Transa Hipnotica Si Actualizarea Disponibilitatilor Latente ALE Subiectilor CU Depresie Reactiva
CUPRINS
INTRODUCERE …………………………………………………………………………………..pg 4
CAPITOLUL I – CADRUL TEORETIC
I.1. Caracteristicile fenomenului hipnotic ……………………………………………………pg 6
I.2. Depresia reactiva ………………………………………………………………………………..pg 8
I.2.1. Depresia reactiva – definiție și cauze ……………………………………….pg 8
I.2.2. Modelul cognitiv al depresiei …………………………………………………pg 12
I.2.3. Sugestiile si hipnoza………………………………………………………………pg 13
I.2.4. Hipnoza in tratarea depresiei reactive ……………………………………..pg 19
CAPITOLUL II – APLICAȚII PRACTICE
II.1. Intervenția psihoterapeutică prin hipnoza la pacientii cu depresie reactiva…………………………………………………………………………………………………….pg 20
II.1.1. Studiu de caz 1 ……………………………………………………………………………….pg 20
II. 1.2. Studiu de caz 2 ……………………………………………………………………………….pg 33
II.1.3. Studiu de caz 3 ……………………………………………………………………………….pg 45
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………….pg 56
ANEXE …………………………………………………………………………………………………..pg 58
INTRODUCERE
Eficienta hipnozei a fost dovedita de numeroasele studii clinice efectuate atat in domeniul clinic cat si in prin testarea unor abilitati latente.
Hipnoza are o serie de aplicatii practice, atat in clinica pentru psihoterapie, dar si in alte domenii de activitate unde se urmareste cresterea abilitatilor si performantelor umane.
Posibilitatile hipnozei au fost demonstrate cu succes in obtinerea unui echilibru emotional superior, in relaxare, in perfectionarea capacitatii de concentrare, de memorare, de dezvoltare a atentiei, in activarea si dezvoltarea unor disponibilitati creative latente.
In clinica hipnoza se aplica in multe domenii, in combaterea durerii in chirurgie, in bolile cronice, in tratarea migrenelor si in tratamentele stomatologice.
S-au inregistrat succese si in tratarea afectiunilor dermatologice, nevrotice, in recuperarea unor deficente motorii dobandite ca urmare a unor accidente vasculare ori traumatice.
Majoritatea oamenilor nu sunt constienti de resursele interioare de care dispun astfel ei le ignora, nestiind ca exista o cale de a se conecta la aceste resurse de a le activa si de a-si pastra mintea si corpul sanatoase.
Aceste mecanisme subconstiente sunt accesate mai usor cu ajutorul relaxarii si al hipnozei.
Fenomenele de tip hipnotic sunt descrise inca din antichitate, ele continuind sa fie mentionate de-a lungul istoriei in diferite practici magice. Despre hipnoza moderna putem sa vorbim odata cu experientele medicului austriac Franz Anton Mesmer (1734-1815) ale carui teorii insa nu au avut o baza stiintifica dovedita.
Medicul englez John Elliotson (1791-1863) si medicul scotian James Esdaile (1808-1859) realizeaza primele interventii chirurgicale in care pacientii se aflau in transa hipnotica.
Cunoscutii neurologi Breuer si Freud utilizeaza si ei hipnoza in scopuri terapeutice, Freud o foloseste pentru ca apoi s-o abandoneze in favoarea propriei teorii si metode psihanaliza.
In 1889 are loc primul Congres international de hipnoza terapeutica si experimentala care se va tine la fiecare 3 ani incepand din 1973.
Odata cu venirea celui de-al doilea razboi mondial hipnoza va fi utilizata in tratarea cu succes a nevrozelor de razboi, urmand ca apoi treptat sa se aplice si in obstetrica si stomatologie.
In 1955 Asociatia medicala britanica si in 1958 Asociatia medicala americana au decis ca hipnoza sa fie inclusa ca disciplina de studiu in scolile medicale, iar in 1960 Asociatia Psihologilor Americani a recunoscut oficial utilizarea terapeutica a hipnozei de catre psihologi.
Astazi pe langa societatile nationale, exista Societatea europeana de hipnoza, Societatea internationala de hipnoza si Societatea de hipnoza „Milton Erickson”.
Odata cu ultimul Congres international de hipnoza din 2012 de la Bremen tot mai multe aplicatii sunt facute publice: aplicatii ale hipnozei ericksoniene in tratarea pacientilor jucatori patologici de jocuri de noroc, hipnoza clinica pentru homosexuali, aspecte de dezvoltare in motivare, auto-responsabilitate si auto-eficacitate in hipnoterapie, sau noi demersuri in hipnoza si antrenamentul mental in psihologia sportului.
In cazurile prezentate în această lucrare, în primele două ședințe am formulat ipotezele preliminare asupra problemei pacientului și s-a elaborat planul terapeutic. Ipotezele au fost verificate în cursul ședințelor următoare. La începutul ședințelor pacienții au fost informați că hipnoterapia le permite să „se ajute singuri”, rolul meu fiind acela de a-i sprijini în activarea unor abilități prin care să rezolve, nu numai problema prezentă, ci și eventualele probleme similare ce pot să apară în viitor. Le-a fost explicata importanța temelor pentru acasă in demersul terapeutic, subliniind faptul că cea mai importantă parte a terapiei se desfășoară în viața de zi cu zi, pacientul urmând să pună în aplicare ceea ce a învățat în cursul ședințelor de psihoterapie
Interviul preliminar a fost destinat chestionării pacientului cu privire la factorii de natură situațională care influențează si declanseaza comportamentul problemă, urmarindu-se reducerea efectelor si demonstrarea ca schimbarea este posibila. Accentul a fost pus pe restructurarea cognitivă și comportamentală, fiind utilizate în acest demers o serie inductii hipnotice cu scopul reducerii simptomelor, managementului anxietatii, rezolvarea de probleme si prevenirea recaderilor.
CAPITOLUL I
CADRUL TEORETIC
I.1. Caracteristicile fenomenului hipnotic
Hipnoterapia este hipnoza utilizata in tratamentul diferitelor afectiuni psihice, somatice si psihosomatice ( I. Holdevici 1996). Hipnoza fiind considerata o stare modificata de constiinta, produsa prin repetarea unor anumiti stimuli, in care sugestia este mai eficienta decat in mod obisnuit.
In timpul hipnozei pot fi induse o serie de modificari spectaculoase ale proceselor psihice si ale comportamentului:
Modificari ale sferei senzoriale
Modificari prosexice
Modificari mnezice
Modificari in sfera gandirii
Modificari in domeniul activitatii motorii
Modificari in sfera afectivitatii
Abordarea hipnoterapeutica poate fi vazuta ca un proces compus din trei stadii :
O perioada de pregatire in timpul careia terapeutul exploreaza repertoriul experientelor
de viata ale pacientilor si faciliteaza cadre constructive de referinta pentru a orienta pacientul
catre schimbarea terapeutica.
O activare si utilizare a propriilor abilitati mentale ale pacientului in timpul perioadei de transa terapeutica.
O atenta recunoastere, evaluare si ratificare a schimbarii terapeutice care se produce.
Abordarea hipnoterapeutica este un proces prin care oamenii sunt ajutati sa-si utilizeze propriile lor asociatii mentale, amintirile si potentialul vietii lor pentru a-si indeplini propriile lor scopuri terapeutice.
Sugestia hipnotica poate facilita utilizarea abilitatilor si potentialelor care exista deja in interiorul persoanei dar care raman neutilizate sau insuficient dezvoltate din cauza unei lipse de formare sau de intelegere. In demersul diagnostic hipnoterapeutul exploreaza cu atentie individualitatea pacientului pentru a descoperi ce lectii de viata, ce experiente si ce abilitati mentale sunt disponibile pentru rezolvarea problemei.
Urmand apoi sa faciliteze o abordare a experientei transei in care pacientul poate utiliza aceste raspunsuri interne personale pentru a-si indeplini obiectivele terapeutice.
Modalitățile de relaționare sunt bazate pe relații de parteneriat, un raport in care terapeutul si pacientul creeaza impreuna un nou cadru terapeutic de referinta care va constitui mediul de crestere in care se vor dezvolta raspunsurile pacientului la terapie.
Procesul explicativ este discursiv și nu vizează decât anumite aspecte ale subiectului, fără a pretinde că-l înțelege în totalitate și în unicitatea lui. Concluziile reținute nu sunt evidențe sau certitudini, ci ipoteze care necesită a fi verificate, prelucrate sau modificate în funcție de elemente noi constatate pe parcursul terapiei.
Starea de transa hipnotica faciliteaza:
Accentuaare selectivitatii atentiei
O capacitate crescuta a productiei imaginative
Reducerea controlului realitatii si toleranta crescuta fara de distorsionarile acestuia
Cresterea gradului de sugestibilitate
Accentuarea abilitatii de intrepretare a unor roluri
Aparitia amneziei posthipnotice
Starea de relaxare psihofizica
Scaderea acuitatii perceptive
Daca depresia este definita ca o consecinta a actiunii unor variabile inter- si intrapersonale, hipnoza este considerata o metoda complexa de restructurare psihica si de generare a unor asociatii cu un sens nou.
Hipnoterapia poate fi definită ca o metoda de a rezolva probleme, depresia reactiva fiind ea însasi o problemă.
Scopul hipnoterapiei consta in disturgerea structurilor psihice dezadaptative si cu caracter limitativ si consturirea, in locul lor, a unor noi mecanisme psihologice adecvate si eficiente.
Obiectivul imediat al terapiei este eliberarea de simptome psihopatologice, iar pe termen lung este actualizarea, stimularea resurselor si disponibilitatilor latente ale pacientului, alaturi de prevenirea recaderii.
Hipnoterapia implică un maximum de 10- 13 întâlniri, în ședințe de câte 50 de minute, desfășurate de două-trei ori pe săptămână, timp de 4 săptămâni și o dată pe săptămână ulterior. Trebuie precizat însă, că există și excepții, de exemplu în cazul tulburărilor de personalitate, când psihoterapia se poate extinde pe o perioadă de 1 an sau mai mult.
I.2. Depresia reactiva
Noțiunea de depresie este frecvent utilizata, incluzând o fenomenologie clinică extrem de variată, mergand de la schimbările de dispoziție compatibile unei vieți relativ normale, până la manifestări psihotice, ce evoluează atât cu perturbarea stării afective, cât și cu diminuarea majora a posibilităților cognitive si psihomotorii.
Tulburările depresive au fost descrise din cele mai vechi timpuri, în literatura tuturor popoarelor, ele fiind un prerogativ al spiritului uman.
Astfel dezvoltarea clasificărilor depresiei isi are originea din medicina veche greacă. Hippocrate a descris melancolia ca asociere a unor condiții și simptome: aversiunea față de mâncare, mâhnire, somnolență, iritabilitate, agitația. Acest tablou se apropie de criteriul modern al identificării depresiei majore. Câteva secole mai târziu, Areteus din Capadochia, în secolul al 2-lea (50-130 e.n.) va observat relatia dintre manie și melancolie, sugerând că mania reprezintă stadiul final al melancoliei.
În scrierea sa „De Causis et Signis Marborum”, el spune despre melancolie că este „o cădere într-o stare deosebită, într-o tulburare a judecății, iar teama sufletului se fixează într-o cugetare nelămurită, fără febră și furie”, la care se mai adaugă faptul că pacienții prezintă insomnie, sunt „triști, descurajați, slăbesc datorită agitației, a somnului nerecomfortant…într-un stadiu mai avansat se plâng de inutilitate și-și doresc moartea”.
Odată cu începutul Renașterii (secolul XIV-XV) apar adevăratele ipoteze etiopatogenetice, care pun sub semnul întrebării concepția umorală a lui Hipocrate.
Dintre reprezentanții acestei perioade remarcăm pe Johann Weyer (1515-1588), Giarolamo Mercuriale (1530-1606), Felix Platter(1536-1614).
Robert Burton (1577-1640), teolog, în lucrarea sa intitulată „Anatomy of Melancholy” (16ale, până la manifestări psihotice, ce evoluează atât cu perturbarea stării afective, cât și cu diminuarea majora a posibilităților cognitive si psihomotorii.
Tulburările depresive au fost descrise din cele mai vechi timpuri, în literatura tuturor popoarelor, ele fiind un prerogativ al spiritului uman.
Astfel dezvoltarea clasificărilor depresiei isi are originea din medicina veche greacă. Hippocrate a descris melancolia ca asociere a unor condiții și simptome: aversiunea față de mâncare, mâhnire, somnolență, iritabilitate, agitația. Acest tablou se apropie de criteriul modern al identificării depresiei majore. Câteva secole mai târziu, Areteus din Capadochia, în secolul al 2-lea (50-130 e.n.) va observat relatia dintre manie și melancolie, sugerând că mania reprezintă stadiul final al melancoliei.
În scrierea sa „De Causis et Signis Marborum”, el spune despre melancolie că este „o cădere într-o stare deosebită, într-o tulburare a judecății, iar teama sufletului se fixează într-o cugetare nelămurită, fără febră și furie”, la care se mai adaugă faptul că pacienții prezintă insomnie, sunt „triști, descurajați, slăbesc datorită agitației, a somnului nerecomfortant…într-un stadiu mai avansat se plâng de inutilitate și-și doresc moartea”.
Odată cu începutul Renașterii (secolul XIV-XV) apar adevăratele ipoteze etiopatogenetice, care pun sub semnul întrebării concepția umorală a lui Hipocrate.
Dintre reprezentanții acestei perioade remarcăm pe Johann Weyer (1515-1588), Giarolamo Mercuriale (1530-1606), Felix Platter(1536-1614).
Robert Burton (1577-1640), teolog, în lucrarea sa intitulată „Anatomy of Melancholy” (1621) vorbeste despre elementele psihodinamice ale melancoliei.
Iar Heinroth folosește pentru prima dată termenul de depresie în 1818.
În secolul al XIX-le francezii Baillarger și Falret descriu succesiunea stărilor depresiv –melancolice cu cele maniacale.
În 1853, Falret descrie „la folie circulaire”, definită prin trecerea bruscă –„peste noapte”, din episod depresiv în episod maniacal, și invers.
Kraepelin spre sfârșitul secolului al XX-lea, este cel care a dezvoltat primul model de boală, bazat pe observații și descrieri extensive, bine organizate și prezentate.
Sistemele moderne de clasificare și diagnostic pentru tulburările depresive s-au dezvoltat mai ales datorita psihiatriei la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Iar termenii de depresie, melancolie, manie și-au schimbat fundamental semnificația.
Depresia este sindromul psihiatric cel mai frecvent întâlnit în practica psihiatrică, apreciindu-se că pe puțin unul din cinci oameni va experimenta în viață cel putin un episod depresiv ce va necesita intervenția psihiatrului.
Depresia majoră este una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică a țărilor occidentale.
Se prevede că va deveni a doua cauză de moarte prematură până în 2020, sau de dizabilitate (OMS-2001, citat de Murray & Lopez).
Incidența depresiei este între 80 și 200/100.000/an la populația de sex masculin și între 250 și 7800/100.000/an la femei.
Prevalența în țările occidentale este între 1,8 – 3,2% la bărbați și între 2 – 9,3 % la femei.
Experții Organizației Mondiale a Sănătății apreciază că „în fiecare an, în lume, cel puțin 100 de milioane de persoane dezvoltă o depresie identificabilă clinic”. (N. Sartorius și colaboratorii, 1983).
In Romania a fost creata special o platforma www.depresiv.ro avand drept scop informarea si sprijinirea celor care se confrunta cu probleme de viata, tulburari de dispozitie, episoade depresive.
Depresia reactivă este cel mai obișnuit tip de depresie, aceasta se distinge de depresia endogenă prin faptul că este determinată de factori psihosociali, este precedată de evenimente stresante si este lipsită de factori biologici în determinare.
Simptomele depresive includ tristete, cognitii negative, anhedonia (lipsa placerii) si acuze neuro-vegetative (transpiratii, tremuraturi, slabiciune…)
Depresivul acuza o stare de rau general, este furios datorita unor situatii stresante, iar furia alterneaza cu tristetea si anxietatea.
Subiectul nu se mai poate concentra iar activitatile obisnuite si agreabile devin dificile si plictisitoare, apetitul scade, nevoile sexuale sunt mult diminuate.
Acest tip de depresie apare de regula după o perioadă intens stresantă și chiar după încetarea acestei perioade.
Depresia reactivă apare de obicei la personalitățile anterior nevrotice, debutul este insidios, fie caută contacte sociale, fie se izoleaza, prezintă insomnie de adormire, nu apar de obicei alterări ale motricității, suicidul este mai puțin frecvent în comparație cu depresia endogenă, si rar există rude de sânge cu aceeași problema.
Distincția endogen-reactiv se referă de fapt la etiologia depresiei daca este de natura biologică sau psihosocială. Se accentuează deci dualismul minte-corp neadecvat și nespecific tulburării depresive.
Cauzele depresiei reactive sunt diferite, ceea ce cauzeaza unei anume persoane o depresiva intensa, poate sa nu aiba niciun efect asupra altei pesoane si viceversa. Iata cateva din cele mai comune cauze ale depresiei reactive:
Reactiile abuzive, daca persoana se afla prinsa intr-o relatie abuziva si nu vede nici-o cale de a iesi din aceasta relatie, va reactiona cu o profunda depresie reactiva.
Accidentele, oamenii au accidente tot timpul, dar unii nu reusesc sa-si controleze reactiile emotionale sfarsind prin a fi depresivi.
Despartirile, despartirea de o persoana la care tii nu este usoara, emotional este dureros si poate declansa o depresie reactiva.
Jefurirea/talharirea/violenta pot declansa victimei simptome depresive
Schimbarea slujbei
Un deces in familie
Divortul
Problemele financiare
Hartuirea
Pierderea slujbei
Pierderea unui prieten
Mutarea locuintei
Dezastrele naturale, victima unui dezastru natural, cutremur, inundatie, uragan poate dezvolta o depresie reactiva
Tensiunile la scoala, notele proaste, pot declansa simptome depresive
Tensiuni la serviciu, simplul fapt ca iti urasti slujba si esti hartuit la munca poate conduce la depresie reactiva.
In majoritatea cazurilor, episodul depresiv dureaza 3-7 luni, fiind limitat in timp. Dar, cu toate acestea recaderile sunt frecvente, si la 15-20% din pacientii depresivi simptomele se cronicizeaza. De aceea terapia urmareste nu doar grabirea revenirii ci si mentinerea ameliorarii, prevenind pe cat posibil recaderile.
Depresia poate fi tratata cu succes la majoritatea subiectilor cu medicatie antidepresiva impreuna cu psihoterapie sau doar cu psihoterapie (Schulberg, Katon, Simon si Rush, 1998).
Medicatia antidepresiva prezinta unele avantaje cum ar fi remisiunea mai rapida a simptomelor insotita de un efect evident asupra simptomelor neuro-vegetative, dar in acelasi timp apar si dezavantajele efectelor adverse, a dependentei de substanta si rata mare a recaderilor ( Altamura si Perducani, 1993).
Tratamentul psihoterapeutic prezinta la randul sau o serie de avantaje si dezavantaje.
Cei mai multi oameni raspund bine la terapia cognitiv comportamentala (CBT), altii la psihoterapia individuala, simpla discutie terapeutica, exprimarea emotiilor si un plan de rezolvare a problemelor ajuntand subiectul. Avantajele se refera la orientarea asupra construirii de abilitati si deprinderi de viata adecvate, la dezvoltarea personala si la rata scazuta a recaderilor.
Dezavantajele sunt reprezentate de rolul major al psihoterapeutului al abilitatilor si a experientei acestuia, al intervalului cel mai lung de timp la care pot apare remisiunile, dar si la efectele psihologice secundare ce ar putea rezulta in urma expunerii la o anume conceptie teoretica sau filozofica a terapeutului ( Mondimore, 1993; Thase si Howland, 1995).
Psihoterapia in tratarea depresiei s-a dovedit a fi mai eficienta, presupunand un demers activ de colaborare intre client si terapeut, demersuri psihoeducationale de dezvoltare a deprinderilor si abilitatilor de viata adecvate si explorarea de noi perspective.
Hipnoza este o astfel de strategie deoarece reprezinta o abordare cu caracter activ si directiv.
Cel mai important rol al terapiei depresiei fiind reprezentat de modificarea expectatiilor clientului cu privire la eficienta psihoterapiei.
Problema expectatiilor la clientul depresiv este una foarte complexa deoarece luand in calcul teoriile cognitiviste, in cazul depresiei functioneaza asa numita triada cognitiva negativa privind expectatiile cu continut negativ asupra viitorului, interpretarea negativa a anumitor evenimente si autoevaluarea negativa a clientului.
Deoarece expectatiile negative au fost asociate cu o rata de succes mai scazuta a tratamentului, cu lipsa de speranta si de aici cu o serie de conduite suicidare, construirea unor expectatii pozitive reprezinta o conditie esentiala a eficientei tratamentului.
In cazul de fata ne vom opri asupra hipnoterapiei in tratarea depresiei reactive.
I.2.2. Modelul cognitiv al depresiei
Schema modelului cognitiv al depresiei (Beck, 1967, 1976)
Acest model cognitiv al depresiei nu este specific doar depresiei, este valabil pentru orice tulburare afectiva (emotionala). Convingerea disfunctionala conform unei grile preexistente este specifica tuturor oamenilor, depresivul insa va intensifica cu succes acest proces. Cognitia joaca un rol declansator in intarirea si mentinerea simptomelor depresiei. Pe masura ce tulburarea depresiva se dezvolta gandurile negative automate sunt tot mai intense si tind sa estompeze gandurile rationale. Acestea produc simptomele depresiei, care, la randul lor intaresc modul negativ de gandire formand un cerc vicios.
Este important de constatat gradul de sevitate al depresiei pentru a determina daca trebuie combatuta psihoterapia cu medicatie antidepresiva si pentru elaborarea strategiei psihoterapeutice.
I.2.3. Sugestiile si hipnoza
Hipnoza este utilizata in terapia pacientilor depresivi ca instrument de interventie psihologica multidimensionala, care va identifica si amplifica resursele existente, va identifica pentru a da un nou sens, mai adecvat experientele emotionale cognitive, relationale si fiziologice disociate.
Faza initiala a procesului terapeutic este o faza de observare atenta si pregatire.
In interviu terapeutul inregistreaza si observa evenimentele relevante legate de problemele pacientului si repertoriul experientelor de viata si al experientelor de invatare care vor fi utilizate in scopuri terapeutice.
Pacientii au probleme datorita limitarilor invatate. Ei sunt prinsi in tipare mentale invechite, cadre de referinta, credinte, care nu le mai permit sa-si identifice si sa-si utilizeze propriile abilitati in scopul obtinerii unui beneficiu maxim. Oamenii se afla inca in faza de invatare a modului de utilizare a propriilor potentiale si valori. Tranzactia terapeutica are drept scop creare unei noi lumi ideale in care pacientii sa isi poata explora potentialele maxim, eliberandu-se intr-o anumita masura de vechile limitari.
Demersul terapeutic trebuind sa identifice patternul de stari afective si comportamentale ale depresivului sa-l intrerupa prin strategii care sa determine inlocuirea acestuia cu modele noi de gandire, comportament si stari afective cu caracter adaptativ benefice.
Pe masura ce terapeutul exploreaza lumea pacientului si faciliteaza interactiunea, iau nastere aproape inevitabil noi tipare si sisteme de credinta. Acest lucru se intampla ori de cate ori oamenii se intalnesc si interactioneaza indeaproape. Aceasta deschidere spontana si schimbarea tiparelor mentale si a sistemelor de credinta este atent urmarita, facilitata si utilizata in hipnoterapie fiind vizate resetarile si noile posibilitati.
In faza pregatitoare a travaliului hipnotic, facilitarea tiparelor mentale se face intr-o maniera care va permite mai tarziu pacientului sa raspunda la sugestiile primite in timpul transei.
Sugestiile facute in timpul transei urmand sa functioneze ca niste chei care “invart” procesele asociative ale pacientului in “broasca” anumitor tipare mentale anterior constituite. O serie de autori (Weitzenhoffer, 1957, Schneck, 1970, 1975) au descris in ce masura ceea ce este spus inainte de a induce formal transa poate creste efectul sugestiei hipnotice.
Un rol deosebit de important il joaca expectanta, asteptarile pacientilor de la terapie, eliminarea neincrederii, va permite pacientilor sa indeparteze vechile tipare si cognitii care stau la baza problemelor lor.
Aceste modificari se produc in timpul transei hipnotice astfel incat acesta sa devina receptiv la alte tipare de asociere si moduri de functionare mentala care vor conduce la rezolvarea problemelor.
Inducerea transei nu este un proces standardizat, exista numeroase modalitati de facilitare, ghidare sau invatare a modului in care cineva poate fi condus in transa terapeutica.
Important este ca pacientul sa inteleaga ca procesul ii este folositor si atunci va fi ajutat sa experimenteze propriul tip de transa hipnotica.
Dupa Erickson si Rossi, 1976 exista cinci stadii ale dinamicii inductiei sugestiei si transei.
Fixarea atentiei
Pacientul este rugat sa-si fixeze atentia intr-un punct fix, fie el un obiect, un spot luminos, ori orice atrage atentia pacientului intern ori extern.
Cel mai eficare mijloc de a capta si fixa atentia pacientului in practica clinica este aprobarea experientei curente a pacientului. Atunci cand terapeutul recunoaste realitatea curenta a pacientului, se deschide un set de „da” pentru orice sugestie pe care terapeutul o va introduce.
Aceasta este baza strategiei inducerii transei, prin care terapeutii castiga atentia pacientilor concentrandu-se pe experientele si comportamentele lor curente. (Erickson, 1958,1959).
Depotentializarea cadrelor de referinta obisnuite si a sistemelor de credinta
Cele mai utile efecte ale fixarii atentiei este tendinta de a depotentializa seturile (configuratiile) mentale sau cadrele de referinta obisnuite ale pacientului. Sistemele lor de credinta sunt intrerupte sau suspendate pentru un moment, constiinta a fost distrasa. In timpul acestei suspendari instantanee, tiparele de asociere latente si experientele percepute au ocazia sa se manifeste singure in starea modificata de constiinta care a fost descrisa sub numele de transa sau hipnoza.
Orice experienta de soc sau surpriza fixeaza atentia imediat si intrerupe tiparele anterioare de asociere, o astfel de experienta va oferi ocazia pacientilor sa devina deschisi si disponibili pentru noi mijloace de experimentare si invatare.
Cautarea inconstienta si procesul inconstient
In viata de zi cu zi exista multe modalitati pentru a fixa atentia, depotentializand asociatiile obisnuite, si initiind astfel o cautare inconstienta pentru o noua experienta sau pentru a solutiona o problema. A face o gluma intr-o situatie tensionata sau un joc de cuvinte pentru a intrerupe sau reorganiza situatia dintr-un punct de vedere diferit sunt modalitati des intalnite. Ori a utiliza aluzii pentru a intelege intr-o alta maniera aceeasi situatie. Ca si metafora sau analogia, (Jaynes, 1976) acestea sunt mijloace de a suspenda instantaneu atentia, producand o cautare nivel inconstient pentru a produce o noua asociere sau un nou tipar de referinta.
In transa terapeutica se folosesc mijloace similare de initiere a cautarii la un nivel inconstient.
Astfel in hipnoza se folosesc forme indirecte de sugestie.
In esenta, o sugestie indirecta initiaza o cautare inconstienta si faciliteaza la pacienti procese inconstiente in care de obicei sunt surprinsi. Formele indirecte de sugestie ajuta pacientii sa isi scurtcircuiteze limitarile invatate facand posibila identificarea unor noi tipare mai adecvate.
Raspuns hipnotic
Raspunsul hipnotic se poate produce automat sau autonom si este rezultatul natural al cautarii inconstiente si al proceselor initiate de terapeut. Majoritatea pacientilor experimenteaza o senzatie de surpriza placuta cand se descopera reactionand in aceasta maniera automata si involuntara, tocmai acesta reactie fiind garantia veridicitatii.
Sugestii directe si indirecte
Sugestiile indirecte nu ii spun pacientului ce sa faca, ci il ajuta sa exploreze propriile solutii si sa-si faciliteze raspunsurile autonome.
O sugestie directa face apel la mintea constienta si determina un comportament, daca acceptam sugestia si avem capacitatea de a o indeplini. La sugestia cuiva, ’’Te rog, inchide geamul’’, eu il inchid, daca accept sugestia si daca am capacitatea fizica s-o indeplinesc.
Problemele psihologice apar tocmai pentru ca mintea constienta nu stie cum sa initieze experientele psihologice si schimbarea comportamentala la nivelul asteptat. In multe astfel de situatii, exista o oarecare capacitate a tiparelor comportamentale dorite, dar ele pot fi accesate numai cu ajutorul unui proces inconstient care se produce la nivel involuntar.
Atunci cand dorim sa ne reamintim un nume, facem un efort constient, dar daca nu reusim, abandonam incercarea. Cinci minute mai tarziu ne reamintim spontan numele. Ce s-a intamplat ? Evident, cautarea a fost inceputa la nivel constient, dar ea a continuat apoi la nivel inconstient.
Sternberg (1975) a facut o trecere in revista a datelor experimentale care sustin ipoteza potrivit careia cautarea inconstienta continua la o rata de aproximativ de 30 itemi/secunda chiar dupa ce mintea constienta a trecut la alte probleme.
Cand se constata ca la nivelul constiintei nu se poate prelua o sugestie directa, putem sa facem atunci un efort terapeutic de a initia o cautare inconstienta, prin sugestie indirecta, pentru gasirea unei solutii. Cu alte cuvinte, sugestiile indirecte ajuta la explorarea potentialitatilor, faciliteaza tendintele naturale de raspuns si nu realizeaza un control asupra comportamentului pacientului.
Erickson nu era adeptul unor sugestii cu caracter repetitiv, el administra sugestiile indirecte o singura data, in ideea ce a ajuta subconstientul pacientului sa le utilizeze cum crede el de cuvinta.
In utilizarea sugestiei indirecte, totusi, noi ne dam seama ca acel comportament sugerat este de fapt raspunsul subiectiv al pacientului, sintetizat in interiorul acestuia. Este un raspuns subiectiv care utilizeaza repertoriul unic al experientelor de viata si de invatare ale pacientului. Esenta sugestiei nu este ceea ce spune terapeutul, ci ceea ce face pacientul cu ceea ce s-a spus. In hipnoterapie, cuvintele terapeutului determina o serie complexa de raspunsuri in interiorul pacientului, iar aceste raspunsuri interne sunt baza sugestiei. Sugestia indirecta nu spune pacientului ce sa faca ci mai degraba exploreaza si faciliteaza sistemul de raspunsuri ale pacientului.
Formele indirecte ale sugestiei sunt medii semantice, care permit experientarea unor noi posibilitati de raspunsuri. Ele determina in mod automat cautari si procese inconstiente in interiorul nostru, independent de vointa noastra constienta.
Erickson a recunoscut valoarea lor, considerandu-le cele mai eficace mijloace de a facilita activitatea hipnotica.
Focalizarea asociativa indirecta
Terapeutul povesteste pacientului o serie de situatii si intamplari specifice unei conversatii uzuale. Desi par a nu avea nicio legatura una cu alta, ele au o tema comuna (descriptor comun) menita sa activeze asociatiile pacientului.
Focalizarea ideodinamica indirecta
Erickson si Rossi (1979) pornesc de la ideea lui Bernheim, conform careia o sugestie hipnotica reprezinta in plan inconstient a ideii in act, senzatie sau imagine.
Terapeutul putand sa actioneze asupra unui pacient rezistent, inconjurat de subiecti buni pentru hipnoza, si carora li se adreseaza sugestiile. Reactia ideodinamica se va instala spontan la pacientul rezistent in timp ce asculta si ii urmareste pe ceilalti.
Utilizarea unor situatii banale in procesul terapeutic
Folosirea de afirmatii simple cu privire la un act comportamental pe care subiectul l-a trait de nenumarate ori incat pare extrem de banal.
La nivel ideomotor:
“ Fiecare a trait experienta de a da din cap in semn de da sau nu, chiar fara sa-si dea seama de asta”
“Cand esti obosit, ochii tai incep sa clipeasca si uneori inchizi ochii chiar fara sa-ti dai seama de asta”
“ Uneori cand ne relaxam sau adormin, unii muschi vor tresati ori vor avea o miscare involuntara”
La nivel ideosenzorial:
“ Mirosul si senzatia sarata a brizei marii sunt placute majoritatii oamenilor”
“ Unii oameni pot descrie atat de bine mancarea preferata incat parca ii si simt gustul”
La nivel ideoafectiv:
“ Multi oameni se inrosesc rapid atunci cand isi dau seama de sentimetele pe care le traiesc”
“ Este firresc sa ne suparam atunci cand suntem pusi in situatia de a ne simti ridicoli. De regula ne incruntam cand ne vin in minte amintiri penibile”
Sugestiile punand in actiune anumite comportamente care sa constituie feedback-uri pentru terapeut privind starile traite de pacient.
La nivel ideocognitiv:
„Uneori un nume parca iti sta pe limba si nu-l poti rosti”
Acordarea libertatii pacientului in cee ce priveste timpul cand se va produce reactia
Etapele procesarii inconstiente sunt diferite de la pacient la pacient, de aceea e necesar sa se permita inconstientului acestuia sa determine singur timpul cand va raspunde.
„Durerea ta de cap, va disparea atunci cand inconstientul tau este dispus sa renunte la ea”
Sugerarea pasivitatii
„Tu nu trebuie sa te misti, sa vorbesti, ori sa faci un efort de vreun fel”
„Nici macar nu trebuie sa tii ochii deschisi”
Sugestii deschise
Se acorda libertate de optiune inconstientului pacientului. Sugestii deschise permitand explorarea si utilizarea acelor modalitati de raspuns care sunt cele mai bune pentru pacient.
„Noi toti dispunem de pontialitati de care nu suntem constienti si de regula, nu stim cum se vor manifesta acestea”
Sugestii care acopera toata aria raspunsurilor posibile ( Erickson si Rossi, 1976)
„ Curand vei observa ca degetul tau mare, sau cel aratator, sau oricare alt deget va incepe sa se miste, va incepe sa se miste in sus, ori in jos, poate sa se miste repede sau mai lent. Ceea ce este important este ceea ce trebuie sa simti”
I.2.4. Hipnoza in tratarea depresiei reactive
Hipnoza poate fi considerata o posibilitate de a-l invata pe subiect noi modalitati de a gandi, simti, actiona, de a se integra mai rapid si mai eficient in societate si de a gasi in interiorul sau noi resurse adaptative.
Fenomenele care au loc in timpul hipnozei conduc la ameliorarea si vindecarea depresiei. Subiectii ajung la noi modalitati de intelegre a realitatii, la idei noi, la noi raspunsuri si noi asociatii cu caracter constructiv.
Hipnoterapia este centrata pe destructurarea modelelor disfunctionale ale gandirii si pe reconstruirea unora noi, adecvate si eficiente.
Inca de la inceputurile hipnoterapiei se vizeaza construirea unor expectatii pozitive in legatura cu posibilitatea schimbarii ( Yapko, 1988; 1992).
Depresivul trebuie orientat sa-si reprezinte in mod concret un viitorul intr-un viitor pozitiv si realist pentru cresterea participarii la terapie si a motivarii.
In cadrul inductiei hipnotice terapeutul va sugera clientului faptul ca viata sa se poate modifica in sens pozitiv. Sugestiile posthipnotice vor fi utilzate pentru generalizarea expectatiilor pozitive si in alte zone ale existentei subiectului.
Avantajele utilizarii hipnoterapiei in tratarea depresiei sunt ( dupa Yapko, 2006):
Il ajuta pe pacient sa-si focalizeze atentia
Faciliteaza achizitionarea de noi deprinderi de viata
Il ajuta pe pacient sa-si identifice noi resurse adaptative si sa-si imbunatateasca imaginea de sine
Faciliteaza transferul de informatii dintr-un contex in altul
Contribuie la realizarea unor asociatii intre diverse continuturi intrapsihice
Faciliteaza invatarea la nivel experiential
Ii determina pe pacienti sa devina artizanii propriei lumi interioare
CAPITOLUL II
II.1. STUDIU DE CAZ – Intervenția psihoterapeutică la pacientul cu depresie reactiva
II.1.1. Studiu de caz 1
Istoricul cazului
Octavia S. – 60 de ani, pensionara, casatorita, fără copii.
A. Acuzele principale
Octavia s-a prezentat la cabinet la recomandarea sotului. Mentioneaza ca a luat tratament medicamentos ( Remeron) prescris de medicul psihiatru insa nu s-a simtit mai bine. Pacienta afirma ca nu mai simte nicio bucurie fata de viata si are tot mai dese accese de plans. Se simte slabita si e permanent ingrijorata de viitor, pe care il vede sumbru.
Pacienta afirma ca la inceput nu putea sa doarma de grija si frica ca este singura acasa. Acum doarme foarte mult ziua, iar noaptea are insomnie.
Nu o mai bucura lucrurile care inainte ii faceau placere si-i umpleau timpul. Marturiseste ca nu stie de ce mai traieste deoarece vede viata in „negru”
Pacienta afirmă că are premonitia că i se va întâmpla ceva „rău” si ca e convinsa ca e bolnava de inima si va muri in somn. Mentioneaza ca se gandeste adesea, mai ales noaptea la situatia ei de femeie singura, se teme de hoti si are palpitatii foarte puternice, apoi se gândește că va face infarct in somn si nimeni nu va stii de ea locuind singura. Senzațiile o copleșesc, și de fiecare dată se gândește că poate muri. Inima îi bate cu putere, simte durere în piept si amețește. A consultat un cardiolog care i-a pus diagnosticul de cardiopatie ischemica si i-a prescris regim si tratament medicamentos.
Istoricul cazului
Pacienta este pensionara, are studii medii si inainte de pensie lucra la o firmă de contabilitate. S-a prezentat la cabinet acuzând o stare accentuata de depresie cu unele atacuri de panică. Problemele s-au agravat în urmă cu un an în momentul în care sotul său a a plecat la lucru in strainatate.
Istoricul personal și social
Octavia s-a casatorit tarziu, la 45 ani, mai ales marturiseste ea din teama de a nu ramane singura la batranete. Ambii soti aveau cate o garsoniera pe care au vandut-o cumparand impreuna casa la curte unde locuieste acum.
Sotul lucrează în prezent in Spania si trimite bani lunar. Nu pare sa aiba probleme financiare.
Nu are frati ori surori, dar tine legatura sporadic cu rudele sotului cu care are o relatie bună „în linii generale”, dar nu este foarte apropiata, se vad cand si cand.
Se teme de rudele sotului, deoarece ei neavand copii crede ca o viziteaza cu scopul de a o mosteni.
Istoricul medical
Testele medicale efectuate au evidențiat că pacienta nu are probleme medicale care să-i influențeze funcționarea psihică, problemele psihice curente sau procesul de tratament.
Status mental
Pacienta prezintă o dispoziție anxios – depresiva cu atacuri de panică.
– aspectul general: înfățișare normala fara o preocuparea aspectului exterior
– funcția perceptivă: normală
– atenția: normală
– funcția mnezică: păstrată
– orientare spațio-temporală, auto și allo-psihică: bună
– gândirea : normală
– ritm verbal crescut, fluent, exprimare corectă și coerentă;
– afectivitate: normală
– apetit : crescut
– instinct sexual: absent
– conștiința asupra stării de sănătate: este conștientă că are o problemă si doreste rezolvarea acestei probleme
D. Diagnostic DSM-IV
Axa I (tulburări clinice): 300.21 tulburarea de panică.
Axa II (tulburări de personalitate): nimic semnificativ din punct de vedere clinic.
Axa III (boli somatice sau condiții medicale): hipertensiune, cardiopatie
Axa IV (stresori psihosociali): conflicte în familie, probleme legate de dorinte financiar materiale exagerate, lipsa unui suport social
Axa V (indicele general de funcționare – GAF): GAF 31.
Diagnostic diferențial
Diagnostic de tulburare anxioasă datorită unor condiții medicale generale este exclus datorită istoricului, examinărilor paraclinice și datorită faptului că simptomele anxioase nu pot fi considerate a fi consecința fiziologică a unei condiții medicale generale;
Pacienta nu consumă alcool și nu face abuz de substanță, ceea ce exclude diagnosticul de tulburare anxioasă indusă de o substanță;
Ca urmare a datelor obținute în timpul interviului clinic, simptomatologiei și istoricului tulburării, se constată absența altor tulburări de pe axa I.
Analiza cazului în termenii cognitiv-comportamentali:
la nivelul comportamental: ii este frica sa locuiasca singura
la nivel afectiv: nesiguranță, îngrijorare, teamă, frică de moarte
la nivel cognitiv: gânduri negative de genul: „o să mor”, „ o sa ma gaseasca moarta in casa”„voi face un infarct”
la nivelul biologic: durere în piept, amețeală, accelerarea ritmului cardiac, senzații neplăcute la nivelul inimii.
Starea psihică generală a pacientei:
cooperantă dar sceptica,
gestica și mimica sunt în limite normale,
dorința de a ameliora atacurile de panica si starea depresiva.
Planul de intervenție
Lista de probleme:
depresie
ganduri negative automate
atacuri de panica
anxietate
stima de sine scazuta
asertivitatea scăzut.
Scopuri terapeutice
reducerea anxietatii si a atacurilor de panica
reducerea gândurilor distorsionate negative, cu impact asupra anxietății și a depresiei
îmbunătățirea imaginii de sine
diminuarea nivelului de stres (tehnici de relaxare si intarire a propriilor capacitati).
Planificarea terapiei
Planul de terapie a vizat, în primă fază, reducerea gandurilor distorsionate negative, a anxietatii si a atacurilor de panica. Ne-am propus să lucrăm asupra imaginii de sine, a activarii disponibilitatilor latente si a intariri lor, iar în ultima parte a terapiei au fost abordate unele probleme practice și s-a discutat despre prevenirea recăderilor.
Pentru reducerea anxietatii am folosit tehnica hipnoterapiei prin sugestii de relaxare si incedere in sine, pentru stoparea ruminatiilor am folosit tehnici de restructurare cognitiva ( Clark, 1995).
Pacienta a fost informata cu privire la mecanismele apariției și a modalităților de contracarare a anxietatii si a atacurilor de panică.
S-au folosit tehnici de distragerea atentiei ( urmarirea gandului), atat in scop didactic, cat si terapeutic ( managementul rapid al simptomelor).
Tehnicile de restructurare cognitivă au fost aplicate cu scopul de a modifica cognițiilor evaluative asociate ideilor centrale.
Pachetul de tehnici a fost implementat după cum urmează:
Pentru stoparea ruminatiilor, pacientei i s-a explicat modelul cognitiv al atacului de panica, a fost învățată o tehnică de distragere a atenției prin urmarirea gandului si notarea intr-un jurnal a tuturor gandurilor care vin din cognitii si experiente trecute si pe care le proiecteaza in viitor dandu-le valoare de adevar ( Anexa 1) cu urmatoarele scopuri:
combaterea convingerii pacientei că nu are control asupra gandurilor si emotiilor sale;
să-i ofere o modalitate de management a simptomelor, utilă pentru situațiile în care ruminatiile sunt dificil de oprit;
să constituie o demonstrație de impact a modelului cognitiv al atacului de panica si al anxietatii.
Aceste tehnici au ajutat-o pe pacienta să-și înțeleagă gândurile negative si emotiile ce decurg de aici și să-și reducă semnificativ simptomele de anxietate si depresie.
Pentru atenuarea anxietatii si depresiei s-au aplicat tehnici de hipnoterapie.
La sfârșitul tratamentului a fost introdus un program de prevenire a recăderilor.
La începutul procesului terapeutic am discutat despre expectatiile pacientei, i s-a explicat ce presupune psihoterapia si in special hipnoterapia și am stabilit condițiile de desfășurare a terapiei. Pacientei i s-au oferit informații cu privire la aspectele practice și mă refer aici la numărul de ședințe, durata, frecvența acestora cât și despre temele pentru acasă.
Pentru intarirea expectatiilor pozitive, pacientei i s-a confirmat ca problema cu care se confruntă este rezolvabilă, dar depinde foarte mult de modul in care ea va participa la acest demers.
Terapia a fost structurată pe parcursul a 13 ședințe a câte 50 de minute fiecare, cu o frecvență de 2 ședințe pe săptămână (primele 2 săptămâni) și apoi câte o ședință pe săptămână.
Am stabilit împreună cu pacienta faptul că atingerea obiectivelor se va face pe rând, în ordinea importanței lor subiective si am stabilit impreuna aceasta ordine.
Fiecare ședință a fost dedicată unei anumite probleme, denumită temă majoră (obiectivul), care s-a negociat în relația terapeutică, acordul dintre pacienta și terapeut fiind o conditie sine qua non.
Ședința 1:
După anamneză și stabilirea unei bune relații terapeutice, terapia s-a desfășurat după cum urmează:
Obiectivul : stabilirea expectatiilor pacientei si formularea pașilor de urmat.
Pacientei i-au fost prezentate condițiile în care se va desfășura terapia, durata întâlnirilor și frecvența lor.
Am întocmit împreună o listă cu problemele de tratat și ordinea în care le vom aborda.
Am explicat pacientei relația dintre emoție și gând și anume că stările sale emoționale sunt rezultatul modului în care interpretează un anumit eveniment. Astfel, modificarea interpretării schimbă și starea afectivă. Gândurile noastre creează, mențin și accentuează stările afective.
Lista de probleme a fost prezentata conform Anexei 2. S-a urmarit punerea in ordine a problemelor prezentate de pacienta si reducerea experientelor negative la un numar mai mic de dificultati specifice.
Ședința 2:
Am început ședința prin punerea la curent și Octavia mi-a comunicat că in seara precedenta sedintei de terapie a avut un atac de panică atat de puternic si ca a fost disperata. Am propus evaluarea nivelului de anxietate resimțit în timpul ultimului atac de panică pe o scală gradată de la 0 la 100.
0…………………………………………….50………………………………………………90…..100
Lipsa anxietății Anxietate medie Anxietate extremă
La evaluarea nivelului de stres (scala de percepție a stresului) clienta a avut un nivel foarte ridicat de 90.
Obiective:
instalarea unei stari de relaxare si incredere, echilibru si autocontrol
ameliorarea si reducerea atacurilor de panica
stoparea pe cat posibil a gandurilor negative automate
Pentru ca pacienta se afla intr-o stare puternica de anxietate i s-a administrat terapia hipnotica prin metafora „barcii” pentru sentimentul de autocontrol direct.
Dupa inducerea transei s-au folosit urmatoarele sugestii:
„Nu este important cat de adanc te cufunzi in aceasta transa…te rog sa te concentrezi si sa obti acel nivel de transa pe care il doresti si in care crezi ca poti sa lucrezi asupra problemelor tale psihologice. Acum, pe masura ce vorbesc, mentalul tau constient se poate intreba de ce am ales povestea pe care am sa i-o spun, el fiind ocupat, in timp ce subconstientul va produce anumite ganduri relevante, necunoscute pentru tine.
Iti voi spune o poveste despre o calatorie cu barca. Doi buni prieteni impreuna cu sotia unuia dintre ei s-au hotarat sa faca o excursie cu o barca de pescuit, intr-o zi frumoasa de vara. Ziua era senina si vantul sufla usor, marea era calma astfel incat a parut ridicol sa-si faca griji ca un astfel de vant puternic se va isca din senin si va duce barca dintr-o parte in alta. Dar, deodata, din senin vantul puternic a inceput sa bata si barca s-a transformat intr-un armasar salbatic naravas, greu de stapanit. Ei insa, au realizat o mare performanta stapanind barca timp de 5 minute.
Echipajul a facut tot posibilul pentru a redresa ambarcatiunea si pentru a recupera toate obiectele care se miscau dintr-o parte in cealalta. Unul din membrii echipajului a cazut chiar in apa, dar s-a ridicat, a urcat din nou in barca si a recastigat controlul asupra panzelor si carmei.
Pe masura ce iti vorbesc despre barca, ma adresez mentalului tau inconstient, care realizeaza faptul ca exista in viata ta situatii care au nevoie de mai mult echilibru. Pe masura ce povestesc mentalul tau constient va fi incantat de capacitatea ta de a conduce barca, in timp ce mentalul tau inconstient va fi responsabil de modul in care o faci.
Mesajul pe care trebuie sa-l preiei este sa pui toate bucatile barcii la locul lor si sa readuci barca pe linia de plutire. Bucura-te de echilibrul pe care l-ai atins. Fii sigura si increzatoare in cunostintele pe care le-ai acumulat, cunostinte care te vor ajuta sa refaci echilibrul „barcii tale” ori de cate ori e nevoie. Bucura-te de caldura soarelui, de apa linistita a marii, de calmul si nemarginitul echilibru care rezulta din plutirea lina a barcii pe o mare linistita. Bucura-te de increderea care rezulta din faptul ca mentalul tau constient este capabil sa refaca mereu echilibrul tau psihic, ori de cate ori este necesar.”
Tema pentru acasă: Pacientei i s-a cerut să-și surprindă gândurile negative și să le noteze intr-un jurnal, de asemenea i s-a cerut sa urmareasca relatia dintre aparitia atacului de panica si gandurile negative anterioare acestuia. Anexa 3
Ședința 3 si 4:
La punerea la curent pacienta afirma ca a notat in jurnal zilnic gandurile negative si a fost uimita sa constate ca fiecare gand negativ avea ca urmare o emotie si culminau cu neliniste si frica.
Obiective: managementul atacurilor de panica
I–am spus Octaviei: „Te voi invata o tehnica cu ajutorul careia poti scapa de atacurile de panica.”
In transa hipnotica pacientei i s-au administrat urmatoarele sugestii:
„Stai foarte relaxata in fotoliu si intri intr-o stare de hipnoza profunda, esti aici cu mine in camera si esti in siguranta deplina. Te rog sa cauti sa retraiesti simptomele pe care le ai in timpul unui atac de panica. Retraiesti doar acele stari pe care crezi ca ai posibilittaea sa le controlezi. E bine asa. Acum, daca totul e in regula, cauta sa retraiesti starile respective la nivel maxim si incearca sa observi ce se intampla. Poate inima incepe sa bata mai repede, poate respiratia devine mai accelerata, poate simti o incordare in tot corpul. Cauta sa retraiesti in minte starile pe care le ai tu in situatia cand ai un atac de panica, nu uita ca poti sa limitezi trairile pana la nivelul pe care il doresti, pentru ca esti in siguranta. Daca totul este in regula, retraieste starile respective cat poti de intens. Cand ai ajuns la intensitatea maxima, opreste exercitiul. Acum cauta sa inversezi fiecare simptom in parte. Incepe cu respiratia, care este cel mai usor de controlat. Acum te concentrezi asupra respiratiei si faci in asa fel incat respiratia sa devina calma, linistita, relaxata. Deodata vei constata ca si bataile inimii si respiratia lucreaza impreuna. Acum, daca bataile inimii si respiratia s-au calmat, asteapta putin si concentreaza asupra altui simptom. Relaxeaza-te si adu la normal fiecare simptom in parte. Cand totul s- a normalizat, inspira adanc si continua sa te relaxezi.
Acum gandeste-te ce ai invatat azi. Ai invatat faptul ca stii exact la ce sa te concentrezi si ce sa faci pentru a te calma. Dar cel mai important, ai invatat ca esti capabila sa faci asta. Ai invatat singura sa inversezi fiecare simptom reducandu-l la normal.
Eu stiam ca esti capabila sa faci asta si mi-ai dovedit-o din plin! Acum stii ce ai de facut cand te simti cuprinsa de frica, cand frica se transforma intr-un atac de panica. Este destul de reconfortant sa stii ca ai un instrument care te poate scoate din impas.
Trebuie sa-ti dai seama ca atunci cand inversezi simptomul, tu esti cea care controleaza situatia.
In sedinta 4 s-a mers mai departe pentru prevenirea atacului de panica.
„ Imagineaza-ti ca te afli pe un covor fermecat care te transporta in timp. Stai intr-o pozitie relaxata, in timp ce te deplasezi in viitor. Este o experienta deosebit de placuta, simti textura covorului, care este fina dar ferma. Te simti multumita de tine, esti satisfacuta de propria persoana. Savureaza pentru un timp acest sentiment de satisfactie. Tinta ta este un viitor de peste 10 ani. Te deplasezi cu acest covor fermecat si traiesti acest sentiment minunat. Esti calma si relaxata. Covorul te asterne in viata ta peste 10 ani. Esti calma, foarte calma si relaxata. Un sentiment de implinire te cuprinde. Ce minunat te simti! Acum te deplasezi cu covorul fermecat intr-un viitor de peste 2 ani. Te simti foarte bine, ai o stare de relaxare si incredere. Acum deplaseaza-te in timp intr-un viitor de peste 5 ani. Te simti foarte bine. Timpul trece repede si placut. Traiesti intens senzatia de reusita. Te deplasezi in timp peste 15 ani. Ai mult curaj pentru ca totul merge foarte bine. Te deplasezi in timp peste 20 ani si te simti tot mai calma si mai relaxata. Traiesti un sentiment placut de calm si liniste. Iti spui in gand cu fermitate „Voi reusi cu bine totul!” Te simti plina de curaj pentru ca totul va decurge foarte bine. Te simti linistita, destinsa. Totul va fi foarte bine. De fapt totul este foarte bine.
Foarte repede, surprinzator de repede, te uiti la calendar si-ti dai seama ca anii trec si ai petrecut un timp placut. Este un mare succes in adancul fiintei tale. Acum iti amintesti ca de fiecare data cand ai ajuns la destinatie ai avut o experienta pozitiva. Traiesti un sentiment de multumire si mandrie. Esti mandra de tine!
Tema pentru acasa:
Pacienta a fost rugata sa-si stabiliească anumite scopuri de termen scurt și mediu, citirea unei anume carti, vizionarea unui film, ori o iesire in oras cu o prietena.
Ședința 5 si 6:
La punerea la curent pacienta afirma ca nu reuseste sa indeplineasca lucruri care inainte ii faceau placere, fiind intr-o stare de apatie si tristete. Este ingrijorata in mod special de faptul ca locuieste singura intr-o casa la curte si poate fi o tinta usoara pentru hoti.
Obiective:
restructurare cognitiva
reducerea simptomelor depresive
Pacientei i s-a explicat modelul cognitiv al depresiei si influenta gandurilor automate negative. S-a rediscutat succesiunea gand automat, emotie, simptom.
In transa hipnotica pacientei i s-au administrat urmatoarele sugestii:
„ Octavia, imagineaza-ti ca tii in mana o legatura de baloane colorate, ai multe baloane. Te uiti ce multe sunt, il vezi pe fiecare in parte, fiecare are alta culoare si o anume forma, unele sunt alungite, altele rotunde, altele au o forma neregulata… le tii strans…si iti imaginezi ca primul balon curuia ii dai drumul este teama ta, il simti cum zboara, se ridica tot mai mult si …dispare, odata cu disparitia acestui balon, te simti increzatoare si sigura pe tine, esti calma, relaxata…si deodata…mai dai drumul unui balon,… acest balon este tristetea, starea de melancolie, il vezi cum se ridica si dispare…si te simti linistita si calma, o stare de bine te cuprinde, o stare de multumire si impacare…si dai drumul urmatorului balon, acest balon este incordarea si grija, il urmaresti cum se ridica tot mai sus si …dispare. In locul lui o stare de siguranta tot mai accentuata se instaleaza, esti relaxata, sigura pe tine, increzatoare in capacitatile tale, stapana pe emotiile tale.”
Tema pentru acasa:
Pacienta a fost rugata sa-si stabiliească scopuri de termen scurt și mediu. Si sa exerseze exercitiul de inversare a simptomelor de grija si panica invatat la sedinta 3.
Sedinta 7 si 8:
Obiectivul: îmbunătățirea increderii si a imaginii de sine
Pacientei in transa i s-au adminisirat urmatoarele sugestii:
„Acum ca esti relaxata, … tot mai relaxata, ramai relaxata fara sa faci nimic… si tot ce trebuie sa auzi este vocea mea. Auzi cuvintele mele si le receptionezi la nivel constient, … la nivel inconstient, dar mai ales…la nivel inconstient. Odata cu fiecare respiratie devii tot mai increzatoare in fortele proprii,.. tot mai sigura pe tine, … mai constienta ca vei putea sa-ti rezolvi problemele in mod eficient, … sa-ti conduci existenta mai bine, tot mai bine. Simti cum te cuprinde un puternic sentiment de autocontrol al tuturor zonelor existentei tale, al tuturor zonelor importante pentru tine,…sanatatea,… confortul si siguranta in propria ta locuinta, …relatiile interpersonale,…Si simti cum acest sentiment de autocontrol se amplifica, tot mai mult, zi dupa zi, chiar si in timpul somnului… Vei fixa acest sentiment puternic de incredere, de valoare personala, autocontrol atingand usor varful degetului mare cu degetul aratator… E foarte bine!
Ori de cate ori vei simti o stare de discomfort, tot ce vei avea de facut va fi sa atingi usor varful degetului mare cu degetul aratator si starea de discomfort va disparea, locul ei fiind luat de un sentiment puternic de incredere si valoare personala.”
Tema pentru acasă: Pacientei i s-a solicitat sa identifice 3 ganduri negative care ii creeaza discomfort.
Sedinta 9:
Obiectivul: diminuarea nivelului de anxietate prin progresie in viitor.
Pacientei in transa i s-au adminsitrat urmatoarele sugestii:
„Tu inca nu stii ca vei descoperii foarte repede ceva ce tu stii de mult..stiai ca daca faci un lucru diferit, consecintele vor fi diferite…Am sa te rog sa-ti imaginezi…o calatorie in viitor… Te vezi pe tine insati diferita, mai puternica, organizata, mai stapana pe tine…revezi cu ochii mintii toate hotararile luate si observi cum rezultatele acestora sunt pozitive….totul iese bine…totul se termina cu bine…Este cea mai mare bucurie sa descoperi ca esti capabila sa-ti modifici dupa propria vointa gandurile si trairile…Te simti mandra ca lucrul cu tine a dat roade. Privesti tot mai mult spre viitor si vezi multe, multe lucruri bune, multe schimbari… pozitive…Devii tot mai puternica, mai increzatoare, mai optimista.”
Tema pentru acasă: Am rugat pacienta sa isi aloce 30 de minute zilnic in care sa se ingrijoreze, dar sa aleaga acelasi moment al zile, acelasi loc si aceiasi ora.
Sedinta 10 si 11: formarea unor deprinderi generale de rezolvare de probleme avand drept scop reducerea simptomelor si prevenirea recaderilor.
Pacientei in transa i s-au adminsitrat urmatoarele sugestii:
„ Ai invatat sa faci diferenta dintre ceea ce este adevarat si ceea ce este o interpretare subiectiva a ta …devii tot mai experimentata in aflarea adevarului, in culegerea de informatii relevante…pe care le utilizezi in luarea deciziilor. Ti-ai insusit noi deprinderi de a gandi, de a reactiona, de a relationa, deprinderi de autocunoastere, …ai invatat sa te autoapreciezi. Ai invatat ca pentru a avea o viata buna trebuie sa folosesti partea potrivita a personalitatii tale pentru actiunea potrivita … sa activezi partea personalitatii tale care doreste sa lucreze atunci cand ai de lucru…si partea personalitatii tale care doreste sa se relaxeze atunci cand ai incheiat lucrul…permitandu-ti o placuta relaxare… sa apelezi la partea sociala a perosnalitatii tale atunci cand esti cu prietenii…sau cu familia…si sa folosesti partea care doreste sa fie singura atunci cand iti acorzi timp pentru tine.
Ai invatat sa fii capabila sa gandesti preventiv, sa gandesti anticipat…sa alegi calea pe care trebuie sa mergi pentru a ajunge acolo unde doresti sa ajungi.
Este foarte placut sa-ti dai seama… sa realizezi la nivel profund … ca poti face aceste lucruri, ca poti trai viata ca pe o minunata experienta… Poti purta in sufletul tau un puternic sentiment de incredere si optimism…sentiment care va deveni si mai puternic atunci cand te confrunti cu diferitele dificultati ale vietii, cu convingerea ca periodele grele nu vor dura… Vei continua sa observi, sa inveti, sa experimentezi, sa alegi in cunostinta de cauza ceea ce este bine pentru tine. Ai capacitatea si forta sa alegi ceea ce doresti, ceea ce iti este benefic, vei fi tot mai capabila sa recunosti lucrurile pe care le poti controla, …de care esti responsabila si cele pe care nu le poti controla si de care nu esti responsabila… Te simti foarte bine mergand inainte pe drumul vietii…acceptand noi provocari…si dezvoltand ceea ce este mai bun in fiinta ta. Te indrepti spre viitor si te simti multumita pentru ca stii ca porti in tine nenumarate deprinderi, abilitati, resurse pe care le-ai achizitionat in timp. Foloseste aceste resurse in propriul tau avantaj, foloseste forta ta interioara…Acorda-ti cat timp simti ca ai nevoie pentru a procesa gandurile si sentimentele pe care le-ai trait… pentru a le integra cat mai bine in interiorul fiintei tale si cand vei considera ca esti pregatita, te rog sa revii aici si acum si sa permiti ochilor tai sa se deschida.”
Tema pentru acasă:
Pacientei i s-a cerut sa faca o lista cu progresele inregistrate in cursul terapiei.
Sedinta 12: pregatirea pentru incheierea terapiei
S-a pus accent pe incheierea procesului terapeutic si pe prevenirea recaderilor.
Pacientei in transa i s-au adminsitrat urmatoarele sugestii:
„ Esti calma, relaxata linistita. Urmareste-ti respiratia…cu fiecare inspirare esti tot mai relaxata, cu fiecare expirare un sentiment de calm te cuprinde, esti tot mai relaxata… mai calma…Observa starea de calm si liniste, pacea interioara …acesta stare de bine, linistea, armonia…De fiecare data cand te vei simti asa te vei conecta la un flux de energie pozitiva care va activa toate partile fiintei tale, inconstientului tau…constientului tau…corpului tau. De fiecare data cand te vei simti asa vei intari forta ta interioara si puterea gandurilor pozitive, adecvate….Atunci cand iti vine in minte un gand negativ, cauta sa devii cat mai constienta de prezenta lui, identifica-l ca fiind doar un gand, identifica distorsionarea cognitiva pe care se bazeaza acesta si lasa-l sa se stinga…locului fiind luat de un gand sanatos, favorabil tie.”
Sedinta 13:
La punerea la curent pacienta a afirmat că în ultimele 2 săptămâni s-a simti mult mai bine. Reuseste sa opreasca ruminatiile si sa observe relatia gand negativ, ingrijorare, emotie, somatizare. Exerseaza exercițiul de relaxare mentionand ca de fiecare data dupa exercitiu se simte increzatoare si relaxata.
Obiectiv: datorită feed-back-ului pozitiv, acestă ședință a fost destinată evaluării eficienței terapiei din punctul de vedere calitativ și cantitativ.
Întrebările au vizat atât aspectul cantitativ cât și cel calitativ al schimbărilor înregistrate pe parcursul terapiei. Starea generala a pacientei a fost reevaluată cu ajutorul scalei de la 0 la 100, iar Octavia a declarat că valoarea actuală este 70.
Pacienta a apreciat ca reale și pozitive schimbările realizate prin intermediul terapiei. Relația terapeutică s-a încheiat, ea confirmand disparitia atatcurilor de panica si scăderea simptomelor de anxietate si tristete.
Concluzii:
Pacienta Octavia S., în vârstă de 60 de ani, a fost diagnosticată cu depresie reactiva îndeplinind criteriile de diagnostic regăsite în DSM IV. A obținut rezultate bune în urma tratamentului psihoterapeutic prin hipnoza prin ameliorarea semnificativă a simptomelor specifice depresiei: teama de viitor, senzația de neajutorare, convingerea că suferă de o disfuncție gravă la nivel fiziologic, sentiment de lipsa de valoare si inutilitate, atacuri de panica.
Demersul terapeutic a avut drept obiectiv identificarea paternului de stari afective si comportamentale ale pacientei, intreruperea acestuia si inlocuirea lui cu noi modele de comportament si stari afective cu caracter adaptativ.
Scopurile terapeutice au fost clar formulate și negociate cu pacienta. Acestea s-au referit la ameliorarea atacurilor de panica si reducerea gândurilor distorsionate negative, îmbunătățirea imaginii de sine.
Primele ședințe au avut rol explorator, de introducere a clientei în atmosfera de lucru specifică ședintelor de hipnoterapie și a câștigării încrederii. S-a urmărit educarea pacientei legat de tulburarea pentru care s-a prezentat la cabinet, educarea pacientei pentru psihoterapie și s-a realizat interviul clinic.
După întocmirea planului de tratament care a răspuns la întrebarea: “ce trebuie făcut pentru a ameliora simptomele?” s-a mers în direcția însușirii unor tehnici de respirație și de relaxare, identificarea gândurilor negative automate și restructurarea cognitivă.
Problemele care s-au rezolvat prin terapie prin activarea disponibilitatilor latente au inclus autocontrolul, ameliorarea tulburarilor depresive, creșterea stimei de sine și îmbunătățirea capacitatii de a rezolva probleme. În ședința de follow-up propusă după o perioadă de trei luni de la încheiarea terapiei se vor discuta aspectele legate de menținerea achizițiilor terapeutice și a eventualelor recăderi.
II.1.2. Studiu de caz 2
Istoricul cazului
Camelia F. – 49 de ani, functionara la o institututie a statului, divortata, fără copii.
A. Acuzele principale
Camelia s-a prezentat la cabinet din proprie inițiativă. Declara ca venit la psihoterapie deoarece simte ca uneori inebuneste si nu doreste sa se adreseze unui psihiatru. Afirma ca si-a vizitat o prietena depresiva la internarea in spital si ca imaginea unui spital de psihiatrie o ingrozeste. Are aceeasi opinie despre tratamentul medicamentos, afirmand ca a vazut acolo cum arata pacientii tratati cu antidepresive.
Motivele pentru care se află în cabinet sunt legate de o stare permanenta de neliniște si disperare pe care o suporta de mai multe luni (5 – 6 luni). Mentioneaza ca nimic nu-i mai face placere, iar lucrurile care inainte o bucurau, acum nu-i mai produc nicio emotie. Este iritata si nu poate sa doarma.
Desi s-a mai confruntat cu astfel de stari in trecutul ei, acum pune aceste stari pe seama despartirii de prietenul ei si a faptului ca se simte singura si fara sprijin. Îi este greu să se concentreze la birou, este mereu obosita si somnolenta. In urma cu 2 luni a făcut un set complet de investigații medicale și rezultatele au evidențiat că starea de sănătate este bună, nefiind vorba de nicio valoare iesită din limitele normale.
Pacienta afirmă că se simte neajutorată în încercarea de a controla starea sa proastă. Consideră că niciodată nu a fost o persoană prea relaxată și că cel mai adesea vede jumatatea goala a paharului, însă în ultimul timp parca totul e impotriva ei si nu mai poate controla starea de disconfort. Se întâlnește rar cu persoanele apropiate, iar in ultimele 2 luni nu a mai vazut pe mineni pentru că nu are energie și nici nu știe să le explice problema ei. Are impresia ca lumea se uita la ea pe strada si ca toti vad ca ea are probleme. I se pare cand se uita in oglinda ca suferinta a uratit-o si ca are o fata tipica de femeie nefericita.
Pacienta s-a despartit de curand de prietenul cu care locuia si considera ca este o ratata pentru ca nu a reusit sa faca nici aceasta relatie sa functioneze.
Locuiește singură, într-un apartament cu trei camere, dar de care nu este foarte sigura, fiind o mostenire si pentru că sora ei pretinde jumatate din valoarea acestuia ea neavand bani sa-i plateasca.
Istoricul personal și social
Camelia mai are o soră, mai mare decât ea cu 12 ani.
Consideră că a avut o copilărie „cam trista”, cu rezultate școlare medii si proaste, cu putini prieteni.
Camelia a terminat liceul destul de greu, ramanand repetenta in clasa a 12-a datorita absentelor.
Nu si-a dorit sa se angajeze dupa liceu dorind sa dea la facultatea de medicina si ramanand acasa sa se pregateasca, fostul sot intretinand-o.
Si-a dat seama ca nu are nicio chemare catre medicina si nici nu-i plac materiile de examen si nu a mai dat la facultate, ramanand in continuare acasa deoarece nu simtea nevoia sa se angajeze.
La 23 ani s-a inscris la o universitate privata terminand Facultatea de Administratie Publica.
Pacienta a povestit că a avut multe momente de singurătate „nejustificate” in timpul casniciei, desi sotul ii acorda atentie si o asculta care alternau cu momente de „suferinta crancena” cand fostul sot o abuza verbal si fizic.
A divortat de sot in urma cu 5 ani si la putina vreme l-a cunoscut pe R cu care s-a si mutat. Au stat impreuna 3 ani, dar relatia nu a mers, despartindu-se de 5 luni. Nu are o relatie in prezent si considera ca si aceasta este o problema.
După serviciu și în week-end, pacienta dă meditații la engleza pentru suplimentarea venitului. Mentioneaza ca atunci cand se simte rau, desi are nevoie de bani, isi doreste sa nu vina copiii la meditatie pentru ca nu se simte in stare sa interactioneze cu ei.
Are prieteni cu care nu se mai vede din lipsa de timp ori de energie. Are des senzatia de neadecvare, ca si cum ceva ii lipseste dar nu poate specifica clar.
B. Istoricul medical
Nu au existat probleme medicale semnificative care să-i influențeze funcționarea psihică, problemele psihice curente sau procesul de tratament.
C. Status mental
Pacienta are o dispoziție anxioasă.
– aspectul general: înfățișare îngrijită, plăcută
– funcția perceptivă: normală
– atenția: normală
– funcția mnezică: bună
– orientare spațio-temporală, auto și allo-psihică: bună
– gândirea : normală
– ritm verbal: fluent, exprimare corectă și coerentă, controlată;
– afectivitate: normală
– apetit: scazut
– instinct sexual: redus
– conștiința asupra stării de sănătate: este conștientă că are o problemă și dorește să o rezolve, dar nu știe cum.
D. Diagnostic DSM-IV
Axa I (tulburări clinice): Depresie reactiva cu mici atacuri de panica
Axa II (tulburări de personalitate): Nimic semnificativ din punct de vedere clinic. Pacienta prezinta unele caracteristici de personalitate dependenta.
Axa III (boli somatice sau condiții medicale): Nimic semnificativ din punct de vedere clinic
Axa IV (stresori psihosociali): Probleme la locul de muncă, condiții de muncă solicitante, suport social inadecvat
Axa V (indicele general de funcționare – GAF): GAF 40.
Diagnostic diferențial
Diagnostic de tulburare anxioasă datorată unor condiții medicale generale este exclus datorită istoricului, examinărilor paraclinice și datorită faptului că simptomele anxioase nu pot fi considerate a fi consecința fiziologică a unei condiții medicale generale.
Pacienta nu consumă alcool și nu face abuz de substanță, ceea ce exclude diagnosticul de tulburare anxioasă indusă de o substanță.
Urmare a datelor obținute în timpul interviului clinic, simptomatologiei și istoricului tulburării, se constată absența altor tulburări pe axa I.
Starea psihică generală a pacientei:
cooperantă dar retinuta,
gestica și mimica sunt în limite normale,
dorința de a ameliora starea depresiva.
Planul de intervenție
Lista de probleme:
depresie
ganduri negative automate
anxietate
mici atacuri de panica
stima de sine scazuta
asertivitatea scăzuta
Scopuri terapeutice
îmbunătățirea imaginii de sine
reducerea anxietatii
reducerea gândurilor distorsionate negative, cu impact asupra anxietății și a depresiei
diminuarea nivelului de stres (tehnici de relaxare si intarire a propriilor capacitati).
Planificarea terapiei
Planul de terapie a vizat, în primă fază, imbunatatirea imaginii de sine si a anxietatii. Ne-am propus să lucrăm asupra stimei de sine, a activarii disponibilitatilor latente si a intaririi lor, iar în ultima parte a terapiei au fost abordate unele probleme practice și s-a discutat despre prevenirea recăderilor.
Pentru reducerea anxietatii am folosit tehnica hipnoterapiei prin sugestii de relaxare si incedere in sine, pentru stoparea ruminatiilor am folosit tehnici de restructurare cognitiva ( Clark, 1995). De asemenea s-au folosit tehnici de distragerea atentiei ( urmarirea gandului), atat in scop didactic, cat si terapeutic ( managementul rapid al simptomelor)
Tehnicile de restructurare cognitivă au fost aplicate cu scopul de a modifica cognițiilor evaluative asociate ideilor centrale.
Pachetul de tehnici a fost implementat după cum urmează:
Pentru stoparea ruminatiilor, pacientei i s-a explicat modelul cognitiv al depresiei, a fost învățată o tehnică de distragere a atenției prin urmarirea gandului si notarea intr-un jurnal a tuturor gandurilor care vin din cognitii si experiente trecute si pe care le proiecteaza in viitor dandu-le valoare de adevar ( Anexa 1) cu urmatoarele scopuri:
combaterea convingerii pacientei că nu are control asupra gandurilor si emotiilor sale;
să-i ofere o modalitate de management a simptomelor, utilă pentru situațiile în care ruminatiile sunt dificil de oprit;
să constituie o demonstrație de impact a modelului cognitiv al depresiei.
Aceste tehnici au ajutat-o pe pacienta să-și înțeleagă gândurile și asumpțiile dezadaptative și să-și reducă semnificativ simptomele de anxietate si depresie.
Pentru atenuarea anxietatii si depresiei s-au aplicat tehnici de hipnoterapie.
La sfârșitul tratamentului a fost introdus un program de prevenire a recăderilor.
La începutul procesului terapeutic am discutat despre expectatiile pacientei, i s-a explicat ce presupune psihoterapia si in special hipnoterapia și am stabilit condițiile de desfășurare a terapiei. Pacientei i s-au oferit informații cu privire la aspectele practice și mă refer aici la numărul de ședințe, durata, frecvența acestora cât și despre temele pentru acasă.
Pentru intarirea expectatiilor pozitive, pacientei i s-a confirmat ca problema cu care se confruntă este rezolvabilă, dar depinde foarte mult de modul in care ea va participa la acest demers.
Terapia a fost structurată pe parcursul a 10 ședințe a câte 50 de minute fiecare, cu o frecvență de 2 ședințe pe săptămână (primele 2 săptămâni) și apoi câte o ședință pe săptămână.
Am stabilit împreună cu pacienta faptul că atingerea obiectivelor se va face pe rând, în ordinea importanței lor subiective si am stabilit impreuna aceasta ordine.
Fiecare ședință a fost dedicată unei anumite probleme, denumită temă majoră (obiectivul), care s-a negociat în relația terapeutică, acordul dintre pacienta și terapeut fiind o conditie sine qua non.
Ședința 1:
După interviul clinic psihoterapia s-a desfășurat după cum urmează:
Obiectivul: instalarea unei stari de relaxare si incredere si in acelasi timp identificarea si reducerea starii de depresie.
Pacientei i s-a indus o transa de tip conversational, urmand adancirea transei prin intermediul numaratorii. In transa i s-au administrat urmatoarele sugestii:
„Te rog ca incepand din acest moment sa-ti urmaresti respiratia… esti atenta la fiecare inspirare…la fiecare expirare…inspiri si expiri si….acest moment teama…, incordatea… si … neincrederea te vor parasi, cu fiecare expiratie, ele se indeparteaza, sunt tot mai departe…
Te simti tot mai calma, tot mai relaxata… mai calma …mai relaxata. Cu fiecare inspiratie o stare de siguranta si confort se instaleaza in interiorul tau. Mintea ta e calma, tot mai calma, mai increzatoare…. In aceasta stare de calm si relaxare, lasa mintea sa ta sa genereze un simbol, …un simbol care sa reprezinte starea ta de tristete, de depresie, de teama…Nu-l cauta in mod special…lasa mintea ta sa-l scoata la lumina. Un simbol poate sa fie un obiect, …o culoare,…o forma…un miros…orice iti trece prin minte. Acum daca l-ai localizat, am sa te rog sa-l tii minte…si sa-l lasi deoparte. Esti calma si relaxata,…increzatoare…Cu fiecare inspirare simti cum primesti energie, …cu fiecare expirare simti cum toate toate sentimentele…emotiile negative te parasesc. Respiri calm si relaxat si fiind asa de relaxata, am sa te rog sa cauti un nou simbol, un simbol al fortei tale interioare, al disponibilitatilor tale latente, al resurselor fizice…psihice…si spirituale. Daca l-ai localizat, am sa te rog sa-l tii minte, si sa-l asezi astfel incat simbolul depresiei sa dispara ”
La finalul sedintei pacienta a afirmat ca simbolul ales pentru depresie a fost o pata de culoare rosie, iar pentru forta ei interioara o pata de culoare verde. Pacienta mentionand ca a reusit sa suprapuna si sa acopere pata rosie cu cea verde, procedura care i-a dat increderea ca puterea ei interioara este mai mare si va reusi sa invinga depresia.
Tema pentru acasă:
Pacientei i s-a solicitat sa noteze intr-un jurnal toate gandurile negative bazate pe experiente negative trecute pe care le proiecteaza in viitor dandu-le valoare de adevar/premonitii.
Ședința 2:
La inceputul sedintei s-a discutat tema pentru acasa, pacienta afirmand ca ii este greu sa opreasca ruminatiile si ca a procedat zilnic la folosirea unor evenimente negative trecute ca proiectii pentru viitor. Afrma ca desi isi urmareste mintea cum face cursa intre trecut si viitor ii este foarte greu sa se opreasca.
Obiectivul: inducerea si proiectarea unui viitor pozitiv prin tehnica antrenamentului mental.
Pacientei in transa i s-au administrat urmatoarele sugestii:
„In timp ce te afli aici… simtindu-te asa cum ai dorit sa te simti, pentru ca ai obtinut deja, ceea ce ai dorit sa obtii, lasa mintea ta inconstienta sa gaseasca cele mai diferite cai sa ajunga acolo unde ai doresti sa ajungi. Mintea ta inconstienta va gasi diferite cai pentru atingerea obectivului dorit si va testa fiecare cale posibila astfel incat sa o aleaga pe cea mai buna. In timp ce te simti ca te relaxezi tot mai mult, din ce in ce mai mult, vei constata cu surprindere cum mintea ta inconstienta te va purta pe acele cai si te va ajuta sa o descoperi cea mai buna cale, pe care s-o urmezi… te va ajuta sa te simti si sa actionezi altfel, intr-un mod nou…intr-un mod deosebit, astel incat sa ajungi acolo unde doresti sa ajungi, sa obtii ceea ce doresti sa obtii… Astfel te relaxezi tot mai profund, tot mai adanc, si …in noaptea urmatoare, mintea ta inconstienta va continua sa caute calea cea mai potrivita pentru rezolvarea problemelor tale, in timp ce tu vei dormi profund si linistita, si te vei scula perfect odihnita.”
Tema pentru acasă:
Pacientei i s-a cerut sa continue sa-si urmareasca ruminatiile si sa le noteze in jurnal. Suplimentar deoarece pacienta este preocupata de aspectul sau fizic i se recomanda practicarea unui sport care sa-i permita un anumit tonus.
Ședința 3:
La inceputul sedintei s-a discutat tema pentru acasa, pacienta afirmand ca reuseste tot mai bine sa identifice ruminatiile, dar ca nu reuseste intodeauna sa le stopeze de la bun inceput.
Legat de a doua tema pacienta afirma ca s-a inscris la o sala de sport si ca a fost deja la o sedinta de cycling. Se arata incantata de efectele asupra fizicului mentionand ca a dormit mai bine in seara respectiva.
Obiectivul: îmbunătățirea imaginii de sine
Pacientei in transa i s-au adminsitrat urmatoarele sugestii:
„Acum ca esti relaxata, … tot mai relaxata, ramai relaxata fara sa faci nimic… si tot ce trebuie sa auzi este vocea mea. Auzi cuvintele mele si le receptionezi la nivel constient, … la nivel inconstient, dar mai ales…la nivel inconstient. Odata cu fiecare respiratie devii tot mai increzatoare in fortele proprii,.. tot mai sigura pe tine, … mai constienta ca vei putea sa-ti rezolvi problemele in mod eficient, … sa-ti conduci existenta mai bine, tot mai bine. Simti cum te cuprinde un puternic sentiment de autocontrol al tuturor zonelor existentei tale, al tuturor zonelor importante pentru tine, …relatiile interpersonale, …sanatatea,… familia, …viata profesionala,…Si simti cum acest sentiment de autocontrol se amplifica, tot mai mult, zi dupa zi, chiar si in timpul somnului… Vei fixa acest sentiment puternic de incredere, de valoare personala, autocontrol atingand usor varful degetului mare cu degetul aratator… E foarte bine!
Tema pentru acasă:
Pacientei i s-a cerut sa continue completarea jurnalului primind in plus tema ca atunci cand face treburi casnice sa incerce sa le efectueze cu mintea golita de orice gand, experimentand senzatiile atingerii obiectelor pe care le curata, sterge, aseaza. Pacientei i s-a cerut sa noteze orice senzatie noua pe care nu a mai incercat-o pana atunci, ori nu a mai incercat-o de multa vreme.
Ședința 4:
La inceputul sedintei s-a discutat tema pentru acasa, pacienta afirmand ca acum ii este tot mai usor sa-si urmareasca si opreasca gandurile negative. Pacienta declara cu surprindere ca a constatat ca nu a mai simtit de multa vreme mirosul rosiilor taiate intr-o salata si nici textura covorului atunci cand il perie. Remarca ca atunci cand nu te gandesti la „nimic” mediul inconjurator iti „spune multe”. Merge la sala de 2 ori pe saptamana si are un tonus sanatos. Se remarca pozitia corpului care nu mai este usor aplecata.
Obiectivul: diminuarea nivelului de stres prin progresie in viitor.
Pacientei in transa i s-au adminsitrat urmatoarele sugestii:
„Tu inca nu stii ca vei descoperii foarte repede ceva ce tu stii de mult..stiai ca daca faci un lucru diferit, consecintele vor fi diferite…Am sa te rog sa-ti imaginezi…o calatorie in viitor… Te vezi pe tine insati diferita, mai puternica, organizata, mai stapana pe tine…revezi cu ochii mintii toate hotararile luate si observi cum rezultatele acestora sunt pozitive….totul iese bine…totul se termina cu bine…Este cea mai mare bucurie sa descoperi ca esti capabila sa-ti modifici dupa propria vointa gandurile si trairile…Te simti mandra ca lucrul cu tine a dat roade. Privesti tot mai mult spre viitor si vezi multe, multe lucruri bune, multe schimbari… pozitive…Devii tot mai puternica, mai increzatoare, mai optimista.”
Tema pentru acasă: Am rugat pacienta sa isi aloce 30 de minute zilnic in care sa se ingrijoreze, dar sa aleaga acelasi moment al zile, acelasi loc si aceiasi ora.
Ședința 5: realizarea restructurarii cognitive
La punerea la curent pacienta a sustinut ca i-a fost imposibil sa se ingrijoreze timp de 30 minute, in prima si a doua zi reusind aproximativ 20 minute pentru ca apoi sa abandoneze.
Mentioneaza ca a simtit „falsul” situatiei si nu a putut efectua exercitiul.
A fost sugerata ideea ca experientele subiective sunt modificabile. Pacienta este incurajata sa nu se mai raporteze la trecut, sa nu mai aiba expectatii negative bazate pe cognitii subiective.
Pacientei in transa i s-au administrat urmatoarele sugestii:
„stand asa linistita si relaxata, vei avea posibilitatea sa explorezi alte zone ale vietii tale, alte experiente decat cele din trecutul tau…vei realiza treptat, pas cu pas, ca tu …reprezinti mai mult decat trecutul tau,…te rog sa observi ca experientele tale interioare sunt modificabile…Constientizezi tot mai mult ca ai obiective…scopuri…deja vezi cum anume se pot modifica lucruri…Constati ca poti lasa in urma amintirile trecutului, ele nu te mai tulbura… nu te mai ating… Ceea ce doresc sa-ti spun acum este ca pentru tine a prevedea viitorul pe baza trecutului devine un demers tot mai dificil, tot mai incomod, …pentru ca tu incepi sa te gandesti la viitor in cu totul alti termeni… Lucrurile care te-au afectat in trecut vor avea o influenta tot mai redusa asupra deciziilor tale prezente…asupra celor viitoare… Te rog sa observi ca respiratia ta devine tot mai relaxata, tot mai calma, …si stii ca pe masura ce patrunzi in interiorul tau, vei gasi experiente noi si interesante, placute…ca atunci cand realizezi un lucru nou, neasteptat care te face sa-ti dai seama ca …noi orizonturi se deschid si esti capabila sa traiesti experiente noi, sa percepi lucrurile in mod diferit. Descoperi ca ai incedere ca poti modifica experientele tale interioare, ca poti sa accesezi acea intuitie care-ti spune ca cea mai buna metoda de a prevedea viitorul este de al crea… si pe masura ce esti tot mai increzatoare, mai relaxata, descoperi ca poti face lucrurile mai bine, mai bine pentru tine…Pe masura ce te relaxezi vei integra cele spuse de mine, vei incepe sa le folosesti mai bine si sa le folosesti in avantajul tau. Acorda-ti timp pentru a lucra asupra gandurilor, trairilor, reactiilor…asupra celor invatate si cand …vei considera ca este momentul revii aici si acum.”
Tema pentru acasă: Pacientei i s-a solicitat sa identifice 3 ganduri negative care ii creeaza discomfort.
Ședința 6 si 7: formarea unor deprinderi generale de rezolvare de probleme avand drept scop reducerea simptomelor si prevenirea recaderilor
La punerea la curent pacienta a marturisit ca este speriata de ideea de a nu putea pastra starea de bine pe care o simte acum.
Pacientei in transa i s-au administrat urmatoarele sugestii:
„„Acum ca esti relaxata, … tot mai relaxata, ramai relaxata fara sa faci nimic…atenta la ceea ce am sa-ti spun… te lasi absorbita de semnificatia acestor lucruri… esti tot mai relaxata…
Eu stiu si tu stii ca in viata de zi cu zi…unde apar o multime de obligatii… e usor sa fii prinsa de solicitari…de probleme, …dar tu deja ai gasit solutii, …strategii… pentru a-ti controla viata. Ai invatat sa-ti acorzi timp pentru tine, …pentru a te linistii, pentru a-ti pune gandurile in ordine…Ai invatat sa nu te lasi coplesita de trecut, si sa te indrepti spre viitor…ai invatat care sunt pasii de urmat ca sa-ti realizezi dorintele, sa faci lucruri bune si frumoase…Ai invatat sa analizezi toate solutiile si sa te opresti aspupra solutiilor realiste…Ai invatat sa faci diferenta dintre ceea ce este adevarat si ceea ce reprezinta o interpretare subiectiva a ta…devii din ce in ce mai experimentata in cautarea adevarului…in culegerea de date care sa te ajute in luarea deciziilor…sa traiesti preventiv, sa alegi calea pe care sa mergi pentru a atinge obiective pe termen lung. Acorda-ti cat timp ai nevoie pentru a procesa gandurile si sentimentele traite, pentru a le integra cat mai bine in interiorul fiintei tale. Revii din relaxare simtindu-te bine, odihnita, energizata, increzatoare in tine si de-a lungul intregii tale vieti.”
Tema pentru acasă:
Pacientei i s-a cerut sa faca o lista cu progresele inregistrate in cursul terapiei.
Ședința 8 si 9: pregatirea pentru incheierea terapiei
S-a pus accent pe incheierea procesului terapeutic si pe prevenirea recaderilor.
Pacienta si-a exprimat teama de a nu revenii la starile depresive.
Pacientei in transa i s-au adminsitrat urmatoarele sugestii:
„ Atunci cand iti vine in minte un gand negativ, cauta sa devii cat mai constienta de prezenta lui, identifica-l ca fiind doar un gand, identifica distorsionarea cognitiva pe care se bazeaza acesta.”
I s-a propus pacientei invatarea urmatorului exercitiu de relaxare pentru prevenirea starilor depresive si ca suport:
„ Esti calma, relaxata linistita. Urmareste-ti respiratia…cu fiecare inspirare esti tot mai relaxata, cu fiecare expirare un sentiment de calm te cuprinde, esti tot mai relaxata… mai calma…Observa starea de calm si liniste, pacea interioara …acesta stare de bine, linistea, armonia. Esti linistita, destinsa, complet relaxata fizic si psihic…traiesti un sentiment profund de pace interioara si destindere si de …recunostinta…
Cu fiecare respiratie esti tot mai calma, tot mai impacata, iar inima ti se umple de recunostinta …constientizeaza toate lucrurile bune pe care le ai…toate lucrurile minunata de care te poti bucura, sanatatea de care te poti bucura. Realizeaza faptul ca ai atat de multe, si realizand acest lucru esti multumita, tot mai multumita si impacata.”
Tema pentru acasă
La finalul ședinței i s-a recomandat pacientei să practice zilnic exercițiul de relaxare, într-o poziția asezat comfortabila, până când ajunge să stăpânească tehnica.
Ședința 10:
La punerea la curent clienta a afirmat că în ultima săptămână s-a simtit bine, nu a mai avut temeri si se simte optimista. A exersat în fiecare zi exercițiul de relaxare mentionand ca de fiecare data dupa exercitiu dormea foarte profund.
Obiectiv: datorită feed-back-ului pozitiv, acestă ședință a fost destinată evaluării eficienței terapiei din punctul de vedere calitativ și cantitativ.
Întrebările au vizat atât aspectul cantitativ cât și cel calitativ al schimbărilor înregistrate pe parcursul terapiei. Starea generala a pacientei a fost reevaluată cu ajutorul scalei de la 0 la 100, iar Camelia a declarat că valoarea actuală este 65. Am folosit acest motiv pentru a exersa și consolida deprinderile și achizițiile făcute în timpul terapiei.
Pacienta a apreciat ca reale și pozitive schimbările realizate prin intermediul terapiei. Relația terapeutică s-a încheiat, ea afirmând o scădere a simptomelor de anxietate, tristete si neincredere.
Concluzii:
Pacienta Camelia T., în vârstă de 49 de ani, a fost diagnosticată cu depresie reactiva îndeplinind criteriile de diagnostic regăsite în DSM IV. A obținut rezultate bune în urma tratamentului psihoterapeutic prin hipnoza prin ameliorarea semnificativă a simptomelor specifice depresiei: teama de viitor, senzația de neajutorare, convingerea că suferă de o disfuncție gravă la nivel fiziologic, sentiment de lipsa de valoare si inutilitate.
Demersul terapeutic a avut drept obiectiv identificarea paternului de stari afective si comportamentale ale pacientei, intreruperea acestuia si inlocuirea lui cu noi modele de comportament si stari afective cu caracter adaptativ.
Scopurile terapeutice au fost clar formulate și negociate cu pacienta. Acestea s-au referit la reducerea gândurilor distorsionate negative, îmbunătățirea imaginii de sine și diminuarea nivelului de stres.
Primele ședințe au avut rol explorator, de introducere a clientei în atmosfera de lucru specifică ședintelor de hipnoterapie și a câștigării încrederii. S-a urmărit educarea pacientei legată de tulburarea pentru care s-a prezentat la cabinet, educarea pacientei pentru psihoterapie și s-a realizat interviul clinic.
După întocmirea planului de tratament care a răspuns la întrebarea: “ce trebuie făcut pentru a ameliora simptomele?” s-a mers în direcția însușirii unor tehnici de relaxare, identificarea gândurilor negative automate și restructurarea cognitivă.
Problemele care s-au rezolvat prin terapie au inclus autocontrolul, creșterea stimei de sine, asertivitatea și îmbunătățirea capacitatii de a rezolva probleme. În ședința de follow-up propusă după o perioadă de trei luni de la încheiarea terapiei se vor discuta aspectele legate de menținerea achizițiilor terapeutice și a eventualelor recăderi.
II.1.3. Studiu de caz 3
Istoricul cazului
Ioana P. – 29 de ani, asistent manager, intr-o relatie cu A, fără copii.
A. Acuzele principale
Ioana s-a prezentat la cabinet din proprie inițiativă. Declara că se simte nefericită în relație, nu are o comunicare bună cu A și viața sexuală este nesatisfacatoare.
Este tot mai trista si mai nemultumita de propria-i viata. Are momente de letargie cand nu doreste decat sa „zaca” in pat si refuza sa iasa din casa.
Pacienta lucreaza de 3 ani ca asistent manager intr-o firma multinationala. Locuiește singură, într-un apartament cu două camere, care apartine sorei. Are o relație de un an de zile cu fostul iubit al unei prietene.
Istoricul personal și social
Ioana mai are o sora geamana. Au fost crescute de către bunicii materni până la vârsta de 5 ani, la țară. Consideră că perioada în care a stat la bunici a fost „cea mai frumoasa parte a vietii”.
Consideră că a avut o copilărie „normală”, cu rezultate școlare bune și foarte bune, cu multe rude in jurul ei si cu prieteni mulți.
Ioana a terminat liceul în orașul natal, urmând apoi facultatea ASE in Bucuresti . In timpul facultatii a avut mai multe relatii pasagere, marturiseste ca niciuna nu a implicat sentimente deosebite. A locuit o perioada împreună cu un prieten de care a fost foarte atașată. Relația dintre cei doi s-a terminat deoarece el o insela. Ea a pus capat relatiei cand a aflat ca el urmeaza sa aiba un copil cu alta femeie.
După ce au pus punct relației, povesteste ca nu a mai avut nicio relatie timp de 2 ani si ca a trecut prin momente „deosebit de grele” singurul sprijin fiindu-i o maicuta care o vizita.
Mergea des la biserica si avea convingerea ca starea de rau care o incerca avea sa se termine cumva. Apreciaza ca singuratatea si lipsa de incredere in oameni au facut-o sa se izoleze in acea perioada si ca singurul sprijin era Dumnezeu in care avea incredere totala.
Dupa terminarea facultatii a avut cateva job-uri care nu au multumit-o pana s-a angajat la firma la care lucreaza in prezent, acum fiind intr-o pozitie de unde doreste sa avanseze.
Din acest motiv este în permanență preocupată de serviciu, este îngrijorată când are proiecte, este neliniștită în ceea ce privește calitatea muncii ei.
În prezent, este de un an de zile într-o relație cu un fost iubit al unei prietene, de care nu marturiseste, dar pare indragostita.
Marturiseste ca-l admira pentru educatia lui si pentru ce a facut in viata, dar ca este nefericita ca el nu-i poate aloca mai mult timp.
Are mai multe prietene dar fara a se simtii apropiata de vreuna in mod special. Are in schimb o relatie buna cu sora geamana. Mentioneaza ca si sora ei are probleme de cuplu si ca face psihoterapie de grup.
B. Istoricul medical
Nu au existat probleme medicale semnificative care să-i influențeze funcționarea psihică, problemele psihice curente sau procesul de tratament.
C. Status mental
Pacienta are o dispoziție depresiva.
– aspectul general: înfățișare îngrijită, plăcută
– funcția perceptivă: normală
– atenția: normală
– funcția mnezică: bună
– orientare spațio-temporală, auto și allo-psihică: bună
– gândirea : normală
– ritm verbal: fluent, exprimare corectă și coerentă, controlată;
– afectivitate: normală
– apetit: crescut
– instinct sexual: crescut
– conștiința asupra stării de sănătate: este conștientă că are o problemă dar nu-si da seama despre ce e vorba
D. Diagnostic DSM-IV
Axa I (tulburări clinice): tulburare depresiva
Axa II (tulburări de personalitate): nimic semnificativ din punct de vedere clinic
Axa III (boli somatice sau condiții medicale): nimic semnificativ din punct de vedere clinic
Axa IV (stresori psihosociali): nu am reieșit din interviu probleme la nivel social
Axa V (indicele general de funcționare – GAF): GAF 40
Diagnostic diferențial
Diagnosticul de tulburare depresiva datorită unor condiții medicale generale este exclus datorită istoricului, examinărilor paraclinice și datorită faptului că simptomele anxioase nu pot fi considerate a fi consecința fiziologică a unei condiții medicale generale;
Pacienta nu consumă alcool și nu face abuz de substanță, ceea ce exclude diagnosticul de tulburare anxioasă indusă de o substanță;
Ca urmare a datelor obținute în timpul interviului clinic, simptomatologiei și istoricului tulburării, se constată absența altor tulburări de pe axa I.
Starea psihică generală a pacientei:
anxioasă, sceptică,
gestica amplă, mimica sugestivă,
dorința de a scăpa de starea de anxietate.
Planul de intervenție
Lista de probleme:
depresie
anxietate
insomnie de trezire
comportamentele de evitare atașament
lipsa de asertivitate
Scopuri terapeutice
reducerea nivelului anxietății si al depresiei
diminuarea insomniilor
îmbunătățirea relationarii
diminuarea nivelului de stres
creșterea încrederii în sine.
Planificarea terapiei
Planul de terapie a vizat, în primă fază, reducerea anxietății si a simptomelor depresive, considerîndu-le ca problematică prioritară.
În acest scop, am folosit un pachet de tratament ce conține: tehnici de renunțare la îngrijorări, modificarea grilei cognitive a subiectului în sensul culegerii și procesării informațiilor care vin în contradicție cu temerile și îngrijorările, antrenamentul mental cu conținut pozitiv, tehnici de relaxare.
La începutul procesului terapeutic am discutat așteptările în legătură cu psihoterapia (i-am explicat ce presupune hipnoterapia in special) și am stabilit condițiile de desfășurare a terapiei; pacientei i s-au oferit informații cu privire la aspectele practice și m-am referit aici la numărul de ședințe, durata, frecvența acestora cât și despre temele pentru acasă.
Pentru a o motiva pe clientă i-am explicat că problema cu care se confruntă este rezolvabilă, dar depinde foarte mult de colaborarea ei de dorinta de a depasi asceasta problema.
Terapia a fost structurată pe parcursul a 10 ședințe a câte 50 de minute fiecare, cu o frecvență de 2 ședințe pe săptămână (primele 2 săptămâni) și apoi câte o ședință pe săptămână.
Ședințele 1:
Prima întâlnire au fost dedicata in primul rand ascultării și înțelegerii pacientei si apoi administrarii unei inductii hipnotice pentru a testa gradul de sugestibilitate si relaxarea.
Atitudinea adoptată a fost una deschisă, suportivă, uzând de metodele ascultării active și ale dialogului socratic. Clienta a fost deschisă în legătură cu posibilitatea hipnoterapiei de a o ajuta în rezolvarea problemei personale. „Sper să meargă. De fapt trebuie să meargă pentru că nu mai suport viata aceasta, ma simt fara rost si mi-e greu cand vad alti oameni fericiti pe strada. Mă enervează faptul că sunt tot timpul singura si nu inteleg care este problema cu mine. Ma simt tot mai nefericita ca nu am un patener care sa fie alaturi de mine, ca in curand am sa fac 30 de ani si nu am un copil. Am dese dureri de cap si stari de neliniste si disperare. Și nu mai pot dormi.”
La întrebarea: „Când au apărut aceste insomnii?” pacienta a răspuns că în urmă cu 2-3 luni, însă nu poate să definească legătura cu un eveniment anume. „Viata mea este neschimbata, nu a aparut nimic diferit fata de ce faceam acum 3 luni.”
Ioana și-a evaluat nivelul anxietății folosind o scală gradată de la 0 la 100. Ea și-a notat nivelul anxietății ca situându-se la 68.
0……………………………………………………50………………68…………………………………100
Lipsa anxietății Anxietate medie Anxietate maximă
Pacientei i s-a indus o transa de tip conversational, urmand adancirea transei prin intermediul numaratorii. In transa i s-au administrat urmatoarele sugestii:
„ Aseaza-te comod in acest fotoliu, cu ajutorul unei miscari usoare capul tau se va sprijini pe spatarul fotoliului, spatele isi va gasi un loc confortabil, …bratele tale se vor sprijnii pe bratele fotoliului intr-o pozitie cat mai comoda, picioarele se sprijina si ele relaxat, pe podea. Si, in timp ce corpul tau se instaleaza int-o pozitie cat mai comoda, gandeste-te la o experienta placuta si relaxeaza-te…lasa-te absorbita de experientele placute care-ti vin in minte…si care devin tot mai clare si care te definesc asa cum esti… lumea ta interioara… care este diferita de lumea exterioara, din care faci si tu parte, desi …esti speriata de ea. Si acum, pe masura ce te lasi purtata de experientele placute …lasi ochii sa se inchida si iti indrepti atentia spre interior…observi ca traiesti experiente compuse din elemente diferite…unele se refera la gandurile care-ti trec prin minte…ganduri care te fac sa reactionezi intr-un anume fel…toate aceste ganduri sunt experiente mentale… experiente constiente care reprezinta o parte importanta a Eului tau. Exista si o alta parte a fiintei tale care se refera la aspectele fizice…o parte de care iei cunostinta cand stai comod in fotoliu si iti simti bratele relaxate. Oare care dintre bratele tale este mai relaxat decat celalalt? Devii constienta ca respiratia este tot mai calma, tot mai lenta… tot mai relaxata. Bataile inimii tale devin tot mai linistite…tot mai linistite. Cate elemente cuprinde oare latura ta afectiva?…Sunt elemente optimiste sau pesimiste…parti ale Eului tau care doresc sa lucreze, altele care vor sa studieze, altele care gandesc…Fiecare dintre parti te poate ajuta intr-o situatie ori in alta…Faptul ca inveti sa te concentrezi asupra uneia dintre fatete fiintei tale… sa te lasi absorbita de ea… este un lucru foarte util pentru tine. Inveti ca exista momente cand trebuie sa te focalizezi spre interior si sa realizezi o introspectie si momente cand trebuie sa te focalizezi spre experior. Poti sa-ti imaginezi o casa cu multe usi, iar daca deschizi o usa iei contact cu sentimentele si emotiile tale, o alta usa te va pune fata in fata cu slabicunile tale, o alta te va conduce la resursele tale interioar de forta si adaptare…Cat de minunat sa poti sa-ti cunosti toate laturile personalitatii, sa stii sa treci de la una la alta cand este nevoie si cat de minunat este sentimentul de autocontrol.”
Tema pentru acasă:
Am rugat pacienta sa intocmeasca o lista cu 10 lucruri care-i plac la ea si 10 lucruri care-i displac.
Ședința 2:
Pacienta s-a prezentat la terapie cu o mina trista, lipsita de tonus, obosita.
Am intrebat-o cum a decurs saptamana si mi-a spus ca s-a despartit de prietenul ei.
T: „Cum ati ajuns la decizia despartirii? Ce s-a intamplat mai exact?”
Pacienta relatează că prietenul ei nu doreste sa oficializeze relatia lor si ca a descoperit ca mai are alte relatii in paralel, de cel putin una fiind absolut sigura.
Prietenul calatoreste des si este greu de verificat.
Mentioneaza ca tolereaza aceasta situatie de mai multa vreme crezand ca nu o va afecta si temandu-se ca daca il va soma sa renunte la alta femeie il va pierde definitiv.
T: „Ce s-a intamplat acum, ce te-a determinat sa rupi relatia?”
Pacienta povesteste ca prietenul este divortat si ca are 3 copii de la doua femei. La inceputul relatiei lor el a atentionat-o ca nu-i va putea oferii mai mult decat niste momente impreuna, ca el nu mai doreste sa se casatoreasca, dar ca ea a sperat ca el sa va atasa de ea si relatia va fi oficializata ori macar vor incepe sa locuiasca impreuna.
Acum cand a descoperit ca el mai are inca o relatie, este distrusa.
Pacientei i s-a indus transa hipnotica si s-a folosit urmatoarea sugestie:
Te rog ca incepand din acest moment sa-ti urmaresti respiratia… esti atenta la fiecare inspirare…la fiecare expirare…inspiri si expiri si….acest moment teama…, incordatea… si … neincrederea te vor parasi, cu fiecare expiratie, ele se indeparteaza, sunt tot mai departe…
Te simti tot mai calma, tot mai relaxata… mai calma …mai relaxata. Cu fiecare inspiratie o stare de siguranta si confort se instaleaza in interiorul tau. Mintea ta e calma, tot mai calma, mai increzatoare…. In aceasta stare de calm si relaxare, lasa mintea sa ta sa genereze un simbol, …un simbol care sa reprezinte problema ta…Nu-l cauta in mod special…lasa mintea ta sa-l scoata la lumina. Un simbol poate sa fie un obiect, …o culoare,…o forma…un miros…orice iti trece prin minte. Acum daca l-ai localizat, am sa te rog sa-l tii minte…si sa-l lasi deoparte. Esti calma si relaxata,…increzatoare…Cu fiecare inspirare simti cum primesti energie, …cu fiecare expirare simti cum toate toate sentimentele…emotiile negative te parasesc. Respiri calm si relaxat si fiind asa de relaxata, am sa te rog sa cauti un nou simbol, un simbol al fortei tale interioare, al disponibilitatilor tale latente, al resurselor fizice…psihice…si spirituale. Daca l-ai localizat, am sa te rog sa-l tii minte, si sa-l asezi astfel incat simbolul problemei tale sa dispara ”
La finalul sedintei pacienta mi-a comunicat ca nu a reusit sa gaseasca un simbol si ca ceea ce i-a aparut in minte a fost A pe care a incercat sa-l faca sa dispara.
Tema pentru acasă:
Pacientei i s-a cerut sa-si urmareasca gandurile negative si sa le noteze in jurnal.
Ședințele 3 si 4:
Obiectivul: îmbunătățirea increderii si a imaginii de sine
La punerea la curent pacienta a marturisit ca se simte fara valoare si ca o ingrozeste sentimentul singuratatii.
Pacientei in transa i s-au administrat urmatoarele sugestii:
„Acum ca esti relaxata, … tot mai relaxata, ramai relaxata fara sa faci nimic… si tot ce trebuie sa auzi este vocea mea. Auzi cuvintele mele si le receptionezi la nivel constient, … la nivel inconstient, dar mai ales…la nivel inconstient. Odata cu fiecare respiratie devii tot mai increzatoare in fortele proprii,.. tot mai sigura pe tine, … mai constienta ca vei putea sa-ti rezolvi problemele in mod eficient, … sa-ti conduci existenta mai bine, tot mai bine. Simti cum te cuprinde un puternic sentiment de autocontrol al tuturor zonelor existentei tale, al tuturor zonelor importante pentru tine …relatiile interpersonale, mediul profesional, sanatatea,…Si simti cum acest sentiment de autocontrol se amplifica, tot mai mult, zi dupa zi, chiar si in timpul somnului… Vei fixa acest sentiment puternic de incredere, de valoare personala, autocontrol atingand usor varful degetului mare cu degetul aratator… E foarte bine!
Ori de cate ori vei simti o stare de discomfort, tot ce vei avea de facut va fi sa atingi usor varful degetului mare cu degetul aratator si starea de discomfort va disparea, locul ei fiind luat de un sentiment puternic de incredere si valoare personala.”
Tema pentru acasă
Pacienta a fost rugată să exerseze acasa exercitiul de relaxare privind increderea in sine si autocontrolul.
Ședința 5
La punerea la curent pacienta a menționat că nu se simte mai relaxata si isi face griji privind viitorul ei si lipsa unei relatii.
Am propus învățarea unor exerciții de relaxare în scopul unei mai bune detașări de problemele actuale explicându-i pacientei că acestă modalitate o va ajuta să-și țină sub control îngrijorările și, la un moment dat, să se relaxeze.
Pacientei in transa i s-au administrat urmatoarele sugestii:
„Ești liniștită, calmă, privești lucrurile cu detașare… privești viața cu optimism, ești încrezătoare și puternică… ești calmă și relaxată, nimic din ceea ce se întâmplă în jur nu poate să influențeze starea ta de relaxare… ești calmă, liniștită, relaxată… Incepand cu acest moment, teama, incordarea, nervozitatea te vor parasii. Cu fiecare respiratie, odata cu aerul expirat, vor iesi din tine. Esti calma si stapana pe tine, relaxata.”
Tema pentru acasă
La finalul ședinței pacienta a fost rugata sa exerseze exercitiul de relaxare acasa, inaintea sa se culce. I s-a solicitat sa-si stabileasca o serie de obiective pe termen scurt pe care sa le indeplineasca.
Ședințele 6 și 7
Obiectiv: modificarea cognițiilor și metacognițiilor disfuncționale în legătură cu lipsa unei relatii.
Am direcționat pacienta în vederea adunării de dovezi care să îi infirme gândurile negative și convingerile disfuncționale cu privire la consecințele lipsei unei relatii.
T: „ Care crezi că este cel mai rău lucru care ți s-ar putea întâmpla dacă pentru o perioada nu ai fi implicata intr-o relatie?
I: „Nu pot sa concep acest lucru. Ar fi îngrozitor pentru mine, cel mai ingrozitor ar fi sa raman mereu singura.”
T: ”Ce ar însemna asta pentru tine?”
I: „Sa fiu foarte nefericită”
T: „Și în situația actuală cum te simți?”
I: „Nefericită…”
T: „Ce crezi că ar putea intampla mai grav de atat?”
I: „Nu știu… poate sa mor, ori sa am un accident…”
Pacienta are un catharsis si incepe sa planga.
Pacientei in transa i s-au adminsitrat urmatoarele sugestii:
„Tu inca nu stii ca vei descoperii foarte repede ceva ce tu stii de mult..stiai ca daca faci un lucru diferit, consecintele vor fi diferite…Am sa te rog sa-ti imaginezi…o calatorie in viitor… Te vezi pe tine insati diferita, mai puternica, organizata, mai stapana pe tine…revezi cu ochii mintii toate hotararile luate si observi cum rezultatele acestora sunt pozitive….totul iese bine…totul se termina cu bine…Este cea mai mare bucurie sa descoperi ca esti capabila sa-ti modifici dupa propria vointa gandurile si trairile…Te simti mandra ca lucrul cu tine a dat roade. Privesti tot mai mult spre viitor si vezi multe, multe lucruri bune, multe schimbari… pozitive…Devii tot mai puternica, mai increzatoare, mai optimista.”
Tema pentru acasă:
Tema a constat în repetarea tehnicii de relaxare învățate anterior si practicarea unui sport.
Ședinta 8:
Pacienta se prezinta la terapie intr-o stare anxioasa. Afirma ca gandurile negative nu-i dau pace si atunci cand inacearca sa doarma se gandeste tot mai mult la conditia ei
Am explicat pacientei relația dintre emoție și gând și anume că stările sale emoționale sunt rezultatul modului în care interpretează un anumit eveniment. Astfel, modificarea interpretării schimbă și starea afectivă. Gândurile noastre creează, mențin și accentuează stările afective.
Obiectiv: oprirea ruminatiilor si cresterea increderii de sine
In transa hipnotica pacientei i s-au administrat urmatoarele sugestii:
„ Imagineaza-ti ca tii in mana o legatura de baloane colorate, ai multe baloane. Te uiti ce multe sunt, il vezi pe fiecare in parte, fiecare are alta culoare si o anume forma, unele sunt alungite, altele rotunde, altele au o forma neregulata… le tii strans…si iti imaginezi ca primul balon curuia ii dai drumul este singuratatea ta, il simti cum zboara, se ridica tot mai mult si …dispare, odata cu disparitia acestui balon, te simti increzatoare si sigura pe tine, esti calma, relaxata…si deodata…mai dai drumul unui balon,… acest balon este tristetea, starea de melancolie, il vezi cum se ridica si dispare…si te simti linistita si calma, o stare de bine te cuprinde, o stare de multumire si impacare…si dai drumul urmatorului balon, acest balon este incordarea si grija, il urmaresti cum se ridica tot mai sus si …dispare. In locul lui o stare de siguranta tot mai accentuata se instaleaza, esti relaxata, sigura pe tine, increzatoare in capacitatile tale, stapana pe emotiile tale.”
Tema pentru acasă: Pacientei i s-a cerut să-și surprindă gândurile negative și să le noteze intr-un jurnal, de asemenea i s-a cerut sa urmareasca relatia dintre aparitia atacului de panica si gandurile negative anterioare acestuia. Anexa 3
Ședinta 9:
La punerea la curent pacienta afirma ca si-a acceptat situatia si ca nu mai priveste singuratatea ei ca pe o problema.
Obiectiv: inducerea si proiectarea unui viitor pozitiv prin tehnica antrenamentului mental.
Pacientei in transa i s-au administrat urmatoarele sugestii:
„In timp ce te afli aici… simtindu-te asa cum ai dorit sa te simti, pentru ca ai obtinut deja, ceea ce ai dorit sa obtii, lasa mintea ta inconstienta sa gaseasca cele mai diferite cai sa ajunga acolo unde ai doresti sa ajungi. Mintea ta inconstienta va gasi diferite cai pentru atingerea obectivului dorit si va testa fiecare cale posibila astfel incat sa o aleaga pe cea mai buna. In timp ce te simti ca te relaxezi tot mai mult, din ce in ce mai mult, vei constata cu surprindere cum mintea ta inconstienta te va purta pe acele cai si te va ajuta sa o descoperi cea mai buna cale, pe care s-o urmezi… te va ajuta sa te simti si sa actionezi altfel, intr-un mod nou…intr-un mod deosebit, astel incat sa ajungi acolo unde doresti sa ajungi, sa obtii ceea ce doresti sa obtii… Astfel te relaxezi tot mai profund, tot mai adanc, si …in noaptea urmatoare, mintea ta inconstienta va continua sa caute calea cea mai potrivita pentru rezolvarea problemelor tale, in timp ce tu vei dormi profund si linistita, si te vei scula perfect odihnita.”
Sedinta 10 : pregatirea pentru incheierea terapiei
S-a pus accent pe incheierea procesului terapeutic si pe prevenirea recaderilor.
Pacientei in transa i s-au adminsitrat urmatoarele sugestii:
„ Esti calma, relaxata linistita. Urmareste-ti respiratia…cu fiecare inspirare esti tot mai relaxata, cu fiecare expirare un sentiment de calm te cuprinde, esti tot mai relaxata… mai calma…Observa starea de calm si liniste, pacea interioara …acesta stare de bine, linistea, armonia…De fiecare data cand te vei simti asa te vei conecta la un flux de energie pozitiva care va activa toate partile fiintei tale, inconstientului tau…constientului tau…corpului tau. De fiecare data cand te vei simti asa vei intari forta ta interioara si puterea gandurilor pozitive, adecvate….Atunci cand iti vine in minte un gand negativ, cauta sa devii cat mai constienta de prezenta lui, identifica-l ca fiind doar un gand, identifica distorsionarea cognitiva pe care se bazeaza acesta si lasa-l sa se stinga…locului fiind luat de un gand sanatos, favorabil tie.”
Obiectiv: Datorită feed-back-ului pozitiv, acestă ședință a fost destinată evaluării eficienței terapiei din punctul de vedere calitativ și cantitativ.
Întrebările au vizat atât aspectul cantitativ cât și cel calitativ al schimbărilor înregistrate pe parcursul terapiei. Problema a fost reevaluată cu ajutorul scalei de la 0 la 100, iar Cristina a declarat că valoarea actuală este 50. Am folosit acest motiv pentru a exersa și consolida deprinderile și achizițiile făcute în timpul terapiei.
Clienta a apreciat ca reale și pozitive schimbările realizate prin intermediul terapiei. Relația terapeutică s-a încheiat aici stabilind cu o nouă întâlnire peste 2 luni pentru a discuta în ce măsură se menține starea de bine și cum au evoluat evenimentele.
Concluzii:
Ioana P., în vârstă de 29 de ani, a fost diagnosticată cu tulburare depresiva îndeplinind criteriile de diagnostic regăsite în DSM IV.
Relația terapeutică s-a dezvoltat într-o direcție productivă. Atenția terapeutului în identificarea cauzelor insomniilor și a îngrijorărilor a condus la câștigarea încrederii pacientei și la o colaborare profitabilă.
Primele două ședinte au avut rol explorator și de introducere a clientei în atmosfera de lucru specifică ședintelor de psihoterapie prin hipnoza si cognitiv-comportamentală. S-a realizat interviul clinic apoi s-a urmărit realizarea unei liste de probleme. Pe baza acestor informații s-au stabilit diagnosticul și planul de tratament.
În demersul psihoterapeutic s-au folosit tehnici de reducere a anxietatii prin actualizarea disponibilitatilor pacientei, restructurare cognitiva, antrenament mental cu conținut pozitiv, tehnici de relaxare.
Problemele rezolvate prin terapie s-au referit la conștientizarea de către pacientă a motivului principal care i-a provocat starea de depresie.
. BIBLIOGRAFIE
A, Weltz CR, Schechter C, Graff-Zivin J, Tatrow K, Price DD, Silverstein JH.,
J Natl Cancer Inst. 2007 Sep. A randomized clinical trial of a brief hypnosis intervention to control side effects in breast surgery patients.
Burton, Robert (2009) Anatomy of Melancholy, Published by the Ex-classics Project
Holdevici, I. Ion, B, Ion, A. Psihoterapii moderne Noua Hipnoza Ericksoniana, Editura Universitara, Bucuresti.
Dafinoiu, I. (2005). Psihoterapii scurte. Strategii, modele, tehnici, Editura Polirom, București.
David, D. (2006). Metodologia cercetării clinice. Fundamente, Editura Polirom, București.
David, D. (2006). Psihologie clinică și psihoterapie – fundamente, Editura Polirom, București.
David, D. (2006). Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale, Editura Polirom, București.
Murray CJL, Lopez. A. (1998). Nature Medicine, The global burden of disease-1990-2020.
Douglas, M. (2009). Experimente clasice în psihilogie, Editura Trei, București.
Enăchescu, C. (2005). Tratat de psihopatologie. Fundamente, Editura Polirom, București.
Gîrlașu-Dumitriu, O. (2004). Tehnici psihoterapeutice, Editura Victor, București.
Holdevici, I. (2004). Hipnoterapia- teorie și pactică, Editura Dual Tech, București.
Holdevici, I. (2005). Psihoterapia cognitiv-comportamentală. Managementul stresului pentru un stil de viață optim, Editura Științelor Medicale, București.
Holdevici, I., Daniel, D., Szamoskozi, S., Băban, A. (1998). Psihoterapie și hipnoterapie cognitiv-comportamentală, Editura Risoprint, Cluj-Napoca.
Holdevici, I. (2003). Psihoterapia cazurilor dificile. Abordarea cognitiv-comportamentală, Editura Dual Tech, București.
Holdevici, I. (2009). Tratat de psihoterapie cognitiv-comportamentală. Gândirea pozitivă-cheia sănătății și eficienței, Editura Trei, București.
Holdevici, I., Neacșu, V., (2008). Sisteme de psihoterapie și consiliere psihologică, Editura Kullusys, București.
Lelord, F., Andre, CH. (2003). Cum să ne purtăm cu personalitățile dificile, Editura Trei, București.
Romila, A. – coordonator științific, Stanciu, M. – traducător (2000). Diagnostic and statistical manual of mental disorders fourth edition text revision, Editura Pegasus, București.
ANEXE:
Anexa 1 Observarea gandurilor automate
Anexa 2
LISTA PROBLEMELOR ȘI SIMPTOMELOR
Vă prezint mai jos o listă de probleme și simptome. Subliniați acele cuvinte care se referă la problemele pe care le aveți:
a. tulburări de dispoziție
– tensionat
– deprimat
– nu pot să mă relaxez
– panicat
– prea nervos
– mă supăr ușor
– iritabil
– singuratic
– vulnerabil
– plâng frecvent
– nu mai simt plăcerea de a trăi
– mi-am pierdut plăcerea pentru activități care îmi plăceau înainte
– anxios
– lipsit de speranță
– sarcastic
– nemulțumit
– plictisit
b. probleme cognitive
– am dificultăți de concentrare a atenției
– mi-e greu să înțeleg ceea ce citesc
– sunt ineficient la serviciu sau când am de învățat
– mă simt dezorientat
– am dificultăți în a-mi aminti evenimente recente
– am dificultăți în a-mi aminti evenimente trecute
– am sentimentul de straniu, de ireal
c. activitatea și grijile materiale
– nu pot să mă decid pentru o carieră
– nu pot să-m realizez cariera dorită
– sunt nemulțumit de alegerea profesiei
– am dificultăți în a împăca serviciul cu viața de familie
– muncesc prea mult
– nu sunt interesat de munca mea
– primesc prea puțină apreciere la locul de muncă
– nu sunt satisfăcut de condițiile de muncă
– am probleme cu șefii și/sau colegii
– am dificultăți financiare
– nu sunt capabil să-mi asum responsabilitatea
– nu ajung la serviciu la timp sau plec mai devreme de terminarea programului
d. probleme familiale și sociale
– am dificultăți să-mi fac prieteni
– mă simt stânjenit în prezența altor persoane
– am prea puține întâlniri
– nu-mi găsesc un partener de viață potrivit
– am certuri frecvente cu soțul/soția sau partenerul
– am interese diferite față de cele ale partenerului de viață
– am rupt relația cu partenrul de viață
– am dificultăți să mă decid să am sau nu un copil
– am probleme cu educația copiilor
– mă simt respins de familie
– am relații proaste cu mama/tata/amândoi
– nu pot să mențin un program regulat
– mă izolez de ceilalți oameni
– mă simt respins de prieteni
– mă simt respins de omul pe care-l iubesc
– nu-mi iubesc partenerul de viață
e. personale sexuale
– mă tulbură gândurile și visele cu caracter erotic
– sunt nesatisfăcut în plan sexual
– am dorințe sexuale care nu coicid cu cele ale partenerului
– mă tem să nu rămân însărcinată
f. probleme somatice
– dureri de cap
– tahicardie
– dureri în regiunea pieptului
– am probleme cu digestia (constipație/diaree)
– am tulburări de somn (dorm prea puțin/prea mult)
– amețeli
– oboseală
– senzația de leșin
– lipsa de apetit sau mâncat excesiv
– tremurături
– atacuri anxioase
– probleme dermatologice
– dureri musculare
– hipertensiune
– obezitate/slăbire accentuate
– consum abuziv de alcool
– consum de droguri
– respirație accelerată
– oboseală musculară
– tulburări ale ciclului menstrual
– îngrășare/slăbire rapidă în ultima perioadă
– dureri de orice fel (precizați în ce zonă a corpului)
– alte probleme medicale
g. sentimente legate de propria persoană
– lipsa încrederii în sine
– incapacitatea de a conduce
– nu mă simt suficient de inteligent
– timid, neasertiv
– iau lucrurile prea tare în serios
– sunt prea înalt/scund
– nu sunt atrăgător sub aspectul fizic
– îmi lipsește ambiția
– sunt ușor influențabil
– sunt neglijent
– nu sunt în stare să fac nimic cum trebuie
– sunt prea egocentric
– mă simt lipsit de valoare
– mă simt vinovat
– mă simt neajutorat, mă blamez pentru anumite lucruri
– mă simt neliniștit
– sunt incapabil să iau decizii
– mă simt rușinat de unele lucruri
– cred că lucrurile îmi scapă de sub control
– nu sunt suficient de flexibil
h. sistem de valori și probleme religioase
– am nevoie de o filosofie de viață
– nu mi-e clar ce-mi doresc cu adevărat
– cred că viața nu merită trăită
– am un sentiment de confuzie referitor la credința religioasă
– cred că nu am primit răspunsul potrivit de la religia mea
i. probleme comportamentale
– nu-mi pot controla anumite comportamente repetitive
– sunt implicat în comportamente ilegale sau periculoase
– am deprinderi rele sau periculoase
– fumez prea mult
– îmi rod unghiile
– beau prea mult
– consum medicamente în exces
– îmi asum riscuri care nu sunt neapărat necesare
– conduc mașina riscant
– joc frecvent jocuri de noroc
– nu mă pot liniști
– nu pot acționa rapid
– am crize de mânie/furie
– sunt certăreț
Notați trei dintre problemele care vă deranjează cel mai mult:
1………………………………………………….
2………………………………………………….
3………………………………………………….
Anexa 3
JURNALUL ATACURILOR DE PANICĂ
Pentru completarea jurnalului, vă rog, să respectați următoarele indicații: descrieți în câteva cuvinte situația în care a apărut atacul de panică, bifați căsuțele corespunzătoare simptomelor resimțite, apreciați gradul severității acordând o notă de la 1 la 10 și menționați numărul de atacuri.
Toate datele sunt confidențiale.
Anexa 4
Scala de Evaluare Globală a Funcționării
(Global Assessment of Functioning Scale (GAF)
Funcționarea psihologică, socială și profesională se consideră pe un continuum ipotetic de sănătate-maladie mentală. Nu se include deteriorarea în funcționare datorită restricțiilor somatice (sau de mediu).
Cod: (Nota: A se utiliza coduri intermediare când sunt corespunzatoare, de ex., 45, 68, 72)
100 Funcționare superioară într-un larg domeniu de activități, problemele de viață nu par a fi scăpat vreodată din mână, este căutat de alții pentru multele sale calități.
91 Nici un simptom.
90 Simptome absente sau minime (de ex.: anxietate ușoară înaintea unui examen), funcționare bună în toate domeniile, interesat și implicat într-o gamă largă de activități, eficient social, satisfăcut în general de viață, nu mai mult decât probleme sau preocupări cotidiene.
81 (de ex.: o ceartă ocazională cu membrii familiei)
80 Dacă sunt prezente simptome, acestea sunt reacții expectabile și tranzitorii la stresori psihosociali (de ex. : dificultăți în concentrare după o ceartă în familie)
71 Nu mai mult decât o ușoară deteriorare în funcționarea socială, profesională sau școlară (de ex. : rămânere în urmă temporar în activitatea școlară)
70 Câteva simptome ușoare (de ex. : dispoziție depresivă și insomnie ușoară) SAU unele dificultăți în funcționarea socială, profesională sau școlară
61 (de ex. : chiul ocazional ori furt din casă) dar, în general, funcționare destul de bună, are câteva relații interpersonale semnificative.
60 Simptome moderate (de ex. : afect plat și limbaj circumstanțial, atacuri de panică ocazionale) SAU dificultăți moderate în funcționarea socială, profesională sau școlară
51 (de ex. : puțini amici, conflicte cu egalii sau cu colaboratorii)
50 Simptome severe (de ex., ideație suicidară, ritualuri obsesionale severe, furturi din magazine,
41 SAU deteriorare severă în funcționarea socială, profesională sau școlară (de ex. : nici un fel de amici, incapabil să mențină un serviciu).
40 O oarecare deteriorare a simțului critic (reality testing) sau în comunicare (de ex.: limbajul este uneori ilogic, obscur sau irelevant) SAU deteriorare majoră în multe domenii, cum ar
31 fi serviciul sau școala, relațiile de familie, judecată, gândirea sau dispoziția (de ex.: omul depresiv evită amicii, își neglijează familia, este incapabil să muncească; copilul bate copiii mai mici ca el, este sfidător acasă, lipseste de la școală)
30 Comportamentul este considerabil influențat de idei delirante sau de halucinații SAU există o deteriorare severă în comunicare sau în judecată (de ex.: uneori este incoerent, acționează în mod flagrant inadecvat, are preocupări suicidare)
21 SAU este incapabil sa funcționeze în aproape toate domeniile (de ex.: stă în pat toată ziua, nu are serviciu, locuintă sau amici).
20 Un oarecare pericol de a se vătăma pe sine sau pe altii (de ex.: tentative de suicid fără urmărirea clară a morții; frecvent violent; excitație maniacală) SAU ocazional incapabil
11 să mențină un minimum de igienă personală (de ex.: miroase a fecale) SAU deteriorare flagrantă în comunicare (de ex.: extrem de incoerent sau mut).
10 Pericol persistent de vătămare severă a sa sau a altora (de ex.: violentă recurentă) SAU incapacitatea de a menține o igienă personală minimă SAU act suicidar sever
1 cu dorința clară de a muri.
0 Informație inadecvată.
. BIBLIOGRAFIE
A, Weltz CR, Schechter C, Graff-Zivin J, Tatrow K, Price DD, Silverstein JH.,
J Natl Cancer Inst. 2007 Sep. A randomized clinical trial of a brief hypnosis intervention to control side effects in breast surgery patients.
Burton, Robert (2009) Anatomy of Melancholy, Published by the Ex-classics Project
Holdevici, I. Ion, B, Ion, A. Psihoterapii moderne Noua Hipnoza Ericksoniana, Editura Universitara, Bucuresti.
Dafinoiu, I. (2005). Psihoterapii scurte. Strategii, modele, tehnici, Editura Polirom, București.
David, D. (2006). Metodologia cercetării clinice. Fundamente, Editura Polirom, București.
David, D. (2006). Psihologie clinică și psihoterapie – fundamente, Editura Polirom, București.
David, D. (2006). Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale, Editura Polirom, București.
Murray CJL, Lopez. A. (1998). Nature Medicine, The global burden of disease-1990-2020.
Douglas, M. (2009). Experimente clasice în psihilogie, Editura Trei, București.
Enăchescu, C. (2005). Tratat de psihopatologie. Fundamente, Editura Polirom, București.
Gîrlașu-Dumitriu, O. (2004). Tehnici psihoterapeutice, Editura Victor, București.
Holdevici, I. (2004). Hipnoterapia- teorie și pactică, Editura Dual Tech, București.
Holdevici, I. (2005). Psihoterapia cognitiv-comportamentală. Managementul stresului pentru un stil de viață optim, Editura Științelor Medicale, București.
Holdevici, I., Daniel, D., Szamoskozi, S., Băban, A. (1998). Psihoterapie și hipnoterapie cognitiv-comportamentală, Editura Risoprint, Cluj-Napoca.
Holdevici, I. (2003). Psihoterapia cazurilor dificile. Abordarea cognitiv-comportamentală, Editura Dual Tech, București.
Holdevici, I. (2009). Tratat de psihoterapie cognitiv-comportamentală. Gândirea pozitivă-cheia sănătății și eficienței, Editura Trei, București.
Holdevici, I., Neacșu, V., (2008). Sisteme de psihoterapie și consiliere psihologică, Editura Kullusys, București.
Lelord, F., Andre, CH. (2003). Cum să ne purtăm cu personalitățile dificile, Editura Trei, București.
Romila, A. – coordonator științific, Stanciu, M. – traducător (2000). Diagnostic and statistical manual of mental disorders fourth edition text revision, Editura Pegasus, București.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Transa Hipnotica Si Actualizarea Disponibilitatilor Latente ALE Subiectilor CU Depresie Reactiva (ID: 124602)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.