit în anul 1922 și s-au așezat
în partea de est a satului. Următorul val de populație a venit în anul 1926, iar cel de al
treilea în anul 1927, migrările continuând s poradic până în anul 1950. Locuitorii sosiți erau
toți din comuna Vintilă Voda, județul Buzău, de unde și denumirea noii așezări, formată de ei,
de Vintilești.
Alți locuitori sosesc, în același an, din satul Vadul Borești, respectiv din satul
Pârscov, ju dețul Buzău. Tot în aceeași perioadă vin și locuitorii din satul Gura Teghii,
județul Buzău, dar și cei din județul Prahova. 22
Concomitent cu venirea coloniștilor din zonele colinare, în localitate continuau să
sosească și familii de ardeleni. Astfel, în toamna anului 1918 ajung aici câteva familii care
erau lipsite de dreptul de a vota, fiind supuși Austro -Ungariei.

2.9.2 Plecările după anul 1990
Migrația populației – formă a mobilității spațiale sau geografice a populației, însoțită
de schimbarea domiciliului obișnuit, între două unități administrativ -teritoriale bine definite.
Se mai numește migrația rezidențială, întrucât persoana implicată într -o astfel de mișcare î și
schimbă statutul rezidențial, ceea ce poartă denumirea de mobilitate rezidenți ală. Prin urmare,

22 Arhivele Statului Brăila, Fond Prefectura jud. Brăila , Dosarul 51/19 18, p. 24 -26, 31

47
în noțiunea de migrație a populației sau migrație rezidențială nu intră nomadismul, excursiile,
turismul, sau deplasările sezoniere (migrația sezonieră), diferitele forme ale navetismului sau
migrației pendulatorii.
Migrația externă de la nivelul comunei Bordei Verde este greu cuantificabilă. Datele
statistice oficiale oferă informații doar în ceea ce privește emigrația înregistrată, însă
amploarea fenomenului nu depășește cu mult datele oficiale, chiar și în condițiile în care,
până la aderarea României la Uniunea Europeană, cea mai mare parte a migrației externe se
desfășura fraudulos, iar după 1 ianuarie 2007, circulația locuitorilor comunei în spațiul
comunitar a devenit liberă.
În rândul populației rurale există o intensă migrație temporară pentru muncă în țări
precum Spania, Italia, Germania, Marea Britanie, Israel, Grecia, fenomen produs , cu
precădere, după anul 2000. Migranții sunt în general persoane tinere și relativ tinere, cu
educație de nivel mediu și cu pregătire profesională, care au părăsit comuna în mare parte pe
baza rețelelor sociale.
Migrația internă, prin schimbarea mediului de reședință, a prezentat pentru toată
perioada de după 1990 o deplasare preponderent pe ruta urban ‐rural. Ratele de schimbare de
domiciliu au fost, în ultimii ani, cu aproximativ 20% mai mari pentru migrația dinspre orașe
spre comune decât relația inversă. În primii ani de după 1990 fluxul migratoriu urban ‐rural a
fost explicat prin dezindustrializarea orașelor , ce a avut efecte sociale grave (cre șterea
șomajului și sărăciei). În prezent , zonele ruraledevin tentante pentru locuire , mai ales dacă
sunt în apropierea localităților urbane, care permite un st andard de viață ridicat.

2.9.3 Sporul migratoriu
Sporul migratoriu reprezin tă diferenț a dintre n umărul imigranților ș i numărul
emigranț ilor.Mobilitatea populației reprezintă o componentă importantă a dinamicii
populației, sporul migratoriu fiind complementar sporului natural, acesta jucând în același
timp un rol foarte important la nivel macro -economic, reprezentând un factor al creșterii sau
descreșterii populației.
Mobilitatea populației trebuie considerată o consecință a inegalităților existente la
nivel național în distribuția populației și resurselor și trebuie percepută ca o încercare
spontană a populației de a reduce dezechilibrele existente între numărul acesteia și resurse.
Cauzele care determină mobilitatea populației întotdeauna vor consta în existența unor
factori de respingere în regiunea de plecare și a unor factori de atracție în cea de sosire.

48
In general tendințele de evoluție ale bilanțului migratoriu s -au menținut și se vor
menține negative, drept consecință a rolului puternic polarizator exercitat de mediile urbane
apropiate: Brăila, Galați, și într -o foarte mi că măsură București , la care se adaugă emigrările
internaționale.
Spre aceste destinații se îndreaptă nu numai marea majoritate a forței de muncă din
cadrul comunei, dar și populația de vârstă tânără pentru studii.
Anii care au marcat evoluția sporului m igratoriu au fost 1950 , când în cadrul comunei
și-au stabilit reședința aproximativ 50 de persoane , sporul migratoriu având o valoare de
10,59‰. Cea mai mare parte a deplasărilor s -a realizat înainte de anul 1990, când persoanele
apte pentru muncă erau repartizați în mod obligatoriu către zonele industriale apropiate. După
căderea regimului comunist, pe o perioadă de circa 8 -10 ani deplasările au continuat către
aceleași centre industriale, până când acestea au început să reducă drastic numărul de angajați
sau mai mult decât atât, să falimenteze ori să vândă în totalitatea o anumită zonă industrială
investitorilor străini.

2.10 Structura populație i pe grupe de vârstă si sexe
Structura pe g rupe de vârstă reprezintă expresia divizării populației totale a unei
regiuni în trei categorii semnificative, corespunzătoare populației tinere, adulte și vârstnice.
În grupa tânără se încadrează populația de la 0 la 15 ani, în grupa adultă populația de la 15
la 59 ani, iar în grupa vârstn ică populația ce depășește 60 de ani23. Acest tip de structură este
influențată de fertilitate, mortalitate și migrații, cunoscând var iații impo rtante chiar și la nivel
local.
Structura pe sexe, pe de altă parte, reprezintă expresia proporției bărbați – femei în
totalul populației și se identifică fie raportând numărul total al bărbaților la numărul total al
femeilor (raport de masculin itate), fie numărul total al femeilor la numărul total al bărbaților
(raport de feminitate).24
Pentru a reda evoluția structurii populației pe grupe de vârstă și sexe, s -a realizat acea
piramidă reprezentativă, care evidențiază structura populației comunei Bordei Verde l a
ultimul recensământ realizat, cel din anul 2011 .

23 N. Ilinca, Geografia umană. Populația și așezările , Ed. CD Press, București, p. 179
24 Ibidem, p. 195

49
Importanța structurii populației pe grupe de vârstă consta in faptul ca reda una dintre
cele mai importante structuri demografice , fiind cea care condiționează potențialul de forță de
muncă , ponderea populației active, dar constituie și o bază de planificare socio -economică.
Analizând evoluția structurii pe grupe de vârstă din anii 2002 și 2011 , se poate
constata o scădere a populației tinere, cuprinsă între 0 -15 ani și îndeosebi a popu lației cu
vârste de 0 -4 ani ( de la un număr de 164 persoane în anul 2002 la 125 persoane în anul 2011 ),
ca urmare a descreșterii continue a ratei natalității.
Dacă în anul 2002 , încă se mai resimțeau influențele politicii pronataliste, cu timpul,
legalizarea avorturilor schimbarea mentalității, migrația populației tinere spre orașe sau în
afara țării a condus la o descreștere pronunțată a ratei natalității, fapt evidențiat și de piramida
vârstelor . Acest fapt are multiple cauze de ordin socio -economic. În primul rând, se poate
vorbi despre tendința actua lă a tinerilor de a se căsători și avea copii la vârste din ce în ce mai
înaintate, din dorința de a avea o carieră profesional ă și posibilități financiare îndeajuns pe ntru
întemeierea unei familii. În altă ordine de idei, migrația populației tinere către centrele urbane
sau destinații în afara granițelor țării, determină o creștere continuă și sigură a populației
vârstnice, ducâ nd la apariția fenomenului de „îmbătrânire a populației", precum și la scăderea
constantă a natalității.
Grupa adultă, cu vârste cuprinse între 15 -59 de ani, reprezintă grupa cu cel mai mare
potențial de prestare a activităților economice a comunei, ace asta fiind cea mai mobilă dintre
toate cele trei grupe de vârstă, dar și cea mai numeroasă. Populația adultă s -a menținut într -o
proporție de 50 -150 de persoane pentru fiecare gr upă de vârstă, micșorându -se de la un an la
altul, în timp ce ponderea celei vâr stnice a deven it din ce în ce mai pronunțată. Astfel, î n anul
2002, grupa persoanelor adulte (15 -59 de ani) însuma 1630 de persoane, iar în anul 2011
numărul acestora era de 1524 de persoane, această grupă neînregistrâ nd mari diferențieri, ca
urmare a scăd erii ratei natalității și a migrațiilor constante.
Grupa vârstnică, adică populația ce a depășit 60 de ani, însuma 785 de persoane în
anul 2002 , respectiv 733 de persoane în 2011 , ceea ce înseamnă o scădere de 47 de persoane
într-un interval de 10 ani.
Se cunoaște foarte bine faptul că, înaintea căderii regimului comunist, politica
pronatalistă era principalul factor care determina atingerea unor cote extrem de înalte a ratei
natalității. Imediat după trecerea la un regim politic democrat însă, natalitat ea a avut tendințe
constante de scădere, ducând la o mărire spectaculoasă a vârstnicilor. Ca atare, dacă înainte de
1989 forma grafică a piramidei vârstelor era una triunghiulară, cu o bază largă și un vârf
îngustat, piram idele realizate pentru anii 2002 ș i 2011 capătă o formă de amforă, cu o bază

50
din ce în ce mai îngustă, un vârf cu tendințe de lărgire, iar partea de mijloc cu valori
constante.
Ca atare, trebuie specificat faptul că procentajul de îmbătrânire al populației relevă un
accentuat proces de îm bătrânire demografică în fiecare dintre cele trei sate aparținătoare
comunei.

2.10.1 Structura populației pe sexe
Structura pe sexe reprezintă expresia proporției bărbați/femei din totalul unei
populații și se identifică fie raportând numărul bărbaților la numărul femeilor (raport de
masculinitate), fie numărul femeilor la numărul bărbaților (raport de feminitate).
Structura populației pe sexe este determinată de supranatalitatea sau
supramortalitatea populației masculine ori feminine de -a lungul vieții, de riscurile diferite de
mortalitate pe sexe în cazul unor evenimente sociale, de intensitatea fenomenului de migr ație,
industrializare .25
În general, d atele statistice relevă o pondere a populației feminine net superioară celei
masculine. Astfel, în anul 1992, populația feminină cu vârste cu prinse între 0 -14 ani însuma
716 persoane, iar în anul 2002, 529 de persoane, în timp ce populația mascul ină era în 1992
de 689 persoane, respectiv 532 de persoane în anul 2002. Cu alte cuvinte, persoanele de sex
feminin au fost în tot acest timp mai numeroase decât cele de sex masculin, acest lucru
remarcându -se la absolut toate g rupele de vârstă.
Pentru populația vârstnica, de peste 60 de ani, raportul a fost de 445 femei la 438
bărbați î n anul 2002 , resp ectiv de 449 femei la 293 bărbați în anul 2011 . Același fenomen este
prezent și î n cadrul grupei adulte, cuprinse î ntre 15 si 59 de ani, unde populația de sex feminin
domină pe cea de sex masculin cu circa 40% mai mult.
Fenomen ul este datorat unor factori econ omico -sociali dintre care un rol deosebit îl
are: starea de s ănătate a femeilor mult mai bună decât cea a bărbaților, ca urmare a îngrijirii
atente de-a lungul vieții și menajării fizice și psihice, precum și activitatea economică depusă
în timpul vieții, mult mai dură pentru bărbați – munci care necesită eforturi fizice ș i psihice
intens e, comparativ cu femeile, care în mar e parte sunt casnice .

25 N. Ilinca, Geografia umană. Populația și așezările , Ed. CD Press, București, p. 195

51
2.10.2 Raportul de masculinitate
Raportul de masculinitate indică numărul de persoane de sex masculin corespunzător
unui efectiv de 100de persoane de sex feminin .
Localitatea Nr. locuitori Bărbați Femei
Bordei Verde 1478 738 740
Constantin
Gabrielescu 722 376 346
Lișcoteanca 602 302 300
Tabel 6 . Raportul de masculinitate la nivelul satelor care aparțin comunei Bordei Verde ,
în anul 2011 , conform Anuarului Statistic al județului Brăila
Analiza corelată a raportului de masculinitate și structura populației pe vârste
evidențiază faptul că ponderea mai mare a populației de sex masculin nu este specif ică tuturor
grupelor de vârstă, după cum reiese și din figura 17.
Format sub incidența unei proporții favorabile sexului mas culin la naștere și a
supramortalității masculine, caracteristică întregii perioade a vieții, raportul de masculinitate
evoluează astfel: până în jurul vârstei de 20 de ani structura pe sexe este net favorabilă
populației de sex masculin. Ponderea celor do uă sexe se egalează în aria vârstelor mijlocii
(20-40 de ani), după care raportul de masculinitate este în scădere. După vârsta de 70 de ani,
raportul de ½ între efectivul populației masculine și cel al populației feminine este considerat
normal, ceea ce e ste favorabil procesului de reproducere a populației.

52

Figura 17. Raportul de masculinitate pe grupe de vârstă (‰) conform Anuarului Statistic al
județului Brăila

2.10.3 Raportul de dependență demografică
Rata totală de dependență demografică reprezintă numărul de copii în vârsta de sub 15
ani și numărul persoan elor vâ rstnice (în vârstă de 60 ani și peste) la 100 de persoane cu vâ rste
între 15 -59 ani, la începutul anului de referință.
Rata de dependență a persoanelor tinere reprezintă raportul dintre tineri și persoanele
de vârste 15 -59 ani la începutul anului de referință.
Rata de depe ndență a persoanelor vârstnice reprezintă raportul dintre vârstnici
persoanele de vârst ă de 15 -59 de ani la începutul anului de referință.
Indicatorii de dependență demografică sunt dați de:
 indicele de îmbătrânire al populației, adică numărul de persoane vârstnice (65
ani și peste) care revin la 100 persoane tinere (sub 15 ani) ;
 raportul de depend ență demografică pentru adulț i, care reprezintă numă rul de
persoane vârstnice (65 a ni și peste) care re vin la 100 de persoane în vârstă de muncă (15-64
ani);
 raportul de dependență demografică, care este dat de numă rul de persoane
tinere (sub 15 ani) și vârstnice (65 ani și peste) care re vin la 100 de persoane în vârstă de
muncă (15-64 ani) . 0123456
1992
2002
2011

53
Raportul de dependență a tinerilor, la ultimele trei recensăminte, demonstrează faptul
că persoanele apte de muncă au de întreținut un număr din ce în ce mai mic de tineri. Astfel,
dacă în anul 1992 reveneau aproximativ 33 de tineri la 100 de persoane adulte, în anul 2002
numărul acestora este de 32 tineri la 100 persoane adulte, iar în anul 2011 numărul tinerilor
care revine la 100 de persoane adulte a scăzut la 26.
Indicatori de de pendență demografică, la ultimele trei recensă minte relevă faptul
căgenerațiile născute după anul 1989, mult mai reduse ca dimensiune, se vor afla pe piața
muncii în anii 2020 -2030 și vor avea de întreținut economic o populație vârstnică numeroasă,
inactivă economic.
Dacă în anul 1992, la 100 de persoane adulte revene au aproape 24 de persoane în vârstă
de 65 ani și peste, iar în anul 2002 aproape 33 de persoane, în anul 2011 raportul s -a adâncit la
35 de persoane vâr stnice la 100 persoane în vârstă de muncă . Sarcina economică a populației
adult e, compusă din generațiile mici născute în ultimii douăzeci de ani, va cunoaș te mai mult
decât o dublare.
Conform statisticii, la nivelul comunei Bordei Verde, numărul persoanelor apte de
muncă a scăzut de la un recensământ la altul. Evoluția numărului a cestor persoane a fost
următoarea: în anul 1992 se înregistra un număr de 1931 persoane cu vârste cuprinse între 15
și 64 de ani, în anul 2002 numărul lor a fost de 1805 persoane, iar în anul 2011 s -a ajuns la un
număr de 1676 persoane.
Deci , se creează un dezechilibru, cu mare risc, de adâncire în viito r, între acel segment
al populației cu potențial de contribuabil și celă lalt segment, cu potențial de beneficiar, fără a
ști exact cum va putea fi susținută economic aceast ă populație vârstnică.

2.10.4 Pir amida vârstelor
Piramida vârstelor este definită ca o diagramă prin care se reprezintă, simetric pentru
cele două sexe, numărul de locuitori, pe grupe de vârstă de la 0 la peste 90 de ani, iar pe scara
orizontală numărul de persoane din fiecare grupă .
Piramida vârstelor populației din comuna Bordei Verde relevă schimbări majore
survenite la nivelul structurii pe vârste a populației în ultimele două decenii. Reducerea
generală a natalității înregistrată după 1990 a dus la îngustarea bazei piramidei. (Figura 18)

54

Figura 18. Piramida vârstelor, anul 2011, conform Anuarului Statistic al județului Brăila
Piramida are un aspect neregulat ca urmare a evoluției diferite a indicatorilor
demografici, în perioada 1992 -2002. Față de piramida vârstelor din anul 1992, piramida
vârstelor pentru anul 2002, a evoluat nefavorabil, prin îngustarea bazei, iar în următoar ele
decenii putem vorbi despre o piramidă a vârstelor cu vârful în jos.
Piramida vârstelor evidențiază faptul că în cadrul populației tinere (0-15 ani) se
observă o ușoară creștere a persoanelor de sex masculin, comparativ cu categoria de vârstă 60
ani și peste, unde numărul persoanelor de sex feminin este mai mare decât cel al persoanelor
de sex masculin. La populația cu vârste cuprinse între 15 -60 ani, se observă o creștere a
persoanelor de sex masculin. (Figura 18)
Proporția tinerilor (0 -14 ani), în anul 1992, reprezenta 20,6% din totalul populației
comunei. Conform datelor de la Recensământul populației și locuințelor din anul 2002,
proporția populației cu vârste cuprinse între 0 și 14 ani era de 19,3%, ajungând în anul 2011 la
16,1%.
Populația de peste 65 de ani, la nivelul comunei, a crescut gradual de la 22,4% la
recensământul din anul 1992 la 26,6% din totalul populației la recensământul din anul 2002, ajungând
până la 32,3% în anul 2011. Procesul de îmbătrânire a populației reprezintă o manife stare a
efectului de structură demografică, reprezentând o consecință directă a mișcării migratorii
interne din perioada comunistă și a migrației externe de după anul 1990 .

55
Contingentul de populație cel mai numeros este cel născut în anul 1967, adică c el care
avea în anul 2011 vârsta de 44 de ani.

Figura 19 . Pondera grupelor de vârstă în totalul populației, după anul 1990

2.11 Structura etno -culturală a populației
Principalele caracteristici în baza cărora se stabilește structura etno -culturală se referă
la nivelul de instruire, naționalitatea, limba maternă și religia.
Pentru caracterizarea nivelului de instruire al populației se înregistrează ultima școală
absolvită de către populația care a depășit vârsta de 15 ani. Astfel, populația se separă î n trei
grupe principale: cu studii elementare, cu studii medii, respectiv cu studii superioare. Pentru
oglindirea situației corecte a populației vârstnice, acestor trei categorii se adaugă altele două,
și anume: populația cu studii elementare neterminate ș i analfabeții. Conform datelor statistice
referitoare la nivelul de instruire al populației comunei Bordei Verde, reiese faptul că aici
există o populație instruită , deoarece 75/% din populația în vârstă de peste 12 ani a finalizat
studiile medii liceale.

20.6
51.4 22.4 1992
0-14 ani
15-59 ani
peste 60 ani

56
An școlar Număr preșcolari Număr elevi gimnaziu
1995 -1996 139 224
1996 -1997 129 323
1998 -1999 125 326
1999 -2000 119 339
2000 -2001 115 333
2002 -2003 137 330
2003 -2004 130 323
2004 -2005 136 320
2005 -2006 121 305
2006 -2007 122 303
2007 -2008 127 284
2009 -2010 128 268
2010 -2011 112 265
2011 -2012 105 258
Tabel 7. Evoluția numărului de copiii înscriși într -o formă de învățământ

Însuși numărul din ce în ce mai mare de persoane cu studii superioare arată un nivel ce
caracterizea ză o colectivitate civilizată, cu un potențial intelectual semnificativ. Procentul
relativ ridicat, de peste 50 %, al populației cu studii elementare cu durata de școlarizare de 7, 8
sau 10 ani, relevă faptul că există la nivelul comunei un potențial de for ță de muncă bine
instruit care se poate adapta cu ușurință cerințelor economiei de piață.
Nu se pot nega realizările din domeniul educației din ultimele cinci decenii. Având în
vedere faptul că la recensământul din anul 1956 aproape jumătate din populația de 12 ani era
analfabetă, iar procentul celor care nu aveau nici măcar patru clase era foarte ridicat. De
asemenea, procentul celor care aveau studii medii, respectiv studii superioare era foarte redus.
Recensămintele din anii 2002 și 2011 dezvăluie, în să, și o situație existentă din timpul
perioadei comuniste, și a nume existența unui număr relativ mic de persoane cu studii
elementare nefinalizate, majoritatea cu mai puțin de patru clase primare, dar și un număr
redus de analfabeți, plasați. cu precăder e, în rândul populației vârstnice.
În ansamblu, se poate afirma faptul că la nivelul comunei Bordei Verde există o
populație relativ bine instruită.

57
2.11.1 Structura etnică a populației
Structura etnică este definită de subpopulații ai căror membrii au caracteristici
comune, cum ar fi originea națională, limba, religia sau rasa. La acestea se adaugă obiceiurile,
tradițiile, deci o moștenire culturală comună, precum și existența sau menținerea unei coeziuni
de grup.
La recensământul populației din anul 2002 , populația comunei era de 2953 de
locuitori , aproape în tot alitate români, un procent de 0,06% fiind de alte etnii. Au fost
declarați un locuitor de etnie maghiară și o persoană de etnie rusă- lipovean ă.
În cadrul comunei Bordei Verde, la nivelul anului 201 1 marea majoritate a populației
s-a declarat a fi de etnie română – 2685persoane, reprezentând 99,7% . Pe lângă aceștia au mai
fost înregistrate 8persoane de etnie romă – 0,29% .
În această situație, se constată menținerea unei structuri etnice stabile la nivelul
localităților, fără înregistrarea de fluxuri migratorii semnificative.

2.11.2 Structura lingvistică a populației
Limba vorbită reprezintă unul dintre aspect ele, care trebuie sc luate în considerare în
studiul geografic al populației, aceasta constituind una dintre componentele principale ale
naționalității sau etnicității, care asigură transmiter ea culturii și menține coeziunea grupuri lor
umane.
Limba poate constitui u n element de identificare sau de diferențiere a unor anumite
grupe de populație și de multe ori granițele politice se suprapun cu granițele lingvistice.
Pe teritoriul arealului studiat toți locuitorii folosesc ca limbă maternă limba română.

2.11.3 Struc tura populației pe confesiuni religioase
Structura religioasă constituie un element de referință pent ru orice popor, religia
ocupând un lo c esențial în viața oamenilor , deoarece credințele religioase au determinat sau
au influențat într -o anumită măsură modul de viață al populației, precum și anumite
caracteristici demografice sau sociale . În toate regiunile lumii, credințele religioase au
determinat sau influențat într -o anumită măsură modul de viață al populației, precum și
anumite caracteristici demogr afice sau sociale.
În comuna Bordei Verde , majoritatea locuitorilo r sunt de religie ortodoxă – 2544
persoane (98,9%). Alte religii practicate de locuitorii comunei sunt: penticostală – 30

58
persoane (1,2%), adventistă de ziua a șaptea – 21 persoane (0,8%), romano -catolică – 6
persoane (0,2%), restul de 51 persoane nu au declarat religia (1,9%). (Figura 20)

Figura 20 . Structura populației pe confesiuni religioase în anul 2011 , conform Anuarului
Statistic al județului Brăila

2.12 Structura socio -economică

Acest tip de structură se referă la participarea populației la o activitate economică.
Gradul de participare, de implicare al populației într -o activitate economică cunoaște mari
diferențe spațiale, diferențe generate de nivelul de dezvoltare economică, de factori
demografici (natalitate, mortalitate, migrații), factori politici sau sociali. Însă, doar o parte a
populației este economic activă, această parte corespunzând grupei de vârstă cuprinsă între 15
și 59 de ani.
In cadrul populației active se disti ng: populația ocupată, ceea ce reprezintă partea
efectiv angajată într -o activitate productivă și populația neocupată care reprezintă acea parte
a populației active aflată în căutarea unui loc de muncă .26
Din punct de vedere al structurii sale, populația ac tivă reprezintă un element foarte
important în definirea profilului economic al comunei Bordei Verde și al tipului funcțional al
așezărilor, cu atât mai mult populația ocupată care, susține economic acele grupe de vârstă
incapabile de muncă (copii, bătrâni i și femeile casnice – populația inactivă).

26 N. Ilinca, Geografia umană. Populația și așezările , Ed. CD Press, București, p. 198

59
La recensământul anului 2011 , populația activă deținea 24,7%din totalul locuitorilor
comunei (456de persoane din totalul locuitorilor comunei de 2693 persoane) , din care
9,8%reprezenta populația ocupată ( 264 persoane), populația inactivă însumând 33,2%(2429
persoane) din totalul populației.
În funcție de categoria de activitate economică practicată, populația activă este
divizată pe trei sectoare:
– sectorul primar ce cuprinde activități legate de agricultură;
– sectorul secundar care cuprinde activități legate de industrie și construcții ;
– sectorul terțiar ce cuprinde activități legate de comerț, servicii. învățământ, cultură,
artă, sănătate, administrație publică locală, asistență socială.
Înainte de anul 1989, se putea vorbi , pe de o parte , despre predominarea populației
active în cadrul sectorului primar care era foarte bine dezvoltat (reprezentat atât de cultura
plantelor, cât și de creșterea animalelor), iar , pe de altă parte , de acea parte a populației active
ocupate în sectorul secundar, dar care practica zilnic navetismu l către arealele petroliere din
jurul comunei.
După anul 1990 situația economică se schimbă radical, are loc o puternică
dezindustrializare ceea ce duce la creșterea rapidă a numărului de șomeri, precum și o
abandonare treptată a anumitor terenuri agricole sau împrop rietărirea locuitorilor cu astfel de
terenuri, ceea a determinat scăderea productivității sectorului primar și dezvoltarea treptată a
sectorului terțiar.
La nivelul anului 2011 , din total ul populației ocupate, de 264de persoane, 25,3%
aparținea sectorului terțiar, 23,1% sectorului secundar și 20,07% celui primar. Se poateconstata
astfel o scădere drastică a agriculturii în cadrul comunei, în ciuda im ensului potențial agricol
al acestei zone.
Din cauza dezindustrializărilor treptate, a abandonării multor areale agricole și
activități ce aparțin sectorului primar, populația s -a îndreptat către sectorul terțiar, îndeosebi
spre comerț, învățământ, transp orturi și comunicații, precum și spre administrația publică.
O imagine mai clară asupra evoluării structurii populației pe r amuri ale economiei în
ultimii 10 ani (2000 -2010 ) este dată de nomograma so cio-economică a comunei Bordei
Verde, care evidențiază faptul că, la nivelul anilor 2000,2003 și 2006, sectorul predominant a
fost cel terțiar, sectorul primar diminuându -se lent de la un an la altul, ca urmare a încercărilor
autorităților locale de a restabili producția agricolă a zonei. Chiar dacă sectorul terțiar va
continua multă vreme să dețină ponderea cea mai ridicată în c adrul economiei comunei
Bordei Verde , tendințele de restabilire a activităților agri cole, îndeosebi a celor agricole , se

60
resimt din ce în ce mai mult, feno men extrem de benefic, dacă se are în vedere imensul
potențial agricol al zonei.
Populația inactivă reprezenta în anul 201 1 aproximativ 1501 persoane, din care 390
elevi și studenți, 310pensionari, 249 casnice, 479 persoane întreținute de alte persoane și 73de
persoane întreținute de stat.

2.12.1 Rata șomajului
Rata șomajului se determină ca un raport procentul între doi indicatori absoluți, primul
exprimând dimensiunea neocupării – șomerii, iar al doilea, măsurând numărul populației de
referință, de regulă, populația activă.
Din punct de vedere statistic , indicatorii prin care se apreciază șomajul sunt de două
feluri:
 indicatori absoluți: numărul efectiv de șomeri
 indicatori relativi: rata șomajului
Șomerii, la nivelul anului 2011 , însuma u circa 59 de persoane, din care 36 bărbați și
doar 23de femei. Tot din cadrul celor 59 de șomeri, 21de persoane erau în căutarea unui alt
loc de muncă și 38 de persoane în căutarea primului loc de muncă .

2.12.2 Structura populației în funcție de activitatea econom ică desfășurată
Conform datelor de la Recensământul populației și locuințelor din anul 2002, structura
socio -economică a populației era urmă toarea: din numărul total de 320 salariați, 7 salariaț i
lucrau în sectorul primar, 220 salariați prestau activități specifice sectorului secundar –
industria extractivă.
În sectorul terțiar numărul de sal ariați era distribuit astfel: 41 de salariați lucrau în
învățământ, 2 salariați în sănătate și asistență socială, 4 salariați lucrau în administrația
publică locală , 1 salariat în domeniul financiar, 2 salariați erau angajați la Oficiul poștal și 4
salariați activau în domeniul transporturilor.
Conform datelor statistice, forța de muncă a comunei Bordei Verde era divizată în anul
2011 pe mai multe ramuri d e activitate . Astfel, din cei 264 salariați, 61 lucrau în domeniul
agriculturii, 68 lucrau în industrie (extractivă, prelucrătoare, energie electrică ), 38 lucrau în
construcții și 77 persoane în cadrul sectorului terțiar (comerț, sănătate, învățământ,
administrație pub lică, transporturi și comunicații, tranzacții diverse ).

61
Din totalul populației ocupate active, 135de per soane lucrau în anul 201 1 în sectorul de
stat, 120în sectorul privat și doar 9de persoane în sectorul mixt. Nu în ultimul rând trebuiesc
menționate persoanele ocupate în propriile gospodării (2264 persoane). Aceste aspecte
evidențiază dubla specializare a locuitorilor, precum și o preferință a acestora către sectorul
privat.

Figura 20. Evoluția numărului de salariați, conform Anuarului Statistic al județului Brăila

01002003004005006007008009001000
1995 1997 1998 1999 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

62

Capitolul al III-lea – Cadrul Economic
3.1 Efecte ale schimbărilor politice în plan economic
Spațiul rural este expresia efortului îndelungat al omului pentru a pune în serviciul
său componentele fizico -geografice ale spațiului, ale naturii. În peisajul geografic al
României, satul este cea mai veche formă de așezare umană, constituit într -o rețea
diversificată potrivit configurațiilor geografice și condițiilor naturale .
În secolul al XX -lea, sub impactul industrializării și urbanizării, spațiul rural a
cunoscut modificări structurale, amenajări și ameliorări pentru creșterea capacității de
produc ție a pământului, pentru modernizarea habitatului rural. Satul românesc se transformă
din localitate unifuncțională, de importanță locală, preponderent agricolă, caracterizată prin
imobilism, stagnare, în așezare cu caracter multifuncțional, integrată din c e în ce mai
organic în teritoriu.27
Momente importante în evoluția și dezvoltarea așezărilor rurale și implicit al comunei
Bordei Verde au constituit:
 cooperativizarea agriculturii (încheiată în 1962), mecanizarea și modernizarea ei,
respectiv, ”privatizarea” ei prin Legea 18,1991;
 industrializarea și urbani zarea forțată începând cu anii ” 70;
 sistematizarea rurală
 momentul decembrie 1989și perioada de tranziție care a urmat au deter minat
mutații importante în organizarea spațiului rural al comunei .
Noua organizare a spațiului, prin implantări industriale, echipare tehnico -edilitară,
extinderea serviciilor, a dat mediului comunei Bordei Verde o nouă structură, diferită de cea
tipic t radițională.

3.2 Schimbări în utilizarea terenurilor
Activitatea economică de la nivelul comunei Bordei Verde are un specific
predominant agricol. Suprafața arabilă, la nivelul comunei, în anul 2011, este de 6993 ha, viile
și pepinierele viticole ocupă o suprafață de 74 ha, o suprafață de 1031 ha corespunde
pășunilor , iar 1 ha revine livezilor și pepinierelor . (Figura 21)

27 M. Cândea, F. Bran, Spațiul geografic românesc , Ed. Economică, București, p. 117

63

Figura 21. Evoluția suprafeței agricole la nivelul comunei, după anul 1990 (ha),
conform Anuarului Statistic al județului Brăila
În general, terenurile agricole ale comunei sunt considerate printre cele mai fertile din
județ, această calitate fiind dată de totalitatea elementelor fizice și chimice din sol care
influențează creșterea plantelor și se exprimă prin profilurile și textura solului, conținutul în
humus, saturația în baze, salini tatea, caracterul hidrofizic.
Însă, terenurile agricole de pe raza comunei sunt folosite necorespunzător, extensiv și,
în special, intensiv. Privatizarea rapidă a fondului funciar al comunei după even imentele din
decembrie 1989, fără un program corespunzător, a avut consecințe negative asupra utilizării
terenurilor, cum ar fi: modificarea categoriilor de folosință, lăsarea unor terenuri în
pârloagă, degradarea unor soluri fertile prin lipsa investițiil or hidroameliorative, distrugerea
sistemelor de irigații28. (Figura 21)
Cu toate aceste probleme, în ultimul deceniu, proprietarii de terenuri agricole de pe
raza comunei Bordei Verde, s-au străduit să utilizeze cât mai eficient suprafețele arabile
încercând să asigure obținerea unor producții mai mari la recolte. Astfel, au procedat la
dotarea cu utilaje agricole cu ajutorul cărora să efectueze lucrările agricole la termen, au
încercat refacerea sistemelor de irigație, au utilizat, într -o cantitate m ai mare, îngrășămintele
chimice , au construit spații de depozitare corespunzătoarepentru produsele agricole.

28 C. Albu, Cunoaște România , Ed. Economică, București, p. 137 010002000300040005000600070008000
1996 1997 1998 1999 2001 2006 2007 2009 2010 2011Suprafața arabilă
Vii
Livezi
Pășuni

64
Subsolul teritoriului comunei este bogat în resur se de petrol și gaze naturale ( Bordei
Verde și Lișcoteanca), aici fiind amplasate numeroase insta lații de extracții petroliere. În
aceste condiții, doar pentru o mică parte din terenurile destinate agriculturii a fost schimbată
destinația, pe acestea fiind amplasate sonde de extracție a petrolului sau bazine de depozitare
a acestuia. (Figura 2 2)

Figura 2 2. Utilizarea terenurilor în județul Brăila, conform Strategia de dezvoltare
durabilă a județului Brăila, 2015 -2020

3.3 Agricultura
În ceea ce privește agricultura, cultura cerealelor este cea mai răspândită. Producția
agricolă din ultimul deceniu a fost oscilantă, cu tendință de scădere, din cauza condițiilor
naturale, dar mai ales din cauza slabei mecanizări și a schimbărilor structurale determinate de
reforma agrară din anul 1991.
Ca structură, predomină r amura producției vegetale cu 65% față de 35% cât deține
ramura creșterii animalelor.
Producția vegetală a înregistrat, de asemenea, niveluri oscilante de la un an la altul, cu
tendință de scădere. Producția agricolă vegetală a fost influențată de randame ntul scăzut al

65
producției pe unitatea de suprafață. În ultimii ani producția medie la hectar a variat între 2500
și 3000 kg la grâu, 3000 – 4000 kg la porumb, 1000 – 1300 kg la floarea -soarelui.
Producția animalelor, strâns legată de producția vegetală, este, de asemenea, redusă și
oscilantă de la un an la altul. Scăderea producției animale a fost determinată de reducerea
drastică a șeptelului ca urmare a unor orientări greșite în modul de privatizare a sectorului
cooperatist.
În perioada actuală, pentru o eficientizare a agriculturii, s -a trecut la amenajarea și
concentrarea terenurilor, la crearea de unități viabile (asociații), la modernizarea agriculturii
prin înzestrarea tehnică corespunzătoare și promovarea unei agriculturi ecologice, asigurar ea
unui management modern, în cadrul unui program național de dezvoltare a agriculturii. Acest
fapt este dovedit și de creșterea, de la an la an, a suprafeței agricole utilizate. Crește, cu
precădere suprafața arabilă de la 6846 ha, în anul 1996 la 6993 ha în anul 2011. (Figura 2 1)
Timp de cinci ani, în perioada 2001 -2005, suprafața a rabilă utilizată a fost aceeași –
6908 ha. (Figura 2 1)
O bună parte din problemele cu care se confruntă agricultura, și la nivelul comunei
Bordei Verde, au fost soluționate prin punerea în aplicare a proiectelor din cadrul
Programului Special de Aderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (SAPARD).
Proiectele din cadrul acestui program au ca scop modernizarea și îmbunătățirea producției
agricole, precum și dezvoltarea i nfrastructurii în spațiul rural , acestea fiind accesate de un
număr de 6 întreprinzători locali.29

3.4 Industria
Țărănimea a fost supusă unui amplu proces de proletarizare, prin care se înțelege
deposedarea de pământuri și intrarea în muncă, fie sub formă industrială, fie sub forma
muncitorului agricol.
Beneficiind de resurse de petrol și gaze naturale (gaze asociate), pe teritoriul comunei
Bordei Verde se practică activitatea de extracție a acestor resurse de subsol, începând cu anul
1960.
Anii ”70 se caracterizează prin creșterea accentuată a implicării forței de muncă din
mediul rural în industrie. Mecanismele care au generat această creștere sunt:

29 C. Albu, Cunoaște România , Ed. Economică, București, p. 145

66
– creșterea numărului de navetiști sat – oraș, angajați, în special, în industria grea,
toate marile între prinderi fiind amplasate în oraș;
– extinderea industriei ușoare (industrie textilă) și în mediul rural, prin deschiderea
unor filiale și ateliere subordonate întreprinderilor de stat din orașe ;
– creșterea și intensificarea activității de extracție a resursel or de petrol și gaze
naturale.
Sectorul neagrico l de la nivelul comunei Bordei V erde cuprindea: salariații din
industria de stat locală (mici ateliere afiliate întreprinderilor -mamă din orașe), salariații din
industria cooperatistă (mici ateliere create ș i create și coordonate prin UCECOM,
CENTROCOOP sau CAP), muncitori la domiciliu (care, practic, munceau în industria
cooperatistă – sobari, croitori, electricieni , pantofari ). Industria cooperatistă a fost creată
pentru a utiliza forța de muncă al cărei nivel de specializare era scăzut.
Industria de stat locală era reprezentată de Întreprinderile Agricole de Producție (IAS),
munci torii de aici fiind salariați. Exista, de asemenea, și o Stațiune Mecanizată Agricolă, care
presta muncă specializată pentru C AP, respectiv pentru IAS și ai cărei lucrători erau salariați.
Transformările din industria românească , de după anul 1989, au avut un impact
profund asupra raportului de populație ocupată în mediul rural . Deși s -a dorit ca dezvoltarea
ruralului românesc să însemne și dezvoltarea sectorulu i de mică industrie și servicii, iar
întreprinderilor mici și mijlocii le -au fost acordate avantaje fiscale și legale, acestea, însă, nu
se pliază pe realitățile și problematica specifică a antreprenoriatului rural (cost uri
suplimentare datorate distanțelor, proasta calitate a telecomunicațiilor, a căilor de transport,
lipsa generală a infrastructurii).
Absența unei viziuni clare și integrate la nivel național și dezechilibrele verticale ale
distribuției resurselor pentru dezvoltarea mediului rural , au făcut ca majoritatea activităților
neagricole din mediul rural, cel puțin deocamdată, să rămână informale, să aibă dimensiuni
reduse, cu accent pe supraviețuire. În ultima perioadă, ocuparea în sectorul neagricol
însume ază, practic, angajați în administrația de stat și alte instituții publice mai mult decât
ocuparea în sectorul neagricol productiv.

3.5 Activitățile comerciale
În condițiile economiei socialiste, piața de bunuri și servicii , de la nivelul c omunei
Bordei Verde, a funcționat în cadrul limitat al planificării centralizate, în care cererea,

67
oferta, nivelul prețurilor, ca și cel al veniturilor populației erau riguros dirijate prin
mecanismele economico -financiare ale statulu30i.
Începând cu anul 1990 și până în prezent, piața de bunuri și servicii a fost supusă
consecințelor generate de procesul de privatizare. Treptat, acesta a fost supusă și presiunilor
pieței libere europene, context în care o serie de produse interne au fost înlocuite cu produ se
din import.
Un element esențial al evoluției pieței de bunuri oferite populației de către agenții
economici, îl reprezintă faptul că a crescut constant ponderea sectorului privat, astfel că o
serie de bunuri au fost distribuit e prin intermediul acestui sector care a răspuns mai bine
cererii populației în ce privește calitatea și diversitatea produselor. Principalele tipuri de
servicii întâlnite sunt activitățile comerciale diverse: desfacere cu amănuntul produse
alimentare și nealimentare, târg săptămânal.
Rețeaua agenților economici cu activitate principală de comerț a cunoscut o dinamică
rapidă în ultimii 20de ani. (Figura 22)

Figura 22 . Evoluția numărului de societăți comerciale în comuna Bordei Verde ,
conform Anuarului Statistic al județului Brăila

30 C. Albu, Cunoaște România , Ed. Economică, București, p. 227 051015202530
Bordei Verde Constantin Gabielescu Lișcoteanca 2006
2008
2012

68
3.6 Activități turistice
Din punct de vedere etnografic, comuna Bordei Verde face parte din Subzona Centrală
Ianca a zonei etnografice a Brăilei. În prezent, la nivelul comunei, fondul etnografic, care ar
putea reprezenta o atracție turistică, este aproape inexistent în localități , el fiind păstrat doar în
muzee, prin intermediul unor piese și mărturii. (Figura 23)
În perioada interbelică, în satele comunei au existat locuitori care au practicat o serie
de meșteșuguri tradiționale legate, în principal, de activitățile agricole . Anuarul „Socec” al
României Mari din 1924 identifică în comuna Bordei Verde un croitor , un dulgher și
șapte fierari , iar în comuna Filiu doi dărăcitori de lână ș i patru fierari. Tradiția acestor
meseriași a fost continuată și în perioada comunistă, în prezent fiind dispărută. 31
Ceea ce ar putea intra în circuitul turistic al județului Brăila este sit -ul arheologic de la
Lișcoteanca, punctul Moș Filon, situat pe u n bot de terasă, de la marginea de vest a satului, la
800 m vest de școala din sat. În sit s -au descoperit morminte pecenege (secolele X -XI, epoca
migrațiilor) , morminte sarmate (secolele II -III, epoca migrațiilor) și două așezări din eneolitic
și neolitic .
Un alt aspect care ar putea introduce comuna Bordei Verde în circuitul turistic ar fi
așa-numitul turismul verde . Acest tip de turism se axează pe conservarea adevăratei vieți
agricole într -un cadru rural tradițional, localizat într -un peisaj cât mai apropiat de un
ecosistem natural. Acest tip de turism ar putea fi o activitate capabilă să valorifice excedentul
de cazare existent în gospodăria țărănească, reprezentând, în același timp, și o șansă reală
pentru economia locală. (Figura 23)
De asemenea, a r motiva populația din comună să reia desfășurarea unor activități
tradiționale, a unor meșteșuguri care să aibă ca finalizare realizare unor creații artistice locale ,
care să aibă ca scop satisfacerea nevoilor spirituale și materiale ale turiștilor, dar ș i
dinamizarea vieții economico -sociale locale. Astfel, gospodarul va intra în competiție,
desfășurându -și activitatea într -un mediu concurențial, fiind obligat să devină competitiv, să
ridice calitatea serviciilor și produselor proprii pentru a fi solicita t. Practicarea turismului rural
ar avea, de asemenea, și efecte de natură culturală prin creșterea nivelului de cultură și
civilizație a locuitorilor, lărgirea orizontului de cunoaștere a acestora.

31 I. Munteanu, Brăila . Studiu monografic, Ed. Proilavia, Brăila, p. 180

69

Figura 23. Elemente economico -geografice pe teritoriul județului Brăila, conform Strategiei a
de dezvoltare durabilă a județului Brăila, 2015 -2020

70
CAPITOLUL al IV-lea – Cadrul social

4.1 Efecte ale schimbărilor politice și economice în plan social
Populația rurală reprezintă ocomponentă dinamică a spațiului rural ,dar și o resursă
potențială deosebit de important ă pentru dezvoltarea satelor, care are un rol hotărâtor în
definitivarea politicilor de dezvoltare rurală.
Populația rurală – ca sistem relati v autonom, cu o structură bine definită, cu o serie de
intercondiționări – a fost și este puternic influențată în evoluția și dinamica sa de sistemele:
politic, economic, istoric și social, dar și de cel natural, cu care se intersectează în
permanență.
Astfel, d acă până în anul 1989, evoluția populației din comuna Bordei Verde s -a
realizat în cadrul unei populații practic închise, fără migraț ii în afară, după această dată, odată
cu schimbarea sistemului politic, evoluția se transformă într -una de tip des chis, unde dinamica
populației în profil teritorial este influențat ă atât de mișcarea natura lă și cea migratoare
internă, cât și de emigrări, care au antrenat cu precădere segmentul populației rurale tinere.
Evoluția numerică a populației în timp și spaț iu, dar și existența diferențierilor
teritoriale în ceea ce privește repartiția și densitatea populației sunt rezultatul factorilor
economici și sociali locali sau generali, care acționează asupra populației de la nivelul
comunei atât direct, prin mișcarea migratorie, cât și indirect, prin mișcarea naturală și
schimbarea structurilor demografice.
Dintre fenomenele demografice, natalitatea și mortalitatea sunt principalele elemente
constitutive ale dinamicii populației comunei deoarece prezintă importanță pr in consecințele
pe care le generează în timp.
Natalitatea a înregistrat, pe ansamblul comunei, în intervalul 1912 -2012, o tendință
generală de scădere. Dacă între anii 1948 -1956 a î nregistrat valori ridicate de 52,1 ‰, odată
cu cooperativizarea agriculturii și mecanizarea muncilor agricole se instalează un proces de
scădere treptată și din ce în ce mai acc entuată a valorilor, până la 9,6 ‰ (1956 -1966), și,
respectiv 12,6 ‰ în perioada 1977 -1992 , proces întrerupt de redresarea puternică a indicil or
natalității în anul 1967, în urma intervenției factorului politic prin măsuri de politică
pronatalistă. Scăderea valorilor natalității și sporului natural s -a accentuat în ultimul deceniu
al secolului trecut, pe fondul intensificării mișcării migratorii cu caracter definitiv rural -urban.
Mortalitatea a cunoscut, în a doua jumătate a secolului trecut, o evoluție mai puțin
spectaculoasă. Astfel, după o ușoară scăderea a valorilor, de la 8,1 ‰ în perioada 1948 -1956
la 6,8 ‰ între anii 1957 -1966, instalându -se o tendință lentă, dar constantă, de creștere a

71
indicilor până la 13,7 ‰, în ultimul deceniu al acestui secol. După anul 1989, odată cu
liberalizarea avortu lui, natalitatea scade puternic și în comuna Bordei Verde,în timp ce
mortalitatea, favorizată de îmbătrânirea demografică, înregistrează o creștere, astfel încât
sporul natural tinde spre 0 ‰.
Scăderea natalității în comuna Bordei Verde, în ultima perioadă de timp, este
determinată , pe de o parte, de reducerea voluntară a fertilității, iar pe de altă parte, de
reducerea evidentă a dependenței populației rurale de agricultură și reducerea funcției
economice a familiei țărănești, care au dus, în final, la reducerea mărimii medii a familiei și,
implicit, la schimbarea modelului de reproducere. De asemene a, scăderea natalității și
creșterea mortalității constituie efectul negativ pe care îl are transferul de populație din
comună spre orașul Brăila, pe măsura cooperativizării agriculturii corelată cu industrializarea
și urbanizarea intensivă , acest fenomen continuând și după anul 1990. Ca efect al scăderii
constante a natalității și creșterea mortalității generale, sporul natural al populației comunei a
înregistrat valori negative, din ce în ce mai accentuate.
Evoluția descendentă a populației comunei Borde i Verde a fost însoțită de un proces
evident îmbătrânire demografică a locuitorilor. Populația vârstnică, de peste 60 de ani, a
depășit considerabil contingentul tânăr, sub 15 ani, îmbătrânirea fiind mult mai evidentă în
cazul populației feminine.

4.2 Riscur i sociale / fe nomene de instabilitate socială
Forța de muncă constituie un factor i mportant al dezvoltării comunei și poartă
amprenta caracteristicilor economiei predominant agricole. Aceasta este caracterizată de o
rată de activitate și de ocupare mai ridicate, dar și de un nivel al șomajului mai redus. Însă,
efectul pozitiv al acestor factori nu este suficient pentru a compensa alți factori specifici
ocupării , care au o influență negativă asupra nivelului de trai, precum ponderea mare a
populației ocupate în agricultură, sezonalitatea acestei activități și gradul ridicat al
subocupării. Ca efect al acestei situații ar putea fi menționat faptul populația desfășoară
activități cu productivitate redusă, generatoare de venituri modice. De asemenea, o mare parte
a populației comunei este confruntată cu opțiuni de ocupare limitate, fiind nevoită să
muncească, pentru a -și asigura un minim de trai necesar supraviețuirii, în act ivități cu
productivitate scăzută.
O altă c aracteristica mediului sătesc estefaptul că ocuparea este încă asigurată , în cea
mai parte, de agricultură, dar aceasta este o ocupație temporară și care cuprinde doar o parte a
populației comunei, ceea ce duce la o subestimare a ratei șomajului. Deoarece mai mult de

72
jumătate din totalul populației ocupate la nivelul comunei își desfășoară activitatea în
agricultură, care are un evident caracter subzistențial, cu randamente agricole reduse, nivelul
de trai este mult redus.
Predominarea activitățil or specifice sectorului primar își pune amprenta și asupra
structurii socio -profesionale, deoarece peste 60 % din persoanele ocupate sunt lucrători pe
cont propriu sau lucrători familiali neremunerați. În oferta de locuri de muncă sectorul privat
contribuie cu circa 30 %, în timp ce se ctorul public asigură doar 10 % din totalul acestora.
Analiza datelor referitoare la ocuparea forței de muncă în gospodăriile comunei
evidențiază faptul că majoritatea gospodăriilor sunt compuse dintr -un lucrător pe cont propr iu
și un lucrător familial neremunerat, de regulă femeie, al căror nivel de educație este scăzut.
Acest tip de gospodărie este afectat de sezonalitate, practicând agricultura în timp parțial,
având o medie a adulților mai ridicată din cauza ponderii mari p opulației vârstnice, și este mai
expus riscului economic cum ar fi: sărăcia de consum ( sărăcia estimată în funcție de consumul
gospodăriilor), numărul mic de membri ocupați , completarea veniturilor din surse adiacente
agriculturii, cum ar fi grădinăritul sau obținerea de produse din producția proprie . În plus,
gospodăriile mai tinere din mediul rural, care nu își acoperă nevoile cu ceea ce produc în
gospodărie, lucrează cu ziua în agricultură, nu primesc salariu și nu au carte de muncă .
De asemenea , educația și ocuparea sunt puternic corelate. Un nivel ridicat de instruire
asigură individului accesul și obținerea unei poziții bune pe piața muncii, de unde un venit
bun, regulat și sigur, care asigură protecție împotriva sărăciei de consum. În plus, un venit
ridicat asigură atât posibilitatea de economisire, cât și accesul la credite, de unde acces la piața
locuințelor, securitatea acesteia și deci protecție față de sărăcia extremă, multidimensională.
La extrema opusă, sunt persoanele fără școală (majori tar, persoane în vârstă) și persoanele cu
educație cel mult gimnazială, care nu asigură vreo calificare. În cazul acestora, oferta de
locuri de muncă este foarte limitată, locurile de muncă sunt nesigure și prost plătite, în cele
mai multe ca zuri sub salar iul minim și fără contract de muncă .
Scăderea populației la nivelul comunei în a doua jumătatea a secolului al XX -lea, prin
migrația rural -urban, are efecte negative asupra populației. Astfel, fluxurile migratoare au
antrenat populația tânără, aptă de pro creare, dar mai ales populația masculină. Așadar,
fenomenul a declanșat extinderea procesului de îmbătrânire a populației, perturbarea gravă a
structurii pe sexe, asociată cu feminizarea forței de muncă din agricultură, scăderea puternică
a natalității și sporului natural , procese ce se accentuează remodelând tabloul evolutiv al
demografiei sub aspect structural.

73

4.3 Șomajul – număr șomeri, număr asistaț i social
Mediul rural reprezintă un spațiu economic și social cu o imp ortanță deosebită pentru
țara noastră, ca urmare a ponderii mari a resurselor naturale și umane pe care acesta le deține .
Cu toate acestea, m ediul rural nu reprezintă un mediu atrăgător pentru populație, dacă ținem
cont de faptul că un salariat din mediul rural câștigă, în medie, 80% d in cât câștigă un salariat
din mediul urban. Această situație are efecte negative asupra stabilității și continuității
activităților mai multor categorii profesionale importante din zona rurală, cum ar fi profesorii,
medicii, juriștii, economiștii. De asem enea, acest fenomen influențează în mod negativ
capacitatea administrațiilor locale de a genera suficiente resurse pentru investiții (mai mult de
1/3 din administrațiile locale au un buget deficitar).
Conform unei estimări recente, circa 30% din populați a totală a țării suferă de sărăcie,
acest fenomen fiind mai a cut în rândul populației rurale, inclusiv în rândul populației din
comuna Bordei Verde. Cele m ai afectate segmente ale populaț iei, după statutul profesional al
capului gospodăriei, sunt pensiona rii, lucrătorii pe cont propriu și producătorii agricoli
individuali.
În general, la nivelul comunei Bordei Verde, gospodăriile cu mai mulți membri (5 -6
persoane) sunt mai afectate de sărăcie decât gospodăriile mai mici. Lipsa unei surse de venit
este p rincipala cauză a sărăciei și a nivelului de viață scăzut în zona rurală. Principala sursă de
venit a populației rurale o reprezintă activitățile cu caracter agricol.
Șomajul este astă zi unul din fenomenele care afectează economia tuturor localităților,
cu precădere ale celor din mediul rural .
Șomajul se poate caracteriza ca o stare negativă a economiei care afectează o parte din
populația activă disponibilă prin neasigurarea locurilor de muncă. Șomeri sunt toate acele
persoane apte de muncă, dar care nu găsesc de lucru și care pot fi angajați, parțial sau în
întregime, numai în anumite momente ale dezvoltării economice. Ei reprezintă, un surplus de
forță de muncă, în raport cu numărul, celor angajaț i, în condiț ii de rentabil itate impuse de
economia de pi ață.
În comuna Bordei Verde, c ele mai afectate categorii de șomeri, pe grupe de vârstă, au
fost persoanele cu vârsta cuprinsă între 40 -49 de ani, urmate de persoanele cu vârsta cuprinsă
între 30 -39 de ani, apoi persoanele cu vârsta sub 25 de ani și persoa nele cu vârsta între 50 -55
de ani.
O altă categorie defavorizată o reprezintă femeile, rata de șomaj în cadrul acestei
categorii fiind sistematic mai superioară celei a bărbaților, ținând cont de dinamica

74
ramurilor economice care au intrat în restructurare, la nivelul comunei, și de structura pe
sexe a for ței de muncă din acestea. A treia categorie defavorizată sunt tinerii, în vârste de 15 –
24 de ani.
În funcție de nivelul de educație, persoanele cele mai defavorizate sunt cele cu
pregătire li ceală urmate decele cu școala profesională , apoi de absolvenți ai învățământului
obligatoriu , în timp ce șomerii cu pregătire univers itară sunt într -un numărredus .
O pondere însemnată din categoria persoanelor afectate de șomaj o dețin șomerii pe
terme n lung, de 6 luni, aceștia reprezentând mai mult de jumătate din numărul total de
șomeri . 32
Șomerii provin din rândul persoanelor disponibilizate în urma închiderii sau
restructurării unor activități industriale din orașul Brăila sau din restructurarea activității
industriale de extracție a petrolului. Lipsa altor oportunități de creare de locuri de muncă a
condus la creșterea numărului populației aflate în imposibilitatea găsirii uni loc de muncă.
Prestațiile de asigurări sociale se acordă sub formă d e pensii, indemnizații, ajutoare
sociale și alte tipuri de prestații prevăzute de lege. În sistemul public, prestațiile de asigurări
sociale reprezintă venit de înlocuire pentru pierderea totală sau parțială a veniturilor
profesionale, ca urmare a limitei de vârstă (bătrâneții), invalidității, accidentelor, bolilor,
nașterii sau decesului, care constituie riscuri asigurate.
Din cele 73 de persoane care beneficiază de ajutorul social confo rm Legii 416/2001 în
comuna Bordei Verde, în anul 2011, 40% reprezintă tineri cu vârsta până la 35 de ani. Ținând
cont de numărul de familii inactive existente, se poate trage concluzia că majoritatea celor în
cauză nu au completat formularele de ajutor social de la Primărie. Cele mai multe familii
inactive din pu nct de vedere economic trăiesc din ajutorul dat de stat pentru creșterea copiilor
(alocație) și uneori lucrează cu ziua prestând diferite activități economice.

4.4 Sărăcia
Nivelul de trai este apreciat în mare măsură prin veniturile și consumul populației si
se referă în fapt la gradul de satisfacție a unor nevoi personale ale populației. Nivelul de trai
înțeles prin prisma veniturilor și cheltuielilor populației influențează starea de sănătate a
populației condiționând atât satisfacerea unor nevoi esenția le de hrană și locuire,
medicamente, cât și accesul la bunuri și servicii de calitate. Evoluțiile negative din economie,
deficitul de resurse și accentuarea dezechilibrelor pe piața muncii din societatea românească

32 L. Dumitrache, Starea de sănătate a populației României , Ed. Univers enciclopedic, București, p. 297

75
s-au repercutat și asupra evoluției și dis tribuției veniturilor. În perioada analizată, veniturile
reale ale populației au scăzut, ca urmare a declinului economic, a politicii restrictive în
domeniul salariilor și a amplificării inflației.33Semnificativă pentru aprecierea distribuției
veniturilor și inegalităților care apar sub acest aspect, în profilul teritorial al comunei Bordei
Verde, este rata sărăciei. Sărăcia crescândă este reprezentată, cu intensitate diferită, la nivelul
tuturor categoriilor ocupaționale, dar cea mai mare concentrare a ace steia se regăsește în
rândul șomerilor și agricultorilor, urmate de angajați și de pensionari.
Sărăcia afectează toate categoriile de gospodării, cu precădere pe cele mari (5 -6
persoane), care sunt mult mai expuse în comparație cu cele mici. Prezența mas ivă a
populației sărace în comuna Bordei Verde este legată de existența țăranilor și a
pensionarilor agricultori, precum și a unui număr relativ mare de șomeri34.
Forța de muncă de la nivelul comunei a înregistrat un proces de dezindustrializare și
reagrar izare, iar sectorul de servicii nu a reușit să absoarbă populația eliberată din industrie.
De asemenea, în structura ocupării, după statutul profesional, se observă o scădere a
numărului de salariați și o creștere a numărului lucrătorilor pe cont propriu și a celor familiali
remunerați. Această situație rezultă și din faptul că numărul salariaților, din diferite categorii
profesionale, este în continuă scădere. (Figura 24)
Veniturile reduse asociate situației de șomaj /asistență socială , introduc limite și
privațiuni în familiile a căror membri sunt afectați, ceea ce contribuie la
marginalizarea/excluderea segmentului de populație care face față cu greu cheltuielilor
necesare subzistenței. În aceste condiții, grija pentru sănătate și che ltuielile necesare
menținerii/ocrotirii acesteia sunt reduse sau inexistente, ceea ce va conduce la înrăutățirea
stării de sănătate a populației. De asemenea, reducerea veniturilor reale ala populației
comunei din cauza politicilor salariale restrictive și a șomajului, a dus la scăderea nivelului de
trai al populației.

33 L. Dumitrache , Starea de sănătate a populației României, Ed. Univers enciclopedic, București, p. 295
34 Ibidem, p. 301

76

Figura 24 . Evoluția numărului de salariați după anul 1990, la nivelul comunei Bordei Verde ,
conform Anuarului Statistic al județului Brăila

4.5 Instabilitatea familială
Familia reprezintă unitatea fundamentală a societății și mediul natural pentru creșterea,
educarea, dezvoltarea și bunăstarea membrilor săi. Statul are datoria să asigure protecția
familiei pentru ca aceasta să își poată îndeplini rolul, funcțiile și menirea sa. Orice societa te
are tendința de a favoriza căsă toriile și a evita pe cât posibil divorț ul.
Instabilitatea familială este acel tip de instabilitate care se manifestă prin divorț, prin
instabilitatea partenerilor, în cazul copiilor crescuți doar de mamă/tată sau prin relocarea
frecventă a copilului .Astfel, acest lucru afectează negativ copiii familiilor respective.
Factori care duc la instabilitatea familiilor:
Diferența mare de vârstă între soți. De asemenea, vârstele mici ale partenerilor duc la
instabilitate. În comuna Bordei Verde cele mai stabile familii sunt cele în care soțul este cu 2
până la 4 ani mai mare ca soția, respectiv cele în care partenerii au, la data căsătoriei,între
22-24 ani.
Șocurile în familie. În măsura în care exista pierd eri grave materiale sau umane
căsătoriile tind să devină instabile.
Nevoia unuia dintre soți de îndepă rtare de familiile de proveniență în măsura în care
celalalt nu doreș te acest lucru. 0100200300400500600700
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

77

Diferențe mari de orice natură (culturale, economice, de status) dintre soți duc la
tensiuni și conflicte.
Regula celor 6 luni si a celor 3 ani de la prima întâlnire.
Instabi litatea familiilor de proveniență (este vorba de socializarea primară ).
Atunci când femeia rămâne însărcinată înainte de căsătorie sau în primul an.
Dacă părinții divorțează, apoi se recăsătoresc, apoi divorțează, instabilitatea e mare, iar
asta poate contribui la încetinirea dezvoltării copilului. Dar, dacă părinții nu au fost căsătoriți
niciodată și au rămas așa în tot timpul, asta e considerată o structură extrem de stabilă.
Din cauza condițiilor economice precare și, implicit, a plecărilor în străinătate,
structura familiei s -a schimbat în ultima perioadă de timp, inclusiv la nivelul comunei. Astfel,
există familii formate doar din mamă și copii (monoparentale) , formate din bunici și nepoți
sau din unchi și nepoți. Aceasta este oaltă cauză a instabilității familiei.
Ca î n orice societate , și în comuna Bordei Verde există incomparabil mai puține
divorț uri și despărțiri temporare ori permanente decât căsă torii.
În prezent, și la nivelul comunei Bordei Verde, persoanele care se căsătoresc tind să
fie mai în vârstă, mai bine educate și au venituri mai mari decât cei care hotărăsc să nu -și
legalizeze relația. Deci , dacă părinți i sunt căsătoriți, atunci sunt mai mul te șanse să fie o
familie care are mai multe resurse. Structura familiei nu are nimic de -a face cu asta.

4.6 Infracționalitate / violență / alcoolism
În privința infracționalității, este susțin ută ideea că în cazul celorcare au un coeficient
de inteligență scăzut crește direct proporțional riscul imp licării în infracțiune pentru că aceasta
limitează abilitatea persoane i de a apr ecia consecințele acțiunilor ei . De asemenea, se
argumentează faptul că asocierea între coeficientul scăzut de inteligență și implicarea în
infracțiune pornește de la faptul că, în general, cei cu un coeficient de inteligență scăzut se
descurcă mai rău la școală.
Performanța școlară scăzută este cunoscută a fi o predicție puternică a implicării în
infracțiune. Copiii cu performanță academ ică scăzută sunt mai predispuși să comită
infracțiuni frecvent, sa comită infracțiuni mai grave și sunt mai predispuși să persiste să facă
infracțiuni. Aceste legături pot fi găsite chiar și când situația socioeconomică și tendința de a
cauza probleme sunt controlate.
La nivelul comune i Bordei Verde, î n ceea ce privește infracțiunile de natură judiciară,
procentul se situează la nivelul de 82%. Astfel, infracțiunile cu violență comise au o tendință
de scă dere comparativ cu deceniul anterior.

78
Cauzele acestor fapte sunt consumul exagerat de alcool, atât de către autori, cât și de
victime, litigii asupra proprietății, gradul redus de cultură, inexistența mijloacelor de trai. De
aceea, cele mai întâlnite infracțiuni sunt furtul și fur tul calificat, care înregistrează peste 40%
din faptele înregistrate la nivelul comunei. Cele mai frecvente infracțiuni de furt sunt cele
privitoare la furtul de animale mari (bovine și cabaline), unde membri grupurilor sunt
specializați în atribuțiile precise pe care le au .
Consumul de alcool și droguri reprez intă fără îndoială probleme sociale importante
pentru societățile moderne , cu atât mai mult cu cât ele prezintă tendințe ascendente.
Dificultățile de adaptare la schimbările care s -au produs în societatea românească după
anul 1990, creșterea inegalităților sociale, șomajul și creșterea numărului evenimentelor
stresante a dus la creșterea consumului de alcool .
Potrivit Institutului Național de Statistică, în comuna Bordei Verde, cei care consumă
alcool zilnic sunt , în majoritate, bărbații cu vârsta cuprinsă între 25 -54 de ani , respectiv 55 -64
de ani , alcoolismul reprezentând a doua cauză a divorțialității la nivelul comunei Bordei
Verde .
O problemă o reprezintă, însă, creșterea consumului de alcool în rândul tinerilor cu
vârste cuprinse înt re 15-20 de ani , impunând măsuri urgente de descurajare a consumului,
prin măsuri de limitare a accesului tinerilor la alcool35.
Tipul de alcool consumat: vinul, spirtoasele,berea, ceea ce reflectă și tradiția locală,
susținută pe baza cultivării viței de vie și a pomilor fructiferi.
Dacă consumul moderat de alcool poate fi chiar benefic pentru sănătate, consumarea
acestuia în cantități ridicate, în mod frecvent, poate duce la dependență, chiar la alcoolism,
care are drept consecință apariția unor probleme serioase de ordin social, juridic, fizic și
psihic pentru persoana consumatoare de alcool, dar și pentru comunitate.
Întotdeauna, microgrupul so cial ce constituie satul a avut instrumente, mijloace și
metode de educare, de constrângere a acelor actori so ciali cu comportament deviant, mai ales
prin autoritatea organelor administrative desemnate pentru a păstra ordinea și liniștea publică .

4.7 Abandonul școlar / instituționalizarea copiilor
Nivelul de instruire al populației constituie o variabilă importantă, acesta influențând,
pe de o parte, statutul economic al persoanei, iar, pe de altă parte, condiționând adoptarea
unor comportamente sociale sănătoase36.

35 L. Dumitrache, Starea de sănătate a populației României , Ed. Univers enciclopedic, București, p. 342
36 Ibidem, p. 304

79
În comuna Bordei Verde gradul de instruire al majorității populației ajunge la nivel de
gimnaziu. O proporție foarte redusă a populaț iei comunei (5 %) nu a absolvit nici un nivel de
învățământ. Dintre absolvenții de învățământ superior , doar 10 % optează să locuiască în
comună . Deși comuna Bordei Verde este situată într-o zonă eminamente agricolă, o pondere
scăzută a populației din comună a absolvit o școală cu profil agricol (30%).
O situație cu care se confruntă societatea contemporană , în general, și învățământul, în
special, este dată de problema a bandonul ui școlar. Acesta reprezintă conduita de evaziune
definitivă ce constă în încetarea frecventării școlii, părăsirea sistemului educativ , indiferent de
nivelul la care s -a ajuns, înaintea obținerii unei calificări sau pregătiri profesionale complete
sau înaint ea încheierii actului de studii început.
Învățământul din comuna Bordei Verde se confruntă cu această problemă, însă într -o
măsură destul de mică. Elevii care abandonează școala sunt cei care s -au făcut remarcați
pentru absenteism și alte dificultăți de comportament, pentru care au fost sancționați în
repetate rânduri în școală. Acest abandon este cu atât mai grav cu cât are loc la nivelul
formelor terminale de învățământ, căci până a ajunge acolo societatea a cheltuit cu persoana
respectivă o grămadă de resurse. Chiar și cel în cauză a fost nevoit să depună anumite
eforturi.
Abandonul școlar reprezintă o problemă gravă cu care se confruntă societatea
contemporană; școala a ajuns să fie abandonată, înainte de toate, pentru că în ziua de azi nu
contează î n ierarhii, nu e percepută ca valoare în sine; atât copiii, cât si elevii nu mai
consideră școala un viitor.
Efectele abandonului școlar sunt deosebit de grave. Mai întâi, elevii care abandonează
școala nu au n ici calificarea profesională necesară integr ării socio -economice, nici formația
morală și civică pentru a exercita rolul de părinte, respectiv pe cel de cetățean al unei
comunități. În al doilea rând, neavând o calificare, cei care abandonează școala sunt
viitorii șomeri și reprezintă, pe termen medi u și lung, o sursă de dificultăți sociale și de
pierderi, care depășesc investiția cerută de formarea inițială .
Activitățile educative din comuna Bordei Verde se desfășoară , în anul școlar 2015 –
2016, cu participarea a 25 de cadr e didactice, care instruiesc 81 preșcolari înscriși în grădinițe,
111 elevi înscriși în învăță mântul primar, respectiv 116 elevi înscriși în învățământul
gimnazial.
Începând cu anul școlar 2009 -2010 , situația abandonuri lor școlare este următoarea: în
anul școlar 2009 -2010 până în anul școlar 2012 -2013 au abandonat școala 3 elevi, în anii
școlari 2013 -2014 și 2014 -2015 nici un elev nu a abandonat cursurile școlii gimnaziale.

80
Infrastructu ra educațională din comună se pliază pe nevoile populației din pu nct de
vedere cantitati v, dar și calitativ. Majoritatea școlilor de pe raza comun eise afl ă într -o stare
materială bună și foarte bună, d ar materialul didactic este deficitar sau lipsește. Elevii și
profesorii își desfășoară activitatea în 19 săli de clasă și cabinete școlare. Pe ntru orele de
educație fizică există o sală de gimnastică și un teren de sport.
Pe teritoriul comunei Bordei Verde nu există familii ai căror copii să fie
instituționalizați.
Nivelul scăzut de pregătire constituie, deopotrivă, o cauză și o consecință a sărăciei,
un factor al perpetuării și cronicizării acesteia37.

4.8 Starea de sănătate a populației
Printre factorii determinanți ai stării de sănătate a populației, un rol determinant îl au
serviciile sanitare. Menținerea stării de sănătate constituie o problemă cu caracter medical,
dar și una cu caracter social, deoarece este parte integrantă a ansambl ului condițiilor
sociale, economice de dezvoltare.
Serviciile de sănătate sunt puternic influențate de către normele și valorile care stau
la baza societății în cadrul în căreia funcționează, reflectând valorile s ociale ale membrilor
societății.38
Un indicator -cheie al valorilor normative ale societății este însăți natura îngrijirilor de
sănătate. În acest sens, la nivelul comunei Bordei Verde există un dispensar de medicină
generală, cu rol principal în furnizarea serviciilor medicale primare . Aici îș i desfășoară
activitatea un medic de medicină generală, practician independent (medic de familie) și un
cadru medical cu pregătire medie – asistent medical, la care se adaugă personalul auxiliar.
Deși cea mai mare parte a populației comunei este înscrisă la medicul de familie,
vizitele la cabinetul medical, în timpul unui an, au fost în medie de 1 -2 ori, existând și
locuitori care nu au făcut nici o vizită acestuia, deși ar fi aut nevoie.
De acee a, dintr -un total de 1700 asigurați, la ni velul comunei, un număr de 800
persoane sunt înregist rate cu boli cronice.
Ca și cauze de mortalitate/morbiditate la nivelul populației din comună, cea mai mare
pondere o au decesele survenite în urma bolilor apa ratului circulator (450 persoane) , urmate
de cele ale aparatului respirator , precum astmul bronș ic, bronșitele cronice și insuficiența

37L. Dumitrache, Starea de sănătate a populației României , Ed. Univers enciclopedic, București, p. 251
38 Ibidem, p. 305

81
respir atorie,(360 persoane) . Alte caue sunt tumorile maligne (40 persoane) , bolile digestive sau
infecțioase, bolile psihice (180 persoane) , afecțiuni renale (2 persoane) .
Ratele ridicate ale mortalității au la bază ponderea ridicată a populației vârstnice,
degradarea condițiilor de viață din mediul rural, asistența sanitară necorespun zătoare, dar și
creșterea prețurilo r la medicamente.
Număr ap eluri ambulanță înregistrate în ultimul an: 200 apeluri.
De asemenea, în satul Bordei Verde funcționează și o farmacie, aceasta deservind și
locuitorii celorlalte sate componente ale comunei.
Până în anul 1990 a funcționat, în sediul dispensarului, și un cabinet stomatologic,
serviciile aferente fiind oferite de un medic stomatolog.
Sediul dispensarului uman este renovat în anul 2015 , cu fonduri de la bugetul local. Cu
toate acestea, insuficie nța resurselor financiare alocate sistemului de sănătate, gestionarea lor
defectuoasă au determinat degradarea progresivă a stării de sănătate a populației, insatisfacția
față de serviciile sanitare oferite, deprecierea fizică și morală a bazei materiale d ar și scăderea
calității actului medical.

82
CAPITOLUL al V-lea – Probleme de mediu, echipare și infrastructură edilitar ă

O componentă importantă a spațiului rural și un element de prim ordin al resurselor
dezvoltării rurale este infrastructura fizică, caracterizată de existența fondului locativ, a căilor
de comunicație și a dotărilor edilitare, deoarece au un impact direct asupra gradului de
civilizație și de dezvoltare a satelor.
Fondul de locuințe constituie unul dintre punctel e forte al comunei, acesta înregistrând
după anul 1990 o evoluție favorabilă atât din punct de vedere cantitativ, cât și din punct de
vedere calitativ. Se constată cele 1030 de locuințe sunt suficiente, fiecărei lo cuințe revenindu –
i mai puțin de trei locuitori. Majoritatea locuințelor sunt clădiri fără etaj, doar în centrul
satului Bordei Verde existând două construcții de tip bloc cu două etaje. Materialul de
construcție folosit este chirpicul de pământ îndesat în s tructură de lemn, cărămida sau, mai
nou, BCA -ul.
Conform datelor de la Recensământul populației și locuințelor din anul 2011, în
comuna Bordei Verde există un număr de 1009 clădiri , din care 1023 sunt locuințe
convenționale. Aceste locuințe se află dispu se în cele 930 de gospodării, ceea ce înseamnă că
sunt gospodării și cu câte două locuințe în interiorul lor.
Dotarea locuințelor cu cele m ai elementare instalații edilitare lasă de dorit, condițiile
de confort asigurate fiind, astfel, departe de condiții le corespunzătoare. Se constată totuși, că
după anul 1990, a crescut vizibil numărul locuințelor dotate cu astfel de instalații.
O trăsătură specifică fondului de locuințe al comunei îl constituie ponderea foarte
mare a locuințelor proprietate privată, lo cuințele proprietate publică fiind în număr foarte mic.
Infrastructura socio -edilitară este formată dintr -o școală generală în reședința de
comună cu localuri în toate satele componente, o grădiniță în satul Bordei Verde și câte una în
satele componente, sediu consiliul local, trei cămine culturale, în prezent fiind toate renovate
și funcționale, o bibliotecă comunală, un dispensar comunal, un parc public, în satul Bordei
Verde, zona Vintilești, alimentare cu apă potabilă, trei biserici ortodoxe și o casă de
rugăciuni adventistă .
Agricultura beneficiază de o infrastructură diversificată cuprinzând: sistem de irigații
care acoperă toată suprafața agricolă a comunei, sistem de îmbunătățiri funciare și o bază de
recepție și depozitare produse agricole aparținând S.C. Prutul S.A Galați .
Infrastructura de transport și comunicații
Rețeaua de transport rutier principală este formată din drumurile județene DJ 211 și DJ
211A, ambele asfaltate.

83
Conform inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Bordei
Verde , există pe raza comunei un drum comunal care face legătura între satele Bordei Verde
și Constantin Gabrielescu, cu o lungime de 5, 900 km asfaltat în totalitate.
În fiecare dintre cele trei sate componente ale comunei există străzi comunale p ietruite,
situația lor fiind următoarea: în satul Bordei Verde sunt 5 străzi pietruite, însumând
17,152km; în satul Constantin Gabrielescu străzile pietruite au o lungime de 10,620 km, iar în
satul Lișcoteanca străzile pietruite au o lungime totală de 6,90 2 km .
În comună nu există transport public local în administrarea Consiliului local, singurul
tip de transport fiind transportul special destinat elevilor .
Trans portul local inter si intrajudeț ean este a sigurat de transportatori privați cu sediul
în județul Brăila și în județele limitrofe, conform unui program în care sunt de taliate rutele,
reperele orare ș i firmele specializate care operează transportul. În vederea asigură rii
serviciului de transport pu blic, darș i pentru satisfacerea nevoil or de transport ale tuturor
cetăț enilor comunei, s -a stabilit un numă r de curse și de firme private care fac legătura între
comuna Bordei Verde ș i orașul Brăila .
Serviciile de comunicație oferite populației din comun ă, prin intermediul mi jloacelor
de comunicație, sunt la optimul necesar. Satul de reședință este legat pri ntr-o magistrală de
comunicații de fibră de sticlă, iar în toate satele componente există rețea de telefonie fixă și
acoperire de către principalele rețele de telefonie mobilă , de asemenea există televiziune prin
cablu.

5.1 Alimentarea cu apă /canalizare
Rețeaua de distribuție a apei potabile, datorită investițiilor realizate în spațiul rural
analizat, prezintă un nivel bun, aici localizându -se 23, 1 km, care distrib uie la nivelul satelor
circa 6 mii mᶾ de apă. În aceste condiții, un număr de peste 1000 locuitori, din cele trei sate
componente, benefic iază de apă potabilă prin rețea . Deși nu toate gospodăriile din cele trei
sate beneficiază de acest serviciu edilitar strict necesar unui mod de viață decent , lungimea
rețelelor de distribuție a apei , pe ce le trei sate componente ale comunei, este una considerabilă.
Astfel, rețeaua de distribuție la nivelul satului Bordei Verde măsoară 10,71 km, cea de la
nivelul satului Constantin Gabrielescu are 6,95 km, iar cea de la nivelul satului Lișcoteanca
măsoară 5,4 4 km. De asemenea există în satul Bordei verde o stație de pompare, un rezervor
de 200 mᶾ și o stație de clorinare.

84
Un dezavantaj se înregistrează la nivelul dotării cu rețea de canalizare pentru
evacuarea apelor uzate. În aceste condiții, în lipsa posibilităților de evacuare a apei reziduale,
există pericolul poluării mediului ambiant sătesc.
O altă sursă de alimentare cu apă o constituie apă subterană care se caracterizează în
general printr -un deficit de debit al apelor. Calitatea apei prelevate din subteran este , în
general , corespunzătoare, fiind necesară doar clorarea acesteia.
De asemenea, o sursă de alimentare cu apă o constituie fântâ nile. Dar, de cele mai
multe ori, acestea sunt neigieni zate, nu au perimetre de protecție, capace, găleț ile nu sunt
protejate și se folosesc atât pentru oameni cât și pentru adă parea vitelor sau a cailor, pantel e
de scurgere nu sunt corespunzătoare, nu sunt etanșe, ceea ce face ca de mulț i ani peste 95%
din probele de apă de fâ ntâna să fie necorespunză toare chimic ș i microbiologic .
În ceea ce priveș te canaliz area apelor pluviale, colectarea ș i evacuarea acestora se
realizat ă prin intermediul șanț urilor, rigolelor stradale amplasate în general de -a lungul căilor
de comunicaț ii. De cele mai multe ori, șanțurile nu sunt întreț inute, ceea ce cre ează probleme
în colectarea apelor pluviale, existâ nd zone cu riscuri în inundarea gospodă riilor. Re țeaua
pluvială în comună nu este pe deplin funcțională , neexistând o amenajare și o organizare
prealabilă a execuț iei de lucrări de întreținere din partea administrației locale sau ale
cetăț enilor. În acest sens, se impun e realizarea la nivelul localităților a unor planuri de situație
structurate și bine organizate în ceea ce privește realizarea sistemului de șanțuri și rigole
pentru evacuarea apelor pluviale.

5.2 Alimentarea cu energie/combustibil
Alimentarea cu energie electrica reprezintă un element vital atât pentru desfășurarea în
condiții normale a vieț ii populației, cât și pentru activităț ile economico -sociale specifice care
se desfășoară î ntr-o localitate .
Comuna Bordei Verde este racordată la sistemul de alimentare cu energie elect rică din
stația 110/20 kV printr -o linie electrică aeriană. La această linie sunt racordate localități le
Bordei Verde, Cons tantin Gabrielescu, Lișcoteanca, astfel încât toate locuințele sunt racordate
la reț eaua de alimentare cu energie electric ă.
În perimetrul comunei Bordei verde sunt amplasate 9 postu ri de transformare, astfel:
3 postu ri de transformare în s atul Constantin Gabrielescu, 2 posturi de transformare î n satul
Lișcoteanca și 4 posturi de transformare în satul Bordei Verde . Aceste posturi de transformare
preiau tot consumul din cele trei localități. Sistemul de transport și distribuție a energiei

85
electrice cuprinde l inii electrice de medie și joasă tensiune de 110kV/20kV și 0,4kV , precum
și o stație de transformare 110/20kV în localitatea Bordei Verde.
Consumatorii din cele trei localități sunt în principal consumatorii casnici la care se
adaugă consumul edilitar: cl ădiri administrative, școli, biserici, dispensar, cămin cultural,
magazine, alimentație publică, moară .
Niciunul dintre satele componente ale comunei nu este prevăzut cu rețea de distribuție
a gazelor naturale, deoarec ela nivelul comunei nu există sistem de alimentare centralizat cu
energie termică. În mediul rural s -au implementat măsuri de asigurare a energiei termice prin
centrale ind ividuale în instituții publice – primării , școli – dar și în locuințe individuale.

5.3 Străzile și iluminatul public
Printre diferitele funcții ale iluminatului se regăsește, desigur, iluminarea locurilor
deschise și publice – străzile – care constituie cea mai mare ruptură cu trecutul. Dispariția
progresivă a diferenței între interioarele iluminate și exteriorul, aflat atât de mult timp sub
imperiul obscurității, a avut consecințe importante asupra vieții rurale .
Sistemul de iluminat public acoperă toate localitățile și este unul convenț ional, cu
becuri economice. În comuna Bordei Verde iluminatul public este realizat î n mod automa t de
un număr de 390 lămpi economice care acoperă, astfel, întreaga suprafață locuibilă a
comunei.

5.4 Colectarea gunoiului / deșeurile
Serviciul public de salubrizare a localităților este organizat și funcționează în baza
Legii nr.101/2006 serviciului de salubrizare a localităților, precum și, complementar, în baza
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 426/2001 cu modificǎrile și completǎrile ulterioare.
În acest sens, soluția temporară aleasă constă î n amenajarea unor p uncte de colectare
comunale. Deș eurile menajere vor fi colectate în saci de plastic de la gospodă riile din comună
si vor fi transportate la punctele de colectare, unde vor fi descărcate î n containere metalice.
În ceea ce privește deșeurile generate de populațiea fost amenajat un țarc special
pentru colectarea PET -urilor și a deș eurilor din plastic.
În mod uzual, în gospodăriile individuale , deșeurile din lemn sunt v alorificate prin
ardere pentru încălzirea locuințelor (prevă zute majori tar cu sobe). De asemenea, s -a încurajat
compostarea individuală în gospodarii a deș eurilor biodegradabile.

86
Cu toate acestea , gradul mic de colectare separată a mat erialelor reciclabile
șiimpuritățile prezente î n ma terialele reciclabile, determină companiile de reciclare să fie
reticente la preluarea acestora.
Așadar, ț intele specifice p entru recuperarea/reciclarea deș eurilor provenite din
ambalaje, aș a cum su nt stabilite de legislația națională și a CE nu pot fi atinse dacă nu se
implementează un sist em de management integrat al deșeurilor, incluzând facilități de sortarea
deșeurilor, precum ș i o componenta de colectare selectivă a acestora.
În acest sens, au fost prevăzute pentru fiecare gospodărie câte o pubelă de 60 l pentru
colectarea deșeurilor reziduale și puncte de colectare a deș eurilor reciclabile, cu 3 container e
de 1,1 mc pentru colectarea hârtiei/cartonului, sticlei ș i plasticului/metalului, c âte un astfel d e
punct la fiecare 250 persoane . De asemenea, a fost prevăzutăși o componentă de compostare
individuală pentru deș eurile menajere biodegradabile din mediul rural, respectiv, câ te un
recipient de 640 litri pentru fiecare gospodărie din comună .
Deșeurile stradale sunt colectate în siste m mixt, în timp ce deșeurile din parcuri sunt
colectate în sistem dual: câ te un r ecipient pentru colectarea fracției organice și unul pentru
restul deș eurilor.
Transportul deșeu rilor pentru comuna Bordei Verde se realizează către spațiile de
depozitare a deșeurilor, unde se face sortare a și apoi că tre depozite.
Principalele lipsuri în domeniul infrastructurii sunt reprezentate de: lipsa infrastructurii
feroviare, cea mai apropiată gară este Gara Ianca fiind situată la 8 kilometri de satul Bordei
Verde, lipsa alimentării localităților cu gaze naturale și lipsa sistemelor de canalizare și a
stațiilor de epurare .

87
CAPITOLUL al VI-lea -CONSIDERAȚII METODICO -DIDACTICE
Curriculum la decizia școlii.
6.1 Curriculum -ul școlar. Delimitări terminologice și conceptuale
Conceptul de curriculum
În sens larg, curriculumul cuprinde ansamblul proceselor educative și experiențelor de
învățare prin care trece elevul pe durata parcursului său școlar, în sens restrâns, curriculumul sau
curriculum formal / oficial cuprinde ansamblul documentelor școlare de tip reglator în cadrul
cărora se consemnează datele esențiale pri vind procesele educative și experiențele de învățare pe
care școala le oferă elevului .39
Curriculumul Național cuprinde ansamblul experiențelor de învățare prin care școala asigură
realizarea idealului educațional și a finalităților învățământului din Lege a învățământului.
Componentele Curriculumului național sunt:
a. Un sistem de considerații teoretice asupra educatului și societății ,
prezentat în documentul Curriculum Național pentru învățământul obligatoriu .
b. Finalitățile , pe niveluri de școlaritate (primar, gimnazial și liceal) , descriu specificul fiecărui
nivel de școlaritate din perspectiva politicii educaționale
• Idealul educațional și finalitățile sistemului reprezintă un set de aserțiuni de politică
educațională, care specifică în Legea învățământului profilul de personalitate dezirabil la
absolvenții sistemului de învățământ, în perspectiva evoluției societății românești.
c. Conținuturile sunt concretizate în: planuri -cadru, programe școlare,
manuale școlare, materiale suport, standarde de performanță.

6.2 Tipuri de curriculum
a. Curriculumul nucleu (trunchiul comun) reprezintă numărului minim de ore de la
fiecare disciplină obligatorie prevăzută în planurile -cadru. Geografia are o plajă orară de 1 -2 ore
pentru clasele V-VII și resurse fixe de timp pentru clasa a VIII -a -2 ore. Curriculumul nucleuc
onstituie sistemul de referință pentru evaluare și pentru elaborarea standardelor curriculare
de performanță.
b. Curriculumul la decizia școlii acoperă diferenț a de ore dintre curricu lumul nucleu și
numărul minim/maxim de ore / săptămână, disciplină și an de studiu, prevăzute în planul -cadru.

39Nicola, I., Tratat de pedagogie școlară , Editura Didactică și Pedagogică, București, p. 25

88
Curriculumul nucleu aprofundat implică parcurgerea conținuturilor obligatorii din programă
în numărul maxim de ore alocat disciplinei cu elevii care nu pot însuși curriculumul obligatoriu în
numărul de ore alocat.
Curriculumul extins implică parcurgerea în întregime a conținuților prog ramei, inclusiv cele
marcate cu asterix, în numărul maxim de ore alocat disciplinei respective, cu elevii care au interes
special pentru geografie.
Curriculumul elaborat în școală implică activitățile opționale propuse de școală în funcție de
resursele uma ne și materiale ale școlii, interesele elevilor, necesitățile comunității locale, situațiile
specifice școlii, importanța sau atractivitatea subiectelor.
c. Curriculumul suport cuprinde materialele didactice sau de documentare destinate elevilor
și profes orilor (culegerile de probleme, exerciții, texte, atlase, fișe, caiete de activitate independentă
etc.), ghiduri, norme metodologice și materiale suport care descriu condițiile de aplicare și de
monitorizare ale procesului curricular.

6.3 Curriculum local și curriculum la decizia școlii
Aplicarea planurilor -cadru în școli și tra nsformarea acestora în scheme orare
concrete, specifice, presupune o succesiune de operații manageriale care vizează
interacțiunea și cooperarea între școli, elevi, părinți, autorit ăți locale, rezultatul acestui
complex de acțiuni fiind curriculumul la decizia școlii. Conform legislației în vigoare
fiecare școală elaborează în acest scop un proiect curricular al școlii, în care stabilește și
filiera profilurilor și specializările pe care dorește să le ofere sau să le dezvolte. Acest
proiect se menține în limitele referențialității și orientărilor de principiu ale școlii, stabilite
în proiectul de dezvoltare instituțională. Proiectul curricular al școlii se conturează treptat în
urma c onsultărilor și dezbaterilor cu întregul personal didactic al școlii și fiind o problemă
de specialitate este elaborat de Consiliu pentru Curriculum, carecuprinde șefii comisiilor
metodice de specialitate și este un organism decizional coordonat de consili ul de
administrație al școlii și de directorulunității având atribuții ulterioare în ceea ce se cheamă
dezvoltare și diversificare curriculară la nivel de școală în anul următor.
Proiectul curricular al școlii rezultat, trebuie să fie realist, să cuprindă rezultatul
negocierilor cu autoritățile locale care cunosc situația socio – economică a județului, a
comunei au o imagine asupra dezvoltării ulterioare a zonei și pot estima care vor fi nevoile
pieței de muncă, interesele agenților economici astfel încât să se poată realiza integrarea
optimă a tinerilor în societatea adulților. Dacă autoritatea locală are interese și nevoi vizând

89
sprijinirea unui domeniu al activității socio -economice (ex. tradiții popul are pentru zonele
rurale ) atunci aceasta poate solicita școlilor de pe aria sa de gestio nare administrativă
cuprinderea unei/unor discipline cu un conținut științific. Această ofertă specifică unei arii
teritorial -administrative și care este cuprinsă în oferta tuturor unităților de învățământ cu
aceeași propun ere reprezintă curriculum local. Prin proiectul curricular al școlii, elaborat
de Comisia pentru Curriculum, școala își poate construi propria identitate și poate informa
comunitatea căreia i se adresează, care este tipul de formare și educare pe care îl oferă și
care sunt avantajele frecventării școlii respective. Există în acest sens, trei direcții de
acțiune:
1. decizia asupra modului de administrare și gestionare a Planului -cadru de învățământ la
nivel de școală: stabilește dimensiunea procentuală a curriculum -ului de bază (trunchi
comun și curriculum -ul opțional fără a depăși în jos limitele fixate în privința trunchiului
comun;
2. opțiunea pentru recurgerea la „benzile de toleranță” ale curriculum -ului nucleu:
curriculum -nucleu extins și curriculum -nucleu aprofundat;
3. construirea și conceperea efectivă a curriculum -ului, propunerea temelor de opțional și
luarea deciziilor asupradisciplinelor opționaleoriginale în virtutea culturii organizaționale a
resurselor proprii, a intereselor educabililor și părinț ilor, a specificului zonei și chiar prin
prisma specificului școlii însăși în zonă și comunitate.
Curriculumul la decizia școlii și / sau opționalele reprezintă o oportunitate pentru
profesorii care au achiziții experențiale și obiectivate prin practica didactică din educația
nonformală și informală să le valorifice în cadrul formal.
Opționalul deschide noi perspective creativității la nivelul practici i școlare ,
profesorul devenind astfel „un conceptor al curriculum -ului”, el orientându -și proiectarea
pornind de la obiective clar definite pe care le va urmări pe toată durata desfășurării
opționalului, sprijinindu -se pe v ehicularea unor conținuturi acc esibile elevului, conținuturi
construite de către elev prin aplicarea unor strategii didactice centrate pe nevoile, interesele,
deprinderile și abilitățile existente/așteptate.
Opționalul poate fi:
a) opțional la nivelul disciplinei care cuprinde :
 activități, mo dule, teme care nu fac parte din programele școlare propuse de autoritatea
centrală;
 disciplină care nu este prevăzută pentru o anumită clasă sau ciclu curricular;
b) opțional la nivelul ariei curriculare care cuprinde :

90
 temă interdisciplinară care explică cel puțin două discipline dintr -o arie;
 obiectivele de referință ale noii teme vor respecta obiectivele cadru ale fiecărei discipline
componente;
c) opțional la nivelul mai multor arii curriculare, cuprinde :
 temă proiectată pornind de la un obiectiv transdisciplinar sau interdisciplinar;
 conținuturile opționale rezultă din intersectarea unor segmente de discipline care aparțin
ariilor curriculare diferite.

6.4 Necesitatea cunoașterii orizontului local
Ca disciplină de învățământ, geografia are un ro l important în formarea și educarea
elevilor, iar disponibilitățile științifice îi amplifică valențele în plan didactic, exprimate prin
dimensiuni educaționale variate.
Geografia cuprinde în sfera ei de cercetare procese și fenomene care se desfășoară pe
un spațiu foarte larg, de aceea concomitent cu activitatea din cadrul cabinetului de geografie
poate avea loc și activitatea de studierea mediului geografic din orizontul local apropiat,
aceasta având o profundă valoare didactică, științifică, aplicativă și educativă asupra
elevilor.
Predarea geografiei în școală începe cu geografia locului natal care ajută elevii, pe
baza observațiilor directe, să își formeze unele noț iuni elementare dar și deprinderi în
vederea studierii geografiei în clasele următoare.
La clasa a V –a, programa de geografie se axează pe raportarea elementelor
geografice la situația concretă a orizontului local.
Astfel, elevul este deprins cu noțiun ea de orizont local care reprezintă spațiul situat în
jurul localității natale care corespunde unei asocieri de unități geografice, cuprinzând trei
componente majore:
 componente fizice naturale (abiotice): relieful, substratul geologic,solul, apa,
aerul
 componente biotice: vegetația și fauna
 componente sociale: locul pe care îl ocupă omul în cadrul orizontului local40
De asemenea, geografia orizontului local studiază populația ca o prezență importantă a
peisajului geografic, respectiv a mediului înconjurăt or. Componentele antropice cuprind:
populația, așezările omenești și activitățile economice.

40 Mândruț O., Geografia și educația prin geografie în perspectiva reformei învățământului preuniversitar –
ghid metodologic , Institutul de Științe al Educației, p. 35

91
În această situație, cercetarea geografică efectuată în orizontul local cu elevii
contribuie la creșterea calității cunoștințelor, a operativității acestora. Astfel, elevii dobândesc
competenț e în a utiliza cunoștințele în situații noi , de a stabili relații cauzale, de a face corelări
între cunoștințe, însușindu -și un vocabular geografic legat de realitatea înconjurătoare.
În cadrul acestei activități se îmbi nă învățarea propriu -zisă cu cercetarea mediului
înconjurător, aceasta atrăgând elevii spre cunoașterea și protejarea mediului.
Prin desfășurarea unor activități de investigație minimală a orizontului local, elevii
devin participanți activi la propria for mare și la înțelegerea rolului pe care îl au în cadrul
comunității locale, dezvoltând acestora o puternică componentă atitudinală și participativă.
Prin exemplele întâlnite în cadrul său , orizontul local mărește atractivitatea învățării
geografiei , oferind o tematică de cercetare largă și cuprinzătoare pentru a susține interesul de
investigație al elevilor.
Totodată, învățarea geografică devine directă, profund formativă, în acest fel
contribuind la ridicarea nivelului procesului de învățământ.
Foarte multe dintre noțiunile studiate la disciplina geografie își găsesc în realitatea din
orizontul local un suport nemijlocit și un important sprijin în însușirea lor activă și temeinică.
O atenție deosebită trebuie acordată accesibilizării noțiunilor și fenomenelor
geografice prin prezentarea acestora într -o formă adecvată, corespunzătoare nivelului de
vârstă și pregătire al elevilor.

92
6.5 Modalități metodice de integrare în lecții a elementelor de geografie
a orizontului local
Materialul de geografie a orizontului local poate fi folosit în funcție de natura elementului
local, de scopul urmărit în lecție, de particularitățile de vârstă ale elevilor. Prin materialul
privind orizontul local se urmărește în special o prezentare mai clară a geografiei României.
Aceasta nu înseamnă că lecția trebuie supraîncărcată cu material de geografie a orizontului
local . Se știe că în planul de învățământ și în programa școlară, cunoștințele de geografie
sunt stabilite concentric. În această situație, elementele de geografie locală pot fi introduse
treptat, eșalonându -se pe întreaga perioadă de școlarizare. Important est e ca de fiecare
dată, din marea varietate de material existent să se aleagă numai materialul tipic
semnificativ și accesibil, adică acel material cu ajutorul căruia elevii să poată fi conduși
mai ușor pentru a descoperi trăsăturile caracteristice, esențial e ale geografiei și a formula
corect anumite generalizări.
Oricare ar fi natura materialului de geografie locală, în toate cazurile, introducerea lui
în lecții trebuie făcută în așa fel încât să nu prejudicieze procesul de învățământ, ci să -i
ajute pe elevi să înțeleagă cadrul general în care se integrează elementul sau fenomenul
geografic studiat, să -și formeze o privire de ansamblu clară și precisă asupra lui și să -l
interpreteze în mod corect din punct de vedere științific. Totodată, trebuie av ut în vedere
faptul că elementele locale nu pot înlocui și nu pot constitui miezul lecției, ci reprezintă un
material ajutător. Metodica folosirii depinde de obiectivele urmărite, de materialul existent,
de experiența didactică a profesorului.Excursiile și vizitele se folosesc în alte situații când
materialul de geografie locală nu poate fi adus în clasă, ca să poată fi perceput direct.
Oricare ar fi, însă, metodele și procedeele prin care se introduc în lecție aceste
elemente, important este să se țină seama de anumite cerințe în legătură cu materialul
folosit și cu metoda prezentării lui, cerințe a căror respectare asigură valo area instructiv –
educativă a elementelor de geografie locală:
a. materialul geografic să fie bine argumentat științific;
b. să se evite supraîncărcarea, selectând ceea ce este esențial din toate datele pe care
le-a furnizat în legătur ă cu tema dată, deoarece amănuntele de ordin local numeroase
acoperă elementul principal;
c. prezentarea elementelor de geografie locală se va face după regula „de la apropiat
la depărtat";
d. elementele de geografie a orizontului l ocal trebuie să ocupe un loc secundar în
lecție, având menirea de a ușura generalizarea și a spori valențele educative ale lecției;

93
e. elementele locale trebuie să concorde cu elementele generale ale geografiei, să formeze
un tot unitar.
Materialul geografic local nu se introduce întâmplător în lecție. Poate fi utilizat și
în momentul pregătirii lecției pentru a stârni interesul de a cunoaște elementul general, dar
mai ales după prezentarea elementului general spre a-l fixa mai temeinic, s pre a -l
completa.
Studierea elementelor de geografie locală se încadrează în preocuparea generală
conștientă a profesorului pentru perfecționarea pregătirii sale științifice și metodice.
Pregătindu -se astfel, adună material didactic: ilustrații, fotogr afii, face colecții, albume,
întocmește schițe, tabele, diagrame, hărți, materiale folclorice, etc. Materialul adunat se
clasifică fie după tema prevăzută în programa școlară, fie după natura lui.
Studierea elementelor de geografie locală la lec ții satisface competențele care
trebuie atinse în cadrul diverselor lecții la care se pretează. Sub aspect informativ,
elementele de geografie locală ajută la înțelegerea mai clară a fenomenelor și
elementelor geografice studiate, pentru faptul că se porne ște de la apropiat la depărtat,
de la cunoscut la necunoscut.
Totodată, elementele de geografie locală au și un scop formativ pentru faptul că
stimulează dezvoltarea spiritului de observație, a gândirii, imaginației; formează
aptitudini; deprinderi; dezvoltă capacități cognitive; cultivă atitudini pozitive și active
față de cunoaștere, cultură, civilizație; formează sentimente față de localitatea natală și
față de regiunea, țara din care face parte, pentru că „ cine îndrăgește plaiul natal iubește cu
ardoare patria sa ", spunea Nicolae Iorga.

6.6 Valorificarea conținutului lucrării în orele de geografie
Materialul prezentat în lucrarea Transformări demografice și socio -economice
recente în comuna Bordei Verde poate fi folosit la orele de geografie de la clasa a V -a și a
VIII-a.
Astfel, la clasa aV -a, în programa școlară există competența specifică 4.3.:
,,Poziționarea corectă a elementelor geografice pe reprezentările cartografice specifice”.
Cu ajutorul informațiilor din lucrare această competență poate fi atinsă, elev ii
stabilind poziția geografică și așezarea m atematică a comunei Bordei Verde (în cadrul
județului, țării, contintentului, planetei și în raport de coordonatele geografice).

94
La clasa a V -a, există în progr ama școlară conținuturi care se referă la geografia
orizontului local, cum ar fi:
– în capitolul 1 ,,Lumea în care trăim” în cadrul lecției ,,Harta geografică” există tema
,,Reprezentarea geografică a orizontului local”;
– în capitolul 2 ,, R elieful Pământului ” – lecția ,, Relieful orizontului local –elemente de
bază ”;
– în capitolul 3 ,,Atmosfera ”-lecția ,,Vremea și clima orizontului local și apropiat”;
– în capitolul 4 ,,Hidrosfera ”-lecția ,,Elemente de hidrografie a orizontului local”;
– în capitolul 5 ” Biosfera” -lecția ,,Vegetația și anima lele din orizontul local și apropiat” ;
-în capitolul 9 ,,Noțiuni de geografia așezărilor” – tema ,,Reprezentarea cartografică a
localității natale”;
– în capitolul 10 ,,Activitațile economice ”-tema ,,Activități economice în localitatea natală
și orizontul apropiat”.
La clasa aVIII -a, în programa școlară există competențe specifice care ne cer să abordăm
orizontul local . Acestea sunt:
◦ Localizarea unor elemente din realitate pe reprezentări cartografice;
◦ 5.2 Prelucrarea informațiilor referitoare la elemente d e geografie a României
dibândite pe baza tehnologiei informației;
◦ 7.7 Explicarea fenomenelor,elementelor și proceselor observate (direct sau
indirect);
◦ 8.1 Identificarea soluțiilor de protecție a mediuli geografic din țara noastră;
identif icarea soluțiilor de organizare ;
Elementele de geografie a orizon tului local, la clasa a VIII -a, pot fi introduse în cadrul
lecțiilor:
◦ ,,Câmpia Română” unde există posibilitatea stabilirii zonei locale în spațiul
acesteia;
◦ ,,Lunca Dunării și luncile râurilor” unde p ot fi abordat e caracteristicile luncii
călmățuiului din zona a propiată a localității Bordei Verde;
◦ ,,Clima României” unde pot fi aprofundate elementele principale care
caracterizează clima țării noastre, cu referire specială la localitatea Bordei Verde ;
◦ ,,Vegetația și fauna României” unde pot fi caracterizate zonele biogeografice ale
României c u precizarea elementelor locale ;

95
◦ ,,Așezările rurale” în care poate fi stabilit tipul comunei după mărimea
demografică, funcție, stuctură și formă;
◦ ,,Activitățile ec onomice” unde se poate preciza activitatea economică principală a
zonei și a localității studiate.
Rezultă că printr -o pregătire intensă, continuă și sistematică valorificarea instructiv –
educativă a elementelor de geografie locală dobândește un caracter ut il, funcțional, ușor de
abordat .
Astfel, se dovedește caracterul metodic al prezentei lucrari care își atinge scopul
practic prin faprtul c ă informa țiile se constituie într -un material didactic care poate fi folosit
la orele de geografie prevăzute în programa școlară ( în curriculumul nucleu), dar și la ore
opționale (curriculumul opțional).
Prezint, ca exemplu, modele de proiecte de lecții în care sunt abordate elementele de
geografie a orizontului local, fise de lucru.
6.7 Proiect de opțional pentru anul școlar 2016 -2017
Deoarece programa școlară de geografie pentru clasa a V-a face referire la orizontul
local, pentru că la acest nivel există cele mai multe posibilități de dezvoltare a unor activități
de cercetare a orizontului local, am socotit necesară construirea unui opțional destinat
orizontului local, care să faciliteze atât învățarea acestuia, cât și cercetarea, pe parcursul unui
an școlar, a elementelor de bază referitoare la acest orizont .
Formele organizato rice ar fi:
a) dezvoltarea activităților de studiere a geografiei pe baza observației directe a orizontului
local;
b) realizarea unor portofolii tematice care să acopere varietatea orizontului local;
c) inițierea unor cercetări cu elevii în cadrul cercurilor științifice, prin care elevii să prezinte
anumite rezultate, studii, proiecte referitoare la o temă care să includă și elemente ale
orizontului local.

96

ȘCOALA GIMNAZIALĂ BORDEI VERDE
JUDEȚULL BRĂILA
Profesor: BUTUC LUMINIȚA

CURRICULUM OP ȚIONAL LA DECIZIA ȘCOLII

OPȚIONAL PENTRU UN AN ȘCOLAR

Denumirea opționalului: Geografie locală

Aria curriculară: Om și societate

Tipul d e opțional: opțional la nivelul disciplinei
Durata: 1 an (1 oră/ săptămână)
Modul de desfășurare: pe clase
Clasa aV -a

97
Argument

Motto:
”Cărăm toată viața pe tălpi geografia locului natal.”
Vasile Ghica
Curriculum -ul opțional „Geografie locală” se adresează elevilor din învățămâ ntul
gimnazial de la clasa a V – a, dornici să cunoască, alături de inform ațiile din programa oficială,
cât mai multe date despre geografia locală, respectiv despre orizontul apropiat.
Opționalul își propune familiarizarea elevilor cu aspectele geografice din orizontul
apropiat, precum și dezvoltarea de capacități, deprinderi de a cerceta și întocmi referate, mini –
lucrări științifice, toate cu scopul de a cunoaște cât mai bine locurile natale și p osibilitățile pe
care le au elevii școlii noastre în vederea orientării școlare și profesionale privind ocuparea
unui loc de muncă în apropiere de localitatea natală.
Opționalul are în vedere actualizarea evoluției fenomenelor naturale, apoi
problematica a ctuală a vieții sociale și economice, toate privite într -o strânsă legătură. El
explică și exemplifică în orizontul local, concepte de geografie fizică și regională, de
geografie umană și economică, urmărind integrarea sa în aria curriculară „Om și societa te”,
fixarea unor noțiuni și aplic area lor în viața lor cotidiană .
Atractivitatea conț inutului e sporită de informaț iile transdisciplinare: geografice,
istorice, cultural e si politice despre localitatea natală în virtutea unui principiu al pedagogiei
,,de la apropiat la depărtat, de la simplu la complex”.
Acest opțional presupune demersuri didactice centrate pe învățătură activă bazată pe
dezvoltarea unor competențe de investigare, orientare și analizare a elementelor
interdependente din geografia orizo ntului local al comunei Bordei Verde.
Prioritățile elevilor sunt multiple, aceștia putând desfășura activități de învățare pline
de informativ, dar mai ales de formativ: orientarea în teren sau realizarea de corelații între
elementele mediului geografic și mediul antropizat .
Componentele acestui curriculum urmăresc atât cunoașterea diversității mediului
natural și antropic al comunei Bordei Verde , cât și dezvoltarea de abilități de viață ale
elevilor, în special pentru înțelegerea vieții cotidiene .
Program a cuprinde: competențe generale și specifice, valori și atitudini, cu exemple de
activități de învățare, conținuturi, resurse materiale și procedurale, aplicații și modalități de
evaluare, precum și o bibliografie orientativă.

98
Valori și atitudini
Competenț ele generale și specifice care se formează în urma parcurgerii acestui curs,
prin procesul educațional centrat pe geografie, au la bază și promovează următoarele valori și
atitudini:
 Atitudinea pozitivă față de educație , natură, cunoaștere, societate
 Curio zitate pentru explorarea naturii, a fo rțelor care pot periclita viața, din imediata
vecinătate
 Respectul pentru di versitatea naturală și umană dar și pentru trecutul și prezentul
satului natal;
 Conservarea și ocrotirea mediului de viață din orizontul local;

Competențe generale
1. Utilizarea limbajului specific în prezentarea și explicarea realității geografice
2. Observarea și descrierea elementelor din mediul geografic loca l
3. Raportarea realității geografice la un suport cartografic și grafic
4. Identificarea și explicarea dimensiunilor sociale, civice și culturale a caracteristicilor
spațiului geografic

Competențe specifice și exemple de activități de învățare
Competențe specifice Activități de învățare
1.1. să recunoască principalele forme de
relief din orizontul apropiat; – exerciții de recunoaștere în natură;
– colecționarea de imagini, schițe cu
formele de relief observate;
1.2. să localizeze elementele din spațiul
geografic local; – localizări, recunoașteri fol osind harta
localității și a județului Brăila ;
1.3. să recunoască, să citească și să
interpreteze semnele convenționale prin
care sunt simbolizate pe harta localității
condițiile naturale; – exerciții de reducere la scară, folosind
simbolurile proprii localităților, apelor,
formelor de relief;
– elaborarea unei hărți a localităț ii
noastre;
1.4. să se orienteze în terencu ajutorul
unei hărți sau schițe – exerciții de orientare în teren după
repere naturale sau folosind busola;
1.5. să reprezinte în plan elemente ale
mediului înconjurător. – recunoașterea principalelor forme de
relief, a tipurilor de vegetație ;
2.1. să observe dirijat elementele
mediului geografic local; – observații în natură;
– completarea unor fișe de observații;

99
2.2. să folosească proceduri de
înregistrare a elementelor din orizontul
local; -exerciții de poziționare, pe harta fizică a
județului Brăila, a principalelor forme de
relief existente în comună;
2.3. să identifice și să descrie corect
elemente din spațiul geografic local în
complexitatea lor; – selectări și clasificări de date din
calendarul naturii;
– expuneri pe baza unor grafice, ilustrații,
diagrame a evoluție i cantității de
precipitații, vâ nturilor, regimului termic
al aerului, etc. în orizonul local;
2.4. să identifice limite și altitudini
minime sau m axime din spațiul geografic
local. – expuneri și eseuri pe baza unui plan;
– expoziții de desene, schițe, fotomontaje
cu tematică geografică locală;
– întocmirea unor proiecte de îngrijire a
mediului înconjurător apropiat.
3.1. să construiască enunțuri simple
despre fenomene și procese geografice
observate; – exerciții de redactare după un plan de
idei simplu;
– formulări de întrebări și răspunsuri pe
baza unui fapt studiat;
3.2. să realizeze corelații între unitățile de
relief și evoluția ambientului local; – comentarea unor fenomene și procese
geografice observate;
3.3. să folosească elemente de limbaj
specific științelor geografice în expuneri,
citirea și interpretarea hărților; – analizarea unor materiale documentare
și cartografice care descriu orizontul
local;
3.4. să sesizeze și să aplice unele legături
vizibile între realitățile lumii
înconjurătoare. – dezbateri pe grupe de elevi;
– formulări de întrebări și răspunsuri în
cadrul unor concursuri geografice.
4.1. să deducă evoluția plantelor și
animalelor din ecosistemul local; – întocmirea unui proiect de protecție a
mediului geografic local;
4.2. să evidențieze repartiția vegetației și
a faunei în funcție de climă și înstrânsă
corelație cu impactul produs de
activitatea umană din localitatea
Bordei Verde ; – acțiuni de curățare, depoluare a unor
teritorii din orizontul apropiat;
– efectuarea unor experiențe simple care
evidențiază calitatea apelor, aerului,
solului din mediul geografic local;
4.3. să exemplifice spații nepolua te; – activități de valorificare a unor
materiale refolosibile;
4.4. să arate care sunt activitățile umane
care conduc la ridicarea gradului de
poluare a comunei Bordei Verde ; – plantarea de arbuști, flori;
– realizarea de albume fotografice, care să
ilustrez e starea ambientală locală;
4.5. să compare pe baza unor experiențe
care sunt principalele caracteristici ale
apelor și aerului din ambientul local; – redactarea unor texte, eseuri în care să
precizeze efectele pozitive și negative ale
acțiunii omului as upra mediului;
4.6. să adopte o atitudine civică de
ocrotire față de mediul înconjurător și să
propună măsuri de ameliorare. – participare la activități de depoluare, la
sesiuni de comunicări ale elevilor pe
problematica mediului și a orizontului
local.

100

Conținuturi

Semestrul I
Introducere în studiul opțional ului – 1 oră
Cadrul natural al comunei Bordei V erde – 7 ore
1. Așezarea geografică -factor determinant a l locuirii timpurii – 1 oră
2. Geologia. Evoluția paleogeografică , litologia, resursel e de subsol – 1 oră
3. Relieful din orizontul local și apropiat – 1 oră
4. Aplicație practic ă – 1 oră
5. Clima din zona comunei Bordei Verde – 1 oră
6.Hidrografia din orizontul local și apropiat – 1 oră
7. Proiecte – 2 ore
8.Vegetația , fauna și solurile din comuna Bordei Verde – 1 oră
9. Protejarea naturii în comuna Bordei Verde și în împrejurimi – 1 oră
Considerații social – istorice cu privire la apariția și dezvoltarea localității – 7ore
1. Originea și vechimea localităț ilor componente ale comunei Bordei Verde – 2ore
2.Comuna Bordei Verde în epoca modernă și contemporană – 1oră
3. Bordei Verde, după anul 1989 – 1 oră
4. Viața culturală a comunei. – 1oră
5. Amenajarea teritoriului: planul comunei și extinderea ei recent e – 2 ore
6. Evaluare – 3 ore

Semestrul al II -lea
Dinamica populației din comuna Bordei Verde în decursul timpului – 7 ore
1. Mișcarea naturala a populației –3 ore
 Natalitatea –1 oră
 Nupțialitatea și divorțialitatea –1 oră
 Mortalitatea generală . Bilanțul natural – 1 oră
2. Densitatea populației – 1 oră
3. Mobilitatea teritorială a populației – 1 oră
4. Evoluția numerică a populației după anul 1989 – 1 oră
5. Ritmul mediu anual de creștere al populației. Bilanțul total al populației – 1 oră
Structura populației comunei după anul 1989 – 6 ore
1. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe – 1 oră

101
2. Structura etnică și confesională – 1 oră
3. Structura profesională a populației – 1 oră
4. Mobilitatea spațială a populației – 1 oră
5. Nivelul de instruire al populației – 1 oră
6. Activitate practică – 1 oră
Ocupațiile locuitorilor din comuna Bordei Verde – 3 ore
1. Activități tradiționale. Sectoarele de activitate – 1 oră
2. Probleme economice actuale: investiții și investitori. Șomajul – 1 oră
3. Probleme de mediu/ echipare/ infrastructură edilitară – 1 oră
Evaluare – 2 ore

102

Aplicații și evaluare

 Descrierea și r edarea unei realități observate
 Aplicaț ii/deplasări în orizontul local
 Studiu de caz – Populația comunei Bordei Verde după anul 1990
 Interpr etarea graficelor și imaginilor
 Referate despre satul natal și împrejurimi;
 Observarea sistematică a elevilor atu nci câ nd analizează hărți sau diagrame
 Probe orale (interpretarea unor hărți, dezbateri libere, compuneri,exprimarea
opiniei, interviul, prezentarea unei drumeții – excursii imaginare )
 Probe scrise ( chestionare,fișe de lucru, portofoliul, alcătuir ea de ansambluri
foto)

Sugestii metodologice

Prezentul currriculum opțional urmărește să favorizeze:
 Folosirea materialului di dactic adecvat vârstei elevilor
 Crearea situațiilor ca re stimulează empatia elevilor față de fenomenul
studiatProbe scrise cu itemi obiect ivi, semiobiectivi și subiectivi
 Folosirea unor metode active: descoperirea, problematiz area, demonstrația
argumentată
 Realizarea de observații pe fișe proprii de lucru, s tudii de caz, dezbateri
argumentate
 Elaborarea de referate, proiecte sau port ofolii, individuale sau în grup
 Vizionarea unor filme didactice sau a rtistice și comentarea acestora
Resurse materiale

 Albume, postere, referate , reviste, casete video, planșe
 Planul comunei, harta comunei, schițe de hărți și grafice
 Întocmirea de fișe cu valoare de clasificare, piramida vârst elor, diagrame și
historiograme
 Fișe de lucru individuale

103
BIBLIOGRAFIE

1. Dan Steluța, Așezările rurale Brăilene , Editura Istros, Brăila, 2010
2. Dulamă Maria Eliza, Elemente de didactică a geografiei , Cluj -Napoca 2001
3. Erdeli, George, Cucu Vasile, România – populație, așezări umane, economie ,
Editura Transversal, București, 2007
4. Erdeli George, Satul românesc și populația rurală în a doua jumăta te a secolului
XX, Revista Calitatea Vieții , Editura Academiei Române, București, 1995
5. Ilinca Lucian, Ghid de drumeție , Editura Tiparg, Argeș, 2012
6. Ilinca Nicolae , Didactica geografiei , Editura Corint, București 2002
7. Munteanu Ioan, Brăila, studiu monografic , Editura Proilavia, Brăila, 2009
8. *** Abilități de viață în contextul dezvoltării durabile , Suport de curs, FSDC,
Reper 21
9. Fișe statistice anuale, fișe ale localității Bordei Verde , elaborate de Biroul de
Statistică Socială din cadrul Direcție i Județene de Statistică Brăila și în cadrul
Primăriei Bordei Verde

104
PROIECT DE LECȚIE
DATA :
CLASA : a V – a
OBIECTUL : Geografia – curriculum opțional: „ Transformări demografice și socio –
economice recente în comuna Bordei Verde ”
UNIATEA DE ÎNVĂȚARE : Cadrul natural al c omunei Bordei Verde
PROFESOR : Butuc Luminița
SUBIECTUL LECȚIEI : Vegetația, fauna și solurile din comuna Bordei Verde
COMPETENȚE SPECIFICE
1. Recunoașterea termenil or geografici în texte diferite
2. Identificarea principalelor elemente naturale și socio -economice reprezentate pe un suport
cartografic
3. Explicarea importanței mediului g eografic pentru om și societate
COMPETENȚE DERIVATE :
C1.Localizarea comunei Bordei Verde pe harta fizică a României
C2. Prezentarea caracteristicilor vegetației, faunei și solurilor din orizontului local
C3. Corelarea condițiilor naturale ale localității cu activit ățile socio – umane și economice
C4.Compararea comun ei Bordei Verde cu alte așezări rurale din România , sub diferite aspecte
C5. Explicarea termenilor : „stepă” , „cernoziom”, „aluviuni”
C6. Recunoașterea elementelor de vegetație și faună autohtone , utilizând ierbare și insectare.
TIPUL LECȚIEI : de comunicare și însușire de noi cunoștințe (predare -învățare)
STR ATEGII DIDACTICE
Metode: expunerea, conversația , lucrul cu harta, comparația, observarea liberă ș i dirijată,
problematizarea, ,,Știu/ Vreau să știu/ A m învățat”;
Mijloace: Harta fizică a României, Harta administrativă a României, Harta județului Brăila ,
Atlasul ge ografic al României, Harta fizică a comunei Bordei Verde
EVALUAREA : formativă , prin chestionare orală , prin întrebări frontale și individuale.
BIBLIOGRAFIE : lucrarea ,, Transformări demografice și socio -economice recente în
comuna Bordei Verde ”, autor profesor Butuc Luminița
DESFĂȘURAREA LECȚIEI
a)Organizarea clasei pentru oră : verificarea prezenței, asigurarea condițiilor opti me pentru
desfășurarea lecției

105
b) Captarea atenției . Prezentarea unui ierbar și a unui insectar realizate de elevi în cadr ul
orelor de biologie în anii de studiu anteriori. Elevii sunt puși astfel în situația de a -și reaminti
ce plante/insecte au colecționat pentru realizarea ierbarelor și insectarelor.
c) Comunicarea noilor cunoștințe . Notarea pe tablă a titlului lecției. Prezentarea
competențelor derivate.
Elevii își notează tit lul.
Elevii sunt grupați pe perechi și li se explică modul de lucru . Astfel, fiecare pereche
notează, la fiecare punct al lecției (vegetația, fauna, solurile), tot ceea ce cu nosc despre
elementul respectiv. Selectiv, câteva perechi comunică și celorlalți ceea ce au scris .
Răspunsurile se notează pe coloana ,,Ș tiu”, reprezentând tot ceea ce cunosc elevii
despre fiecare parte supusă studiului.
Pentru problemele necunoscute sau neclare elevii vor formula întrebări, ajutați de
profesor, înt rebări ce se trec în coloana ,,Vreau să știu”.
În continuare, profesorul oferă cunoșțințele nececa re care se scriu în coloana ,, A m
învățat” și care constituie și răspunsurile la întrebările formulate anterior.
ȘTIU VREAU SĂ ȘTIU AM ÎNVĂȚAT
Vegetația
– de stepă

– de luncă

Ce zonă de vegetație există
în împrejurimile comunei
Bordei Verde ?
Ce caracteristică importantă
prezintă?
Unde se întâlnește?
Ce specii de plante cresc în
această regiun e? – de stepă

-adaptată la uscăciune
– adaptată la umiditate

-pe terasele și lunca Călmățuiului
– ierburi – păiușul , colilia, negara,
pirul
– arbuști – porumbarul, măceșul.
– arbori – salcâmul , plopul
– salcie – în lunc ă
Fauna:
– popândău, iepure
de câmp,
porumbei, broaște,
Ce specii faunistice se
întâlnesc? -fauna de stepă –rozătoarele
(șoarecele de câmp, popândăul,
hârciogul, iepurele de câmp);
– fauna de pădure (lupul, vulpea,

106
insecte

mistrețul, viezurele, veverița);
– păsările: ciocârlia, potârnichea,
pițigoiul, vrabia, guguștiucul, gaița,
prepelița
Solurile
– clasa molisoluri
– solurile de luncă
(aluviale)
Ce clase/tipuri de soluri
există în zona comunei
noastre? -molisoluri: cernoziomuri ;
-solonețuri și solonceacuri – în luncă

10. Fixarea cunoștințelor se face prin întrebări frontale, prin reluarea într -un alt
context a esențialului din cunoștințele predate în vederea completării unui rebus
geografic cu soluția pe vertical ă ,,BORDEI VERDE”.

107
Rebus geografic

1.Câmpie unde este situată localitatea ta
natală…… ………….
2.Tip de sol prăfos, de culoare galbenă
…………………
3.Plantă, asemănătoare grâului,
caracteristică zonei de stepă ……… …………
4. Vântul spulberă nisipul și dă naștere ……
5. ………..de câmp are efective în scădere
drastică în ultimul deceniu.
6. Vegetația localizată pe valea râului
Călmățui prezintă adaptări la ……………
7. Mamifer care vânează găini……….
8. Treaptă de relief situată deasupra luncii,
ferită de inundații………….
9. Fluvi u care traversează județul Brăila…..
10. Volumul de apă scurs prin albia unui râu
la un moment dat …………..
11. Păsări care apar frecvent în lunca
Călmățuiului …………. 1. BĂRĂGANULUI
2. LOESS
3. PIRUL
4.DUNE
5. I E PURELE
6. UM I DITATE

7.VULP E
8. TERASĂ
9. DUNĂ REA
10. DEBIT
11. L EBEDE

d) Obținerea performanței și atingerea feed -back -ului se face prin întrebări adecvate,
formulate intermitent, făcându -se aprecieri asupra răspunsurilor .

108
PROIECT DE LECȚIE

DATA :
CLASA : a V – a
OBIECTUL : Geografia – curriculum opțional: „ Transformări demografice și socio –
economice recente în comuna Bordei Verde ”
UNIATEA DE ÎNVĂȚARE : Dinamica populației din comuna Bordei Verde în decursul timpului
PROFESOR : Butuc Luminița
SUBIECTUL LECȚIEI : Mișcarea naturală a populației
TIPUL LECȚIEI : de consolidare a cunoștințelor
SCOPUL LECȚIEI : consolidarea cunoștințelor referitoare la caracteristicile geodemografice
ale comunei Bordei Verde
COMPETENȚE SPECIFICE
3.1. să construiască enunțuri simple despre fenomene și procese geografice observate;
3.2. să realizeze corelații între unitățile de relief și evoluția ambientului local;
3.3. să folosească elemente de limbaj specific științelor geografice în expuneri, citirea și
interpretarea hărților;
3.4. să sesizeze și să aplice unele legături vizibile între realitățile lumii înconjurătoare.
COMPETENȚE DERIVATE
La finalul activității elevii vor fi capabili să:
C1. să caracterizeze elementele cadrului social al comunei natale
C2. să analizeze dinamica și mișcarea naturală a populației
C3. să precizeze factorii care determină dinamica și mișcarea naturală a populației
STRATEGIA DIDACTICĂ : dirijată, cognitivă, euristică
METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE : conversația euristică, explicația, problematizarea,
modelarea, studiul de caz, exercițiul geografic, munca independentă ,dialogul .
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT : fișe de lucru, grafice, Harta geografică a comunei Bordei
Verde, date despre populația comunei de la recensămintele din anii 2002 și 2011.
ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII : individual, pe grupe
DESFĂȘURAREA LECȚIEI
a)Organizarea clasei pentru oră : verificarea prez enței, asigurarea condițiilor opti me pentru
desfășurarea lecției
b)Captarea atenției : distribuie fișe de lucru cu grafice care reprezintă evoluția natalității,
mortalității, sporului natural.

109
c)Verificarea și consolidarea cunoștințe lor. Notarea pe tablă a titlului lecției. Prezentarea
competențelor derivate.
Elevii își notează tit lul.
Elevii sunt grupați pe perechi și li se explică modul de lucru .Astfel, fiecare
caracterizează cadrul natural al comunei.. Selectiv, câteva perechi comunică și celorlalți ceea
ce au scris .
Distribuie fișe de lucru cu diferite grafice și solicită identificarea factorilor determinanți
ai mișcării naturale a populației.
Pe baza conversației, îndrumă elevii să identifice factorii favorabili/restrictivi ai
sporului natural.
e) Asigurarea feed back -ului. Propune elevilor să găsească modalități de rezolvare a
problemelor demografice cu care se confruntă comuna.
f) Obținerea performanței. Distribuie fișe de lucru care conțin itemi lacunari.
g) Evaluare. Propune un joc cu denumirea : Comun a Bordei Verde azi, peste 5 ani și
peste 10 ani , în care solicită elevilor să anticipeze cum v -a evolua numărul de locuitori în
viitor.

110

Fisă de lucru

Fig. 1 Evoluția ratei natalității și a mort alității în perioada anilor 1990 -2011, la nivelul
comunei Bordei Verde conform Anuarului Statistic al județului Brăila

Fig. 2 Evoluția sporului natural înainte de anul 1990 (‰) conform Anuarului Statistic al
județului Brăila
0510152025303540
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011Decese
Nașteri
-1001020304050
1912
1923
1930
1941
1956
1966
1976
1968
1970
1971
1972
1973
1974
1975
1976
1977
1978
1979
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989

111
1. Evoluția ratei natalității și a mort alității în perioada anilor 1990 -2011 a înregistrat
perioade de creșteri între care s -au intercalat perioade de scăderi.
Urmărind Figura 1, explicați din ce cauze s -au produs aceste variații.
2. Analizați Fig. 1, respectiv Fig. 2.
Precizați care este opinia voastră referitoare la evoluți a sporului natural în perioada
cuprinsă între anii 1990 -2011 .

112
CONCLUZII
Problematica transformărilor demografice și socio -economice este dezbătută frecvent
în societatea noastră, mai ales în contextul noilor ritmuri de dezvoltare economică și a
influenței, tot mai crescute, pe care omenirea o exercită asupra componentelor naturale.
Studiul de față s -a bazat pe discutarea relațiilor de interdependență dintre om și mediul
înconjurător, evoluția demografică de -a lungul timpului, a impactului presiunii umane asupra
mediului și a modificărilor intervenite în interiorul său, în limitele cadrului spațial al
comunei Bordei Verde. Astfel, pentru a surprinde starea de fapt a habita tului actual s -a
recurs la efectuarea unor interpretări, între potențialul natural, social și economic,
valorificarea și transformarea sa și consecințele rezultate.
Descrierea și analiza cadrului natural au fost realizate cu scopul de a evidenția
influența acestuia asupra repartiției populației și așezării umane, deoarece așezările umane nu
trebuie să fie considerate doar o parte componentă a ecosistemului, ci vatra și moșia, sub
impactul antropic, să fie considerate un geosistem integrat, iar evoluția demo grafică să
repezinte o sinteză asupra tuturor elementelor mediului înconjurător.
Discuțiile despre cadrul demografic evidențiază evoluția numărului de locuitori, în
acest sens, observându -se o scădere. Așadar, dacă înainte de anul 1989 se poate vorbi de o
creștere a numărului de locuitori ai comunei Bordei Verde, ajungând la o valoare de peste
3000 locuitori, după anul 1990 acesta a cunoscut o scădere continuă, ajungând în anul 2011
la un număr de 2693 de locuitori.
Efectul acestei scăderii se observă la n ivelul densitații populatiei care este, în prezent,
cu mult sub media pe țară, având o valoare de 31,1 loc/km². De asemenea, scăderea
numărului de locuitori este reflectată, pe de o parte, de evoluția natalității, și aceasta fiind în
scădere față de perioa da de dinainte de anul 1989, de la 17,2‰, cât era în anul 1989 la 8,5‰
în anul 2011, și, pe de altă parte, de cea a mortalității, care este în creștere față de aceeași
perioadă de dinainte de anul 1989, de la 9,4‰ în anul 1989 la 13,7‰ în anul 2011. Astfel ,
sporul natural a devenit negativ, având o valoare de -1,9 în anul 2011, față de 7,4 în anul
1989.
Deși comuna Bordei Verde este un spațiu rural, cu așezări vechi, având o evoluție
dinamică de -a lungul timpului, cu o continuitate de populare caracterizată , în general, printr –
o creștere numerică a populației, problemă întâlnită la nivel național, fenomenul de
îmbătrânire demografică, influențează în mod negativ evoluț ia numărului populației, aceasta
fiind corelată cu numărul mic de copii care se nasc, respe ctiv cu numărul mare de decese,

113
dar și cu numărul relativ mare de migrații. În acest context, trebuie specificat faptul că se
observă un accentuat proces de îmbătrânire demografică în fiecare dintre cele trei sate
aparținătoare comunei.
Comuna Bordei Verde, având o populație de 2693 locuitori, în anul 2011, și o
suprafață de 180,55 ha se încadrează în categoria satelor mari, dezvoltarea ei datorându -se
condițiilor naturale și economiei locale. Structura geometrică a satului, de tip adunat , a
determinat ca densitățile mari de populație să se înregis treze în cadrul vetrei satului, fapt
reflectat și de repartiția populației pe cele trei sate componente ale comunei. Astfel, cea mai
mare parte a locuitorilor populează satul reședință de comună, urmat, în ord ine, de satul
Constantin Gabrielescu și Lișcoteanca.
Pe parcursul secolului XX, structura etnică nu a suferit modificări cauzate de
emigrarea altor populații. În prezent în comuna Bordei Verde locuiesc 2693 persoane (2011),
populație formată preponderent d in români.
Religia are un rol important în viața spirituală a locuitorilor din comuna Bordei Verde.
Cea mai mare parte a populației este de religie creștin -ortodoxă, restul aparținând
următoarelor confesiuni: adventiști de ziua a șaptea, penticostali, cato lici.
Învățământul reprezintă factorul fundamental care asigură dezvoltarea comunității. El
este reprezentat prin Școala Gimnazială Bordei Verde și școli cu clasele I-IV în satele Constantin Gabrielescu
și Lișcoteanca, dar și prin grădinițele din cele trei sate componente ale comunei, grădinițe care funcționează cu
program normal. Ținând cont de faptul că un procent de 75% din populația de peste 12 ani finalizează și
studiile liceale, se poate afirma faptul că la nivelu l comunei Bordei Verde există o populație
relativ bine instruită .
În spațiul rural studiat, populația desfășoară activități economice diverse. Dacă în trecut economia
localităților componente ale comunei avea caracter agrar, în prezent comuna are funcție mixtă – agricol și
industrial, având un nivel bun de dezvoltare economică. Acest lucru se reflectă, în special, î n structura
socio -profesională a populației, cei mai mulți dintre locuitorii comunei fiind cuprinși în
sectoarele de activitate secundar și terț iar.
Un element de bază care definește calitatea locuirii îl reprezintă casa și gospodăria.
Locuințele din comuna Bordei Verde sunt construite din chirpici și cărămidă, dotate cu
anexe, având suprafețe medii și mari. După anul 2000, casele recondiționate s au nou
construite înlocuiesc aspectul tradițional cu arhitectura urbană. Procesul de modernizare a
localității a continuat cu alimentarea cu apă a gospodăriilor, respectiv cu pietruirea
drumurilor comunale. Amenajarea spațiilor verzi corespunde exigențelor locuitorilor
comunei.

114
Agricultura practicată în prezent este de tip extensiv, cu un grad mare de subzistență ,
obținându -se în gospodării de tip individual, unde producția agricolă este folosită pentru
creșterea animalelor. În ultimii ani, se practică o ag ricultură pe suprafețe mari făcută cu
utilaje performante. În viitor, o activitate alternativă, cu impact economic și social, ar putea
să o constituie turismul rural.
Comuna Bordei Verde, așezată pe o importantă axă de comunicație, beneficiază de o
poziție social – economică avantajoasă , iar prin potențialul uman și economic este în măsură
să promoveze activ valorile civilizației moderne.
Studierea elementelor de geografie locală se încadrează în preocuparea generală
conștientă a profesorului pentru perfecț ionarea pregătirii sale științifice și metodice .
Astfel, lucrarea de față, se constituie într -un valoros material didactic care poate fi folosit la
orele de geografie prevăzute în programa școlară (în curriculumul nucleu), dar și la ore
opționale (curriculumul opțional). Asadar, materialul prezentat în lucrarea Transformări
demografice și socio -economice recente în comuna Bordei Verde poate fi folosit la orele de
geografie de la clasa a V -a și a VIII -a.

115
BIBLIOGRAFIE

 Albu Constantin, Cunoaște România , Editura Economică, București, 2004
 Bran Florina, Geografia României , Editura ASE, București, 1999
 Caraman -Dan Steluța,Caraman Ilie, Așezările rurale brăilene ,Editura Albatros, Brăila,
2010
 Cândea Melinda, Bran Florina, Spațiul geografic românesc , Editura economică, 2001
 Cândea Melinda, Erdeli George, Așezarea rurală – componentă principală a
peisajului românesc, BSSSG., serie nouă, VII, București
 Cucu Vasile, Geografia așezărilor rurale , Editura Domino, Târgoviște, 2000
 Dulamă Eliza, Elemente din didactica geografiei , Ed. Clusium, Cluj -Napoca, 2001
 Dumitrache Liliana, Starea de sănătate a populației României. O abordare
geografică , Editura Univers enciclopedic, București, 2004
 Elenicz Miha i, Pătru Ileana, România: Geografie fizică , Vol. I, Editura Universitară,
București, 2005
 Erdeli George, Cucu Vasile, România: populației, așezări umane, economie , Editura
Transversal, București , 2005
 Erdeli George, Dumitrache Liliana, Geografia populație i mondiale , Editura
Universitară, București, 2011
 Erdeli George, Dumitrache Liliana, Geografia populației , Editura Corint, București,
2001
 Erdeli George, Melinda Cândea, Braghină Cristian, Costachie Silviu, Dicționar de
geografie umană , Editura Corint, Buc urești, 1999
 Harțuchi Nicolae, Cercetările arheologice de la Lișcoteanca , Ed. Istros, Brăila, 1987
 Ianoș Ioan, Dinamica urbană, București, Editura Tehnică, 2004
 Ilinca Nicolae, Didactica geografiei , Editura Corint, București, 2007
 Ilinca Nicolae, Geografia umană. Populația și așezările , Editura CD PRESS,
București, 2009
 Ilinca Nicolae, Geografia umană. Populația și așezările omenești , Editura Corint,
București, 1999
 Nicola Ioan, Tratat de pedagogie școlară , Editura Didactică și Pedagogică, București,
1996
 Mândruț Octavian , Geografia și educația prin geografie în perspectiva reformei învățământului
preuniversitar – ghid metodologic , Institutul de Științe alEducație i, Bucu rești, 1996

116
 Munteanu Ioan, Brăila, studiu monografic , Editura Proilavia, Brăila, 2009
 Stupacenco Lidia, Didactica sau teoria învățământului – curs universitar , Bălți, 2006
 *** Anuarul statistic al județului Brăila , 1991, 2002, 2011, 2013, 2014
 ***Geografia României , vol. I, Editura Academiei, București, 1984
 ***Geografia României , vol. II, Editura Academiei, București, 1984
 ***Județele patriei. Brăila. Monografie , Ed. Sport – Turism, București, 1980

BIBLIOGRAFIE WEB
 https://ro.wikipedia.o rg/wiki/ Comuna _Bordei _Verde ,_Brăila
 https://ro.wikipedia.org/wiki/ Constantin _Gabrielescu ,_Brăila
 www. braila .insse.ro/
 http://statistici.insse.ro/shop/?page=info
 https://mts -sm.wikispaces.com/file/view/eseu+curriculum.doc
 http://documents.tips/documents/management -educational -55846900cff4d.html#
 http://edituraedu.ro/didactice/clasele%20V –
VIII/Geografie/Curriculum,%20geografie%20optional.doc