Transformarea Bilantului Contabil In Bilant Financiar

3.1. Transformarea bilanțului contabil în bilanț financiar

Bilanțul contabil elaborat în optica patrimonial-juridică utilizat până la adoptarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE și cu Standardele Internaționale de Contabilitate s-a dovededit insuficient adaptat analizei financiare orientate spre gestiune.

În acest scop se constată că este deosebit de util bilanțul financiar, elaborat în optică patrimonială, care constituie suportul analizei financiare tradiționale ce are ca finalitate descrierea patrimoniului întreprinderii în vederea unei evaluări patrimoniale care poate interesa atât proprietarii, cât și creditorii. Logica bilanțului financiar, numit și bilanț lichiditate-exigibilitate, se bazează pe criteriul lichidității crescătoare a activului și al exigibilității crescătoare a pasivului, ceea ce implică separarea elementelor de activ în funcție de gradul de lichiditate și a elementelor de pasiv în funcție de scadență.

Importanța bilanțului financiar în analiza financiară decurge din faptul că el servește la determinarea marjei de securitate financiară prin intermediul fondului de rulment, care permite întreprinderii să facă față riscurilor pe termen scurt, garantând solvabilitatea acesteia.

Tabelul 2

Analiza patrimonială presupune transformarea Bilanțului contabil într-un Bilanț financiar pe baza unor corecții aduse posturilor bilanțiere de activ și pasiv, astfel:

Toate activele mai mari de 1 an se trec în grupa Active Imobilizate (Utilizări Permanente);

Toate activele mai mici de 1 an se trec în grupa de Active circulante (Utilizări Temporare);

Toate pasivele mai mari de 1 an se trec în grupa Capitaluri Permanente (Resurse Permanente);

Toate pasivele mai mici de 1 an se trec în grupa de Datorii pe termen scurt (Resurse Temporare).

Bilanțul financiar (lichiditate – exigibilitate) pentru anul 2012

Tabelul 3

Bilanțul financiar (lichiditate – exigibilitate) pentru anul 2013

Tabelul 4

Bilanțul financiar (lichiditate – exigibilitate) pentru anul 2014

Tabelul 5

Construcția bilanțului financiar implică respectarea unor principii și reguli care permit ordonarea posturilor de bilanț după criteriul pe termen scurt și pe termen lung. Printre elementele constitutive ale bilanțului se face distincție între cele care rămân la dispoziția întreprinderii pe termen lung (peste 1 an) și cele care nu îi aparțin decât pe termen scurt (sub 1 an).

Dacă o parte a datoriilor pe termen lung ajung la scadență mai repede de 1 an, ele vor fi trecute la datorii pe termen scurt. Veniturile realizate în avans cu scadența peste 1 an sunt incluse în datoriile pe termen mediu și lung.

Obținerea bilanțului financiar implică efectuarea unor corecții ale activului și pasivului pe baza informațiilor din anexă, prin respecarea unor principii de evaluare și regrupare a posturilor după criteriul vechimii (peste sau sub 1 an).

3.2 Calculul și interpretarea Situației Nete

Situația Netă (SN) este expresia cea mai simplă a valorii patrimoniale a unei firme, reprezinta diferență între activul total și obligațiile totale de plată.

Tabelul 6

Interpretare:

1. Din tabelul de mai sus se constată o situație netă pozitivă și crescătoare din 2012 până în 2014 inclusiv, care reflectă o gestiune economică sănătoasă, ce maximizează valoarea întreprinderii, prin potențarea capitalurilor proprii,

2. Creșterea situației nete (activului net) are ca efect creșterea rentabilității și a independenței financiare.

3.3 Calculul și interpretarea Fondului de Rulment Finaciar

Fondul de Rulment Financiar (FRF) este o marjă de securitate financiară care permite firmei să faca față riscurilor pe termen scurt și care are rolul de a garanta solvabilitatea întreprinderii.

Tabelul 7

Interpretare:

Din datele tabelului se constată că Fondul de Rulment pozitiv și în creștere confirmă o dinamică favorabilă a marjei de securitate a întreprinderii. În cei 3 ani analizați fondul de rulment reflectă echilibrul pe termen lung al întreprinderii.

În practică, se consideră că Fondul de Rulment al întreprinderii industriale trebuie să reprezinte o treime din valorea cifrei de afaceri lunare.

În interiorul capitalurilor permanente, ponderea capitalurilor împrumutate nu trebuie să fie excesivă în raport cu cea a capitalurilor proprii (să nu depășească 50 %), ceea ce impune determinarea Fondului de Rulment propriu (FRp) și a Fondului de Rulment străin (FRs):

FRp = Capitaluri proprii – Imobilizări nete;

FRs = Împrumuturi pe termen lung și mediu – Imobilizări nete.

Fondul de Rulment propriu pune în evidență influența structurii de finanțare asupra constituirii sale, adică măsura în care echilibrul financiar se asigură prin capitalurile proprii, ceea ce reflectă gradul de autonomie financiară.

Fondul de Rulment împrumutat (străin) reflectă gradul de îndatorare pe termen lung pentru a finanța nevoi pe termen scurt.

Tabelul 8

Interpretare:

1. Fondul de Rulment propriu este negativ și în descreștere în fiecare din cei trei ani analizați ceea ce confirmă că întreprinderea NU dispune de o autonomie financiară care îi permite finanțarea imobilizărilor nete din capitaluri proprii.

2. Fondul de Rulment străin este pozitiv și în scădere în 2012 și 2013 iar în 2014 este negativ; ceea ce arată pe parcursul celor trei ani, că nevoile pe termen scurt nu pot fi finanțate prin îndatorare pe termen lung.

3. Echilibrul financiar pe termen lung și pe termen scurt este nu asigurat ca urmare a unei marje de securitate pe care o conferă Fondul de Rulment Financiar negativ.

3.4 Calculul și interpretarea necesarului de fond de rulment

Necesarul de Fond de Rulment reprezintă banii ce trebuie rulați în întreprindere pentru a-i asigura funcționarea (după finanțarea imobilizărilor), care reclamă cheltuieli ce vor fi recuperate la achitarea facturilor de către clienți.

Tabelul 9

Interpretare:

NFR constituie un indicator de echilibru financiar, care poate fi pozitiv sau negativ.

În 2012, 2013, 2014 NFR este pozitiv și în creștere, NFR > 0, rezultă un surplus de necesar temporar față de resursele temporare ce pot fi mobilizate, fiind o situație normală pentru ca este consecința unor investiții privind creșterea necesarului de finanțare a ciclului de exploatare.

Necesarul de fond de rulment reflectă echilibrul curent al întreprinderii, este mai fluctuant, mai instabil decât fondul de rulment și depinde de cifra de afaceri, durata de rotație a stocurilor, decalajul dintre termenul de recuperare a creanțelor și termenul de plată a furnizorilor. În cei 3 ani analizați NFR pozitiv si în crestere reflectă echilibrul pe termen scurt al întreprinderii.

3.5 Calculul si interpretarea Trezoreriei Nete

Trezoreria Netă (TN) poate fi calculată pornind de la egalitatea de bilanț Activ = Pasiv care conduce la confruntarea fondului de rulment (FR) cu necesarul de fond de rulment (NFR), din care rezultă echilibrul financiar al întreprinderii.

Trezoreria Netă (±) rezultă atât din operațiuni ce afectează capitalurile permanente și activul imobilizat, dar si operațiunile care privesc activele circulante și datoriile pe termen scurt.

Creșterea Trezoreriei Nete poate fi datorită creșterii fondului de rulment și prin diminuării necesarului de fond de rulment, sau prin majorarea disponibilităților și reducerea creditelor bancare de trezorerie.

Tabelul 10

Interpretare:

În 2013, 2014 avem o trezorerie netă pozitivă și crescătoare Trezoreria pozitivă (TN > 0), este când: FR > NFR și respectiv, Disponibilități > Credite trezorerie. Rezultatul relevă echilibru financiar al întreprinderii pt 2013 si 2014.

În 2012, 2013 și 2014 FR > 0 și NFR > 0, când NFR este finanțat în întregime din resurse permanente (FR > 0), care degajă disponibilități ce pot ascunde o sub-utilizare de capitaluri; însă în 2012 FRF este mai mic decât NFR rezultand asfel o situatie nefavorabilă pentru întreprindere data de o Trezorerie neta negativă (evidențiază un dezechilibru financiar, la încheierea exercițiului.)

3.6 Calculul si interpretarea ratelor de structura (autonomiei financiare)

Analiza ratelor completează analiza indicatorilor în mărimi absolute și prezintă avantajul că pot fi efectuate de comparații pentru a pozitiona corect întreprinderea în mediul său deafaceri sau pentru a-i aprecia evoluția.

Ratele de structură a bilanțului reflectă structura financiară (de finanțare) a întreprinderii și se definește prin proporțiile posturilor din activul și pasivul bilanțului în raport cu totalul acestuia.

Tabelul 11

Cp= Capitalul permanent =Capitaluri proprii + Datorii pe termen lung și mediu

Interpretare:

1. În cei trei ani, rata îndatorării globale este peste 0,5 dar în scădere ceea ce arată reducerea ponderii datoriilor și creșterea ponderii capitalurilor proprii în structura finanțării. În concluzie aceata rata arata dependența întreprinderii de diverși creditori, precum și șansele favorabile de rambursare a datoriilor.

2. Cresterea valorii levierului financiar în cei trei ani, reflectă cresterea gradului de îndatorare ca urmare a scaderii ponderii capitalurilor proprii, având ca efect scaderea gradului de autonomie financiară la valorii supraunitare.

3. Creșterea ratei de îndatorare la termen <1 în 2012 si exprimă independența față de creditori și faptul ca întreprinderea nu este afectată de inflație, insa in 2013 si 2014 situatia se schimba si contatam ca intreprinderea este dependeta de creditori si este afectata de inflatie.

4. În 2012, capacitatea de îndatorare > 0,5, ceea ce arată că întreprinderea are posibilitățile de îndatorare reale. În 2013 si 2014 capaciatatea de Îndatorare < 0.5 , dovedind astfel ca întreprinderea nu are posibilități de îndatorare. Pe parcursul celor trei ani, capacitatea de îndatorare este în ușoară scădere datorită reducerii ponderii capitalurilor proprii în capitalul permanent.

3.7 Analiza Tabloului Soldurilor Intermediare de Gestiune

Contul de rezultat al exercițiului furnizează date care pot fi analizate pentru a obține indicatori necesari gestiunii, prin amenajarea Tabloului Soldurilor Intermediare de Gestiune (Cascada SIG).

Soldurile permit evidențierea legăturii dintre funcțiunea de exploatare și funcțiunea financiară a întreprinderii și sunt împărțite în două categorii: SIG – activitate și SIG – rentabilitate.

Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune Tabelul 5

Interpretare:

1. Cifra de afaceri netă a scăzut în 2013 datorită atât scaderii producției vândute, cât și a vânzărilor de mărfuri, urmând ca în 2014 să crească în comparație cu ani anteriori.

2. Producției exercițiului a scazut in 2013 comparativ cu 2012 datorita scăderii destocajului, urmând ca în 2014 să crescă într-o proporție superioară anilor precedenți.

3. Scăderea valorii adăugate în anii 2013, 2014 a fost consecința creșterii mai rapide a consumurilor intermediare în raport cu producția exercițiului.

4. Excedentul Brut din Exploatare a scăzut in 2013 comparativ cu 2012 ca urmare de a scăderoo valorii adăugate, pe seama cheltuielilor cu personalul urmând ca în 2014 să crească vizibil.

5. Rezultatului din Exploatare a scăzut în 2013, apoi a crescut în 2014 datorită creșterii mai lente sau mai rapide a sumei dintre excedentul brut din exploatare cu alte venituri din exploatare comparativ cu suma dintre amortizare și alte cheltuieli de exploatare.

6. Rezultatul financiar în 2012, 2013, 2014 a fost negativ datorită cheltuielilor financiare mai mari decât veniturile financiare.

7. Diminuarea Rezultatului Curent a fost consecința creșterii în proporție mai mare a pierderii financiare comparativ cu cresterea rezultatului din exploatare .

8. Lipsa rezultatului extraordinar in cei trei ani analizați s-a reflectat în egalitatea rezultatului curent cu rezultatul brut, care a scazut ca urmare a creșterii mai rapide a cheltuielilor totale comparativ cu veniturile totale.

9. Rezultatul net contabil al exercițiului a scăzut în cei trei ani însă cea mai evidentă scădere este în 2013 comparativ cu 2012 datorită unui rezultat brut foarte mic.

3.8 Analiza pragului de rentabilitate

Pentru estimarea riscului de exploatare și a riscului financiar, practica afacerilor utilizează un instrument de analiză cunoscut sub denumirea de: pragul de rentabilitate (Analyse coût – volume – profit), (Breakeven Point Analysis), o metodă de analiză previzională care permite stabilirea condițiilor necesare realizării echilibrului microeconomic, cu sau fără profit (punctul mort).

Pragul de rentabilitate reprezintă volumul de activitate (volumul fizic al vânzărilor sau volumul critic) la care veniturile (cifra de afaceri) echilibrează cheltuielile, rezultatul fiind egal cu zero (B = 0) numit și punctul mort.

Pragul de rentabilitate al produsului mobilier gradină Tabelul 13

Interpretare:

Volumul de activitate s-a situat peste pragul de rentabilitate, volumul fizic al vânzărilor și cifra de afaceri, superioare valorilor critice, au asigurat marje de securitate, intervale de siguranță și sporuri de eficiență positive pentru produsul analizat.

În exercițiul financiar 2013, 2014 performanțele au cunoscut dinamici nefavorabile comparativ cu exercițiul 2012, care reflectă o degradare a rentabilității pentru produsul mobilier de grădină, confirmată de creșterea mai rapidă a cheltuielilor fixe comparativ cu creșterea cifrei de afaceri ceea ce a majorat valorile pragului de rentabilitate (volumul și cifra de afaceri critice), în vederea limtării riscului economic și financiar.

3.9 Calculul și interpretarea ratelor de lichiditate și solvabilitate

Ratele de lichiditate prezintă gradul în care întreprinderea poate face față datoriilor pe termen scurt:

Tabelul 12

Interpretare:

Dupa cum observăm din tabelul de mai sus rata lichidității generale are valoare supraunitară și arată că întreprinderea are capacitatea de a-și achita datoriile exigibile.

Pe parcursul celor trei ani analizați observăm o lichiditate generală în creștere

O lichiditate favorabilă întreprinderii este considerată a fi între 2 și 2,5, astfel anul 2014 este este un an în care întreprinderea are cu certitudine capacitatea de a-și achita datoriile grație valori lichidități generale de 5.18.

Rata lichidității imediate sau mai este numita rata capacității de plată imediată și exprimă capacitatea de rambursare instantă a datoriilor, având în vedere disponibilitățile existente.

Tabelul 13

Interpretate:

Întreprinderea după cum observăm are în toți cei trei ani capacitatea de rambursare instantă a datoriilor.

În 2012, 2013, 2014 avem o situație favorabilă pentru întreprinderii deoarece lichiditatea imediată este mai mare de 0,3.

Rata lichidității reduse exprimă capacitatea întreprinderii de reusi să-și onoreze datoriile pe termen scurt din creanțe și disponibilități.

Tabelul 14

Interpretare:

Valoarea acestei rate trebuie sa fie cuprinsă între 0,8 și 1 pentru ca întreprinderea să fie într-o situație optimă în ceea ce privește solvabilitatea parțială, dar în nici un an nu este cuprinsă în acesta marjă;

În 2012 întreprinderea nu are capacitatea să-și onoreze datoriile pe termen scurt din creanțe și disponibilități.

În 2013 și 2014 întreprinderea are capacitatea să-și onoreze datoriile pe termen scurt din creanțe și disponibilități.

Gradul în care întreprinderea face față datoriilor totale este data de rata solvabilității pe termen lung.

Tabelul 15

Interpretare:

În 2012 si 2013 Rata solvabilității pe termen lung a fost mai mica de 1,5, doar în 2014 a fost mai mare de 1.5 dovendind astfel, că firma are capacitatea de a-și achita obligațiile bănești față de terți.

Concluzii

Analiza echilibrului financiar și a poziției financiare a întreprinderii este o temă care are în vedere capaciatatea societății de îndatorare, solvabilitatea, de asigurare unei autonomii financiare pe termen scurt și de achitare a obligațiile bănești față de terți.

Analiza financiară este o modalitate de tratare a informației financiar-contabile care oferă managerului datele necesare adoptării deciziilor financiare pe termen lung și scurt.

În cazul societății analizate S.C Fragetiсо Grоuр SRL avem de a face cu o situație favorabilă per ansamblu, pe parcursul celor 3 ani; în care conform datelor prezentate, firma a evoluat de la un an la altul din punt de vedere al vânzărilor prin scăderea cu 37% a cifrei de afaceri în 2013 urmând ca în 2014, aceasta să crească cu 19,71% fata de 2012 și cu 215,5% fata de 2013.

În ceea ce privește calculul și analiza indicatorilor și ratelor care definesc echilibrul financiar al înreprinderii S.C. Fragetiсо Grоuр SRL, pe parcursul anilor 2012, 2013, 2014, constatăm următoarele:

Situație Netă este pozitivă și crescătoare din 2012 până în 2014 inclusiv, reflectând astfel o gestiune economică sănătoasă, ce maximizează valoare întreprinderii, prin creșterea rentabilității și a independenței financiare.

Pe parcursul celor 3 ani analizați am constatat un Fond de Rulment pozitiv și în creștere

Trezoreria Netă are o valoare pozitiva dar în ușoară scădere în 2013 și 2014 reflectând asfel o gestiune financiară sănătoasă a întreprinderii ca urmare a îmbogățirii trezoreriei și, totodată, indică asigurarea unei autonomii financiare pe termen scurt. În 2012 avem o trezorerie neta negativă ce evidențiază un dezechilibru financiar.

În ceea ce privește calculul ratelor de structură bilanțiera avem de a face cu independența întreprinderii față de creditori și faptul că aceasta nu este afectată de inflație, în 2012, însă în 2013 și 2014, societatea este dependentă de creditori.

Întreprinderea are posibilitățile de îndatorare reale datorită ponderii capitalurilor proprii în capitalul permanent, deci se poate împrumuta însă doar in 2012. În 2013 si 2014 capaciatatea de Îndatorare < 0.5 , dovedind astfel ca întreprinderea nu are posibilități de îndatorare.

Autonomia financiară este pozitivă dar în scădere ceea ce arată ca întreprinderea S.C Fragetiсо Grоuр SRL are nu capacitatea de asigurare unei autonomii financiare pe termen scurt.

Rata lichidității generale are valoare supraunitară și arată că întreprinderea are cu certitudine capacitatea de a-și achita datoriile exigibile atât în 2012 cât și în 2013 și 2014.

Întreprinderea are în toți cei trei ani capacitatea de rambursare instantă a datoriilor.

În 2012 întreprinderea nu are capacitatea să-și onoreze datoriile pe termen scurt din creanțe și disponibilități.

În 2013 și 2014 întreprinderea are capacitatea să-și onoreze datoriile pe termen scurt din creanțe și disponibilități.

În urma calculări ratei de solvabilitate constatăm că SC Fragetiсо Grоuр SRL are capacitatea de a-și achita obligațiile bănești față de terți doar în 2014.

În concluzie, din cele prezentate mai sus putem spune fară echivoc ca întreprinderea analizată S.C Fragetiсо Grоuр SRL prezintă fluctuații de la un an la altul, este afectată de inflație la finele anului 2014, este usor instabilă pe segmental său de piață, are o gestiune economică sănătoasă și nu prezintă un risc major de a intra în insolvență iar pe viitor are capacitatea de a trece la un trend ascendent prin achitarea obligațiile bănești față de terți și posibilitățile reale de îndatorare.

Bibliografie

Balaure , V. , Marketing, Ed. Uranus, București, 2003;

Buse, L.,  Siminica, M., Circiumaru, D.,  Simion, D.,  Analiza economico-financiară, Ed. Universitaria, Bucuresti, 2013,

Căruntu ,C., Analiza economico-financiară, Ed. Constantin Brâncuși, Târgu-Jiu, 2010,

Constantinescu, D., Managementul întreprinderii, Ed. SITECH, Craiova, 2005;

Dumitrean, E., Toma, C., Berheci, I., Scorțescu, Gh., Mardiros, N., Contabilitate financiară I, vol. II, Editura Sedcom Libris, Iași, 2002;

Georgescu N., Robu V., Analiză economico-financiară, ASE, București, 2001;

Gheorghiu, A., Analiza activității economice a întreprinderilor, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1982;

Hristea , A. M, Analiza economică și financiară a activității întreprinderii. De la intuiție la știință, volumul 2, Ed. Economică, Bucuresti, 2014

Ișfănescu A., Stănescu C., Băicuși A., Analiza economico-financiară, ed. II-a, Ed. Economică, București, 1999;

Mironiuc, M., Analiză economico-finaciară, editura Sedcom Libris, Iași, 2006

Panaite, N., Managementul firmei, Ed.Condor, București, 2004;

Pavaloaia,  W., Bordeianu, G., D., Analiza economico-financiara. Studii de caz,  Ed. Tehnopress, București, 2011,

Pavaloaia,  W., Analiza economico-financiară. Concepte si studii de caz, Ed Economica, București, 2010

Petrescu, S., Analiză și diagnostic financiar-contabil, Ed., CECCAR, București, 2006;

Ristea, M., Contabilitatea financiară a întreprinderii, Edi. Universitară, Bucuresti, 2005;

Robu, V., Anghel, I., Șerban, E., C., Analiza economico-financiară a firmei, Ed. Ecomonica, Bucuresti, 2014,

Rotaru A., Bostan I., Sisteme de salarizare, Editura Sedcom Libris, Iași, 2002;

Stancu I., Finanțe. Teoria piețelor financiare. Finanțele întreprinderilor. Analiza și gestiunea financiară, Ed. Economică, București, 1996

Vintila, G. Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Didactică și pedagogică, București 2000;