Trăim într -o lume caracterizată prin rapiditate, complexitate, într -o continuă schimbare, în [614776]
1
INTRODUCERE
Trăim într -o lume caracterizată prin rapiditate, complexitate, într -o continuă schimbare, în
care omul este plasat în contextul „izbucnirilor tehnologice”. Dinamica socială a ultimelor decenii
aduce în faț a lumii contemporane o serie de provocări față de care domeniul educației nu poate
rămâne indiferent. Competențele, valorile ș i atitudin ile de care au nevoie elevii noș tri pentr u reușita
personală și socială nu pot f i formate în î ntregime prin intermediul disciplinelor ș colare clasice .
În acest sens, școlii îi revine nobila misiune de a -i pregăti pe copiii de azi pentru a face față
dinamismului accelerat al societății contemporane, dezvoltându -le competențe, valori ș i atitudini
necesare reușitei personale și sociale. Acestea nu pot fi formate în întregime prin intermediul
disciplinelor școlare clasice, impunându -se o abordare integrată a curriculumului școlar.
Se vorbește azi tot mai mult despre pluridisciplinaritate, interdisciplinaritate și
transdisciplinaritate. În mod firesc, omul gândește interdisciplinar. Noua educație are obligația de
a apropia procesul educațional de viața cotidiană a elevilor și de nevoile comunității în care aceștia
trăiesc, de a avea î n vedere complexitatea rolurilor pe care le vor juca elevii de azi î n societatea
viitoare, de la acela de ființă autonomă, de membru al familiei și al unei colectivități, de cetățean
și producător, până la acela de subiect ș i obiect al mult iplelor și diverselor experiențe de viață
succesive, care îl vor ajuta să se cunoască pe sine și să abordeze o concepție democratică,
manifestându -se ca ființă liberă , creatoare.
De aceea salutăm apariția acestor modele de unități care duc la depășirea fr ontierelor rigide,
ce pun accen tul pe conștientizare, cooperare, gândire critică și creativă, spre adaptabilitate și
interpretarea lumii mereu î n schimbare .
George Daniel VLAD,
Inspector disciplina informatică
ISJ Suceava
2
3
Unitate de învățare:
CULORILE ÎN LUMEA APLICAȚIILOR VIZUALE
Unitatea de învățământ: Colegiul Național ”Petru Rareș” Suceava
Clasa : a XII -a
Profesor : Ștefănescu Daniela Narcisa
Discipline școlare integrate:
– discipline integrate orizontal: informatică, educație plastică
– discipline integrate vertical: TIC
Abordare curriculară : interdisciplinară
Tema unității de învățare: Culorile în lumea aplicațiilor vizuale
Scopul unității de învățare: se dorește a fi o unitate în care să se formeze acele competențe ce
vizează atât cunoștințe specifice artelor vizuale, cât și să opereze cu tehnicile de lucru specifice
aplicațiilor vizaule , să-și cultive gustul pentru fru mosul artistic prin desen , exprimarea liberă a
trăirilor proprii, a gândurilor în legătură cu spațiul propus sau imaginat. Să învețe să descopere
mesajul artistic și să -i atribuie cât mai multe sensuri conștient fiind de faptul că fiecărui privitor îi
trezește reacții personale.
Număr de ore: 8
Competențe c heie (generale/specifice) aparținând diferitelor arii curriculare / discipline
școlare:
Informatică:
o Utilizarea limbajului, instrumentelor și a aplicațiilor folosite în domeniul tehnologic
o Elaborarea unor strategii de modularizare și abstractizare a prel ucrării datelor în
mod creativ
Educație plastică:
o Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într -o diversitate de
contexte familiare;
o Realizarea de creații funcționale și/sau estetice folosind materiale și tehnici
elementare diverse
TIC
o Analizarea funcționalității instrumentelor și a operațiilor în care acestea sunt
utilizate în medii specifice de lucru
o Promovarea spiritului competitiv și a cooperării în grupurile/situațiile de învățare
online
Competențe interdisciplinare
C1 – Formarea capacității de a crea produse creative și originale pe baza relaționării cunoștințelor
interdisciplinare din aria curriculară tehnologii și educație artistică
4
C2 – Dezvoltarea personală prin formarea gândirii interdisciplinare și gestiunea propriei învățăr i
C3 – Descrierea unor obiecte, entitate abstractă, realixând conexiuni cu obiecte din lumea reală
STRATEGIA DIDACTICĂ:
Obiective operaționale:
O1:Cunoașterea noțiunii de clasă;
O2:Descrierea în limbaj formal a unor structuri de tip obiect modelate din lu mea reală
O3:Manifestarea interesului pentru crearea de obiecte/ lucrări utile și sau estetice
O4: Realizarea unor aplicații ale programării orientate pe obiecte
O5: Dezvoltarea abilităților de transpunere în practică a noțiunilor teoretice studiate pentru
crearea de proiecte individuale și de grup
Resurse procedurale : documentarea, investigația, comparația, învățarea prin cooperare,
modelarea, aplicații practice
Resurse materiale : fișe de documentare, site de învățare on -line, mediu de învățare
colaborativ(wiki sau blog), parcul educațional, calculatoare
Modalitǎți de organizare a activitǎții cu elevii : în echipe
Matricea de generare a conținuturilor:
Obiective
operaționale Conținut Competențe
croscurriculare
asociate
O1 Mediul de dezvoltare vizuală
Clase: atribute, metode, evenimente
Obiecte
Aplicații ale incapsulării
Noțiuni de bază ce privesc moștenirea C1, C2, C3
O2 Etape de realizare a unei aplicații vizuale
Componentele și structura unei aplicații vizuale
Tipuri de date
Conversii
Instrucțiuni C1, C2, C3
O3 Noțiuni despre culoare, coduri și vizualizarea unor lucrări
artistice
Teoria cromatică a culorilor
Formularea întrebărilor de tipul "Ce s -ar întâmpla dacă….?. C1, C2, C3
O4, O5 Realizarea de aplicații individuale sau de grup C1, C2, C3
5
DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
Obiective
opera –
ționale Activități de invățare Timp Strategii didactice Eva-
luare Metode și
procedee Mijloace de
învățământ Organi –
zare
O1 Enunțarea noțiunilor de clasă, modificatori, implementarea
unor metode inline și în afara clasei
Exersarea creării și folosirii claselor pentru diferite
aplicații
Realizarea de aplicații specifice
Exerciții de folosire a constructorului și a destructorului
unei clase
Discutarea situațiilor în care se poate folosi modificatorul
private și a celui public
Activitate în parcul deucațional de identificare a unui
obiect concret și a atibutelor și comportamentului acestuia. 2 h Documentare
Conversația
euristică
Comparația
Problematiza –
rea Material
bibliog rafic
propus de
profesor
Tablă
Computer
Parc
educațional Individual Obser –
varea
Fișe de
lucru
indivi –
duale
O2 Definirea unor clase specifice
Asocierea unor tipuri de date cu secvențe de operații specifice
modelului utilizat;
Folosirea moștenirii pentru a construi noi clase
Discuții privind validitatea datelor;
Găsirea unor date reprezentative pentru cazuri generale,
respectiv descoperirea cazurilor particulare;
Formularea unor probleme care să poată fi rezolvate în grupuri
de elevi pe baza unor di scuții preliminare
2 h Documentare
Conversația
euristică
Problematiza –
rea
Modelare Individual Obser –
varea
Quiz
6
Obiective
opera –
ționale Activități de invățare Timp Strategii didactice Eva-
luare Metode și
procedee Mijloace de
învățământ Organi –
zare
O4-O5 Elevii se familiarizează cu cromatica culorilor, se
documentează on -line despre culorile folosite de computer,
despre teoria culorilor
Identifică semnificația culorilor folosite în reproduceri/
desene /machiaj
Participă la discuț ii despre mesaje exprimate în diferite
momente
1
Documentare
Conversația
euristică
Breainstor –
ming
Investigația Computer,
site de
învățare on –
line, site de
învățare
colaborativ Echipe de
doi Obser –
varea
O4-O5 Educarea elevilor în ideea că orice activitate trebuie să se
finalizeze cu un proiect care trebuie să funcționeze
conform condițiilor impuse de beneficiar
Întărirea încrederii în propriile posibilități pentru fiecare
membru din echipă
Elevii prezintă proiectele finale 2
1 h Aplicații
practice pe
calculator Computer
Echipamen –
te necesare
prezentării Echipe de
doi Fișa de
evalua –
re a
prezen –
tării
7
Unitatea de învățare:
ÎN LUMEA NUMERELOR
Unitatea de învățământ: Colegiul Național ”Petru Rareș” Suceava
Aria curriculară: Științe
Clasa: a V-a/ a VI -a
Profesor: Ștefănescu Daniela Narcisa
Discipline școlare integrate:
o discipline integrate orizontal: informatică, matematică
o discipline integrate vertical: TIC
Abordare curriculară: interdisciplinară
Tema unității de învățare: În lumea numerelor
Scopul unității de învățare : Studiul informaticii în gimnaziu trebuie să aibă un caracter practic,
asigurându -se elevilor formarea unui bagaj minim de cunoștințe și deprinderi privind lucrul cu
calculatorul.
Număr de ore: 8
Competențe cheie (generale/specifice) aparținând diferitel or arii curriculare / discipline școlare:
Matematică :
o Utilizarea eficientă și corectă a limbajelor (coduri, convenții etc.) care aparțin
diferitelor domenii ale cunoașterii (limbaje științifice, tehnologice, artistice etc.)
o Analiza sistemelor de numerație și prelucrarea informației în format digital în medii
specifice de programare
TIC:
o Elaborarea de produse informatice care să dezvolte spiritul inventiv și creativitatea;
Informatică :
o Identificarea elementelor specific limbajelor de programare și a teoriei numerelor
o Folosirea responsabilă a noilor limbaje de programare în contexte de învățare și
nonformale
Competențe crosscurriculare
C1 – Aplicarea de principii și metode de investigație/cercetare pentru a explora și a explica
procese naturale, tehn ologice și sociale
C2 – Promovarea și susținerea cooperării și a competiției în grupurile de învățare și de
muncă
C3 – Dezvoltarea personală prin formarea gândirii interdisciplinare și gestiunea propriei
învățări
8
Conținuturi
(detalieri) Competențe specifice Activități de
învățare Modalități de
realizare Resurse Evaluare
Cifrele unui sistem de
numerație.
Sistemul de numerație
10, 2 și 8.
Operații cu numere în
diverse sisteme
de numerație.
Transformarea unui
număr dintr -o bază în
alta.
Cifre binare.
Reprezentarea unui
număr în memoria
calculatorului.
Unități de măsură a
memoriei unui
calculator. Identificarea cifrelor
unui sistem de numerație
Dezvoltarea
deprinderilor pentru
prelucrarea numerelor în
sisteme diferite de
numerație
Exersarea
transformărilor dintr -o
bază în alta
Aplicarea transformării
unui număr din baza 10
în baza 2 pentru a
cunoaște reprezentarea
unui număr în memora
calculatorului. Recunoaște baza de
numerație din care
poate face parte un
număr
Utilizea ză
operațiilor
aritmetice pentru
numere din sisteme
de numerație
diferite
Exersarea trecerii
dintr -o bază în alta
Utilizarea unui tip
de dată pentru
reprezentarea unui
număr natural
-conversația
euristică
-explicația
-exercițiul
-problematizarea
-observația
-activitate frontală, individuală și
pe grupe în parcul edu –
cațional http://angelarailean.bl
ogspot.com/p/sisteme –
de-numeratie.html
https://tic –
cls9.wikispaces.com/S
isteme+de+numeratie
https://www.youtube.c
om/watch?v=4wkoLE
fpyU8
Observarea
sistematică
Probă scrisă
Clasificarea datelor.
Tipuri de date.
Precedența
operatorilor. Expresii. Identificarea tipurilor de
date
Utilizarea și prelucrarea
datelor utilizând
operatori aritmetici
Recunoaște tipul de
date necesar
memorării unui
număr
exercițiul
-problematizarea
-observația
https://prezi.com/ithje
ahhkdja/hay -sa-
invatam -c-pas-cu-pas/
https://invatacplusplus
.wordpress.com/ Aplicații
practice
9
Conținuturi
(detalieri) Competențe specifice Activități de
învățare Modalități de
realizare Resurse Evaluare
Etapele rezolvării
problemelor.
Noțiunea de algoritm.
Caracteristici.
Operații asupra datelor.
Operatori. Clasificarea
operatorilor.
Principiile programării
structurate.
Structuri de bază:
structura liniară,
structura alternativă,
structura repetitivă. Formarea deprinderilor
de a folosi structuri
decizionale și repetitive
Transpunerea unui
algoritm din limbaj
natural în limbajul C Utilizează corect
operatorii aritmetici
pentru calcularea
unei expresii și a
unui rezultat
Exersarea
implementării unui
algoritm în limbajul
C/C++ -activitate frontală, individuală și
pe grupe
Observarea
sistemică
Aplicații ale teoriei
numerelor
Aplicații practice de
realizare a probleme în
limbajul C++
Aplicații practice de
realizare produse Dezvoltarea
deprinderilor digitale
pentr u crearea de
proiecte individuale și de
grup
Dezvoltarea abilităților
de prezentare publică a
produselor realizate Analizează situații
din viața cotidiană
Explorează diferitele
soluții
Receptarea și
operarea
informațiilor prin -portofoliu
-proiect
-activitate frontală, individuală și
pe grupe Evaluarea finală,
realizată prin
probe scrise sau
orale, folosind
activități precum
eseul, proiectul
individual sau
de grup,
exercițiul de
10
Conținuturi
(detalieri) Competențe specifice Activități de
învățare Modalități de
realizare Resurse Evaluare
specifice în mediul de
programare
Elaborarea de produse
specifice utilizator
respectând drepturile
de autor
Asamblarea unui
produs specific
Realizarea de sinteze
de prezentare Dezvoltarea abilităților
de colaborare și
cooperare într -un grup
de lucru
Dezvoltarea respectului
față de adevărul științific
Valorizarea achizițiilor
dobândite pentru
elaborarea unor proiecte
pe teme interdisciplinare implicarea unei
multitudini de
operații mentale și
practice
Apreciază și
recunoaște munca
semenilor
reflecți e,
dezbaterea,
testul sumativ
Criterii în selecția activităților:
îmbinarea activității desfășurate în clasă și teme pentru acasă
relații dintre mediul formal de învățare și medii non -formale (parcul educațional)
utilizarea de metode active (învățare prin cooperare și prin comunicare reciprocă, studiu de caz, simulare, joc de roluri, învățare prin
descoperire, învățare problematizată, dezbatere), metode prin care elevii să devină coparticipanți la propria formare;
folosirea unui mediul de instruire ade cvat (laboratorul de informatică dotat cu calculatoare, videoproiector, conexiune la internet) pentru a
reuși un demers didactic eficient;
se va da importanță analizei reprezentării datelor în memorie.
utilizarea de conținuturi suplimentare (sugestii):
Unitatea de învățare oferă cadrul proiectării unor strategii didactice bazate pe activități de învățare care solicită elevilo r elaborarea de
informații având ca scop înțelegerea organizării da telor în memora calculatorul
11
Unitatea de învățare :
VIRUȘI SAU VIRUSURI?
Unitatea de învățământ: Colegiul Național ”Petru Rareș” Suceava
Clasa : a IX -a / a X -a
Profesor: Ștefănescu Daniela Narcisa
Discipline școlare integrate:
– discipline integrate orizontal: informatică, biologie
– discipline integrate vertical: TIC
Abordare curriculară : interdisciplinară
Tema unității de învățare: V iruși sau virusuri?
Punct de plecare: “O ființă vie are de regulă două componente: un set de instrucțiuni care îi
spun sistemului cum să se mențină și să se reprodu că, și un mecanism care reține aceste
instrucțiuni. În biologie, aceste două părți sunt denumite gene și metabolism. Este demn de
remarcat că nu este necesar să fie ceva biologic în ele. Spre exemplu, un virus informatic este
un program care se replică în memoria PC-ului, și se transmite altor computere. Astfel, el se
potrivește cu definiția dată unui sistem viu, pe care am dat-o anterior. Întocmai ca un virus
biologic, este mai degrabă o formă degenerată, deoarece conține doar instrucțiuni sau gene, și
nu are un metabolism propriu.
Scopul unității de învățare: Cunoașterea asemănărilor și deosebirilor dintre cele două noțiuni.
Număr de ore: 6
Competențe cheie (generale/specifice) aparținând diferitelor arii curriculare / discipline
școlare:
Informatică:
o Utilizarea cunoștințelor și noțiunilor informatice elevilor într -o viziune
interdisciplinară
Biologie:
o Identificarea unor concepte, relații s pecifice diferitelor virusuri într -un context
transdisciplinar
TIC
o Înțelegerea și argumentarea rolului științei, al comunicării, al TIC
Competențe crosscurriculare
C1 – Utilizarea cunoștințelor și deprinderilor elevilor într -o viziune interdisciplinară;
C2 – Utilizarea algoritmilor și conceptelor pentru a caracteriza local sau global o
situație concretă
C3 – Modelarea unor contexte problematice variate prin integrarea cunoștințelor din
diferite domenii
12
Conținuturi Competențe
specifice Activități de învățare Modalități de
realizare Resurse Evaluare
VIRUSURI
Genom viral
HIV
Virus herpetic
Aplicarea
principii și
metode de
investigație/cer
–
cetare pentru a
explora și a
explica procese
biologice
Prin conversație euristică,
elevii sunt dirijați să
identifice tipurile diferite de
virusuri
Elevii folosesc computerele
pentru a găsi informații utile
despre fiecare tip de virusuri
Discuții despre modul de
infectare și căi de infectare
pentru virusuri le biologice
Elevii vor lucra în perechi
pentru a realiza sarcina. -fișe de lucru
-conversația euristică
-explicația
-observația
-brainstorming
-activitate frontală,
individuală și pe
grupe http://discover -biology –
virusurile.blogspot.com/
https://www.synevo.ro/pro
fil-virus -herpes -simplex –
hsv1 -hsv2 -anticorpi -igg/
-observarea
sistematică
-verificarea
fișelor de lucru
VIRUȘI
Viruși de boot
Viruși ascunși
Viruși de link –
uri
Viruși de
macrouri
Argumentarea
necesității
securizării
computerelor și
a rețelelor Definirea noțiunii de virus,
antivirus
Profesorul prezintă
importanța utilizării
antivirusurilor
Analizarea unor situații în
care Internetul poate genera
pericole și identificarea unor
soluții posibile, a unor -conversația
-observația
-explicația
-demonstrația
-exercițiu joc
-activitate frontală și
individuală http://ro.wondershare.com/
disk-utility/protect -boot-
sector -from -virus.html
https://pclaptop.ro/tipuri –
de-virusi-informatici/
http://www.securitatea –
informatiilor.ro/tipuri -de-
atacuri -Aplicații
practice
Observare
sistematică și
notare
13
Conținuturi Competențe
specifice Activități de învățare Modalități de
realizare Resurse Evaluare
Viruși de
fișiere
metode de a evita astfel de
situații.
Stabilirea unor reguli pentru
o navigare sigură și eficientă
pe Internet și discutarea
credibilității resurselor Web
în scopul identificării unor
resurse relevante pentru teme
disciplinare/interdisciplinare
informatice/analiza –
virusilor -informatici/
https://www.youtube.c om/
watch?v=Yad6pN2s -Ec
Evaluare.
Realizarea
unor aplicații
în mediul
grafic sau
multimedia. Elevii primesc tema pentru
proiectul de evaluare a unității
de învățare.
Sunt transmise cerințele
pentru structura proiectului. Fișa cu cerințe Frontal Portofoliu,
proiecte
14
Unitate de învățare:
APA
Unitatea de învățământ: Colegiul Național ”Petru Rareș” Suceava
Clasa : a V -a, a VI -a
Profesor Ștefănescu Daniela Narcisa
Discipline școlare integrate:
– discipline integrate orizontal: biologie, chimie, fizică
– discipline integrate vertical: TIC, limba engleză, religie
Abordare curriculară : transdisciplinară
Tema unității de învățare: Apa
Scop: Familiarizarea elevilor cu noțiuni de fizică, chimie, bi ologie, engleză referitoare la proprietățile
fizico -chimice –biologice ale moleculei de apă și prezentarea acestora sub formă de slide -uri Power
Point.
Număr de ore: 8
Competențe cheie (generale/spec ifice) aparținând diferitelor arii curriculare / discipline școlare:
Biologie:
o Transferarea și integrarea cunoștințelor și metodelor de lucru specifice biologiei în
contexte noi
o Evaluarea consecințelor fenomenelor antropice asupra mediului înconjurător și a vieții
cotidiene și însușirea unui mod de viață sănătos într -un mediu natural propice vieții.
Chimie:
o Efectuarea de investiga ții pentru eviden țierea unor caracteristici, propriet ăți, rela ții.
o Interpretarea datelor și informațiilor obținute în demersul investigativ și transpunerea lor
în reprezentări grafice.
Fizică
o Explicarea funcționării și utilizării unor produse ale tehnicii
întâlnite în viața de zi cu zi
TIC:
o Investigarea științifică interdisciplinară a unor substanțe, sisteme și fenomene naturale,
utilizând mijloace și limbaje specifice.
Dezvoltarea competentelor de comunicare și studiu individual (a învăța să înveti) în contextul
disciplinei TIC pune la dispozitia elevilor o diversitate de modalitati concrete în sprijinul dezvoltarii
competentelor de comunicare si de studiu individual în contextul disciplinei. Astfel, TIC poate fi utilizata
în acest scop pentru colectarea informatiilor. În funcție de resursele existente, profesorii trebuie să îi
încurajeze pe elevi să facă apel la o varietate cât m ai bogata de surse de informatii, incluzând Internetul,
enciclopediile multimedia și documentatiile în format electronic (în română și engleză ).
Competențe crosscurriculare
C1 – Aplicarea unor modele explicative științifice în interpretarea fenomenelor n aturale
C2 – Luarea de decizii fundamentate pe evaluarea informațiilor științifice alternative
C3 – Dezvoltarea personală prin formarea gândirii interdisciplinare și gestiunea propriei învățări
15
Interdis
ciplina –
ritate Conținuturi
(detalieri) Competențe
specifice Activități de
învățare Strategii
didactice Resurse TIC utilizate
OER și Web 2.0 Evaluare
forme,
instrumente
Biologie
-Fotosinteza;
-Prezenta apei în
diferite organe ale
corpului uman;
-Apa-mediul biotic
pt. plante, animale,
oameni;
-Ecologizarea
apelor.
Efectuarea de
investiga ții
pentru
eviden țierea
unor
caracteristici,
propriet ăți,
relații
Respectarea și
aplicarea
normelor de
protec ție
personal ă și a
mediului
Anticiparea
efectelor unor
acțiuni specifice
asupra mediului
înconjur ător -Stabilirea unor
strategii de
rezolvare a unei
anumite situa ții
prin analogie,
induc ție
sau deduc ție;
-Familiarizarea
elevilor cu normele
de protec ție;
-investigatia;
– mozaicul
-învațarea prin
descoperire
– munca în echipa;
– redactarea
Computerizată
în Word și
PowerPoint;
-explozia stelară
-platforma AEL http://www.ecology.co
m/
http://www.e -scoala.ro
http://www.encyclopedi
a.com/
http://science.howstuff
works.com/
http://ro.wikipedia.org/
wiki/Ap%C4%83_(mito
logie) -observare
sistematică
-investigația
experimenta –
lă
-evaluare
secvențială
-portofoliu
16
Interdis
ciplina –
ritate Conținuturi
(detalieri) Competențe
specifice Activități de
învățare Strategii
didactice Resurse TIC utilizate
OER și Web 2.0 Evaluare
forme,
instrumente
Fizică
Apa și anomalia ei,
dilatarea apei.,
conductivitatea
termică, punctul de
îngheț, punctul de
fierbere, starea de
agregare
Densitatea, de ce
plutesc și se scufundă
corpurile
Reflexia
Refracția
Dispersia luminii în
apă și picăturile de
apă Descrierea și
explicarea într –
un limbaj
specific a
fenomenelor de
reflexie,
refracție, a
luminii.
Descrierea și
explicarea într –
un limbaj
specific a
propagarii
luminii
prin prisma
optică
Evidențierea
experimentală a
reflexiei și
-Interpretarea
datelor
experimentale;
-Elaborarea unor
referate care includ
observa ții,
concluzii pe baza
activit ății
experimentale;
-Condițiile în care
se produc reflexia
și refracția
-Aplicarea în
diferite situații a -experiment
individual
-redactarea
computerizată
în Word si Power
Point;
-problematizarea;
-modelarea;
-conversația
euristică
http://education.inflpr.ro
/ro/home.htm
http://advancedelearnin
g.com
/index.php/articles/c32
http://mrsec.wisc.edu/E
detc/cineplex/NiTi/inde
x.html
http://escoala.edu.ro/lab
s/index.php#fizica
http://ro.scribd.com/doc
/58453606/4/Caracterist
icile-fizice -%C5%9Fi –
chimice -ale-apei -investigația
experimenta –
lă
-teme pentru
acasă
-examinare
curentă
17
Interdis
ciplina –
ritate Conținuturi
(detalieri) Competențe
specifice Activități de
învățare Strategii
didactice Resurse TIC utilizate
OER și Web 2.0 Evaluare
forme,
instrumente
Curcubeul
refracției lumini
și a
legilor acestora
Rezolvarea unor
probleme simple
prin aplicarea
relațiilor
stabilite.
legilor reflexiei și
refracției
-Condițiile de
producere a
reflexiei totale
-Documentarea pe
teme legate de
aplica țiile practice
ale unor substan țe,
procese;
Chimie
Structura moleculei
de apă,
Compoziția
procentuală,
masică și
volumetrică Efectuarea de
investiga ții
pentru
eviden țierea
unor
caracteristici,
propriet ăți,
relații -Interpretarea
informa țiilor
furnizate de
mijloace
multimedia
-Exerci ții de
interpretare ale -brainstor –
mingul;
-modelarea;
-platforma
AEL;
-experiment
frontal http://chemistry.about.c
om/od/historyofchemist
ry/History_of_Chemistr
y.htm
http://othmerlib.chemhe
ritage.org/ -investigația
experimenta –
lă
-teme pentru
acasă
-examinare
curentă
18
Interdis
ciplina –
ritate Conținuturi
(detalieri) Competențe
specifice Activități de
învățare Strategii
didactice Resurse TIC utilizate
OER și Web 2.0 Evaluare
forme,
instrumente
Apa- cel mai
răspândit
solvent(obținerea
sucurilor)
Proprietățile chimice
ale apei (obținerea
sifonului, stingerea
varului)
Aciditatea/bazicitate
a/Ph-ul apei
Formularea
deconclu zii
folosind
informa țiile din
surse de
documentare,
grafice, scheme,
date
experimentale
care s ă răspund ă
ipotezelor
Modelarea
conceptelor,
structurilor,
relațiilor,
proceselor,
sistemelor
Respectarea și
aplicarea
normelor de
protec ție propriet ăților fizice
ale apei;
-Realizarea unor
investiga ții care
dovedesc rela ții
structur ă –
propriet ăți
-Folosirea
tehnologiilor
informa ționale și
comunica ționale;
-Identificarea unor
surse bibliografice
pentru rezolvarea
problemelor;
-Stabilirea unor
strategii de
rezolvare a unei
anumite situa ții și
alegerea
alternativei/alterna t
ivelor corecte; -redactarea
computerizată
în Word și
PowerPoint;
http://escoala.edu.ro/lab
s/index.php#chimie
http://filmedocumentare
.com/
http://www.apa -vie-
sanatate.com/filme –
documentare -despre –
apa.html -evaluare
secvențială
portofoliu
19
Interdis
ciplina –
ritate Conținuturi
(detalieri) Competențe
specifice Activități de
învățare Strategii
didactice Resurse TIC utilizate
OER și Web 2.0 Evaluare
forme,
instrumente
personal ă și a
mediului
Anticiparea
efectelor unor
acțiuni specifice
asupra mediului
înconjur ător – Elaborarea de
proiecte;
Limba
engleză
Curiozității
științifice și legende
despre apă..(.în
limba romană și în
limba engleză) -Folosirea
internetului și a
altor mijloace de
informare. – redactarea
computerizată
în Word și
PowerPoint;
http://op http://www.you
tube.com/watch?v=cmp
6MgrPb24 enlibrary.org/
http://www.condrea.ro/s
ubiecte –
generale/vorbeste -cu-
apa-stiai-ca-apa-are-
memorie/
20
Interdis
ciplina –
ritate Conținuturi
(detalieri) Competențe
specifice Activități de
învățare Strategii
didactice Resurse TIC utilizate
OER și Web 2.0 Evaluare
forme,
instrumente
http://www.crestinortod
ox.ro/sfintirea –
casei/simbolismul -apei-
teofanie -70092.html
STRATEGIA DIDACTICĂ:
– armonizarea și perfecționarea muncii în echipă, a str ategiilor didactice euristice, activ -participative;
– verificarea însușirii competențelor de proiectare, lingvistice,
– dezvoltarea abilităților practice de folosire a ustensilelor de laborator, a mijloacelor audio -vizuale.
– perfecționarea modalităților de prezentare(Power Point, videoproiector);
– realizarea unui material cât mai complet și sugestiv pentru prezentarea structurii chimice, prop.fizico -chimice (limba română + limba
engleză), aplicațiile practice, importanța biologică a apei
21
Unitatea de învățare:
LINIA CU ROL CONSTRUCTIV ȘI DECORATIV
Unitatea de învățământ: Colegiul Național ”Petru Rareș” Suceava
Aria curriculară: ARTE
Clasa: a V-a
Profesor: Ștefănescu Daniela Narcisa
Discipline școlare integrate:
o discipline integrate orizontal: educație plastică și TIC
o discipline integrate vertical: matematică
Abordare curriculară: transdisciplinară
Tema unității de învățare: Linia cu rol cosntructiv și decorativ
Scopul unității de învățare: Pictura este ușoară atunci când nu știi despre ce este vorba, doar
foarte dificilă atunci când știi ce implică. (Edgar Degas) . Educația artistică stimulează
creativitatea și imaginația. Aceasta furnizează numeroase experiențe senzoriale, vizuale,
tactile și poate fi premisa unui mod aparte de a comunica și de a înțelege lumea .
Număr de ore: 8
Competențe cheie ( generale/specifice) aparținând diferitelor arii curriculare / discipline
școlare:
Educație plastică:
o Să valorifice ipostazele liniei în reprezentări grafice intenționate;
o Să valorifice potențialul constructiv al liniei în compunerea spațiului plastic;
TIC:
o Creativitatea demonstrată în utilizarea aplicației pentru realizarea temelor date;
Matematică:
o Concordanță între t ema plastică și modalitatea de realizare;
Competențe crosscurriculare
C1 -Clasificarea și sistematizarea informațiilor și conceptelor științifice interdisciplinare
C2 – Formularea de judecăți evaluative referitoare la aplicabilitatea practică a teoriil or
și a legilor naturii
C3 – Dezvoltarea personală prin formarea gândirii interdisciplinare și gestiunea propriei
învățări
22
Detalieri de
conținut O.R. Activități de învățare Resurse
Resurse OER Evaluare
Linia – element
de expresie
plastică
-“Peisaj din
lumea
basmului” -să selecteze diverse
materiale în vederea
utilizării acestora;
-să identifice în
mediul înconjurător
linii în diferite
ipostaze;
-să valorifice
ipostazele liniei în
reprezentări grafice
intenționate;
– să sugereze forme
familiare din natură cu
ajutorul liniei;
să valorifice
potențialul constructiv
al liniei în compunerea
spațiului plastic;
– să realizeze
compoziții într -o
dominantă cromatică
intenționată, folosind
linia în diferite
ipostaze și pata
pictural ă; – descoperirea în
operele de artă a
expresivității liniilor, a
mesajului pe care îl
transmit;
-exerciții – joc de
utilizare a liniei în
Paint;
– exerciții – joc de
redare a unor
expresivități cu
ajutorul liniei;
– exerciții de
multiplicare,
aglomerare,
supradimensionare a
liniei în Paint; –reproduceri, lucrări ale
elevilor, planșă
didactică realizată pe
calculator;
– conversația,
explicația, exercițiul,
demonstrația, TIC,
observația dirijată,
învățarea intuitivă;
– activitate frontală;
individuală, în g rupe că
câte doi în parcul
educațional ; www.vreauculoare.ro/
culoare/ culori/rosu/
paleta_cromatica.html
-observare
sistematică
– probe practice
23
Detalieri de
conținut O.R. Activități de învățare Resurse
Resurse OER Evaluare
Rolul
constructiv al
liniei
-„Castel”
-„Drum de fier”
-„Orașul
transparent” să selecteze diverse
materiale în vederea
utilizării acestora;
-să identifice în
mediul înconjurător
linii în diferite
ipostaze;
-să valorifice
ipostazele liniei în
reprezentări grafice
intenționate;
– să sugereze forme
familiare din natură cu
ajutorul liniei;
să valorifice
potențialul constructiv
al liniei în compunerea
spațiului plastic;
– să realizeze
compoziții într -o
dominantă cromatică
intenționată, folosind
linia în diferite – recunoașterea pe
lucrările de artă și
desene a rolului
constructiv al liniei;
– construirea unei
compoziții, în
totalitate, din linii în
Paint;
– evidențierea cu
ajutorul liniei a
spațiului;
– exerciții de
poziționare corectă în
bancă în timpul
activității
-activități grafice de
trasare liberă a liniilor
în diferite poziții
-exerciții de trasare a
liniilor de diferite
grosimi, cu
instrumente de
lucru diferite –reproduceri, lucrări ale
elevilor, planșă
didactică realizată pe
calculator, în Paint;
– conversația,
explicația, exercițiul,
demonstrația, TIC,
observația dirijată,
învățarea intuitivă
– activitate frontală;
individuală; http://www.didactic.ro/ma
teriale –
didactice/95238_linia -cu-
rol-constructiv -si-
decorativ
http://www.jocuride colora
t.net/
http://www.jocuri12.com/
jocuri -coloreaza -casa-
85.html
http://junior.clopotel.ro/de
seneaza -online
-observare
sistematică
– probe practice
24
Detalieri de
conținut O.R. Activități de învățare Resurse
Resurse OER Evaluare
ipost aze și pata
picturală;
Linia cu rol
decorativ
-“Compoziție
nonfigurativă”
-“Chenarul/
friza”
-„Culoare,
armonie,
fantezie” –
Compoziție
liberă -să selecteze diverse
materiale în vederea
utilizării acestora;
-să identifice în
mediul înconjurător
linii în diferite
ipostaze;
-să valorifice
ipostazele liniei în
reprezentări grafice
intenționate;
– să sugereze forme
familiare din natură cu
ajutorul liniei; – descoperirea
elementelor decorative
realizate cu ajutorul
liniilor;
– realizarea unor spații
plastice și decorative
cu ajutorul liniilor
utilizând Paint -ul;
– realizarea unor
chenare/frize
decorative cu ajutorul
liniilor;
-exerciții de
autoevaluare/ evaluare
a lucrărilor realizate, – reproduceri, lucrări
ale elevilor, planșă
didactică în Paint;
prezentare PPT;
– conversația,
explicația, exercițiul,
demonstrația, TIC,
observația dirijată,
învățarea intuitivă
– activitate frontală;
individuală;
http://istoria –
artei.blogspot.ro/2009/05/
cubismul.html
-observare
sistematică
– probe practice
25
Detalieri de
conținut O.R. Activități de învățare Resurse
Resurse OER Evaluare
să valorifice
potențialul constructiv
al liniei în compunerea
spațiului plastic;
– să realizeze
compoziții într -o
dominantă cromatică
intenționată, folosind
linia în diferite
ipostaze și pata
picturală; prezentate în Power
Point.
26
UNITATE DE ÎNVĂ ȚARE:
CINE SUNT EU?
Unitatea de învățământ: Colegiul Național ”Petru Rareș” Suceava
Clasa : a IX -a / a X -a
Profesor: Ștefănescu Daniela Narcisa
Discipline școlare integrate:
– discipline integrate orizontal: consiliere și orientare, psihologie
– discipline integrate vertical: biologie, educație vizuală
Abordare curriculară : transdisciplinară
Tema unității de învățare: Cine sunt eu?
Scopul unității de învățare: Să ajungem să ne cunoaștem. „Eu sunt Vocea care vorbește, eu
nu sunt oasele și carnea” a spus Platon. Eu, tu, noi suntem înzestrați cu trup de lut efemer din
carne și oase, iar acesta es te animat și susținut de suflet prin noțiunea de timp. Cel puțin așa se
observă din toate manuscrisele, arta și cultura celor 7 religii mari din lume și auxiliarele lor.
Număr de ore: 9
Competențe cheie (generale/specifice) aparținând diferitelor arii cur riculare / discipline
școlare:
Biologie:
o Înțelegerea schimbării ca parte a creșterii și dezvoltării;
Consiliere și orientare:
o Dezvoltarea abilităților de autocunoaștere și intercunoaștere;
o Optimizarea încrederii în sine și în ceilalți;
Psihologie:
o Creșter ea interesului pentru schimbare, învățare, dezvoltare;
Educație vizuală
o Achiziționarea unor competențe și aptitudini de reprezentare a eului uman;
Competențe crosscurriculare
C1 – Aplicarea unor modele explicative științifice în interpretarea fenomenelor sociale
C2 – Luarea de decizii fundamentate pe evaluarea informațiilor științifice alternative
C3 – Dezvoltarea personală prin formarea gândirii interdiscipl inare și gestiunea propriei
învățări
27
Conținuturi Competențe
specifice Activități de învățare Modalități de
realizare Resurse Evaluare
DESCOPE –
RĂ
CINE EȘTI
Să identifice
caracteristicile
persoanei
adolescentului
Să identifice
modul de
devoltare a
imaginii de sine -exerciții de cunoaștere
a propriei persoane;
– studierea prezentării
legate de dezvoltarea
biologică a
adolescentului
-exerciții de
identificare a calităților
și defectelor oamenilor;
-completarea fișelor de
lucru “Cine s unt eu”;
-identificarea și notarea
la tablă a calităților pe
care le -au admirat mai
mult;
-discuții de grup
privind calitățile
predominante -fișe de lucru
-creioane
-brainstorming
-conversația
euristică
-explicația
-observația
-activitate frontală,
individuală și pe
grupe
http://www.eva.ro/psihol
ogie/familia -ta/stadiile –
dezvoltarii -psihosociale –
ale-individului -articol –
17261.ht ml
http://www.psyvolution.r
o/262 -rolul -jocurilor -in-
dezvoltarea -individului
http://ro.wikipedia.org/wi
ki/Psihologia_dezvolt%C
4%83rii
http://artafeminina.ro/cin
e-sunt-euafirmarea -de-
sine/
http://www.cariereonline.
ro/articol/einstein -si–observarea
sistematică
-proba practică
28
Conținuturi Competențe
specifice Activități de învățare Modalități de
realizare Resurse Evaluare
cine-sunt-eu-despre –
performanta -metoda -si-
identitate
EU- UNIC ȘI
ORIGINAL
Să identifice
caracteristicile
persoanei
Să identifice
modul de
devoltare a
imaginii de sine
Să precizeze
caracteristicile
unei persoane cu
stima de sine
scazută/ridica -tă -exerciții de
identificare ale celor
trei aspecte ale eului și
a imaginii de sine;
-valorificarea
aspectelor pozitive ale
propriei persoane față
de ceilalți;
-realizarea unor desene,
postere despre calitățile
și defectele
fiecăruia:”Copacul
calităților și defectelor”
-completarea
fișei:”Mâna”
-frunze verzi și
galbene;
-fișe de lucru;
-flipchart;
-conversația
-observația
-explicația
-demonstrația
-exercițiu joc
-activitate frontală
și individuală https://docs.google.com/d
ocument/d/1xruJmzCxfI5
tmn87NOwmhz1SuYgF
X0FwJKGmo4si8 6k/edit
http://spoturi.cinemall.ro/
info/deseneaza_o_mana.h
tml
https://docs.google.com/p
resentation/d/1X9Smbtio
TJO45sks3tLRrwu8Vhc
AuKOtqG –
vmtPr_Ww/edit#slide=id
.g13168f2f_0_83 -observarea
sistematică
-proba practică
-impresiile
participanților
29
Conținuturi Competențe
specifice Activități de învățare Modalități de
realizare Resurse Evaluare
RECLAMA
MEA
Să identifice
modul de
devoltare a
imaginii de sine
Să precizeze
caracteristicile
unei persoane cu
stima de sine
scazută/ridicată -exerciții de
identificare a spațiului
personal al
adolescentului;
-exerciții -joc de redare
sub forma unui afiș a
propriei identități
-discuții privind
susținerea unic ității și
individualității. -coli albe
-creioane
-acuarele
-foarfecă
-lipici
-observarea
sistematică
-conversația
euristică
-explicația
-exercițiul
-activitate
individuală și
frontală http://www.strategic.ro/p
ublicitate/ce -face-o-
reclama -sa-fie-
convingatoare.html
http://ro.wikipedia.org/ wi
ki/Publicitate
http://video.rol.ro/cum –
se-face-o-reclama –
frumoasa -1918.htm
http://www.dezvoltareper
sonala.info/index.php?op
tion=com_content&task=
view&id=64&Itemid=2
-observarea
sistematică
-proba practică
-impresiile
participanților
Să identifice
modul de -exerciții -joc de
identificare a
trăsăturilor unei
persoane cunscute -coli albe
-culori
-carioci
-observația http://orizontdidactic.wor
dpress.com/2012/04/16/
metoda -palariilor –
gandit oare/ -observarea
sistematică
-proba practică
30
Conținuturi Competențe
specifice Activități de învățare Modalități de
realizare Resurse Evaluare
PARADA
PĂLĂRII –
LOR devoltare a
imaginii de sine
Să precizeze
caracteristicile
unei persoane cu
stima de sine
scazută
/ridicată -confecționarea unui
coif pentru persoana
aleasă
-ornarea coifului cu
desene/simboluri care
să reflecte
personalitatea c olegului
-exerciții de
argumentare a
simbolurilor alese
-miniexpoziție:”Parada
pălăriilor
-prezentarea lucrărilor
în fața clasei
-exerciții de completare
pălăriei primite în dar -conversația
euristică
-explicația
-demonstrația
-exercițiul
-turul galeriei
-activitate
individuală,frontală
și în perechi
-impresiile
participanților
IMAGINEA
MEA Să identifice
modul de
devoltare a
imaginii de sine
Să precizeze
caracteristicile
unei persoane cu
stima de sine
scazută
/ridicată -exerciții de
autoevaluare a stimei
de sine
-completarea
chestionarului:”O
scurtă apreciere”
-cerc de discuții:
aprecieri privind stima
de sine
pozitivă/negativă -chestionare
-creioane
-exercițiul
-observația
-conversația
-explicația
-activitate
individuală și
frontală http://www.consultanta –
psihologica.com/metode –
prin-care-se-poate -creste –
stima -de-sine/ -autoevaluare
-impresiile
participanților
31
Conținuturi Competențe
specifice Activități de învățare Modalități de
realizare Resurse Evaluare
Să identifice
caracteristicile
persoanei
O
PERSOANĂ
FERICITĂ Să identifice
caracteristicile
persoanei
Să identifice
modul de
devoltare a
imaginii de sine
Să precizeze
caracteristicile
unei persoane cu -scurte povestiri/citate
despre imaginea de
sine
-comentarea
semnificației citatului
-lucrul în
perechi:realizarea
legăturii dintre citat și
propria imagine de sine
-exerciții de
identificare a factorilor
care influențează
imaginea de sine a
fiecăruia
-discuții privind
modalitățil e de
îmbunătățire a stimei
de sine -citate
-flipchart
-convorbirea
-explicația
-demonstrația
-activitate în perechi
și individuală http://www.scientia.ro/ho
mo-humanus/51 –
psihologie/468 -ce-sunt-
si-care-sunt-emotiile.html
http://dexonline.ro/definit
ie/bucurie
http://dexonline.ro/definit
ie/triste%C5%A3e
http://www.ultraviolet.ro/
articol/exprimarea -si-
acceptarea -emotiilor
http://www.scritube.com/
gradinita/joc/JOCURI –
PENTRU –observarea
sistematică
-impresiile
participanților
32
Conținuturi Competențe
specifice Activități de învățare Modalități de
realizare Resurse Evaluare
stima de sine
scazută/
ridicată
EXPRIMAREA –
EMOTI123321512.php
http://drumuricatretine.w
ordpress.com/tag/exprim
area-emotiilor/
Masa Multitouch
– Exprimarea emotiilor
EU ȘI
OGLINDA
Să identifice
modul de
devoltare a
imaginii de sine
Să precizeze
caracteristicile
unei persoane cu -completarea în sistem
brainstorming a
experiențelor și
situațiilor
pozitive/negative din
viața lor
-exerciții de evidențiere
a aspectelor pozitive
ale situațiilor
-crearea unor scenarii
situaționale -joc d e rol
pentru evidențierea -foi
-scenarii -model
-observația
-brainstorming
-conversația
-studiu de caz
-explicația
-activitate frontală
și în p erechi http://www.shutterstock.c
om/pic -36853453/stock –
photo -sixteen -facial –
expressions -of-a-
man.htm
http://www.shutterstock.c
om/pic -46698133/stock –
photo -an-image -of-a-set-
of-facial -expressions.htm
-observarea
sistematică
-impresiile
participanților
33
Conținuturi Competențe
specifice Activități de învățare Modalități de
realizare Resurse Evaluare
stima de sine
scazută/
ridicată
Să identifice
caracteristicile
persoanei
aspectelor pozitive ale
situațiilor negative
-exerciții
de”convertire”a
gândurilor negative în
gânduri pozitive http://www.shutterstock.c
om/pic -71395306/stock –
photo -teenager -girl-
grimacing -set-isolated –
on-white –
background.html
http://www.shutterstock.c
om/pic -22882846/stock –
photo -woman –
expression -series.html
NE
ÎNCREDEM
ÎN
ÎNCREDE –
RE Să identifice
modul de
devoltare a
imaginii de sine
Să precizeze
caracteristicile
unei persoane cu
stima de sine
scazută/
ridicată -exerciții de
identificare a calităților
esențiale pentru a avea
încredere în oameni
-selectarea ideilor pe
tablă în sistem
brainstorming
-completarea fișei de
lucru:”Ne încredem în
încredere”
-discuții privind
calitățile personale care
contribuie la
dezvoltarea armonioasă
a personalității sale -fișe de lucru
-flipchart
-brainstorming
-exercițiu
-conversația
-activitate pe grupe,
individuala și
frontală
http://www.infopsihologi
a.ro/2012/05/stima -de-
sine/
http://www.ps ychologies.
ro/anchete -si–observarea
sistematică
-impresiile
participanților
34
Conținuturi Competențe
specifice Activități de învățare Modalități de
realizare Resurse Evaluare
dosar/cunoaste -te-
anchete -si-
dosar/exercitii -de-stima –
de-sine-1458734
http://www.personalitatea
lfa.com/blog/cre zi-in-
tine-stima -de-sine-
increderea -in-sine-
respectul -de-sine/
RESPEC –
TUL
DE
SINE Sa identifice
modul de
devoltare a
imaginii de sine
Să precizeze
caracteristicile
unei persoane cu
stima de sine
scazută/
ridicată -exerciții de
identificare a
aspectelor pozitive
despre ei și ceilalți
-crearea unor
scenarii/discursuri
laudative la adresa lor
-completarea unor
propoziții de
forma:”Nu vreau să mă
laud dar…..”
-realizarea unor desene
cu caracter pozi tiv
despre ei
-expunerea și
argumentarea desenelor
-discuții privind
respectul de sine -foi
-carioci
-cercul de discuții
-exercițiul
-explicația
-conversația
-portofoliu
-activitate frontală
și individuală
http://hudesti.wikispaces.
com/Stima+de+sine
http://subiecte.citatepedia
.ro/despre.php?s=respect
ul+de+sine
http://www.sistempsi.ro/i
ndex.php?page=9 –
modalitati -de-a-ti-creste –
respectul -de-sine
http://www.informatiipro
fesionale.ro/productie/ser
vice/respectul -de-sine
-proba orală
-proba practică
-impresiile
participanțiilor
35
Unitatea de învățare
DIVIDE ET IMPERA
Unitatea de învățământ : Colegiul Național ”Petru Rareș” Suceava
Aria curriculară : Tehnologii
Clasa : a X -a/a XI -a
Prof. Ștefănescu Daniela Narcisa
Discipline școlare integrate:
o discipline integrate orizontal: informatică,
matematică
o discipline integrate vertical: TIC
Abordare curriculară : interdisciplinară
Tema unității de învățare : Divide et impera
Scopul unității de învățare : să cunoască modul în care se împarte o problemă generală și cum se
poate rezolva mai simplu
Număr de ore : 6
Competențe cheie (generale/specifice) aparținând diferitelor arii curriculare / discipline școlare:
Matematică:
o Utilizarea eficientă și corectă a metodei divide et impera în diverse domenii ed
cunoaștere
o Analizarea corectă a fiecărei probleme și dezvoltarea gândirii algo ritmice, logice,
flexibil
TIC:
o Elaborarea de produse informatice care să dezvolte spiritul inventiv și creativitatea;
Informatică:
o Utilizarea tehnicilor și metodele de programare învățate în proiectarea algoritmilor
Competențe crosscurriculare
C1 – Luarea de decizii fundamentate pentru rezolvarea problemelor folosind soluții
alternative
C2 – Identificarea problemelor și situațiilor -problemă din lumea înconjurătoare
C3 – Dezvoltarea pesonală prin formarea gândirii interdisciplinare și gestiu nea propriei
învățări
36
Conținuturi
(detalieri) Competențe specifice Activități de
învățare Modalități de
realizare Resurse Evaluare
Descrierea generală a
metodei
Suma elementelor unui
vector
Calculul maximului
dintr -un vector
Căutare binară
– Turnurile din
Hanoi
– Interclasare
(merge sort)
– Quick – sort
– Problema plierilor
Problema plăcii
perforate
Formularea
întrebărilor de tipul
"Ce s -ar întâmpla
dacă….?" Transpunerea unei
probleme în termeni
recursivi, folosind
tehnica divide -et-impera
Definirea și apelul unor
subprograme proprii cu
înțelegerea
mecanismelor de transfer
prin intermediul
parametrilor
Analizarea corectă a
fiecărei probleme și
dezvoltarea gândirii
algoritmice, logice,
flexibile
Să poată formula
problema generală a
metodei șă să poată
obține o s oluție a
metodei ;
Cunoașterea, înțelegerea
tehnicii de programare
divide -et-impera Enunțul problemei
generale
-explicarea
mecanismului divide
și a celui de
combinare ( impera )
-descrierea
algoritmului
-scrierea
algoritmului în
limbaj natural și în
pseudoco d
Rezolvarea
problemelor
-discutarea unui caz
numeric
-implementarea
algoritmului în
pseudocod
-discutarea cazului în
care se renunță la
rezolvarea unei
subprobleme
-testarea și analizarea
soluțiilor prezentate -conversația
-explicația
– demonstrația
-exercițiul în grup, ân parcul
educativ
-aplicație practică
-învățarea prin descoperire,
comparație https://informaticacn
et.wordpress.com/cat
egory/clasa -a-xi-
a/metode -divide -et-
impera/
https://www.youtube
.com/watch?v=ruhZ
E45Zexs
https://infoliceu.web
node.com/clasa -a-xi-
a-pascal/divide -et-
impera/
Observarea
sistematică
Aplicație
practică pe
calculator
37
Conținuturi
(detalieri) Competențe specifice Activități de
învățare Modalități de
realizare Resurse Evaluare
pentru diferite date
de intrare
-aplicație în parcul
educațional pentru
rezolvarea problemei
turnurilor din Hanoi lecțiile AeL
Aplicații ale teoriei
numerelor, utilizarea
formulelor matematice
Elaborarea de produse
specifice utilizator
respectând drepturile
de autor
Realizare de conexiuni,
adaptarea și adecvarea
la context
Optimizarea
generalizarea și
particularizarea Dezvoltarea
deprinderilor digitale
pentru crearea de
proiecte individuale și de
grup
Dezvoltarea abilităților
de prezentare publică a
produselor realizate
Rezolvarea de
probleme specifice:
-împărțirea în diverse
moduri a problemei
generale
-discutarea cazurilor
particulare a
problemei
Analiza pentru
diverse seturi de date
Explorează diferitele
soluții
Educarea elevilor în
ideea că orice
activitate trebuie să
se finalizeze cu un
proiect care trebuie
să funcționeze -portofoliu
-proiect
-activitate frontală, individuală și
pe grupe https://latin –
phrases.co.uk/divide
-et-impera -divide –
and-rule/
https://en.wikipedia.
org/wiki/Divide_and
_rule
Proiecte
individuale
și de grup
38
Unitatea de învățare
ARBORII ȘI NATURA
Unitatea de învățământ : Colegiul Național ”Petru Rareș” Suceava
Aria curriculară : Tehnologii
Clasa : a X -a/a XI -a
Prof. Ștefănescu Daniela Narcisa
Discipline școlare integrate:
o discipline integrate orizontal: informatică, biologie
o discipline integrate vertical: TIC
Abordare curriculară : interdisciplinară
Tema unității de învățare : Arborii și natura
Scopul unității de învățare : Învățământul preuniversitar de informatic ă trebuie să asigure
dobândirea, fie a unor cunoștințe de informatică la nivel de cultură generală necesare continu ării
studiului, fie a unor cunoștințe având caracter aplicativ la un nivel mediu de profesionalism
Număr de ore : 6
Competențe cheie (generale/specifice) aparținând diferitelor arii curriculare / discipline școlare:
Informatică:
o Identificarea și clasificarea unor tipuri de structuri de date
Biologie:
o Cunoașterea mediului înconjurător pe baza valorificării propriei experiențe, a
observării și investigării realității prin folosirea unor tehnici de programare ;
TIC:
o Elaborarea de produse informatice care să dezvolte spiritul inventiv și creativitatea;
Competențe crosscurriculare
C1 – Evaluarea calității informațiilor științifice, pe baza surselor și a metodelor care le -au
generat
C2 – Identificarea problemelor și situațiilor -problemă din lumea înconjurătoare
C3 – Dezvoltarea pe rsonală prin formarea gândirii interdisciplinare și gestiunea propriei
învățări
39
Conținuturi
(detalieri) Competențe specifice Activități de
învățare Modalități de
realizare Resurse Evaluare
Definiție: arbore
oarecare, frunză, nivel,
vector tată, arbori
binari
Prezentarea noțiunilor
legate de arbori din
natură
Observarea și
compararea celor două
noțiuni: arbore
informatic și arbore din
natură
Prezentarea
modalităților de
memorare a arborilor,
static și dinamic
Comparație între
arborele circulator și
parcurgerea arborilor Să cunoască noțiunea de
arbore și cazurile
particulare;
Să conștientizeze
utilitatea arborilor în
natură ;
Să poată exemplifica
grafic noțiunea de
arbore;
Să stăpânească noțiunile
de rădăcină, părinte
(predecesor), fiu
(succesor), nivel în
arbore, nod terminal
(frunză), cheie în arbore;
Identificarea unor
elemen te specifice care
încadrează problema
într-o clasă de probleme
similare;
Realizarea unor
subprograme pentru
operațiile specifice
structurilor Enunțarea noțiunilor
de arbor e, frunză,
cheie, arbore binar ,
vector „tată”
Exersarea creării și
folosirii program elor
pentru memorarea
arborilor
Repreze ntarea
grafică a arborilor
binar i și a arborelui
genealogic
Realizarea de
aplicații specifice
Discutarea situațiilor
în care prelucrarea
structurilor alocate
dinamic prezintă
avantaje reale în
raport cu cele alocate
static
Asocierea unor tipuri
de date cu noțiuni
din biologie
specifice modelului
utilizat -conversația
-exerciții de
recunoaștere a
arborilor după
imagini și a celor
din parcul
educațional
– demonstrația
-exercițiul în grup, ân parcul
educativ
-aplicație practică
-învățarea prin descoperire,
comparație
-formulări de
întrebări și
răspunsuri
https://ro.wikipedia.
org/wiki/Arbore_(te
oria_grafurilor)
https://asandului.wor
dpress.com/arbori/
https://dexonline.ro/
definitie/arbore
http://www.enciclop
edia.biz/20 15/11/arb
orii.html
lectii AeL
masa moultitouch
https://www.youtube
.com/watch?v=MAr
yjPoSn -A
Observarea
sistematică
Aplicație
practică pe
calculator
40
Conținuturi
(detalieri) Competențe specifice Activități de
învățare Modalități de
realizare Resurse Evaluare
Rezolvarea de
probleme prin
modelare și
algoritmizare
Folosirea tehnicii de
programare divide -et-
impera în parcurgerea
arborilor
Compararea unor
rezultate, moduri de
lucru
Interpretarea
rezultatelor
Capacitatea de
identificare a aborilor în
funcție de anumite
caracteristici și
interpretarea co rectă a
noțiunii de parcurgere
sau circulație
.Exprimarea opiniei
personale în legătură cu
anumite aspecte
observate, discutate,
construind enunțuri
logice și corecte.
Implicarea activă în
activități de îngrijire,
ocrotire și protejare a
mediului.
Folosirea parcurgerii
pentru rezolvarea
unor tipuri de
aplicații
Găsirea unor date
reprezentative pentru
cazuri generale,
respectiv
descoperirea
cazurilor particulare;
Selectarea
materialelor din
natură
Realizarea de
colaje/postere/desen
e individuale sau de
grup, care să
ilustreze noțiunea de
arbore
Formularea unor
probleme care să
poată fi rezolvate în
grupuri de el evi pe
baza unor discuții
prelimi nare Dezlegare de
ghicitori;
Proiecte
individuale sau de
grup;
Exerciții –joc care
ilustrează noțiunea
de circulație sau
parcurgere
Exerciții -joc de
completare a unor
cuvinte, propoziții
Proiecte
individuale
și de grup
41
Unitatea de învățare
CREDINȚA CREȘTINĂ
Unitatea de învățământ : Colegiul Național ”Petru Rareș” Suceava
Aria curriculară : Consiliere și orientare
Clasa : a X -a
Prof. Ștefănescu Daniela Narcisa
Discipline școlare integrate:
o discipline integrate orizontal: religie , educație civică
o discipline integrate vertical: TIC
Abordare curriculară : interdisciplinară
Tema unității de învățare : Divide et impera
Scopul unității de învățare : Nu există popor, indiferent d e nivelul culturii sau civilizației pe care se
află, a cărui viață socială să nu fie reglementată printr -o serie de prescripții, norme, reguli, interdicț ii,
restricț ii, etc. Dupa cum ordinea fizic ă se referă la fenomenele naturii, iar ordinea logic ă la activitatea
gândirii umane, tot așa ș i ordinea moral ă se leagă î n mod obligatoriu de comportamentul moral al
oamenilor.
Număr de ore : 6
Competențe cheie (generale/specifice) aparținând diferitelor arii curriculare / discipline școlare:
Religie :
o Definirea specificului propriei credințe, în raport cu alte credințe și convingeri
o Integrarea valorilor și a cunoștințelor religioase în structura propriilor atitudini și
comportamente
TIC:
o Elaborarea de produse informatice care să dezvolte spiritul inventiv și creativitatea;
Competențe crosscurriculare
C1 – Luarea de decizii fundamentate pentru rezolvarea problemelor folosind soluții morale
C2 – Identificar ea problemelor și situațiilor -problemă din lumea înconjurătoare
C3 – Dezvoltarea pesonală prin formarea gândirii interdisciplinare și gestiunea propriei
învățări
42
Conținuturi
(detalieri) Competențe
specifice Activități de învățare Resurse Resurse TIC utilizate Evaluare
1-
Rugăciunea
Domnească
2-Sfintele
Taine –
lucrări ale
lui Hristos în
Biserica Identificarea
mesajului unor
texte din Sfânta
Scriptură;
Identificarea și
explicarea
importanței
Sfintelor Taine:
Preoția, Cununia
și Maslul în v iața
creștină; -analiza Rugăciunii „ Tatăl
nostru” ;
-identificarea celor 7 cereri
din textul rugăciunii
„Tatăl nostru”;
-exerciții de dialog pe baza
unor situații concrete din
care să rezulte importanța
Sfintelor Taine;
-redactarea unui
text/prezentări care să
prezinte problematica
învățăturii creștine -lectura , povestirea,
explicația,
conversația
-problematizarea,
studiu de caz,
activitate frontală,
activitate pe grupe;
-texte suport din
Sfânta Scriptura
– înregistrări video
– 2 ore http://www.pelerinortodox.co
m/p/istoria -crestinismului.html
http://www.resurse –
ortodoxe.ro/rugaciuni/rugaciun
i-acatiste -paraclise -slujbe –
audio/
http://www.youtube.com/watc
h?v=TaubHTU -wTs
www.wikispaces.com
-obser vare
sistematică,
-examinarea
curentă
orală,
-prezentarea
rezultatelor
investigației
în format
electronic
-Iisus
Hristos
Mântuitorul
lumii
1-Hristos
binecuvintea
ză familia –
Minunea din Recunoașterea în
minunile
Mântuitorului,a
dumnezeirii
Acestuia și a
dragostei Sale
față de oameni.
-exerciții de dialog despre
rolul minunilor în
activitatea Mântuitorului
IIsus Hristos
– vizualizarea unor secvețe
de film cu episodul descris
-lectura, conversația,
problematizarea
– Observarea dirijată
-texte support
-icoana –Minunea
din Cana Galileii
– harta Palestina
Noului Testament
http://www.youtube.com/watc
h?v=xREJLL8b6p4 Observarea
sistematică
Notarea
temei în
clasa -eseu
43
Conținuturi
(detalieri) Competențe
specifice Activități de învățare Resurse Resurse TIC utilizate Evaluare
Cana
Galileii
-redactarea unui scurt eseu
despre importanța familiei
in U.E. -2 ore
http://ro.wikipedia.org/wiki/Isu
s_din_Nazaret
http://www.adanima.org/2011/
04/01/iisus -din-nazareth -film-
regia -de-franca -zeffirelli/
http://www.biserica.org/Public
atii/Acatiste/01/index.html
-Sfințirea
timpului /
Maica
Domnului Identificarea
mesajului unor
texte din Sfânta
Scriptura;
Identificarea și
selectarea – prezentarea
evenimentelor din v iața
Maicii Domnului care au
dus la stabilirea
sărbătorilor închinate ei
-lectura, conversația,
audiția muzicală,
vizionarea de
secvențe de filme
documentare, http://ro.wikipedia.org/wiki/Fe
cioara_Maria
Observarea
sistematică
Proba orală
44
Conținuturi
(detalieri) Competențe
specifice Activități de învățare Resurse Resurse TIC utilizate Evaluare
informației
relevante pentru
tema dată pe
paginile web
recomandate de
profesor. -redactarea unei prezentări
power -point despre viața
Maicii Domnului, lucrul
realizându -se colaborativ
pe google docs -icoane cu Maica
Domnului;
– texte suport
-imagini video, CD
-2 ore
http://ro.orthodoxwiki.org/Mai
ca_Domnului
http://www.crestinortodox.ro/d
iverse/maica -domnului –
icoanele -facatoare -minuni –
sfantul -munte-athos –
88348.html
Auto
evaluarea
Biserica în
primele
veacuri
creștine /
Martiriul
primilor
creștini Formularea de
opinii personale
în aprecierea unor
evenimente cu
conținut moral –
religios;
Explicarea
importanței
modelelor
spirituale din
Istoria Bisericii în
formarea
caracterului
moral -religios -dialog despre rolul
martirajului creștin în viața
Bisericii;
-vizionarea și comentarea
unor filme despre
persecutarea crestinilor in
primele trei secole;
-descrierea i ntr-o pagină
colaborativă a
principalelor cauze ale
persecuțiilor -lectura,
conversație,
explicație
-texte -suport din
Viețile Sfinților
-icoane cu Sfinti
Martiri,CD,
-filme religioase;
-2 ore http://www.pelerinortodox.co
m/p/istoria -crestinismului.html
http://www.crestinortodox.ro/i
storia -bisericii/istoria -bisericii –
primele -trei-secole/
Observare
sistematică
Proba orală
Observarea
sistematică
a elevilor
45
Conținuturi
(detalieri) Competențe
specifice Activități de învățare Resurse Resurse TIC utilizate Evaluare
http://teologie.uoradea.ro/pub/I
storia_milenarismului_in_Bise
rica_primelor_veacuri.pdf
istoriaVII.wikispaces.com
http://www.crestinortodox.ro/c
auta/istoria+bisericii+universal
e
http://biserica.org/ro/compendi
um/carti/bisericauniversala/ind
ex.htm
Spiritualitat
e și viața
creștină /
Credința și
jertfa:
Sfântul Mare
Mucenic
Gheorghe și
Sfânt ul Mare
Mucenic
Dimitrie Prezentarea
modului de
pregătire a
credincioșilor
pentru trăirea
sărbătorilor
creștine;
Explicarea
importanței
modelelor
spirituale din
Istoria Bisericii în
formarea
caracterului
moral/religios -exerciții de identificare a
virtuților creștine
caracteristice celor doi
sfinși, cunoscând faptele
prin care au dobândit
sfințenia;
-prezentarea importanței
rolului avut de Sfinții
martiri în pregătirea
omenirii pentru
Mântuire;
-inserarea imaginilor și a
schemelor în pliant. -conversația, lectura,
explicația,
povestirea;
-texte -suport din
Viețile
Sfinților/Acatistie r
-icoane
-Harta lumii
-metoda ciorchinelui
– 4 ore hhttp://www.resurse –
ortodoxe.ro/pr -dragos -bahrim –
virtutea -crestina_l9_p2.html
http://trinitastv.ro/emisiuni/tine
rii-in-biserica
media.php
http://www.crestinortodox.ro/c
redinta/spiritualitatea –
ortodoxa -traire -hristos –
135445.html -observare
sistematică
–
autoevaluare
-pliant
Evaluare
Completarea unui test de
evaluare cu diferite tipuri
de itemi Timp: 1 oră http://teste.haios.ro/teste.php?i
d=28&sct=149 Probă scrisă
46
Conținuturi
(detalieri) Competențe
specifice Activități de învățare Resurse Resurse TIC utilizate Evaluare
Metode: evaluare
scrisă
Fișa de lucru utilizând diferite
surse.
Google docs Evaluare
frontală
Obiective de evaluare:
Identifică informațiile esențiale dintr -un mesaj accesat utilizând aplicații de navigare web
Prezintă oral un produs realizat în grup folosind aplicația Wiki
Identifică evenimentelor principale din viața bisericii;
Conștientizează rolului învățăturilor Bisericii în viața personală și a comunității
Dezvoltă respectului față de cele sfinte și acordă importanță sărbă torii Învierii Domnului pentru creș tini;
47
Unitatea de învățare:
GRAFURI
Autorul unității de învățare
Prenume și nume: Narcisa Ștefănescu
Judet: Suceava
Denumire școală: Colegiul Național „Petru Rareș” Suceava
Localitate: Suceava
Prezentare generală a unității de învățare
Titlul planului unității de învățare
trandisciplinare
Introducere în grafuri
Rezumatul unității de învățare
În viața noastră de zi cu zi, grafurile sunt ceva obișnuit. Peste tot sunt calculatoare, legate
eventual între ele și formând astfel rețele de calculatoare. Cu toții am urmărit hărți rutiere sau
feroviare. Cu toții ne -am pus problema de a ajunge într -un timp definit între două orașe și cel
mai bine e sa găsim soluții de a nu coborî în tot mai multe gări. Sau ce bine ar fi să economisim
cât mai multă benzină în drumul nostru. Teoria grafurilor ne va ajuta să rezolvam o parte din
problemele cu care ne confrun tăm în viața noastră zilnică. Predarea grafurilor va fi orientată pe
rezolvarea de probleme , utilizându -se preponderent metode activ -participative și punându -se
accent pe analiza problemei.
Dar pentru buna desfășurare a orelor și aplicarea programei vom d iscuții despre activități
cotidiene și modelarea acestora în limbaj algoritmic, vom desfășura activități de dezvoltare a
deprinderilor de organizare a informației în diferite structuri de date, vom identifica modalități
eficiente de reprezentare a datelor necesare pentru rezolvarea unei probleme, vom descompune
problema în subprobleme, vom prezenta unele situații practice familiare elevilor care pot fi
modelate în termenii teoriei grafurilor.
Aria tematică
Informatică
Clasa
48
Clasa a XI -a, profilul matematică -informatică
Timp aproximativ necesar
6 lecții a câte 100 de minute, 6 săptămâni, 1 1/2 luni
Reperele unității de învățare
Standarde de performanță – obiective de referință/ competențe specifice
Competențe specifice:
Transpunerea unei probleme din limbaj natural în limbaj de grafuri, folosind corect
terminologia specifică
Analizarea unei probleme în scopul identificării datelor necesare și
alegerea modalităților adecvate de structurare a datelor care intervin într -o
problemă
Descrierea unor algoritmi simpli de verificare a unor proprietăți specifice
grafurilor.
Descrierea algoritmilor fundamentali de prelucrare a grafurilor și implementarea acestora într –
un limbaj de programare
Analizarea în mod comparativ a avantajelor utilizării diferi telor metode de structurare a datelor
necesare pentru rezolvarea unei probleme
Aplicarea în mod creativ a algoritmilor fundamentali în rezolvarea unor probleme concrete.
Obiective operațíonale /rezultate așteptate
Elevii vor fi capabili să:
– identifice elementele de bază care apar într -un graf
– să cunoască diverse metode de memorare a grafului
– să-și construiască matricea de adiacență având la dispoziție un graf dat
– să deseneze graful asociat unei matrice de adiacență furnizată de către cadrul didactic
– să aleagă modalitatea optimă de reprezentare a grafului pentru rezolvarea unui anume tip de
problemă
– să determine grafuri parțiale și subgrafuri
– să precizeze dacă un lanț este elementar
– să aplice teoria pentru a determina dacă un graf dat este hamiltonian sau eulerian
– să explice dacă un graf dat este graf parțial al unui graf dat
49
– realizeze proiecte de grup, folosind aplicații de editare, desenare și multimedia (de exemplu,
Microsoft Word, Paint, Microsoft PowerPoint, Internet Explorer, crearea și gestionarea s ite-
urilor wiki ș.a.)
Intrebări -cheie ale curriculumului
Întrebare esențială
Cum putem avea excelență și ordine în activitățile
noastre zilnice?
Întrebările unitatății de învățare
Poate informatica să ne ajute să ne organizăm
activitățile din viața noastră?
Putem alege soluții optime pentru situațiile concrete
din viață?
Întrebări de conținut
Cum se reprezintă grafurile în memoria calculatorului?
Care sunt elementele care sunt asociate de graf
neorientat?
Care sunt elementele care sunt asociate de graf
neorientat?
Ce înseamnă noțiunea de lanț?
Ce înseamnă noțiunea de ciclu?
Care este diferența între un graf parțial sau subgraf?
Cum pot ajunge între două noduri pe drumul cel mai
scurt?
Cum putem determina dacă un graf este hamiltonian
sau nu?
Care este condiția ca un graf dat să fie eulerian?
Plan de evaluare
Graficul de timp pentru evaluare
Evaluare inițială Evaluare formativă Evaluare finală
Discuții
Brainstormin
g
Diagrama K –
W-L
Prezentare
evaluare
inițială
Fișe de
observații
Lista de
verificare a
abilităților Planul
proiectului
Grila de
evaluare
criterială a
colaborării
(interevaluar
e) Test
verificarea
înțelegerii
noțiunilor
Discuții
elev
profesor,
elev-elev Grila de
evaluare
criterială a
proiectului
Portofoliu
Fișe de
observații Diagrama K –
W-L
Reflecție
privind
colaborarea
Discuții
50
de utilizare
a resurselor
tehnologice
și practice Fișe de lucru
Jurnalul
învățării Formular
de
prezentare
a
problemel
or
Evaluare
Brainstorming Profesorul folosește folosesc brainstormingul pentru a
determina să ajute elevii să înțelege că noțiunea de graf este
destul de întâlnită în viața reală. Aceste informații ajută
profesorul să verifice posibilitatea de abstractizare a
51
elevilor și să planifice activități care vin în întâ mpinarea
nevoilor elevilor.
Discuție Elevii discută frecvent pe parcursul unității de învățare
despre subiecte relevante pentru a aduce la suprafață
cunoștințe anterioare. Elevii vor da exemple de tipuri de
grafuri studiate din lumea înconjurătoare. Profesorul
folosește observațiile despre contribuțiile elevilor la
discuții, pentru a planifica activitățile de instruire și pentru
a oferi feedback individual și de grup.
Grila de evaluare
criterială a
colaborării Această grilă este folosită de către elevi în timp ce lucrează
la proiect pentru a se autoevalua și pentru a afla dacă
activitatea lor se canalizează spre țintele dorite
Grila de evaluare
criterială a proiectului Îi va ajuta pe elevi să -și evalueze corect munca (aplicația
finale) și pentru a evalua întreaga unitate de învățare.
Reflecții privind
colaborarea La finalizarea proiectului, elevii discută asupra Listei de
verificare a colaborării și vor analiza modul în care pot
lucra în echipă, sunt responsabili pentru finalizarea
sarcinilor ceru te
Jurnalul învățării. Grilele de evaluare criterială cu criterii specifice pot fi
transformate în ghiduri de notare, prin atribuirea unor
puncte valorice, pe niveluri de performanță. Punctele
valorice, posibile, pentru un criteriu, ar trebui să ia în
considerare, valoarea relativă a diferitelor criterii. În
exemplul din directorul Evaluare, organizarea datelor este
evaluată, dar nu i se dau mai multe puncte, decât colectării
datelor.
Lista de verificare a
abilităților de utilizare
a resurselor
tehnologice și practice Folosită la început pentru a descoperi o parte din abilitățile
elevului și va fi completată pe parcursul derulării acestuia.
Detalii ale unității de învățare
Aptitudini și capacități obligatorii
52
Abilități practice de lucru pe PC
Experiență în folosirea aplicațiilor de realizare a prezentărilor electronice sau a site –
urilor.
Abilități de navigare și comunicare pe Internet
Capacitatea de a lucra în echipă și de a – și asuma responsabilități
Procedee de instruire
Lecția 1
Începem lecția punând întrebarea: „ Cum putem avea excelență și ordine în activitățile
noastre zilnice?” Profesorul provoacă elevii la discuție, punându -i să deseneze grafuri din
viața de zi cu zi: forma rețelei de calculatoare din laboratorul de informatică, relațiile de
prietenie care se f ormează între elevii unui grup, să deseneze traseul dintre Suceava și
București prin mai multe rute posibile. Introducem noțiunea de graf folosind prezentarea
„Grafuri”. Elevii sunt sfătuiți să țină un jurnal pe care să -l consulte pe tot parcursul proiectu lui
și în care să noteze toate informațiile acumulate pe parcursul cercetărilor.
Lecția 2
Pentru a verifica fixarea cunoștințelor și realizarea feedback -ului se utilizează un scurt
test interactiv AEL și un test de verificare a cunoștințelor, care va av ea și soluțiile pentru
verificarea răspunsurilor. Acest moment servește atât pentru fixarea cunoștințelor cât și pentru
pregătirea momentului final –realizarea proiectului Dacă sunt probleme se reiau unele noțiuni
pentru o mai bună înțelegere. Profesorul î mparte clasă în grupuri de câte șase elevi, care vor
primi câte căuta pe Internet câte o hartă dată prin puncte pentru care trebuie să deseneze graful
dat, să scrie matricea de adiacență și să precizeze care este mulțimea vârfurilor, muchiilor, se
dea exem ple de lanțuri de lungime 4.
53
Lecția 3
Se prezintă elevilor tema proiectului: „Cum putem să ne optimizăm activitățile noastre
zilnice prin intermediul grafurilor?”, Se vor discuta modalități efective de strângere a
informațiilor despre tema care o vor alege. Voi cere elevilor să facă un brainstorming pentru
a face o listă de moduri în care se pot aduna idei și tehnici pentru a rpăspunde la întrebări.
Dupăă ce lista este făcută discutăm fiecare tehnică. Scoatem în evidență cum includerea
imnformațiil or din surse multiple și utilizarea diferitelor tehnici de investigare contribuie la
validitatea unui proiect de investigație și la interesul pe care alții îl manifestă pentru aceasta.
Ofer eleviloe o listă de pagini web pe care le pot folosi pentru înțele gerea noțiunii de Web și
le cer să facă și ei cautare pe Internet prin google pentru a afla alte surse de informare.
Aplicația poate fi o prezentare PowerPoint, o pagină Web sau Wiki. Profesorul va prezenta
elevilor criteriile din fișa de interevaluare a proiectelor de grup pe baza cărora se va face
aprecierea lor. Împreuna vor stabili grupele de lucru.
Lecția 4 -5
Voi începe cu un test de evaluare a cunoștințelor însușite până în prezent. Pun elevilor la
dispoziție tutorialul pentru a învăța cum să folosească wiki și le prezint posibilitățile de a
folosi blogul.
Discutăm despre modul în care în timpul liber pot fo losi tehnicile moderne de comunicare
pentru a stabili sarcini în cadrul echipei, de a analiza sau a se consulta și acasă asupra
sarcinilor ce le revin în cadrul proiectului. Reamintesc elevilor despre etichetă și regulilor
pe care trebuie să le respecte pe ntru a se proteja când folosesc Internetul. Elevii vor aduna și
organiza informațiile de care au nevoie. Amintesc elevilor că proiectul lor trebuie să
răspundă la următoarele întrebări:
– Poate informatica să ne ajute să ne organizăm activitățile din viaț a noastră?
-Putem alege soluții optime pentru situațiile concrete din viață?
Port discuții cu elevii pe parcursul procesului de documentare pentru a mă asigura că nu se
abat de la sarcini, răspund la întrebări și primesc feedback valoros. Folosesc grilele de
evaluare criterială prin cooperare. Li se va aduce de asemenea aminte că ei fac parte din
același grup și care este scopul lucrării lor. Vom folosi formularul de înregistrare a
problemelor apărute. Elevii sunt îndrumați pe măsură ce realizează aplicaț ia de grup.
54
Lecția 6.
Prezentarea proiectului de grup. Interevaluare și autoevaluare. Vom folosi grila criterială
pentru a evalua proiectul, fișa de observație. Toate produsele rezultate vor fi postate pe
pagina wiki a clasei pentru a putea fi consultate și de ceilalți colegi.
După îndeplinirea acestei sarcini, fiecare grupă va prezenta, celorlalte grupe (în fața
clasei) produsele realizate (descriind noțiunile corespunzătoare conținutului de unitate asupra
căruia s -a făcut documentarea). Se vor purta discuții, iar profesorul va oferi explicații în
momentul în care nu se înțeleg anumite noțiuni. Se facilitează discuții pentru fiecare
prezentare a proiectului. Ne vom referi la întrebarea esențială și cele de unitate și vom analiza
fiecare aplicație. Discut cu fiecare grupă pentru a le oferi sugestii și sprijin pentru dezvoltarea
noilor lor proiecte. La finalul prezentărilor vom purta o discuție cu clasa: „Este important să
ne optimizăm activitățile zilnice?” Voi schimba componența grupelor și îi voi lăsa să poarte
discuții în cadru l noilor grupe.
Adaptare pentru diferențierea instruirii
Elevul cu
dificultăți
de
învățare Elevii cu dificultăți de învățare pot face parte din grupele mici unde pot să pună
întrebări clarificatoare și să primească ajutor când au nevoie. (metoda de colaborare)
– Utilizarea unor activități care să permită elevilor să demonstreze ce au învățat pr in
metode care să se adreseze puterilor lor.
– Utilizarea de tehnologii de susținere specifice dizabilității fiecăruia.
– Alocarea unui timp suplimentar dacă este necesar, se specifică obiective diferențiate
pe nivele de pregătire
– proiectarea materialelo r de învățare astfel încât să ofere accesibilitate și aplicabilitate
pentru toți elevii (de exemplu, scheme de lecții, ghiduri și îndrumare, fișe de studiu și
de lucru, grafice, diagrame, prezentări electronice, teme cu rezolvare independentă
ș.a.), la un nivel lingvistic adecvat, bine prezentate și așezate în pagină și redactate
cu fonturi ușor lizibile
Elevul
vorbitor
de limbă
română
ca limbă
străină Nu este cazul.
55
Elevul
supradotat Elevii înzestrați și talentați obțin în mod independent multe strategii de învățare, dar
ei, ca toți elevii, au adesea nevoie de instrucțiuni suplimentare. La elevii avansați, nu
este suficient să li se dea de îndeplinit sarcini complexe, provocatoare. De asemenea,
ei au nevoie de instrucțiune și sprijin în ceea ce privește procesele și deprinderile de
care au nevoie pentru a realiza cu succes acele sarcini.
Cu o planificare atentă, prin evaluare și elaborare de proiecte creative, elevii înzestrați
și tale ntați își pot atinge potențialul într -o clasă obișnuită, alături de toți ceilalți elevi.
Oferirea de instruire în cadrul unor strategii de colaborare preconizate și stabilirea
din timp de reguli de bază pentru interacțiunea grupelor poate reduce problemele și
crește productivitatea de grup. Gruparea elevilor în mod diferit în scopuri diferite
poate răspunde preocupărilor lor menținând beneficiile învățării în colaborare
Materiale și resurse necesare pentru unitatea de învățare
Tehnologie —Hardware (indicați, prin marcare, toate echipamentele necesare)
Aparat foto Disc laser Video
x Computer(e) x Imprimantă Video Camera
Aparat foto digital Sistem de proiecție Echipament pt. Video
x Conferință x Scanner Altele
DVD Player Televizor
x Conexiune Internet Tehnologie — Software (indicați, prin marcare, toate echipamentele necesare)
Bază de date/Calcul tabelar Procesare imagine x Creare pagină web
x Tehnoredactare x Browser de Internet x Procesare documente
x Software de e -mail x Multimedia Altele
Enciclopedie pe CD -ROM Materiale
tipărite Manuale, culegeri de probleme, fișe de lucru, chestionare, teste grilă, fișe de
observații, soft educațional
Resurse
supliment
are Internet, calculator ,flip -chart, , videoproiector, aplicația AEL
Resurse
Internet http://www.didactic.ro
http://www.subiecte2007.edu.ro/bacalaureat/index.html
http://www.excelenta.ro/Manuale/Informatica/Clasa%2009/0912%20Tablouri%20bi
dimensionale.pdf
www.referate.ro
Alte
resurse Excursii
56
ANEXA 1
Programa școlară organizată modular – Disciplina Informatică
PARTEA I: IDENTITATEA DISCIPLINEI „INFORMATICĂ” ÎN
ANSAMBLUL DISCIPLINELOR ȘCOLARE
1. PROGRAMA ȘCOLARĂ, CA INSTRUMENT AL REFORMEI CURRICULARE
Programa școlară este, potrivit Legii Educației Naționale nr. 1/2011 , una dintre componentele
de bază ale Curriculumului Național , alături de planurile -cadru propuse pentru învățământul
preuniversitar.
Programa școlară este parte componentă a curriculumului național. Aceasta reprezintă
documentul școlar de tip reglator – instrument de lucru al profesorului – care stabilește, pentru
fiecare disciplină, oferta educațională care urmează să fie realizată în bugetul de timp alocat pentru
un parcurs școlar determinat, în conformitate cu statutul și locul disciplinei în planul -cadru de
învățământ.
Programele școlare vizează un învățământ centrat pe elev în calitate de co -autor al activității
didactice, ceea ce p resupune schimbarea accentului pe calitate (cum), pe aspectele practice (să știe
cum), pe învățare (profesorul devenind un facilitator al învățării).
Explorarea acestei lumi fascinante, “lumea calculatoarelor”, reprezintă un real sprijin în
dezvoltarea cap acității intelectuale, a gândirii algoritmice, a personalității și creativității umane.
Studiul informaticii în gimnaziu trebuie să aibă un caracter practic, asigurându -se elevilor
formarea unui bagaj minim de cunoștințe și deprinderi privind lucrul cu calculatorul. Drept urmare
instruirea trebuie orientată spre partea practică (laborator), condiționate de o dotare minimă a
cabinetului de informatică. Experiența anterioară a demonstrat eficiența lucrului în echipă ca fiind
cel mai indicat, deoarece cea m ai mare parte a orelor se desfășoară în laborator – deci se lucrează
propriu -zis la calculator.
Programa pune în centrul procesului didactic competențele exprimate în termeni de abilități,
cunoștințe și atitudini -valori.
Competențe generice vizate priorit ar de aria curriculară Tehnologii
1 Utilizarea de modalități de comunicare în limba română, în limba maternă* și în cel
puțin o limbă străină, într -o varietate de situații
1.1. Utilizarea eficientă și corectă a limbajelor (coduri, convenții etc.) care aparțin diferitelor
domenii ale cunoașterii (limbaje științifice, tehnologice, artistice etc.)
1.2. Operarea cu o varietate de mesaje verbale și nonverbale, pentru a recepta și a transmite
idei, experiențe, sentimente și opinii în contexte private, educaționale și profesionale
2 Utilizarea conceptelor și a metodelor specifice diferitelor domenii ale cunoașterii și a
instrumentelor tehnologice în vederea rezolvării de probleme în contexte școlare,
extrașcolare și profesionale
2.1. Utilizarea, evaluarea și ameliorarea unor strategii funcționale pentru rezolvarea de
probleme în contexte școlare, extrașcolare și profesionale
57
2.3. Aplicarea de principii și metode de investigație/cercetare pentru a explora și a explica
procese naturale, tehnologice și sociale
3. Integrarea, participarea activă și responsabilă la viața socială
3.2. Relaționarea interpersonală pozitivă și asumarea diferitelor roluri sociale, în contexte
specifice (grupuri de învățare/ echipe de studiu/ de cercetare/ profesionale, comunitate
etc.)
3.3. Promovarea și susținerea cooperării și a competiției în grupurile de învățare și de muncă
4. Utilizarea eficace a instrumentelor necesare educației pe tot parcursul vieții
4.1. Identificarea și selectarea de informație relevantă și pertinentă, în raport cu diferite
scopuri (de documentare, învățare, cercetare, elaborare de noi produse)
4.3. Reflecția critică, autoreglarea și asumarea responsabilității pentru propria învățare și
pentru utilizarea produselor tehnologiei moderne
5. Interiorizarea unui sistem de valori care să orienteze atitudinile și comportamentele
5.3. Dezvoltarea unei atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți: stimă de sine, respect,
încredere în propriul potențial de reușită, responsabilitate, rigoare etc.
5.4. Promovarea unui mediu natural, tehnologic și social propice vieții în acord cu principiile
dezvoltării durabile
5.6. Conștientizarea impactului dezvoltării tehnologice asupra vieții individuale, mediului și
societății
5.7. Adoptarea și promovarea spiritului antreprenorial, întreprinzător și pragmatic în
activitățile educaționale, profesionale și sociale
6. Manifestarea creativității și a spiritului inovator
6.2. Inițierea, dezvoltarea și aplicarea de proiecte individuale și de grup, într-o varietate de
contexte
6.3. Realizarea de produse științifice, tehnologice și artistice utilizând sau inovând variate
metode și tehnici de lucru specializate
6.4. Adaptarea perspectivei inter -, pluri – și transdisciplinare în descoperirea și/sau analiza și
rezolvarea originală a unor probleme teoretice și practice
7. Managementul vieții personale și al evoluției în carieră
7.3. Afirmarea spiritului de inițiativă și antreprenorial în gestionarea evoluției personale și a
carierei
7.5. Valorificarea oportunităților oferite de diferite filiere profesionale, din perspectiva
aptitudinilor și a intereselor individuale
7.6. Utilizarea eficace a serviciilor publice, sociale și culturale
6.4. Adaptarea perspectivei inter -, pluri – și transdisc iplinare în descoperirea și/sau analiza și
rezolvarea originală a unor probleme teoretice și practice
58
2. STATUTUL ACADEMIC ȘI DIDACTIC AL DISCIPLINEI
2.1. Evoluții, tendințe în cunoașterea științifică a disciplinei opționale Informatică .
Specificul disciplinei în cadrul domeniului/ariei de cunoaștere
Transformările societății românești din ultimii ani, dezvoltarea și răspândirea calculatoarelor,
pătrunderea elementelor moderne de comunicații și tehnologii informatice în țara noastră, impun
o pregăt ire diversificată a elevilor în acest domeniu. Disciplina „Informatică”, din cadrul ariei
„Tehnologii”, trebuie să asigure dobândirea unor cunoștințe de utilizare a calculatorului și a unor
medii informatice de programare, de prelucrare a informației la n ivel de cultură generală, necesare
unor activități cu caracter aplicativ utile în mediul în care își vor desfășura activitatea.
Principalele competențe cheie europene vizate prin studiul disciplinei sunt:
și competențe de bază în științe și tehnologie
Specificul disciplinei Informatică la dezvoltarea competențelor -cheie europene și a
competențelor generice românești este una complexă:
oferă cadrul propice formării și dezvoltării unei anumite categorii de competențe -cheie
(competențele TIC) și de competențe generice (competențele care vizează integrarea,
participarea activă și responsabilă la viața socială și asimilarea și interiorizarea unui sistem
de valori care să orienteze atitudinile și comportamentel e);
dezvoltă creativitatea și gândirea critică;
sensibilizează/pregătește în vederea formării de alte competențe.
La nivelul planului de învățământ, competențele dobândite la informatică devin suporturi
didactice pentru alte discipline din învățământ, car e urmăresc dezvoltarea unei gândiri logice,
algoritmice, care cer rezolvarea unor probleme complexe din viața cotidiană.
În stabilirea conceptelor vizate prin programă, trebuie avut în vedere că unele competențe
sunt preponderent disciplinare, iar altele transversale. Indiferent de ceea ce reprezintă
competențele, ele vor fi avute în vedere în proiectarea didactică pentru fiecare activitate.
2.2. Poziția disciplinei în planul de învățământ
Disciplina Informatică face parte din aria curriculară Tehnologii, ea prefațând și pregătind
demersurile teoretice și practice dezvoltate în cadrul ciclului liceal prin disciplinele înrudite sau
prin discipline din celelalte arii curriculare.
Demersul ei are ca particularități definitorii faptul că:
dezvoltă gândirea lo gică și critică;
cultivă respectul de sine și de celălalt, în paralel cu acceptarea pluralismului, sub multiplele
lui aspecte;
creează oportunități de apropiere și de colaborare (profesor -elev, elev -elev, elev -profesor)
dezvoltând astfel competențe sociale ;
particularizează actul de învățare oferind elevului posibilitatea de a percepe, de a -și organiza
și reprezenta materialul informativ în funcție de inteligența sa dominantă (spațială/vizuală,
logică);
valorifică aplicațiile software pentru amplificarea p erformanțelor în învățare asigurând
astfel formarea armonioasă a personalității elevului;
analizează procesele și fenomenele sub aspect global și secvențial ajutând astfel la
descoperirea legăturilor reciproce;
59
creează situații de învățare necesare pentru dobândirea competențelor cheie transferabile,
adaptate cerințelor societății digitale;
facilitează înțelegerea și asimilarea optimă a conținutului educațional prin utilizarea
elementelor interactive și a celor multimedia.
Parcurgerea conținuturilor se real izează prin sarcini de învățare care reprezintă un complex
de activități de învățare vizând anumite rezultate concrete ale învățării. Rezultatele concrete
ale învățării se exprimă prin cunoștințe specifice dobândite și deprinderi/abilități exersate
în cadr ul activității de învățare. Prin succesiunile de sarcini de învățare, prin tipurile de
activități de învățare și contextele variate în care se produc acestea se creează și se
consolidează atitudini. În acest mod, sarcinile de învățare contribuie treptat la dezvoltarea
efectivă a competențelor -cheie propuse. Pentru a permite o abordare flexibilă, adecvată
nivelului și nevoilor elevilor, sarcinile de învățare sunt formulate pentru fiecare conținut cu
un anumit grad de generalitate. Aplicarea curriculumului la clasă presupune din partea
fiecărui profesor particularizarea și, după caz, diversificarea sarcinilor de învățare asociate
fiecărui conținut, astfel încât să fie asigurat progresul școlar pentru fiecare și pentru toți
elevii.
Evaluarea rezultatelor învăță rii trebuie să aibă în vedere contribuția acestor rezultate la
dezvoltarea competențelor -cheie propuse. Din acest motiv, instrumentele utilizate trebuie
să permită atât evaluarea cunoștințelor dobândite cât și gradul de realizare a
deprinderilor/abilitățil or urmărite. Atitudinile formate prin realizarea sarcinilor de învățare
sunt apreciate calitativ de profesor și corectate în permanență prin demersul didactic,
rămânând, chiar dacă nu pot fi cuantificate prin note, rezultate urmărite prin toate sarcinile
de învățare.
3. STANDARDUL CURRICULAR AL DISCIPLINEI
3.1. Competențele generale vizate de disciplina Tehnologia informației și a comunicațiilor în
corelație cu competențele generice:
Competențe generice
Competențe generale
1. Utilizarea de modalități de comunicare
în limba română, în limba maternă și în cel
puțin o limbă străină, într -o varietate de situații CGT1 Folosirea responsabilă a noilor limbaje
de programare în contexte de învățare și
nonformale
2. Utilizarea conceptelor și a metodelor
specifice dif eritelor domenii ale cunoașterii și
a instrumentelor tehnologice în vederea
rezolvării de probleme în contexte școlare,
extrașcolare și profesionale CGD2 Identificarea elementelor specifice
limbajelor de programare și a teoriei numerelor
3. Integrarea, parti ciparea activă și
responsabilă la viața socială CGT2 Promovarea spiritului competitiv și a
cooperării în grupurile/situațiile de învățare
online
4. Utilizarea eficace a instrumentelor
necesare educației pe tot parcursul vieții CGD1 Analiza sistemelor de nume rație și
prelucrarea informației în format digital în
medii specifice de programare
60
5. Interiorizarea unui sistem de valori
care să orienteze atitudinile și
comportamentele CGT3 Dezvoltarea respectului față de
adevărurile demonstrate și față de produsul
muncii altora
6. Manifestarea creativității și a spiritului
inovator CGD3 Elaborarea de produse informatice care
să dezvolte spiritul inventiv și creativitatea
7. Managementul vieții personale și al
evoluției în carieră CGT4 Cooperarea, în calitate de cetățeni
activi, în rezolvarea unor probleme complexe
din viața cotidiană
Competențe generale disciplinare (CGD) ale disciplinei Informatică sunt:
CGD1 Analiza sistemelor de numerație și prelucrarea informației în format digital în medii
specifice de programare
CGD2 Identificarea elementelor specific limbajelor de programare și a teoriei numerelor
CGD3 Elaborarea de produse informatice care să dezvolte spiritul inventiv și creativitatea
Competențe generale transversale (CGT) ale disciplinei Tehnologia informației și a
comunicațiilor sunt:
CGT1 Folosirea responsabilă a noilor limbaje de programare în contexte de învățare și nonformale
CGT2 Promovarea spiritului competitiv și a cooperării în grupurile/situațiile de învățare online
CGT3 Dezvoltarea respectului față de adevărurile demonstrate și față de produsul muncii altora
CGT4 Cooperarea, în calitate de cetățeni activi, în rezolvarea unor probleme complexe din viața
cotidiană
3.2. Indicatori de performanță
CGD/
CGT INDICATORI DE PERFORMANȚĂ
Indicatori bazali Indicatori superiori
CGD1 Identificarea cifrelor sistemelor de
numerație și trecerea dintr -o bază de
numerație în alta (baza 2,8,10). Utilizarea operațiilor aritmetice pentru
numere în baza 2, 8, 10.
CGD2 Utilizarea mediului de programare
Code Blocks pentru realizarea unor
aplicații cu numere în baza de
numerație 10. Utilizarea mediului de programare Code
Blocks pentru realizarea unor aplicații cu
numere în baza de numerație 2, 8,10.
CGD3 Crearea de proiecte individuale
interdisciplinare folosind aritmetica
numerelor în baza 10. Crearea de proiecte individuale
interdisciplinare folosind aritmetica
numerelor în baza 2, 8, 10.
CGT1 Utilizarea corectă a limbajului
natural în rezolvarea unoe aplicații Utilizarea eficientă și corectă a limbajului de
programare, a instrumentelor specifice
acestora
61
CGT2 Participarea activă la proiecte
educaționale sau concursuri în
scopul promovării spiritului
competitiv Participarea activă la proiecte educaționale
sau concursuri complexe pe teme variate în
scopul promovării spiritului competitiv și de
performanță
CGT3 Prezentarea produselor proprii prin
promovarea inițiativei și a spiritului
antreprenorial Analizarea, evaluarea comparativă și
ierarhizarea produselor realizate
CGT4 Realizarea unor proiecte
interdisciplinare din viața cotidiană Realizarea unor proiecte complexe
interdisciplinare din viața cotidiană
PARTEA a II -a: ORGANIZAREA MODULARĂ A DISCIPLINEI PE AN ȘCOLAR
CLASA a V -a
4. SISTEMUL MODULELOR
Competențe
generale Competențe specifice Module
Modul inițial
CGD1
CS.D1.1 Identificarea cifrelor unui sistem de
numerație
CS.D1.2 Dezvoltarea deprinderilor pentru
prelucrarea numerelor în sisteme diferite de
numerație
CS.D1.3 Exersarea transformărilor dintr -o bază
în alta
CS.D1.4 Aplicarea transformării unui număr din
baza 10 în baza 2 pentru a cunoaște reprezentarea
unui număr în memora calculatorului Modul disciplinar 1
Sisteme de numerație.
Reprezentarea datelor în
memorie
CGD2
CGT1
CS.D2.1 Identificarea tipurilor de date
CS.D2.2 Utilizarea și prelucrarea datelor
utilizând operatori aritmetici
CS.D2.3 Formarea deprinderilor de a folosi
structuri decizionale și repetitive
CGT1.1 Transpunerea unui algoritm din limbaj
natural în limbajul C Modul disciplinar 2
Limbajul de programare
C/C++
CGD3
CGT2
CGT3
CGT4
CS.D3.1 Dezvoltarea deprinderilor digitale
pentru crearea de proiecte individuale și de grup
CS.T2.1 Dezvoltarea abilităților de prezentare
publică a produselor realizate
CS.T2.2 Dezvoltarea abilităților de colaborare și
cooperare într -un grup de lucru
CS.T3.1 Dezvoltarea respectului față de adevărul
științific Modul integrat
În lumea numerelor
62
CS.T4.1 Valorizarea achizițiilor dobândite
pentru elaborarea unor proiecte pe teme
interdisciplinare
CGD1
CGT3
CGT1
CS. D1.5 Integrarea relațiilor matematice în
rezolvarea de probleme
CS.D1. 3 Aplicarea și interpretarea
transformărilor dintr -o bază în alta
Aplicarea normelor de protecție pentru lucrul în
laboratorul de informatică Modul deschis .
Sugestii: remediere,
consolidar e, stimulare,
sinteză, etc.
5. MODULE SPECIFICE
5.1. MODULUL INIȚIAL
Funcția modulului este una de tip diagnostic și prognostic și își propune să constate gradul
de pregătire al elevilor în raport cu cerințele programei legate de teoria numerelor.
Concepte: număr întreg pozitiv, baza de numerație 10, operații aritmetice.
Abilități: efectuarea operațiilor cu numere, compararea numerelor, ordonarea unui șir de
numere.
Constatarea gradului de înțelegere a noțiunilor necesare se va realiza printr -un test care să
includă diferite categorii de itemi care să ilustreze aritmetica numerelor în baza 10. În cadrul
modulului inițial evaluarea nu va fi făcută prin notare și vor fi alocate 1 -2 ore.
5.2. MODULUL DISCIPLINAR DIFERENȚIAT : Sisteme de numerație.
Reprezentarea numerelor în memorie
A. Competențe specifice vizate de modul
CS.D1.1 Identificarea cifrelor unui sistem de numerație
CS.D1.2 Dezvoltarea deprinderilor pentru prelucrarea numerelor în sisteme diferite de
numerație
CS.D1.3 Exersarea transformări lor dintr -o bază în alta
CS.D1.4 Aplicarea transformării unui număr din baza 10 în baza 2 pentru a cunoaște
reprezentarea unui număr în memora calculatorului
Abilități Cunoștințe Atitudini
CS.D1.1 Recunoaște baza de
numerație din care
poate face parte un
număr
Cifrele unui sistem de
numerație.
Sistemul de numerație
10, 2 și 8. Dezvoltarea unei
atitudini pozitive față de
munca în echipă
63
CS.D1.2 Utilizează operațiilor
aritmetice pentru
numere din sisteme
de numerație diferite
Operații cu numere în
diverse sisteme
de numerație.
Transformarea unui
număr dintr -o bază în
alta.
Cifre binare.
Reprezentarea unui
număr în memoria
calculatorului.
Unități de măsură a
memoriei unui
calculator.
Cum se rețin datele în
calculator? Compararea
datelor Flexibilitate și adaptare
în schimbarea de la o
bază la alta
CS.D1.3 Exersarea trecerii
dintr -o bază în alta Implicat în realizarea
sarcinilor de lucru
CS.D1.4 Utilizarea unui tip de
dată pentru
reprezentarea unui
număr natural Dezvoltarea unei
atitudini pozitive față de
problemele complexe
din IT.
B. Aspecte metodologice
Se referă la strategii didactice participative centrate pe elev și pe ce va trebui să știe să facă
acesta la sfârșitul modulului. Metodele de predare învățare respectă principiul centrării învățării
pe individ și conduc la dezvoltarea deprinderilor și competențelor integratoare, transferabile, utile
elevului atât în viața școlară, cât și cea socio -profesională. Se va avea în vedere:
îmbinarea activității desfășurate în clasă și teme pentru acasă
relații dintre mediul formal de învățare și medii non -formale
utilizarea de metode active (învățare prin cooperare și prin comunicare reciprocă, studiu de
caz, simulare, joc de rolu ri, învățare prin descoperire, învățare problematizată, dezbatere),
metode prin care elevii să devină coparticipanți la propria formare;
folosirea unui mediul de instruire adecvat (laboratorul de informatică dotat cu calculatoare,
videoproiector, conexiune la internet) pentru a reuși un demers didactic eficient;
se va da importanță analizei reprezentării datelor în memorie;
respect pentru diversitatea opiniilor;
deschidere pentru nevoile diferite și speciale ale elevilor;
creativitatea în abordarea conținut urilor;
încurajarea permanentă a elevilor
Modulul oferă cadrul proiectării unor strategii didactice bazate pe activități de învățare care
solicită elevilor elaborarea de informații având ca scop înțelegerea organizării datelor în memora
calculatorului.
C. Aspecte evaluative
Evaluarea continuă/formativă se realizează pe tot parcursul modulului, fie prin probe orale,
fie prin probe scrise/practice, fiind, astfel, parte a procesului de învățare.
64
Evaluarea finală, realizată prin probe scrise sau orale, folosin d activități precum eseul,
proiectul individual sau de grup, exercițiul de reflecție, dezbaterea, testul sumativ etc.,
indică nivelul de formare a competențelor urmărit și, implicit, orientează acțiunea viitoare
(spre trecerea la modulul următor sau spre r evenirea asupra aspectelor deficitare, prin
alocarea unui timp suplimentar din cadrul modulului deschis).
Competențe
specifice Indicatori de performanță
Bazal Superior
CS.D1.1 Identificarea cifrelor sistemelor de
numerație și trecerea dintr -o bază
de numerație în alta (baza 2,8,10). Utilizarea operațiilor aritmetice pentru
numere în baza 2, 8, 10.
CS.D1.2 Utilizează operațiile aritmetice
pentru numerele din baza 10 Utilizează operațiile aritmetice pentru
numerele din baza 2,8,10
CS.D1.3 Efectuarea transformării din baza
10 în baza 2 Efectuarea transformării din baza 10 -2,
10-8, 8-10,2-10 și 2 -8.
CS.D1.4 Reprezintă un număr în memoria
calculatorului Explică modul cum se rețin datele în
memoria unui calculator.
5.3. MODULUL DISCIPLINAR DIFERENȚIAT : Limbajul de programare C/C++
Competențe specifice vizate de modul
CS.D2.1 Identificarea tipurilor de date
CS.D2.2 Utilizarea și prelucrarea datelor utilizând operatori aritmetici
CS.D2.3 Formarea deprinderilor de a folosi structuri decizionale și repetit ive
CGT1.1 Transpunerea unui algoritm din limbaj natural în limbajul C/C++
Abilități Cunoștințe Atitudini
CS.D2.1 Recunoaște tipul
de date necesar
memorării unui
număr
Clasificarea datelor. Tipuri de
date.
Precedența operatorilor.
Expresii.
Etapele rezolvării problemelor.
Noțiunea de algoritm.
Caracteristici.
Operații asupra datelor.
Operatori. Clasificarea
operatorilor.
Respect pentru adevăr și
rigurozitate
CS.D2.2 Utilizează corect
operatorii
aritmetici pentru
calcularea unei
expresii și a unui
rezultat Implicat în realizarea
sarcinilor de lucru
CS.D2.3 Exersarea
implementării unui Dezvoltarea unei
atitudini pozitive față de
65
algoritm în
limbajul C/C++ Principiile programării
structurate.
Structuri de bază: structura
liniară, structura alternativă,
structura repetiti vă.
Algoritmi elementari.
Prelucrarea numerelor:
prelucrarea cifrelor unui număr
(de exemplu, suma cifrelor,
inversul unui număr, testarea
proprietății de palindrom, etc.)
problemele complexe
din lumea reală
CS.T1.1 Trecerea din
limbaj natural în
limbaj C Flexibilitate și adaptare
în schimbarea de la
limbaj natural la cel de
programare
D. Aspecte metodologice
Criterii în selecția activităților:
îmbinarea activității desfășurate în clasă și teme pentru acasă
relații dintre mediul formal de învățare și medii non -formale
utilizarea de metode active (învățare prin cooperare și prin comunicare reciprocă, studiu de
caz, simulare, joc de roluri, învățare prin descoperire, învățare problematizată, dezbatere),
metode prin care elevii să devină coparticipanți la propria formare;
folosirea unui mediul de instruire adecvat (laboratorul de informatică dotat cu calculatoare,
videoproiector, conexiune la internet) pentru a reuși un demers didactic eficient;
se va da importan ță analizei reprezentării datelor în memorie.
utilizarea de conținuturi suplimentare (sugestii):
Modulul oferă cadrul proiectării unor strategii didactice bazate pe activități de învățare care
solicită elevilor elaborarea de informații având ca scop înț elegerea organizării datelor în memora
calculatorului.
E. Aspecte evaluative
Evaluarea continuă/formativă se realizează pe tot parcursul modulului, fie prin probe orale,
fie prin probe scrise/practice, fiind, astfel, parte a procesului de învățare.
Evaluarea finală, realizată prin probe scrise sau orale, folosind activități precum eseul,
proiectul individual sau de grup, exercițiul de reflecție, dezbaterea, testul sumativ etc.,
indică nivelul de formare a competențelor urmărit și, implicit, orienteaz ă acțiunea viitoare
(spre trecerea la modulul următor sau spre revenirea asupra aspectelor deficitare, prin
alocarea unui timp suplimentar din cadrul modulului deschis).
Competențe
specifice Indicatori de performanță
Bazal Superior
CS.D2.1 Cunoaște identificatorii
principalelor tipuri de date Folosește tipurile de date cunoscute în
rezolvarea problemelor
CS.D2.2 Rezolvă mental o expresie
aritmetică scrisă în limbaj C/C++ Implementează în limbaj C/C++
expresii aritmetice complexe
66
CS.D2.3 Cunoaște forma generală a unei
structuri decizionale și a celei
repetitive cu test inițial Implementează algoritmul unei
probleme date în C/C++ folosind
structuri decizionale și repetitive
CS.T1.1 Transpune o cerință dată în limbaj
natural Rezolvă o problemă matem atică în
limbaj C
5.4. MODULUL INTEGRAT: Lumea numerelor
A. Competențe specifice vizate de modul
CS.D3.1 Dezvoltarea deprinderilor digitale pentru crearea de proiecte individuale și de grup
CS.T2.1 Dezvoltarea abilităților de prezentare publică a produselor realizate
CS.T2.2 Dezvoltarea abilităților de colaborare și cooperare într -un grup de lucru
CS.T3.1 Dezvoltarea respectului față de adevărul științific
CS.T4.1 Valorizarea achizițiilor dobândite pentru elaborarea unor proiecte pe teme
interdisciplinare
Competențe
specifice Abilități Cunoștințe Atitudini
CS.D3.1 Analizează situații
din viața cotidiană
Explorează
diferitele soluții
Aplicații ale teoriei
numerelor
Aplicații practice de
realizare a probleme în
limbajul C++
Aplicații practice de
realizare produse specifice
în mediul de programare Respect pentru adevăr și
rigurozitate
CS.T2.1
CS.T2.2 Receptarea și
operarea
informațiilor prin
implicarea unei
multitudini de
operații mentale și
practice Realizarea de sinteze de
prezentare
Realizare expoziții,
publicare pe site Respect pentru legile în
vigoare
Respect și apreciere pentru
munca semenilor
CS.T3.1 Apreciază și
recunoaște munca
semenilor Elaborarea de produse
specifice utilizator
respectând drepturile de
autor
Asamblarea unui
produs specific
Realizarea de sinteze de
prezentare Respect pentru legile în
vigoare
Respect și apreciere pentru
munca semenilor
67
CS.T4.1 Apreciază și
recunoaște
munca
semenilor Elaborarea de produse
specifice utilizator
respectând drepturile de
autor Respect pentru legile în
vigoare
B. Aspecte metodologice
realizarea de activități de învățare diverse (aplicații practice de crearea proiectelor
individuale/în grup după o tematică propusă care vizează competențele specifice cu referire
la programare, prin care elevii să își formeze competențele specifice vizate de modul
disciplinar integrat „Lumea numerelor” într -o manieră deschisă, modernă, cu profund
caracter practic -aplicativ;
utilizarea de metode active (învățare prin cooper are și prin comunicare reciprocă, studiu de
caz, simulare, joc de roluri, învățare prin descoperire, învățare problematizată, analiză de
text, dezbatere), metode prin care elevii să devină coparticipanți la propria formare;
folosirea unui mediul de instrui re adecvat (laboratorul de informatică dotat cu calculatoare,
videoproiector, conexiune la internet) pentru a reuși un demers didactic eficient.
C. Aspecte evaluative
Evaluarea continuă/formativă se realizează pe tot parcursul modulului, fie prin probe orale,
fie prin probe scrise/practice, fiind, astfel, parte a procesului de învățare.
Evaluarea finală, realizată prin probe scrise sau orale, folosind activități precum eseul,
proiectul individual sau de grup, exercițiul de reflecție, dezbaterea, testul s umativ etc.,
indică nivelul de formare a competențelor urmărit și, implicit, orientează acțiunea viitoare
(spre trecerea la modulul următor sau spre revenirea asupra aspectelor deficitare, prin
alocarea unui timp suplimentar din cadrul modulului deschis).
Competențe
specifice Indicatori de performanță
Bazal Superior
CS.D3.1 Crearea de produse specifice
prin utilizarea cunoștințelor
acumulate Crearea de proiecte individuale și
de grup prin îmbinarea și combinarea
cunoștințelor acumulate
CS.T1.1
CS.T1.2 Studierea surselor de
documentare online și culegerea
informațiilor pertinente Elaborarea de produse specifice
precizând bibliografia/resursele
utilizate
CS.T3.1 Propunerea de soluții în
grupul de lucru pentru stabilirea
unui plan de acțiune Elaborarea unui plan strategic de
acțiune pentru rezolvarea sarcinilor de
lucru
CS.T4.1 Rezolvarea sarcinilor de
lucru primite în cadrul grupului Asamblarea produselor proprii în
proiectul creat în colaborare
68
5.5. MODULUL DESCHIS: REMEDIERE ȘI PERFORMANȚĂ
Modul deschis
A. Competențe specifice vizate de modul
Este un modul derulat pe 25% din perioada de timp alocată activității didactice de planul cadru
pentru disciplina Tehnologia informației și a comunicațiilor. Cadrul didactic are latitudinea de a
hotărî destinația modulului deschis, în urma evaluărilor continue și sumative și a consultărilor cu
elevii. Locul ocupat de acesta nu este prestabilit, el fiind influențat de elementele vizate
(consolidare, exersare, îmbogățire a achizițiilor anterioa re) sau/și de funcțiile ce -i revin (remediere,
consolidare, stimulare, sinteză); ca atare, modulul deschis poate fi plasat după finalizarea unuia, a
mai multora sau a tuturor celorlalte module.
Denumirea
competenței
specifice Abilități Cunoștințe Atitudini
CS.D1.5
Integrarea
relațiilor
matematice în
rezolvarea de
probleme – Gândirea critică
– Rezolvarea de
probleme
– Aplicații teoriei
numerelor și
transformărilor dintr -o
bază în alta
– Algoritmi de rezolvare
a problemelor – Respect pentru adevăr și
rigurozitate
– Inițiativă personală
CS. D1.3
Aplicarea și
interpretarea
transformărilor
dintr -o bază în
alta – Utilizarea
limbajului de
programare
pentru
implementarea
transformărilor – Terminologie specifică
limbajelor de programare
– Respect față de
argumentarea științifică
Aplicarea
normelor de
protecție pentru
lucrul în
laboratorul de
informatică – Anticiparea
efectelor unor
acțiuni specifice
asupra ființelor și
mediului – Normele de protecție a
muncă
– Reguli de conduită în
laboratorul de
informatică – Grija față de propria
persoană, față de ceilalți și
față de mediu
B. Sugestii metodologice: Modulul deschis vizează elemente de consolidare, exersare, îmbogățire
a achizițiilor anterioare, având funcții de remediere, consolidare, stimulare sau sinteză. Î n urma
evaluărilor formative și sumative, profesorul, are posibilitatea de a hotărî, în urma consultării cu
elevii, modul în care se folosesc orele aferente. Acestea pot fi folosite după finalizarea unuia sau
mai multor module.
Este un bun prilej pentru diferențierea activităților în funcție de nivelul atingerii standardelor
de către elevi. Profesorul poate organiza simultan activități remediale cu unii elevi și activități de
stimulare a performanței cu alți elevi.
69
Pentru organizarea activităților remediale, profesorul trebuie să considere ca și repere,
indicatorii de nivel bazal de la fiecare modul precedent, în timp ce, pentru organizarea activităților
de stimulare a performanței, profesorul trebuie să folosească reperul dat de indic atorii de nivel
superior.
Numărul de ore alocat fiecărei teme va avea în vedere dificultatea acesteia, nivelul de
cunoștințe anterioare ale colectivului cu care lucrează, complexitatea materialului didactic implicat
în strategia didactică și ritmul de asim ilare a cunoștințelor de către colectivul instruit.
Orientarea modulului, în cazul activității remediale, va fi orientată, cu preponderență, pe
activități ce pun accent pe analiza problemelor, înțelegerea conceptelor și rezolvarea unor situații
problemă po rnind de la modele de rezolvare.
În cazul activităților de stimulare a performanței se va pune accent pe stimularea creativității,
formularea unor judecăți de valoare asupra ideilor proprii, dezvoltarea gândirii critice și rezolvarea
unor sarcini de lucru cu grad sporit de dificultate.
6. STANDARDUL CURRICULAR AL DISCIPLINEI PE UN AN DE STUDIU
Competențe
generale Indicatori de performanță de
nivel bazal Indicatori de performanță de nivel
superior
CS.D1.1 Identificarea cifrelor sistemelor
de numerație și trecerea dintr -o
bază de numerație în alta (baza
2,8,10). Utilizarea operațiilor aritmetice pentru
numere în baza 2, 8, 10.
CS.D1.2 Utilizează operațiile aritmetice
pentru numerele din baza 10 Utilizează operațiile aritmetice pentru
numerele din baza 2,8, 10
CS.D1.3 Efectuarea tranformării din baza
10 în baza 2 Efectuarea tranformării din baza 10 -2,
10-8, 8-10,2-10 și 2 -8.
CS.D1.4 Reprezintă un număr în memoria
calculatorului Explică modul cum se rețin datele în
memoria unui calculator.
CS.D2.1 Cunoaște identificatorii
principalelor tipuri de date Folosește tipurile de date cunoscute în
rezolvarea problemelor
CS.D2.2 Rezolvă mental o expresie
aritmetică scrisă în limbaj C/C++ Implementează în limbaj C/C++
expresii aritmetice complexe
CS.D2.3 Cunoaște forma generală a unei
structuri decizionale și a celei
repetitive cu test inițial Implementează algoritmul unei
probleme date în C/C++ folosind
structuri decizionale și repetitive
CS.T1.1 Transpune o cerință dată în
limbaj natural Rezolvă o problemă matematică în
limbaj C
CS.D3.1 Crearea de produse specifice
prin utilizarea cunoștințelor
acumulate Crearea de proiecte individuale și
de grup prin îmbinarea și combinarea
cunoștințelor acumulate
CS.T1.1
CS.T1.2 Studierea surselor de
documentare online ș i culegerea
informațiilor pertinente Elaborarea de produse specifice
precizând bibliografia/resursele
utilizate
70
CS.T3.1 Propunerea de soluții în
grupul de lucru pentru stabilirea
unui plan de acțiune Elaborarea unui plan strategic de
acțiune pentru rezolvarea sarcinilor de
lucru
CS.T4.1 Rezolvarea sarcinilor de
lucru primite în cadrul grupului Asamblarea produselor proprii în
proiectul creat în colaborare
ANEXA 2
Proiect de programă pentru cursul opțional transcurricular
TITLUL PROIECTULUI: Educație pentru dezvoltarea durabilă. Apa
CLASA: a V-a
DURATA: an școlar 2017 -2018
NR. DE ORE : 1 oră/săptămână
NR. DE ELEVI IMPLICAȚI: 30
ARII CURRICULARE IMPLICATE: matematică și științe, om și societate, tehnologii
ECHIPA DE PROFESORI:
– profesor de matematică
– profesor de fizică
– profesor de chimie
– profesor de biologie
– profesor de geografie
– profesor de informatică
COORDONATOR : directorul unității școlare
NOTĂ DE PREZENTARE
Conceptul de ”dezvoltare durabilă” desemnează totalitatea formelor și metodelor de
dezvoltare socio -economică, al căror fundament îl reprezintă asigurarea unui echilibru între
sistemele socio -economice și natură. Cea mai cunoscută definiție a dezvoltării d urabile este cea
dată de Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) în raportul “Viitorul nostru
comun”: “Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului,
fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”.
71
În rezoluția A/RES/70/1 a Organizației Națiunilor Unite din 25 septembrie 2015, sunt
formulate 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) – un set de ținte legate de dezvoltarea
internațională în viitor. Dintre acestea, o mare parte se referă la păstrarea și conservarea unui just
echilibru între natură – economie – societate.
Acest curs de educație pentru dezvoltarea durabilă își propune să răspundă acestei
provocări și întrebării: Cum trebuie să procedăm, fiecare dintre noi, în interacțiunea cu mediul
nostru de viață, pentru păstrarea echilibrului ?
Ne propunem ca la sfârșitul cursului elevii să dobândească competențe transferabile
specifice unei abordări interdisciplinare și transdisciplinare a conținuturilor abordate.
SUn element esențial pentru existența vieții este apa. O întâlnim în atmosferă, pe suprafața
Pământului și în subteran, o întâlnim sub formele sale de agregare (solidă, lichid, gaz), o întâlnim
în corpurile ființelor în proporții majore. Cantitatea de apă pe Pământ este limitată, dar nu
neglijabilă. Din aceasta, doar o mică parte contribuie în mod direct la susținerea vieții. Odată cu
dezvoltarea tehnologică a omenirii, sursele de poluare a apei s -au înmulțit îngrijorător. Ca urmare,
pentru o viață de calit ate rămâne tot mai puțină apă. Informațiile din domeniul chimiei, fizicii,
biologiei, matematicii se vor împleti armonios, permițând elevului să stabilească conexiuni intra
și interdisciplinare, în raport cu cunoșterea Oceanului Planetar ca resursă biolog ică (studiind
diversitatea organismelor vegetale și animale, “supa” primordială etc.), ca sursă de energie
inepuizabilă (maree, curenți marini etc) și ca depozit de substanțe minerale. Elevul este pus în
situația de a descoperi singur o serie de cunoștinț e ce se referă la fenomene complexe de genul:
formarea ploii/ zăpezii/ roua/ grindinei/ brumei/ curcubeului, memoria moleculei de apă și aplicații
în homeopatie, echilibre chimice implicate în viața acvatică și factori ce le -ar putea perturba.
COMPETENȚE GENERALE
1. Investigarea științifică interdisciplinară a unor substanțe, sisteme și fenomene naturale,
utilizând mijloace și limbaje specifice.
2. Interpretarea datelor și informațiilor obținute în demersul investigativ și transpunerea lor
în reprezentări grafice.
3. Evaluarea consecințelor fenomenelor antropice asupra mediului înconjurător și a vieții
cotidiene și însușirea unui mod de viață sănătos într -un mediu natural propice vieții.
72
COMPETENȚE SPECIFICE ȘI ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
CS 1 Explorarea proprietăților și fenomenelor fizico -chimice în cadrul unor investigații
simple
– observarea și descrierea unor fenomene și proprietăți fizio -chimice observate în
activitatea cotidiană;
– realizarea unor investigații simple, pe baza unor proce duri comunicate.
CS 2 Folosirea unor metode de înregistrare și reprezentare a datelor experimentale
– înregistrarea în tabele cu rubrici prestabilite a valorilor mărimilor fizice măsurate;
– consemnarea sistematică a observațiilor calitative cu privire la derularea unor fenomene
fizico -chimice;
– consemnarea în tabele a informațiilor cantitative preluate din surse publice, în scopul
studierii acestora.
-lectura unor texte din materialul bibliografic, reviste etc. în scopul extragerii informațiilor,
realizării rezumatului sau a unei scheme logice a conținutului – vizionarea unor filme cu
diverse ecosisteme/ medii de viață acvatice pentru observarea caracteristicilor acestora –
observarea unor desene (de exemplu: imagini cu ecosisteme/ medii de viață) , tabele,
scheme ,extragerea caracteristicilor structurilor, fenomenelor, proceselor reprezentate
CS 3 Formularea unor concluzii simple pe baza datelor experimentale obținute în cadrul
investigațiilor științifice
– descrierea evoluției unei mărimi fizico -chimice în cadrul unui fenomen;
-interpretarea datelor din fișele de lucru, din tabele/scheme
-discutarea necesității unor reguli de conduită în vederea derulării eficiente a activității de
investigație propuse – îndeplinirea sarcinii de lucru repartizat e în cadrul unui proiect, al
unei activități de investigare – interevaluarea activităților realizate în cadrul echipei sau
între echipe
– comunicarea observațiilor și concluziilor parțiale ale investigațiilor.
CS 4 Descrierea calitativă a unor fenomene fiz ice și chimice simple identificate în natură
– recunoașterea particularităților și detaliilor studierii unui fenomen fizic/chimic/biologic;
73
– explicarea din punct de vedere fizic și chimic a unor noțiuni studiate la alte discipline
(geografie, biologie);
– identificarea relațiilor de tip cauză -efect în cazul unor fenomene fizice, biologice și
chimice;
CS 5 Respectarea regulilor stabilite pentru protecția propriei persoane, a celorlalți și a
mediului în timpul utilizării diferitelor instrumente, aparate, dispozitive
– aplicarea regulilor de protecție personală în cadrul lucrărilor experimentale din
laborator ul de fizică/chimie;
CS 6 Extragerea de date și informații științifice relevante din observații proprii
– identificarea datelor relevante care descriu un fenomen;
– identificarea întrebării investigative pentru analiza unei situații reale;
-utilizarea ins trumentelor de măsură pentru obținerea datelor experimentale;
– organizarea datelor într -o formă adecvată îndeplinirii sarcinii de lucru.
CS 7 Organizarea datelor experimentale în diferite forme simple de prezentare
– deprinderea unui mod sistematic și riguros de urmărire a etapelor unui experiment
fizic/chimic/biologic , de măsurare și înregistrare a datelor;
– utilizarea simbolurilor/convențiilor matematice adecvate pentru înregistrarea unor seturi
de măsurători asupra unor mărimi fizico -chimice;
– elaborarea unor prezentări ale fenomenelor investigate, în diverse forme: planșe,
prezentări (media, digitale), referatul lucrării experimentale;
– prezentarea structurată sub forma unor referate a aprecierilor privind condițiile de
realizare a unui experimen t și a rezultatelor acestuia;
– utilizarea unor mijloace auxiliare în realizarea referatelor de laborator (hârtie milimetrică,
calculator etc.).
CS 8 Formularea unor concluzii simple cu privire la datele obținute și la evoluția propriei
experiențe de învățare
– verificarea validității datelor obținute experimental în raport cu fenomenul real;
– reflectarea asupra experienței proprii de învățare și comp letarea unui tabel de forma:
„știu -vreau să știu -am învățat”;
– chestionarea colegilor/profesorului pentru clarificarea eventualelor neînțelegeri cu privire
la fenomenele studiate;
74
– formularea răspunsurilor la întrebări simple adresate de profesor, de tip ul: “Ce am făcut?”,
„Ce am observat?”, „Ce a fost greu?”, „Ce a fost ușor?”, „De ce?”, „Ce am învățat?”, „Unde
putem aplica ceea ce am învățat” etc.
CS9 Prezentarea spațiului geografic utilizând mijloace și limbaje specifice
-prezentatea unor elemente, pr ocese și fenomene geografice utilizând noțiuni din domeniul
științelor, matematicii și TIC;
-prezentatea unor elemente, procese și fenomene geografice pe baza unor scheme, imagini,
animații video, suporturi cartografice etc.
-prelucrarea datelor geografice utilizând operații matematice și instrumente TIC.
-identificarea unor corelații între fenomenele geografice observate în orizontul local;
-elaborarea unor proiecte simple pe tema dezvoltării durabile;
-aplicarea cunoștințelor și abilităților dobândite în situații concrete din viața reală.
CS10 Folosirea unor metode de înregistrare și reprezentare a datelor experimentale
– înregistrarea în tabele cu rubrici prestabilite a valorilor mărimilor măsurabile;
– consemnarea sistematică a observațiilor calitative cu privire la derularea unor fenomene
chimice;
– consemnarea în tabele a informațiilor cantitative preluate din surse publice, în scopul
studierii acestora.
CS 11 Elaborarea de produse specifice utilizând aplicații informatice
– Prezentarea modului de realizare a unei diagrame
– Exerciții de realizare si formatare a diagrame
– integrarea fișierelor audio -video, imagini scanate în alte produse: prezentări, aplicații
colaborative etc.
– realizarea unui videoclip cu fundal muzical, având ca temă prezentarea activităților
desfășurate în timpul orelor (folosind Animoto)
CONȚINUTURI
1.Prezentarea opționalului: teme, activități, modalități de evaluare, echipa de profesori, instructaj
de pr otecție a muncii
75
2.Distribuția apei pe glob
3.Importanța apei pentru organismele vii
4.Studiul încălzirii, vaporizării și condensării apei
5. Respirația și transpirația la organismele vii
6.Apa în grafice și procente
7.Topirea și înghețarea apei
8. Circula ția apei în natură
9. Elaborarea portofoliului electronic al activității
10. Soluții
11.Presiune hidrostatică și osmotică; plutirea corpurilor
12. Curentul electric în soluții
13. Poluarea apei
14. Metode de filtrare/separare
15. Stații de epurare
16. Eval uarea finală
MINIPLANIFICARE
Tema Săptămâna Nr. de ore
Prezentarea opționalului S1 1 oră
Distribuția apei pe glob S2, S3 2 ore
Importanța apei pentru organismele vii S4 1 oră
76
Studiul încălzirii, vaporizării și condensării
apei S5, S6, S7 3 ore
Respirația și transpirația la organismele vii S8 1 oră
Apa în grafice și procente – 1 S9, S10 2 ore
Apa în grafice și procente – 2 S11 1 oră
Topirea și înghețarea apei S12 1 oră
Circulația apei în natură – 1 S13 1 oră
Circulația apei în natură – 2 S14 1 oră
Elaborarea portofoliului electronic al
activității S15, S16,S17 3 ore
Încheierea mediilor S18 1 oră
Soluții – 1 S19 1 oră
Soluții – 2 S20 1 oră
Soluții – 3 S21 1 oră
Presiunea hidrostatică și plutirea corpurilor S22, S23 2 ore
Presunea osmotică S24 1 oră
Curentul electric în soluții – 1 S25 1 oră
Curentul electric în soluții – 2 S26 1 oră
Curentul electric în soluții – 3 S27 1 oră
Poluarea apei S28, S29 2 ore
Metode de filtrare/separare S31 1 oră
Stații de epurare a apei S32, S33 2 ore
Evaluare finală și încheierea mediilor S34, S35 2 ore
SUGESTII METODOLOGICE
Lucrul în echipă;
Dezbatere;
Studii de caz;
Analiza unor documente;
Lucrări de laborator (fizică, chimie, biologie);
77
Redactaraea parcursului activității într -un portofoliu electronic;
Realizarea unor produse finale (portofolii, grafice, desene etc.)
REPERE ALE EVALUĂRII
Evaluare orală și practică;
Evaluare alternativă (ex. portofoliu electronic)
Utilizarea instrumentelor TIC
BIBLIOGRAFIE
1. LAROUSSE, PRIMA MEA CARTE DESPRE PLANETA NOASTRĂ , Editura RAO, București,
2007
2. MAREA CARTE DESPRE EXPERIMENTE , Editura Litera International, București, 2006
3. VREAU SĂ ȘTIU – ENCICLOPEDIE , Editura Teora, București, 2007
4. NATURA – ENCICLOPEDIE PENTRU ÎNTREAGA FAMILIE, Editura Teora, București,
2005
5. GENERAL CHEMISTRY, EBBING, GAMMON ,HOUGHTON MIFFLYN COMPANY,
2009
6. CHEMISTRY -THE CENTRAL SCIENCE, PEARSON -PRENTICE HALL, 2009
7. WHY IS MILK WHITE, ALEXA COELHO, SIMON QUELLEN FIELD, CHICAGO
REVIEW PRESS, 2013
78
ANEXA 3
Scenariu didactic pentru activitățile de învățare
Unitate Viruși și virusuri
Imaginea de background pe masa multi -touch pentru această aplicație este un virus. Pe
această imagine este suprapus un buton de start (cu 4 zone)care trebuie apăsat concomitent de cei
4 elevi pentru pornirea aplicației.
Două colțuri va avea ca temă virusu l biologic, două colțuri virusul informatic.
În dreptul (deasupra) consolei fiecăruia dintre
cei patru elevi de la masă se deschide un box în
care acesta își va scrie numele (sarcina de lucru
1). Numele fiecarui elev va rămâne scris pe tot
parcursul desfăș urării aplicației, lângă contorul
de timp și scor. De fiecare dată când la masă
lucrează o altă echipă (la fiecare sesiune de
lucru), numele se vor schimba în funcție de
datele introduse de elevi.
Tastați prenumele vostru în caseta activă apoi
apăsați conc omitent butonu start, pentru a
porni activitatea.
(timp estimat 1 -2 minute).
A1.1 Descrierea activității de definire a termenilor . (5 min) activitate individuală
Citiți cu atenție anexa AR1. Apoi vizionați filmele AR2, AR3 și AR4.
A1.2. Descrierea activității A1.2 Identificare caracteristici virusuri și viruși cativitate
individuală
Fiecare copil întoarce jetonul din dreptul numelui său. Je tonul conține sarcina de lucru
pentru fiecare copil:
1. Caracteristicile virușilor biologici
2. Caracteristicile vir ușilor informatici
3. Semne de infectare și căi de infectare pentru virusurile biologice
4. Semne de infectare și căi de infectare pentru viruși informatici.
Pe masă se rotesc următoarele etichete chiar dacă un copil trage o etichetă ea va rămâne atât în
locul în care o trage copilul cât și în locul din care a fost luată:
Un set de instructiuni
Se reproduc
Infectează
79
Se atașează altor programe
Execută operaț ii nedorite
Distrug
Efectele pot să nu fie detectabile o perioadă
Poate recunoaște dacă un sistem a fost infectat
Se autoidentifică
Dimensiune redusă
Provoacă adevărate epidemii
Sunt total dependente de gazdă
Creare
Replicare
Activare
Descoperire
Asimilare
Eradicare
Maturarea
Eliberarea
Vizitarea unor site -uri
Instalarea unor aplicații
Descărcarea unor fișiere de pe internet
Febra
Dureri musculare
Sistemul se comportă ciudat,
Primești mesaje sau imagini nesolicitate;
Programele pornesc în mod neașteptat;
Firewallul te anunță că o aplicație a încercat să se conecteze la Internet (și aceasta
nu este un pro gram rulat de tine);
Prietenii îți spun că au primit de la tine mesaje email pe care nu le -ai trimis;
sistemul se blochează frecvent sau funcționează cu dificultate;
Primești numeroase mesaje cu erori de sistem;
Sistemul de operare nu se încarcă atunci cân d pornești PC -ul;
Observi că fișierele și directoarele au fost eliminate sau modificate;
Observi accesarea hard disk -ului (semnalat prin luminile care pâlpîie) atunci când
nu ai niciun program care rulează;
Browserul de Internet se comportă ciudat, de exem plu nu poți închide o fereastră.
În centrul mesei apare tabelul:
80
Virusuri
Genom viral
HIV
Virus herpetic
Peplosul
81
Capsida virală
Inițial este vizibilă doar coloana din partea stângă. Când elevul atinge o celulă în dreapta apare
imaginea corespunzătoare.
În centrul mesei apare tabelul:
Viruși informatici:
Viruși de boot se încarcă în memorie înaintea sistemului de operare, transferă conținutul de
BOOT în alt sector, amestecă datele. Infectează orice disc logic al hard
discului și orice dis chetă care se introduce în unitatea de dischete
Viruși de fișiere Se fixează de regulă pe fișierele cu extensia EXE sau COM. Când programul
infectat este rulat, virusul se activează rămânând de cele mai multe ori
rezident în memorie pentru a infecta orice program se va lansa în execuție.
Există și viruși cu caracteristicile ambelor categorii (și de BOOT și de fișiere),
dar aceștia sunt în număr foarte mic.
Viruși de
macrouri Sunt plasați î ntr-unul sau mai multe macro -uri dintr -un document Microsoft
Office și utilizează funcționalităț ile puternice ale Visual Basic for
Applications, care a fost creat pe ntru a permite utilizatorilor să automatizeze
anumite activităț i.
Viruși de link –
uri nu alterează fiș ierele executabile, ci structura de directoare, redire cționând
calea directorului unui fișier infectat către zona î n care este localizat virusul.
După lansare, virusul poate încărca fiș ierul executabil, citind calea corectă a
directorului fiș ierului respectiv.
Viruși ascunși Rezidă întotdeauna în memorie și încearcă să "păcălească" sistemul,
ascunzându -și existența. Virușii ascunși se multiplică și se comportă astfel
încât să preia controlul asupra datelor și conținutului programelor, fără
știința utilizatorilor sau a programelor anti -virus. Câ nd sistemul de operare
(de exemplu prin comanda DIR) încearcă să afle dimensiunea unui program
infectat, virusul ascuns scad e o parte din aceste date, egală cu dimensiunea
propriului cod, și o înlocuieș te cu datele corecte. Astfel, dacă programul
este doar citit (de un s canner de viruș i), dar nu este rulat, codul viral este
ascuns ș i nu poate fi detectat.
Inițial este vizibilă doar coloana din partea stângă. Când elevul atinge o celulă în dreapta apare
imaginea corespunzătoare.
A2. Descrierea activității A2. Asemănări și deosebiri între viruși și virusuri (3 min) activitate
colaborativă
82
Analizați cele patru zone de lucru și identificați asemănări și deosebiri între virusuri și viruși. De
pe centrul mesei dispar etichetele nefolosite, rămânând doar cele din zona de lucr u ale fiecărui
copil. În locul etichetelor, centrul mesei se împarte două zone. ASEMANĂRI și DEOSEBIRI
Elevii trag etichetele din zona lor în una din cele două zone asemănări sau deosebiri.
A.3 Descrierea activității (12 min)
Centrul mesei rămâne nemod ificat, în dreptul fiecărui copil apare citatul:
Stephen Hawking (n. 8 ianuarie 1942, Oxford/Anglia) este un fizician englez, teore tician al
originii universului ș i unul dintre cei mai mari cosmologi contemporani, p rofesor la catedra de
Matematică la Universitatea Cambridge, deținută câ ndva de Isaac Newton.
“O ființă vie are de regula două componente : un set de instrucț iuni care îi spun sistemului cum
să se mențină și reproducă, și un mecanism care reține aceste instrucțiuni. În biologie, aceste două
părți sunt denumite gene și meta bolism. Este demn de remarcat că nu este necesar să fie ceva
biologic în ele. Spre exemplu, un virus informatic este un program care se replică în memoria
PC-ului, și se transmite altor computere. Astfel, el se potriveș te cu definiția dată unui sistem viu,
pe care am dat-o anterior. Întocmai ca un virus biologic, este mai degrabă o formă degenerată,
deoarece conține doar instrucțiuni sau gene, și nu are un metabolism propriu. În schimb,
reprogramează metabolismul computerului gazdă , sau al celulei.
Unii s-au întrebat dacă virușii pot fi considerați o formă de viață, deoarece ei sunt paraziți, și nu
pot exista independent de gazdă . Dar atunci cele mai multe forme de viață , inclus iv noi oamenii,
sunt parazite, în sensul că se hranesc și depind în ceea ce privește supraviețuirea de alte forme de
viață . Cred că viruș ii informatici trebuie considerați ca o formă de viață. Poate că spun ceva
despre natura umană, și anume că singura formă vie de existență pe care am creat -o până acum ,
este pur distructivă . Vorbesc despre crearea unei forme de viață dupa propria noastră
imagine …”
Și în zona de lucru a fiecărui copil apare cerința : Argumentați pro citatul pentru doi copii pentru
alți doi Argumentați contra citatului. Scriu succinct argumenteleîn căsuța text.
A 4.1. Descrierea activității Scenariu de criză
În dreptul fiecărui elev apare câte un articol din ziar, citește aricolul ș i elaborează un scenariu de
apocaliptic plecând de la articol. Scenariu îl va scrie folosind tastatura proprie în maxim 10 linii
într-un document word.
Colțul I
Un savant, ale carui proiecte au fost considerate prea periculoas e pentru a fi publicate, a
anunțat oficial că a creat un virus mutant, care s -au putea răspândi foarte ușor în întreag a lume.
83
Ads by INTERNET PROTV
Profesorul Yoshihiro Kawaoka, de la Universitatea Wisconsin -Madison, a organizat o
conferință de presă, în cadrul că reia a oferit detalii despre realizarea sa. El a creat un hibrid între
virusul gripei aviare ș i al gripei porcine, apoi i -a produs o mutație, astfel încât acesta se transmite
foarte uș or de la un om la altul, prin tuse sau strănut. Anunțul savantului vine dupe ce, î n luna
decembrie, oficialii americani au cerut c a articolul acestuia să fie șters din revista de
știință Nature, pentru ca teroriștii să nu se folosească de datele furnizate, ca să creeze o armă
biologică. Aceasta reacție a dus la o întreagă dezbatere, între susținătorii accesului neîngrădit la
știință și cei care se tem ca aceste cunoștințe ar putea fi folosite î ntr-un scop malefic. Gripa aviară
este cons iderată foarte periculoasă . Jumatate dintre cei care au contactat boala au murit, iar acest
virus poate fi devastator pentru omenire, dacă va suferi o mutație care să -i permită să se
răspâ ndeasca mai repede.
Potrivit Guardian , experimentele profes orului Kawaoka au fost menite să analizeze
posibilita tea ca mutația să apară în mod spontan, în natură . Din fericire , rezultatul testelor sale
arată că, deși mutația poate să aibă loc, virusul nu va putea niciodată să fie la fel de contagios la
gripa sezonieră, iar bolnavii pot fi trataț i cu medicamentele clasice antivirale. Cu toat e acestea,
savantul atrage atenția că virusul poate suferi mutații neașteptate î n mediul natural, cum s -a
întâmplat de altfel în Egipt, în perioada 2009 -2011, când au fost î nregistrate 46 de asemenea cazuri.
Kawaoka ș i un alt medic care a luat parte la experiment, olandezul Ron Fouchier, au
precizat că aceste teste pot aju ta la preven irea pandemiilor, așa cum alte cercetări științifice
încearcă să prevină tsunami -urile sau cutremurele. Fouchier nu a dat alte detalii despre
experimentul la care a partici pat, deoarece guvernul olandez î i interz ice divulgarea anumitor
informaț ii.
Colțul II
Scenariu ap ocaliptic pentru distrugerea reț elei
informatice europene
Cât de vulnerabilă este Europa, în faț a unui atac
cibernetic? Orice putere malefică ar putea – cu 86
milioane de euro, 750 de specialiști și doi ani la
dispoziție – să lanseze un atac cibernetic devastator la
adresa î ntregii Uniuni Europene.
Potrivit unui expert în securitate electronică din Statele
Unite, citat de EuObserver , un atac ar î ncepe cu Bursa de valori din Londra sau cu operatorul
francez de electricitate RTE. Totul ar putea porni de la deschiderea unui fișier î n format .pdf, trimis
de la o adresă necunoscută . Documentul ar conț ine un soft care ar permite unui hacker aflat, de
exemplu, pe alt continent, să preia contro lul asupra computerului vizat. Î n timp, hackerul ar putea
84
monito riza activitatea tuturor angajaț ilor, le -ar putea afla parolele ș i ar putea folosi i nformațiile
culese pentru a intra î n computerele conducerii.
La apr oximativ 21 de luni după atacul iniț ial, asupra computerelor din nivelul infer ior, atacul final
poate fi pregă tit. Cele 27 de state ale Uniunii Europene s -ar putea trezi cu centralele elec trice
inoperabile. Comunicaț iile, prin telefon sau Internet, ar fi i mposibil de real izat, transporturile
feroviare ș i aeriene ar fi paralizate, tranzacțiile bancare îngheț ate, activitatea guvernelor blocată .
Într-un cuvâ nt, un dezastru total.
Lucrurile ar putea reveni la normal în câteva zile, dar pierderile î nregistra te de capacitatea
administrativă, încrederea cetățenilor europeni în instituții, pierderea informațiilor vitale pentru
funcț ionarea Uniunii Europene ar putea fi atât de grave, încâ t recuperarea lor ar putea dura ani
buni.
Charlie Miller, mat ematician, fost a nalist al Agenț iei de Securitate Națională din Statele Unite, a
studiat timp de cinci ani un posibil scenariu ap ocaliptic pentru distrugerea reț elelor informatice
europene. Potrivit specialistului, care s -a folosit de datele folosite pentru calcularea
vulnerabilităț ilor Statelor Unite, ar fi nevoie de 83 de milioane de euro, 750 de hakeri, hardware
în va loare de trei milioane de euro ș i un laborator cu 50 de computere performante pentru
centralizare ș i altele pentru hackeri.
Colțul III
Virusuri informatice cu efecte biologice
Hackerii pot crea programe malițioase care să treacă linia
dintre tehnologie și biologie, dezvoltând astfel virusuri
capabile să declanșeze epidemii periculoase, au arătat doi
cercetători experți în securitate informatică.
Ne aflăm realmente la frontiera dintre viu și neviu”, a
declarat Guillaume Lovet, unul din cei doi autori ai
unui studiu pe această temă, prezenta t cu prilejul conferinței
Black Hat Europe, desfășurată săptămâna trecută la Londra.
Comparația între virusurile umane și cele de calculator a fost
făcută inițial pentru ca specialiștii să poată înțelege mai bine
de ce sistemul imunitar uman este atât de m ult mai bun la combaterea virusurilor decât programele
antivirus, notează TechReport .
”Am ajuns să ne întrebăm dacă nu cumva poate exista un soi de convergență între cele două tipuri
de virusuri. Poate suna a scenariu de film prost, dar întrebarea nu e deloc stupidă”, a spus Lovet.
Împreună cu Axelle Apvrille, el a conchis că între agenții patogeni naturali și programele
85
malițioase există foarte multe asemănări, ambele entități putând fi definite ca ”informații care
codifică un comportament parazit”.
În biologie, codul unui virus este scris în ADN sau ARN, fiind ca regulă mult mai mic decât codul
care alcătuiește un virus informatic. ADN -ul unui virus gripal, spre exemplu, poate fi descris în
aproximativ 23.000 de biți , în timp ce codul care alcătuiește un virus informatic mediu este de 10 –
100 de ori mai mare. Originile celor două tipuri de virusuri sunt radical diferite: cel informatic este
proiectat, în timp ce virusul biologic evoluează sub presiunea selecției natura le. Lovet și Apvrille
susțin că aceste origini pot fi schimbate între ele.
Oamenii de știință au conceput deja multe varietăți de virusuri sintetice, derivate din patogeni
naturali și utilizabile ca arme biologice. În informatică, proiectarea unui virus/vi erme capabil să
evolueze și să se adapteze singur s -a dovedit a fi mai dificilă, dar nu imposibilă: Conficker și
Koobface fac deja asta. Mai mult, Conficker nu atacă imediat, ci după o perioadă de ”inc ubare”,
la fel ca mulți viruși naturali. Există însă o amenințare mult mai apropiată la frontiera
informatic/biologic: hackerii pot să atace computerele utilizate în dezvoltarea de virusuri sintetice,
și deci să modifice produsul biologic sintetizat. Virus urile informatice se pot disemina acum prin
multe mijloace noi, în afara carcaselor de calculatoare: prin implanturi cochleare sau cerebrale,
regulatoare cardiace și practic orice alt dispozitiv de protetică modernă conectabil la un sistem
informatic exter n. În acest fel, un virus informatic poate influența funcționarea implantului, cu
efect direct asupra organismului în care se află.
Colțul IV
Un cercetător din Marea Britanie și -a implantat un cip în mână și apoi i -a dat un
virus pentru a testa securitatea laboratorului.
Mark Gasson / FOTO: sky.com
86
Dr. Mark Gasson, un expert în cibernetică de la University of Reading din Marea Britanie, are un
cip implantat în mână. Cipul este programat să deschidă ușile laboratorului și permite folosirea
telefonului mobil doar de către proprietar.
Cercetătorul a infectat însă cipul cu un virus care a fost apoi transmis automat în sistemul de
securitate al laboratorului său. „Odată de sistemul a fost infectat, oricine poate avea acces”. Virusul
în sine nu prezintă un risc, dar intrat pe mâini greșite ar putea oferi acces în clădire,
potrivit sky.com .
Dr. Gasson a încercat să arate cu acest experiment vulnerabilitatea cipurilor care sunt acum
implantate în pacienți. Pacemakerele conțin minicomputere care controlează bătăile ini mii și
comunică cu doctorii cu ajutorul unui senzor plasat pe pielea pacientului. Dacă un virus este însă
transmis ar putea opri inima, consecințele fiind fatale. „Aceste componente electronice ar trebui
să aibă un nivel de încriptare. Cele medicale ar tre bui să aibă și o parolă. Sunt măsuri minine de
siguranță și sunt surprins că ele nu sunt deja implementate”, a mai adăugat Gasson.
Citeș te mai mult pe REALITATEA.NET: http://www.realitatea.net/primul -om-infectat -cu-un-
virus -informatic_715609.html#ixzz1sR3HJXyv
Elevii citesc scenariul, ceilalți vor identific a.
87
CUPRINS
Introducere………………………………………………………………………………….. ……….. Pag.1
Unitate de învățare – CULORILE ÎN LUMEA APLICAȚIILOR
VIZUALE ……………………………………………………………. …………………. ………….
Pag. 3
Unitate de învățare – ÎN LUMEA NUMERELOR ………………………………….. . Pag. 7
Unitate de învățare – VIRUȘI SAU VIRUSURI? ……………………………………. Pag. 11
Unitate de învățare – APA ……………………………………………………………………. Pag. 14
Unitate de învățare – LINIA CU ROL CONSTRUCTIV ȘI DECORATIV Pag. 21
Unitate de învățare – CINE SUNT EU? ………………………………………………… Pag. 26
Unitate de învățare – DIVIDE ET IMPERA …………………………….. …………… Pag. 34
Unitate de învățare – ARBORII ȘI NATURA ……………………………………….. Pag. 38
Unitate de învățare – CREDINȚA CREȘTINĂ ……………………………………… Pag. 41
Unitate de învățare – GRAFURI ………………………………………….. ……………… Pag. 47
Anexa 1 ………………………………………………………………………………………………. Pag. 56
Anexa 2 ………………………………………………………………………………………………. Pag. 70
Anexa 3 ………………………………………………………………………………………………. Pag. 78
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Trăim într -o lume caracterizată prin rapiditate, complexitate, într -o continuă schimbare, în [614776] (ID: 614776)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.