Transferul de date este o problema ce a interesat umanitatea din timpuri stra- vechi. ^In zilele de ast azi, rata transferului de date este at^ at… [604510]

Lucrare Licenta
alexandrupaul11
June 2020
1 Introducere
Transferul de date este o problema ce a interesat umanitatea din timpuri stra-
vechi. ^In zilele de ast azi, rata transferului de date este at^ at de mare ^ nc^ at
informat ,ia simpl a, de exemplu mesajele, ^ ntrece de mii de ori capacitatea de
^ nt ,elegere a omenirii. Utilizatorii pot transfera ^ ntr-o secund a mai mult dec^ at
pot citii ^ ntr-o zi. Din aceast a cauz a schimbul de informat ,ii a evoluat ^ ntruc^ at
cuprinde un larg interval de platforme s ,i formate.
Ast azi, schimbul de informat ,ii video este o problem a la care^ nc a se perfect ,ioneaz a
o solut ,ie.^Intr-un mod ideal am transfera informat ,ie video cu o claritate mai
mare dec^ at poate percepe ochiul uman, ^ n orice colt ,al lumii si nu numai.
Principalul avantaj al tehnologiei din ziua de ast azi este viteza enorm de
mare de transfer. Acest
ux mare de informat ,ie, disponibil pentru toat a lumea,
scade cantitatea de informat ,ie stocat a. C^ and un om poate procura cu us ,urint , a
un lucru, acesta nu va avea interesul s a-l p astreze pentru o viitoare reutilizare.
Putem spune de asemenea s ,i ^ n cazul informat ,iei ^ ntruc^ at cres ,terea vitezei de
transfer scade interesul stoc arii ei.
Aceast a lucrare abordeaz a ideea transferului mare s ,i a stoc arii put ,ine din
zilele noastre. Informat ,ia video este cea mai complex a informat ,ie. Ea a ^ nceput
odat a cu tehnologia analog, dar aceasta are dezavantajul c a utilizatorii pot
doar sa primeasc a informat ,ii transmise de o surs a pe l at ,imi de band a special
desemnate. Cu ajutorul internetului de mare vitez a, datele video au evoluat ^ n
streaming video ^ ntrucat utilizatorii pot transmite informat ,ii de asemenea.
Streaming-ul video este cont ,inut comprimat transmis prin intermediul in-
ternetului s ,i as ,at ^ n timp real utilizatorului. Cu ajutorul acestui serviciu, un
utilizator nu mai are nevoie s a descarce cont ,inut video s ,i apoi s a-l redea local.
Utilizatorul are nevoie doar de un software pentru redare video ce poate decom-
prima datele si s a le redea, neav^ and nevoie de stocare a datelor. Aplicabilitatea
streaming-ului in timp real este innit a. Cele mai comune aplicat ,ii sunt:
Video-conferint ,e, unde prezent ,a zic a nu este necesar a deoarece ecare
utilizator are un dizpozitiv capabil s a lmeze s ,i sa transmit a c atre celorlalt ,i
participant ,i.
1

Securitate, exist a sisteme video dedicate supravegherii ce pot captura orice
mis ,care dintr-o zon a bine denit a iar mai apoi sa e transmisa c atre un
server.
Capturi de ecran, ce ofer a posibilitatea ca un utilizator s a vad a ecranul
unui alt utilizator pentru a-i oferii ajutor diferitelor probleme legate de
computer.
Live-stream (transmiterea) ^ n timp real a s ,ierelor media f ar a a le stoca
^ n computer.
Tema acestei lucr ari de licent , a este Live-streamul. Printre cele mai impor-
tante produse ce ofera unui utilizator comun acest serviciu este Youtube. Pe
aceast a platform a ecare utilizator poate ^ nc arca s ,i reda s ,iere oriunde dores ,te,
e ca sunt s ,ierele proprii sau ale altui utilizator. Dezavantajele acestei plat-
forme apar c^ and un utilizator dores ,te s a vad a un lm lung cu o claritate mare
sau c^ and acesta ^ s ,i asculta playlistul propriu f ara cont ,inut video.
Depozitarea multimedia s ,i serviciile web de streaming suprim a aceste deza-
vantaje. Utilizatorul poate alege orice s ,ier video pentru a-l reda, cu minimul
de performant , a, f ara a avea nevoie de un browser web ce consum a resurse.
De asemenea, c^ and utilizatorul dores ,te sa asculte muzic a, acestuia i se va reda
doar cont ,inutul audio, astfel folosind mai put ,ine resurse pentru ambele capete.
Aceast a lucrare este ^ mpart ,it a in Rezumat, Introducere, Descrierea problemei,
Abord ari existente, Arhitectura aplicat ,iei, Facilit at ,i ale aplicat ,iei, Detalii de
implementare, Exemple de utilizare, Concluzii s ,i Direct ,ii viitoare de dezvoltare.
Primul capitol descrie tehnologiile s ,i limbajele de programare folosite pen-
tru a dezvolta acest proiect.
Al doilea capitol prezint a toolurile folosite.
Al treilea capitor arat a funct ,ionalitatea s ,i arhitectura programului.
Concluzii: sumarul lucr arii, dezavantaje prezente, propuneri de^ mbun atat ,ire
s,i dezvoltare.
2

2 Tehnologie folosit a
Depozitarea multimedia s ,i web-service este o aplicat ,ie bazat a pe arhitectura
client-server. Limbajul de programare ales pentru dezvoltarea aplicat ,iei s ,i ser-
verului este Java. Pentru o comunicare sigur a au fost folosite limbaje s ,i fra-
meworkuri deja existente ce vor  prezentate ^ n detaliu ^ n sect ,iunile ce urmeaz a.
T,in^ and cont de complexitatea mecanismului de comunicare ale serverului, folo-
sind un set de standarde cum ar  XML, HTTP, RTSP, etcetera, acesta foloses ,te
frameworkuri stabile. De asemenea, nevoia de o interfat , a web produce o cres ,tere
a pachetului de tehnologii folosite. ^In urm atoarele sect ,iuni vet ,i reg asi detalii ale
celor mai importante tehnologii folosite.
2.1 Java
Java este un limbaj de programare creat de ^ ntreprinderea Sun Microsystems
la ^ nceputul anilor 1990. Este un limbaj de programare object-oriented, ceea
ce ^ nseamn a c a este orientat c atre un lucru bine denit, spre exemplu un atom,
forma geometrica, etcetera. Aceste obiecte au anumite caracteristici cunoscute
^ n programare ca s ,i atribute. Un obiect poate crea operat ,ii denumite metode.
Java este un limbaj de nivel ^ nalt, foarte puternic s ,i versatil ce poate  exe-
cutat pe aproape orice sistem de operare, incluz^ and Solaris, Linux s ,i Windows
printre multe altele, acesta ind folosit ^ n crearea aplicat ,iilor de pe telefon sau
a jocurilor. Java de asemenea permite jocurilor s a nu ocupe mult a memorie
din telefoane, ceea ce a permis ca aplicat ,iile sa e tot mai compatibile s ,i mai
rapide.Acest limbaj de programare obis ,nuia s a e actualizat ^ n ecare lun a, iar
pe pagina Sun Oracle exist a un API (application programming interface) ce
permite dezvoltatorilor de pretutindeni s a se documenteze despre metode sau
cum s a creze operat ,ii ^ n funct ,ie de nevoi.
Java e un limbaj de programare folosit internat ,ional cu un mare succes ce
a reus ,it s a rezolve o mare parte din problemele programatorilor, ating andu-s ,i
obiectivul principal. Acesta a fost creat pentru a ^ mbunat at ,i productivitatea,
s a e practic s ,i pentru a aduce benecii programatorilor. De exemplu, Java se
bazeaz a pe libr arii ce permit programelor s a ruleze mai repede. Un programator
poate folosi doar libr ariile ce cont ,in funct ,iile necesare acceler arii proceselului de
dezvoltare ale unui program.
2.1.1 Istoria limbajului Java
Java a fost conceput de James Gosling ^ n cadrul companiei Sun Microsystems
^ n anul 1990 ca software pentru dispozitive electronice precum computerele,
microunde, etcetera.
Cele trei motive fundamentale pentru crearea limbajului Java au fost:
Cres ,terea necesit at ,ii unei interfet ,e mai intuitive pentru utilizatorul comun
deoarece interfet ,ele deja existente nu se ridicau la nivelul astept arilor.
3

Facilitarea creerii de cod. Creatorul Java, James Gosling a observat costul
ridicat al dezvolt arii de cod precum C sau C++. Acesta s-a concentrat
pe crearea unui limbaj ce putea rezolva problemele celorlalte limbaje de
programare.
Diversitatea piet ,ei de controllere electronice. Dispozitivele electronice fo-
losesc microprocesoare ieftine ce sunt frecvent schimbate si folosite cu se-
turi de instruct ,iuni. Java permite scrierea unui cod comun pentru toate
sistemele.
Tehnologia Java a fost creat a ca un tool de programare pentru proiectul STB.
Acest proiect a facut parte din operat ,iunea "The Green Project" fondat a^ n 1991
de c atre Sun Microsystems.Echipa era alc atuit a din 3 oameni s ,i coordonat a de
James Gosling, la care a lucrat optsprezece luni.
Init ,ial limbajul a fost numit Oak, dar acesta ind marc a ^ nregistrat a, a fost
redenumit Green iar ulterior Java.
Numele de Java a fost inspirat din cafeneaua^ n care echipa lui James obis ,nuia
s a ^ s ,i petreac a timpul. ^Inc a nu se s ,tie dac a acest nume este acronimul creatorilor
s,i anume James Gosling, Arthur Van Ho s ,i Andy Bachtolsheim.
Scopul lui James a fost s a implementeze o mas ,in a virtual a s ,i un limbaj de
programare cu o sintaxe s ,i structur a asem anatoare limbajului C++. Dup a trei
zile de g^ andit intens, ^ n 1994, James Gosling, Joy Naughton, Wayne Rosing s ,i
Eric Schmidt s ,i-au reorientat platforma c atre internet.
4