Traficul de Droguri

”UNIVERSITATEA ”SPIRU HARET”

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI STIINTELE EDUCATIEI – BUCURESTI

PROGRAMUL DE MASTER – PSIHOLOGIE JUDICIARA SI VICTIMOLOGIE

DISCIPLINA: CRIMINALITATE TRANSFRONTALIERA SI TERORISM

ANUL I – SEMESTRUL II (SESIUNEA IUNIE 2016)

MASTERAND – PASCARU ST. ANTONIO RAZVAN

Coordonator științific: Profesor univ.dr. Nicolae Radu

Traficul de ”droguri”

Referat

Capitolul I – Conceptul de “drog”

Capitolul II – Tipuri de ”droguri”

Capitolul III – Harta drogurilor pe mapamond.

Capitolul 3.1- Lupta anti-drog in diferite state ale lumii

Capitolul IV – Problema drogurilor in Romania

Conceptul de “drog”

Problematica actuala a societatii moderne in ceea ce priveste consumul si traficul de stupefiante se regaseste in foarte multe medii sociale facand referire aici la influentele mass-media asupra indivizilor, crima organizata care promoveaza consumul si traficul, farmaciile si o parte din cadrele medicale implicate in procesul vanzarii de psihotrope cu efect halucinogen. Pentru a descrie cat mai in amanunt notiunea ”drogului” este necesar sa precizam faptul ca organismul uman este un foarte bun receptor a substantelor chimice cu efecte ce produc dependenta si modifica starea fizica si psihica. Dependenta de aceste substante poarta denumirea de ”toxicomanie”, este o dependenta bolnavicioasa ce trimite consumatorul adesea catre drumul psihiatriei sau mai rau decat atat, pe drumul ”mortii albe”.

Cu trecerea timpului, stupefiantele ajung pana acolo incat vor inhiba centrii nervosi provocand desigur o incapacitate fizico-psihica.

Organizatiile de sanatate care se ocupa cu clasificarile substantelor ce genereaza dependenta pe plan mondial, le-au ordonat in felul urmator:

Alcool

Opiacee (heroina, morfina)

Cannabis (marijuana, hasis)

Sedative/hipnotice

Cocaina

Halucinogene (LSD)

Tutun

Solventi organici (aurolac)

Pe langa substantele interzise prin lege, alcoolul si nicotina aduc un prejudiciu major tuturor consumatorilor, bolile secundare fiind specifice acestora punand in pericol viata indivizilor.

Narcoticele, sedativele, analgezicele, tranchilizantele, neurolepticele, anestezicele reprezinta clasa substantelor psihotrope medicamentoase utilizate in tratarea sistemului nervos central, si care administrate in mod empiric pot duce la un dezechilibru psihico-fizic major.3333

Tipuri de ”droguri”

Cel mai des consumat drog pe plan mondial este fara indoiala – cofeina, fara a fi interzisa pe plan mondial exceptand unele religii care impun adeptilor o conduita aparte.

In continuare vom vorbi despre ”droguri” interzise prin lege si cum mult mai periculoase decat cel amintit anterior.

Opiul contine derivati precum morfina si heroina. ”Acest drog se obtine din soiul ”papaver somniferum” utilizand o tehnica de incizie a capsulelor de mac. Este eliberat ulterior un suc laptos ce se transforma dupa un anumit interval intr-o masa bruna la contactul cu aerul”.2

Omenirea a facut cunostinta cu opiul in urma cu sase mii de ani conform studiilor de specialitate in sudul Mesopotamiei ca descoperitori ai acestei substante.

In zilele noastre Turcia si India sunt principalele candidate ale producerii de mac in vederea obtinerii opiului. Revenind la descrierea acestui drog, putem afirma ca este consumat in mai multe modalitati cum ar fi: fumatul, masticatul si chiar sub forma de supozitoare. Starea initiala de euforie produsa de drogul sus amintit este urmata de delir si in final se instaleaza o stare de somnolenta, conform analizei facute de catre specialistii din domeniu.

Opiomanul este un subiect caracterizat de o manifestare anxioasa, astenica, cu igiena precara, cu constipatie cronica alternand cu debuseuri diareice, hipotensiune ortostatica, hepato-megalie, cu mers ezitant, fata palida, tulburari grave de somn (insomnie, cosmaruri),

prezinta diminuarea simtului moral si etic. Consumatorul incearca in permanenta sa iasa din acest cerc vicios regurgand la delincventa ca metoda de procurare a banilor necesari cumpararii drogului, tendinta spre perversiuni sexuale, agresivitate, indiferenta, absenta vointei, tulburari de memorie, atentie, afectivitate. Cu siguranta suntem fiinte irepetabile si de la individ la individ au fost raportate efecte adverse diferite ajungandu-se de la dureri fizice foarte mari pana la decesul consumatorului.

Morfina este un derivat narcotic facand parte din clasa opiaceelor. Poate fi ingerată oral sub formă de tablete, dar poate fi și injectată subcutanat, intramuscular sau intravenos; ultima variantă este cea preferată de dependenți. In medicina este utilizata pentru pacientii cu cancer in faza terminala si consumata in cantitati exagerate genereaza toxicomanie, morfinomanie ajungandu-se la distrugerea activitatii psihice a consumatorului.

Morfinomanii pot suporta doze de pana la 500 ori mai mari decat cele terapeutice.
Semnele clinice ale sindromului de abstinenta sunt: neliniste, somnolenta, senzatie de frig, hipersalivatie, lacrimare, rinoree, obstructie nazala; nervozitate, tremor, voma, diaree; hipertermie, hipertensiune arteriala, insomnie; refuzul alimentelor, a apei, varsaturi, diaree.

Heroina reprezinta probabil cel mai periculos stupefiant fiind produsa ilegal pe toate continentele. A fost descoperită în anul 1896 utilizandu-se inițial (datorită proprietății ei analgezice) în medicină. Ulterior, din cauza nocivității (mai toxică decât morfina), consumul ei a fost interzis. In prezent, se cunosc patru tipuri de heroina. Drogul cel mai utilizat astazi este cunoscut in lumea traficantilor sub denumirea de "zaharul brun", "pietre de Hong Kong" sau "hrana pentru pasarele".
In tarile Baltice (Estonia, Letonia, Lituania) si Polonia se produce si heroina "lichida" sau "Kompot" si constituie de asemenea o sursa de abuz.

Heroinomanul slabeste, are facies palid, extremitati reci, piele uscata cu eruptii, privire fixa, prezinta anxietate, insomnii, tulburari de judecata, halucinatii; apar modificari ale vointei, atentiei, afectivitatii si comportamentului; pe masura ce dozele cresc, acesta devine antisocial, irascibil, agresiv, brutal, violent;

In cazul supradozelor cu heroina consumatorul intra in coma, respiratia acestuia devenind foarte lenta, pielea devenind rece si lipicioasa, apar convulsii, pericol iminent de inghitire a limbii si intr-un final se poate instala decesul.

In prezent, consumul de heroina se face si in asociere cu alte droguri:

cocaina ("speedball");

cocaina si amfetamina;

fenobarbital – se incalzesc la fierbere si vaporii sunt aspirati cu paiul

tutun

stricnina, pentru potentarea efectelor

Cocaina este un stupefiant ce stimuleaza puternic sistemul nervos central, raspandit in toata lumea generand dependenta consumatorului. Se obtine din frunzele arbustului de coca originar din America de Sud si are un efect analgezic descris chiar si in opera lui Sigmund Freud ”Despre coca”.

”Cocaina este un inhibitor al dopaminei, noradrenalinei, serotoninei. Aceasta împiedică transmiterea impulsului nervos la nivelul sinapselor neuronale, prin ridicarea pragului de sensibilitate a receptorilor, o creștere a simpaticotoniei. Creează o stare de euforie și de dependență față de cocaină”. Cocaina este cunoscuta in lumea traficantilor drept ”zapada”, culturile din Bolivia, Peru si Columbia fiind in topul tarilor care cultiva arbustul de coca.

Consumul acestui drog se realizeaza prin prizare, injectare subcutanata, masarea gingiilor cu pulbere de cocaina, consumarea vinului cu adaos de cocaina. Prizarea acestui drog produce in timp leziuni grave ale septului nazal distrugand cartilajul. Consumatorul incepe sa fie cuprins de idei aberante si sensibilitate la lumina. Formele principale de consum sunt: basuca (in amestec cu marijuana), injectare sau crack.

Canabisul este extras din cânepa cultivata in regiunile tropicale ale lumii – America de Sud, America de Nord/Centrala, Asia, Africa. Culturi importante au fost descoperite si in Columbia, Jamaica, Mexic, Maroc, Liban, Pakistan etc. Produsele care se extrag din canepa indiana si sunt folosite ca droguri sunt cunoscute in lumea traficantilor drept – marijuana si hasis.

Marijuana este fumata sub forma de pipa/tigara sau atomizatoare care desigur raspandesc substante toxice/cancerigene in organism. In tarile civilizate a existat un proiect care a incercat legalizarea acestui tip de drog caracterizandu-l ca fiind nu foarte periculos, facandu-se o paralela intre acesta si consumul de tutun. Principalele ”efecte adverse” sunt starea de euforie si sete.

Hasisul se consuma in stare pura sau in amestec cu tutunul sub forma de joint, narghilea/bong si vaporizator. Simptomatologia consumatorului de hasis se manifesta prin: scaderea frecventei pulsului, circulatie sanguinica crescuta la nivel ocular, modificarea fluxului sanguin cerebral, uscarea mucoasei bucale, stari de voma, diaree si senzatie puternica de foame. In prima faza a consumului de hasis, subiectul intra intr-o stare de agitatie urmata de o pace interioara(calm) osciland cu starea de ras nemotivat. In timp consumul de hasis conduce catre psihoze schizofreniforme, realitatea fiind perceputa deformat, consumatorul resimtind profund starea de panica.

Ecstasy ”XTC” este un drog relativ nou pe piata stupefiantelor si se obtine prin preparare chimica in laboratoare clandestine fiind un derivat de amfetamina. De la caz la caz, ”XTC” produce halucinatii, ras nejustificat, irascibilitate, incetinirea pulsului.

MDMA derivat din metamfetamina cu efecte psihice care constau în euforie, stare energică, reducerea anxietății, empatie crescuta, creșterea excitabilității sexuale, halucinații moderate. La nivel fizic pot apărea: lipsa poftei de mâncare, încleștarea involuntară a dinților, vedere încețoșată, creșterea pulsului, dilatarea pupilelor, alternanța senzației de căldură cu frisoanele, stare de leșin. Epuizarea resurselor de serotonină, neurotransmițător ce joacă rol direct în reglarea dispoziției, agresivității, activității sexuale și a somnului, conduc subiectul catre depresie, confuzie si paranoia.

Mescalina este un drog sintetic cu efect halucinogen extras din cactusul Peyote. Fondatorul Scolii romanesti de neurologie – Gheorghe Marinescu a studiat fazele consumului de mescalina ce produce intoxicatii mortale. Episoadele halucinogene au o durata de pana la 12 ore si se poate consuma in mai multe moduri dupa cum urmeaza: ingestie in stare proaspata sau uscata (utilizand si sucuri pentru a reduce gustul amar); ceai concentrat; jeleuri.

L.S.D. este un drog ”de laborator” obtinut din ciupercile care se dezvolta pe secara. Consumatorii il utilizeaza sub diferite forme cum ar fi: comprimate, bucati de zahar, cuburi de gelatina, timbre si lichid. L.S.D. este cunoscut sub denumirea de ”drog pentru petreceri”, puternic halucinogen actionand asupra sistemului nervos central provocand alterari ale perceptiei, perturbari de gandire si modificari comportamentale.

3. 1.Harta drogurilor pe mapamond 3.2. Lupta anti-drog in diferite state ale lumii

Atat consumul cat si traficul ilicit de droguri reprezinta o problema majora in construirea unei societati ”curate”, fenomenul aducand prejudicii enorme pentru sanatatea cetatenilor.

In anul 1987 Adunarea Generala a O.N.U. a declarat ca ”Zi internationala de lupta impotriva abuzului si traficului ilicit de droguri” data de 26 iunie. Aceasta campanie incurajeaza tinerii sa renunte la consum si sa isi respecte propria sanatate, amintindu-le acestora despre tulburarile cauzate de consumul de droguri, despre ruperea legaturilor cu cei apropiati, ruinarea integrarii sociale, toate acestea provocand suferinta atat consumatorilor cat si famiilor din care fac parte.

In general detinerea si consumul de substante stufefiante sunt impotriva legii in intreaga lume. Drogurile pot impiedica ireversibil dezvoltarea psihica si emotionala a tinerilor distrugand vaste mecanisme sociale pentru ca nu-i asa, indivizii reprezinta fiecare in parte o piesa a marelui puzzle social. Consumatorii se expun unor mari riscuri conexe fenomenului sus amintit, facand referire aici la activitatea sexuala neprotejata si multe alte infractiuni. Sunt vulnerabili in fata unor boli cu transmitere sexuala cum ar fi: virusul HIV, hepatita si altele.

In aceeasi masura trebuie sa amintim si despre infractionalitatea ce deriva in urma consumului. Foarte multi consumatori incep sa utilizeze substante interzise, apoi pierd controlul asupra propriei vieti, renunta la scoala/loc de munca si dependenta ii duce pe calea traficului ilicit ingrosand randurile infractionalitatii si terorismului.

UNODC (Biroul Natiunilor Unite pentru Droguri si Crima) coordoneaza activitati pentru prevenirea si combaterea acestui fenomen, informand publicul larg si in special tinerii cu privire la prejudiciul adus de consum si trafic (200.000 de oameni mor anual din cauza drogurilor).

UNODC incurajeaza derularea unor activitati de prevenire si combaterea drogurilor, implicand organizatii non-profit, persoane si sectorul privat din statele membre, astfel:

Organizarea unor evenimente pentru marcarea zilei de 26 Iunie ca zi de lupta impotriva consumului si traficului de droguri.

Informatii referitoare la campanii prin diferite retele sociale.

Raspandirea sloganului de campanie folosindu-se de websit-uri, canale media si produsele promotionale.

Donare de fonduri pentru ONG-uri in vederea sprijinirii eforturilor de preventie si tratament anti-drog.

În ultimele decenii, globalizarea economica, mijloacele de comunicatie si transport alaturi de dezvoltarea noilor tehnologii informatice au permis organizatiilor criminale succese evidente în desfasurarea activitatilor lor pe plan mondial. Strategia acestor grupari infractionale consta în productia drogurilor în zone cu risc redus, zone în care detin controlul institutiilor, si în identificarea pietelor de desfacere în teritorii cu o cerere cat mai mare de droguri. In ceea ce urmeaza vom exemplifica lupta anti-drog pe plan mondial acolo unde ”focarele” clasice de consum si trafic sunt intens monitorizate de catre autoritati si echipe de specialisti.

America de Nord

In aceasta zona a lumii sunt peste 40 de milioane de consumatori de droguri si un trafic ilicit evaluat la peste 120 miliarde de dolari pe an. Drogul cel mai utilizat pe continentul nord-american este cannabisul. Studiile efectuate în ultimii ani de catre organizatiile internationale specializate indica faptul ca folosirea cannabisului inregistreaza o crestere în combinatie cu alte substante, astfel incat numarul internarilor persoanelor consumatoare de astfel de compusi chimici este in permanenta urcare. Mexicul este principalul furnizor al acestui drog pentru Statele Unite ale Americii, aici existand vaste culturi ilicite de cannabis.

Jamaica este o insula cunoscuta pentru cantitatile impresionante de marijuana detinute, cifra de afaceri a traficantilor depasind 1 miliard de dolari anual. Conform studiilor in domeniu este al doilea furnizor pe plan modial de marijuana (ganja), pe langa aceasta desfasurandu-se si trafic ilicit de cocaina. Autoritatile desfasoara proiecte de masuri drastice impotriva contrabandistilor aplicand controale in aeroporturi unde periodic sunt descoperite activitati de trafic de stupefiante facut cu ajutorul aeronavelor traficantilor. Cele sapte milioane de cocainomani din America de Nord sunt aprovizionate periodic de catre traficantii jamaicani, implicati în comertul cu cocaina. Aparitia "crack-ului" – un derivat al cocainei, a fost initial adus din Bahamas si abia mai apoi a fost fabricat si pe continentul Americii de Nord. Acest drog a facut sa explodeze comertul cu droguri prin pretul sau mult mai mic decât cel al cocainei si prin efectele halucinogene mult mai puternice, ce se pot solda intr-un final cu moartea prin supradozare.

Odata cu aparitia tehnicilor moderne de comunicare (retele sociale, internet, telefonie mobila) substantele halucinogene sunt mult mai usor de cultivat si procurat, gasind informatii la tot pasul despre modalitatea de întretinere a atmosferei petrecerilor "rave" in randul tinerilor. In Vancouver au fost descoperite imense culturi de ciuperci din care se obtin substante de tipul psilocybinei.

Tarile Americii de Nord au aderat in intregime la Conventia din 1961 si la cea din 1988, precum si la initiativele antidrog la nivel national ("Strategia nationala pentru controlul drogurilor" în Statele Unite, "Campania americana antidrog adresata tinerilor", actiunile FBI – Biroul Federal de Investigatii – si ale DEA – Agentia de Control a Drogurilor -, "Programul national pentru controlul drogurilor în Mexic" si Agentia Federala de Investigatii din aceasta tara, "Programul canadian pentru controlul precursorilor" si Jandarmeria Regala a Canadei) ceea ce a condus la rezultate foarte bune sub aspectul capturarii unor cantitati importante de droguri si al anihilarii unor retele de traficanti, dar sunt totusi masuri insuficiente pentru a pune capat flagelului mortii albe.

America de Sud si America Centrala

Consumatorii de cannabis se cifreaza la 14,7 milioane de subiecti, America de Sud si cea Centrala cunoscand o vasta raspândire a cultivarii acestei plante. Cannabisul cultivat în America de Sud este comercializat pe pietele ilicite ale tarilor producatoare si ale statelor învecinate. Cel mai important stat consumator de cannabis, Brazilia a trebuit sa faca fata în ultima perioada încercarilor unui abuz de droguri în continua urcare, asa cum cum este si cazul Argentinei si al Jamaicai, unde marijuana reprezinta o reala sursa de venituri din exportul ilicit, mai ales catre Statele Unite.

Principalul producator al acestui stupefiant (Columbia) a traficat prin contrabanda în diferite regiuni din Europa si America de Nord, dar capturi masive au fost realizate atat în Brazilia cat si in Paraguay. Actiunea permanenta a serviciilor jamaicane de depistare a drogurilor consta inclusiv in distrugerea manuala a culturilor de cannabis din regiunile montane greu accesibile. Toate statele Americii de Sud au aderat la Conventiile din 1961, 1971 si 1988 (cu exceptia Guyanei); în America Centrala si Caraibe, Conventia din 1988 a fost ratificata de toate tarile din zona.

CICAD-ul – este o Comisie Interamericana pentru lupta împotriva abuzului de droguri – din cadrul OAS (Organizatia Statelor Americane) reprezintand principalul punct de coordonare a actiunilor statelor de pe continentul american în fenomenul combaterii traficului ilicit de stupefiante, in colaborare cu organisme internationale si tari din afara Americilor pentru a stopa evolutia acestui flagel pe plan mondial.

Africa

Pricipalele state care produc si comercializeaza cannabis sunt Africa de Sud si Maroc urmate de Ghana, Nigeria si Senegal. Plantatiile de cannabis sunt de regula ascunse in cele de porumb si au fost descoperite vaste teritorii de culturi la granita dintre Kenya si Uganda. Cocaina cu destinatie sud-americana este importata pe calea aerului si în containerele de la bordul navelor maritime, prin punctele de tranzit din Ghana, Africa de Sud, Coasta de Fildes si Swaziland. Cocaina din Brazilia este trimisa prin Namibia catre Africa de Sud, in timp ce Marocul tinde sa devina un punct de tranzit pentru cocaina din America Latina ce are ca destinatie Europa.

Razboiul pe continentul african impotriva ”prafurilor” este unul extrem de greu de castigat, cu toate eforturile depuse de catre OUA (Organizatia Unitatii Africane) care este abilitata in luarea masurilor de combatere impotriva criminatilatii si a drogurilor.

Australia

Traficantii autohtoni îsi au centrul în localitatea Griffith, zona in care cea mai mare parte a populatiei este compusa din imigranti de origine italiana, cunoscuti pentru apartenenta la una dintre cele mai violente organizatii criminale din lume. Cannabisul consumat pe continentul australian este cultivat sub acoperire, sau este importat din Papua – Noua Guinee, Fidji si Tonga, de regula folosindu-se in schimbului ilicit cu arme de foc.

Portul Sidney este de asemenea tranzitat de importante cantitati de heroina ce provin din Asia, capturi numeroase de ecstasy au fost realizate si din laboratoarele locale ce produceau stimulente de tipul amfetaminei. În luna martie – 2001, guvernul australian a generat o campanie nationala împotriva drogurilor furnizand si o ampla strategie internationala care sa completeze cadrul legislativ în acest domeniu.

Asia

”Triunghiul de Aur” ”Filiera Indiana” ”Semiluna de Aur” ”Filiera libaneza”.

Triunghiul de Aur este raiul plantatiilor de mac opiaceu, cultivat pe terenul rezultat în urma arderii arborilor de catre populatia saraca fara venituri ce supravietuieste din vânzarea materiilor prime pentru fabricarea drogurilor. Laboratoarele clandestine ale traficantilor profita de instabilitatea politica a zonei pentru a-si exercita controlul zonal prin coruptie si criminalitate, realizand o productie de opiu de peste 750 de tone anual.

Filiera indiana

Drogul de top consumat în Asia de Sud este cannabisul care creste salbatic sau este cultivat în mod ilicit. Nepalul reprezinta o sursa importanta a frunzelor de cannabis comercializate local sau exportate in Europa Occidentala si India. Din cauza terenului accidentat si a slabei coordonari a activitatii de stopare a acestui fenomen, eradicarea culturilor ilicite este foarte greu de realizat, cannabisul crescand natural chiar si in zone muntoase in partea vestica a Nepalului.

În cadrul cooperarii pentru combaterea drogurilor au fost semnate mai multe acorduri bilaterale intre Bangladesh si Birmania amintind aici "Acordul vizând luarea unor masuri de lupta împotriva traficului de stupefiante si substante psihotrope” iar intre India si Tadjikistan mentionam – "Acordul privind reducerea cererii ilicite si prevenirea traficului de stupefiante si substante psihotrope", În aceeasi masura se înscrie si initiativa "Asociatiei sud-asiatice de cooperare regionala'' – ASACR.

Semiluna de aur – Filiera libaneza

Acest teritoriu aflat sub stapânirea traficantilor de droguri cuprinde Afganistanul, Iranul si Pakistanul si este denumit "Semiluna de aur". Substantele chimice utilizate in obtinerea heroinei si a metamfetaminei sunt produse în Asia occidentala, sosesind si prin importul din China, India si Europa, tranzitând Arabia Saudita, Israelul, Iranul si Siria. Depozite de droguri au fost descoperite si în Kirghistan, de-a lungul unei rute ce leaga Afganistanul de Rusia.

In data de 23 iunie 1953 a fost încheiat la New York un protocol, care autoriza Turcia sa produca opiul pentru export. Evident ca au aparut plantatii ilicite raspandite pe vaste teritorii in special in Podisul Anatoliei.

Turcia, Israelul si Libanul constituie ”filiera libaneza” detinand un numar crescut de consumatori de cocaina, importata în Valea Bekaa din America de Sud. De aici se pleaca spre batrana Europa astfel incat Franta a avut cel mai mult de suferit de pe urma "filierei libaneze" în care era implicata comunitatea de libanezi din portul Marsilia. Activitatea organelor abilitate pentru combaterea impotriva drogurilor se desfasoara sub umrela unor institutii precum : Consiliul de cooperare al statelor arabe din Golful Persic (CCG); Grupul ,,sase plus doi'' (alcatuit din tari ale CSI – Comunitatea Statelor Independente -, China, Federatia Rusa si SUA); Liga Statelor Arabe (LAS); "Academia internationala de lupta contra drogurilor si a criminalitatii organizate", creata în iunie 2000, în Turcia.

Europa

Continentul european este un consumator important pe plan mondial, estimandu-se 22 milioane de consumatori de cannabis, peste 2,3 milioane de cocainomani, 1,5 milioane de heroinomani, peste 2,7 milioane de consumatori de opiacee (altele decât heroina), 4 milioane de de consumatori de amfetamina si 3 milioane de persoane care practica abuzul de ecstasy.

Penetrarea spatiului european se face prin porturile portugheze, spaniole si olandeze cand vine vorba despre cocaina expeditorul fiind America de Sud. In Italia numarul heroinomanilor detine primul loc, în majoritate tineri. Mafia siciliana (mult mai activa decât vechea "Cosa Nostra") a profitat de destramarea retelei de traficanti "filiera franceza" lasand in urma mii de victime ale consumului de droguri. Organizatiile amintite cumparau morfina din Turcia si o transportau prin Grecia si Iugoslavia în Italia, loc in care era transformata în heroina ce urma a fi distribuita in Europa si America. In ultimii ani a devenit o practică obisnuita pentru guvernele statelor membre să adopte strategii și planuri de acțiune privind drogurile. ”Aceste documente prevad o serie de principii, obiective și priorități generale, specificând măsurile și părțile responsabile cu punerea în aplicare a acestora. În prezent, toate țările dispun de o strategie națională sau un plan de acțiune privind drogurile, cu excepția Austriei care dispune de astfel de planuri la nivel de provincii.”

4. Problema drogurilor in Romania

România este un important punct de tranzit pe filiera nordică a rutei Balcanice de traficare a heroinei, tendinta fiind sa devină o țară de un larg interes pentru dezvoltarea unor activități ilicite privind cultivarea și traficul de cannabis. In tara noastra este traficata cocaina prin portul Constanța, aceasta fiind o rută folosita de rețelele infracționale organizate pentru introducerea în intregul continent european a drogurilor provenite din America de Sud, în special facem referire la heroină, cocaină, canabis și droguri sintetice. De asemenea s-au inregistrat cresteri ale culturilor de mac opiaceu din Afganistan, iar cannabisul rămâne cel mai consumat drog, echipele specializate in lupta anti-drog descoperind o cultură industrială de canabis, ce urma să aprovizioneze piețele din Germania, Cehia și Ungaria. Substantele psihotrope ocupa si ele un loc important pe piata ”mortii albe”, avand in vedere cele 4 laboratoare clandestine ce produceau substante halucinogene cu proprietati psihoactive anihilate de catre specialistii pentru combaterea criminalitatii.

Romania lupta cu drogurile realizand programe in conformitate cu normele europene, amintind aici de A.N.A (Agentia Nationala Antidrog) care detine diferite atributii dupa cum urmeaza:

”elaborează, pe baza propunerii instituțiilor cu atribuții în domeniu, proiectul Strategiei naționale antidrog și planul său de acțiune și le supune spre aprobare Guvernului;
b) asigură coordonarea activității desfășurate de instituțiile, organizațiile guvernamentale implicate în realizarea obiectivelor prevăzute în Strategia naționala antidrog;
c) colaborează cu organizațiile neguvernamentale în scopul realizării obiectivelor prevăzute în Strategia națională antidrog;
d) monitorizează activitățile desfășurate de instituțiile publice cu atribuții în implementarea Strategiei naționale antidrog și evaluează ori de câte ori se impune stadiul realizării acesteia;
e) colectează, stochează, procesează și analizează date și informații cu caracter personal și statistic în domeniul său de competență, în condițiile legii;
f) efectuează studii, cercetări și analize privind evoluția fenomenului traficului și consumului ilicit de droguri;
g) întocmește anual, pe baza datelor furnizate, raportul național privind evoluția si nivelul traficului și consumului ilicit de droguri, pe care îl înaintează, prin Ministerul Administrației și Internelor, Guvernului României și organismelor internaționale abilitate să asigure aplicarea prevederilor convențiilor internaționale, în conformitate cu acordurile ratificate de România;
h) îndeplinește rolul de punct focal național în Rețeaua europeană de informații privind drogurile și toxicomania (REITOX), conform Regulamentului (CE) nr. 1.920/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2006 privind Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie;
i) stabilește indicatorii și criteriile de apreciere a fenomenului drogurilor în baza ghidurilor și recomandărilor europene, în vederea furnizării de informații comparabile cu celelalte state membre ale Uniunii Europene;
j) gestionează anual Acordul de finanțare cu Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanii și asigură implementarea acestuia;
k) gestionează sistemul de înregistrare pentru Registrul unic codificat privind consumatorii de droguri
l) furnizează, prin structurile teritoriale, servicii integrate de asistență medicală, psihologică și socială, precum și servicii de prevenire;
m) elaborează, fundamentează, implementează, finanțează, monitorizează și evaluează programul național și programul de interes național de prevenire și asistență medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri, precum și alte programe în domeniul reducerii cererii și ofertei de droguri;
n) monitorizează operațiunile cu precursori, conform legii, și constituie punct național focal privind precursorii de droguri;
o) asigură legătura cu organismele și organizațiile internaționale și europene cu atribuții în domeniu, precum și reprezentarea în cadrul acestora;
p) asigură schimbul de informații în cadrul Sistemului european de avertizare rapidă timpurie (EWAS);
q) propune, prin Ministerul Administrației și Internelor, modificarea legislației în domeniul său de activitate;
r) acreditează și implementează programe de formare în domeniul reducerii cererii și ofertei de droguri;
s) participă la aplicarea dispozițiilor privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope, prin personal anume împuternicit, potrivit legii
t) exercită și alte atribuții în domeniu, potrivit legii”.

”Fenomenul drogurilor, reprezintă si in tara noastra o complexitate deosebită, ce implica toate sferele sociale – sănătate publică, siguranța cetățeanului și securitate națională necesitand un răspuns instituțional multidisciplinar eficientizat bazat pe o evaluare realistă a nevoilor, resurselor, posibilităților de acțiune și obiectivelor”.

Bibliografie

1.Resurse web – http://www.antidrog.ro/stop-drogurilor

2.Abuzul si dependenta de substante psihoactive. Editura InfoMedica – Bucuresti 2004

3.Resurse web – http://www.mai.gov.ro/documente/

4.Milner L., Mouzos J.J. and Makkai T. (2004), „Drug use monitoring in Australia: 2003 annual report on use among detainees”, Research on public policy series, 58, Australian Institut of Criminology, Canberra.

5.United Nations Office on Drugs and Crime (2005), World Drug Raport-Analysis

6.Resurse web – http://www.cicad.oas.org/

7.Resurse web – http://www.unodc.org/easternafrica

8.Resurse web – http://www.un.org/apps/news/story.asp?NewsID=49540#.V1qXiRtJnIU

9.Resurse web – http://www.ana.gov.ro/

10. Studiile UN-ODCCP asupra drogurilor și criminalității – Statistică, tendințele mondiale ale drogurilor ilicite