traductorul fotoelectric nu mai transmite semnal la blocul de amplificare și se întrerupe alimentarea releului FR. Deschiderea contactului frl… [310762]

traductorul fotoelectric nu mai transmite semnal la blocul de amplificare și se întrerupe alimentarea releului FR. Deschiderea contactului frl întrerupe alimentarea releului AR care declanșează și întrerupe funcționarea caldarinei. Prin contactele releului BR se aplică tensiune la borna 12 a programatorului. Pe panoul programatorului se aprinde lampa cu neon L1 iar pe panoul tabloului de automatizare se aprinde lampa h11 “Lipsă flacără”. Pentru deblocarea și reluarea de la început a ciclului de punere în funcțiune se apasă pe butonul EK-1 de pe panoul programatorului sau pe butonul b12 de pe panoul tabloului de automatizare.

7.3. Instalația frigorifică

Art. 440. În figura 7.9 este prezentată schema instalației frigorifice navale de cambuză cu 5 camere. Două camere cu temperaturi negative (-1 °C -14 °C) pentru păstrare carne (camera A), pește (camera B) și trei camere cu temperaturi pozitive (+1 °C +4 °C) pentru păstrare legume (camera C), produse uscate (camera D) și băuturi (camera E).

Fig. 7.9. Schema instalației frigorifice navale de cambuză

Art. 441. Elementele componente ale instalației frigorifice sunt:

Art. 442. [anonimizat]. Unul pentru camerele cu temperaturi negative: A și B; celălalt pentru camerele cu temperaturi pozitive: C, D și E.

Art. 443. Instalația frigorifică mai are un tablou electric de comandă a sistemului automat. [anonimizat]-[anonimizat].

Art. 444. Automatizarea instalațiilor frigorifice asigură:

menținerea în limite prescrise a parametrilor mediului din camerele frigorifice fapt care asigură calitatea produselor conservate prin frig;

funcționarea în condiții economice a instalației cu consum redus de energie electrică și fără carturi permanente pentru supraveghere pe timpul funcționării;

siguranță sporită în exploatare.

Art. 445. – (1) În figurile 7.10a, b, c, d, e și f [anonimizat]. [anonimizat]-se schemele prezentate în figurile 7.10.

(2) Pregătirea pentru pornire constă în executarea următoarelor operațiuni:

se conectează manual întrerupătoarele automate a0, a1, a2, a3, a4 (fig. 7.10a). Prezența tensiunii de alimentare este semnalizată de aprinderea lămpii h0 (fig. 7.10d);

sunt alimentate rezistențele r5, r6 (fig. 7.10b) pentru încălzirea uleiului de ungere din carterul compresoarelor. Funcționarea rezistențelor de încălzire este semnalizată de aprinderea lămpilor h1, h2 (fig. 7.10d). În situația în care temperatura mediului este ridicată și nu este necesară încălzirea uleiului prin apăsarea pe butoanele b1, b2 [anonimizat];

se stabilește regimul de lucru pentru compresoare prin poziționarea comutatorului b4 (fig. 7.10b) pe una din pozițiile: 1 – funcționare compresor nr. 1; 2 – funcționare compresoare nr. 1 și nr. 2; 3 – funcționare compresor nr. 2. Considerăm că se fixează comutatorul pe poziția 2 corespunzătoare funcționării ambelor compresoare;

se alege pompa de răcire care urmează să lucreze punând comutatorul b12 (fig. 7.10c) pe poziția 1 sau 2.

se verifică integritatea lămpilor de semnalizare prin conectarea de scurtă durată a întrerupătorului b13 (fig. 7.10d). Pe durata conectării sunt alimentate lămpile de semnalizare h1 – h4, releul d5, și prin închiderea contactului d5 (22-24) sunt alimentate lămpile h5 – h16.

(3) Pornirea instalației se realizează prin apăsarea pe butonul cu reținere b3 (fig. 7.10b). Este alimentat releul d1 care realizează: închide contactul d1 (2-4) din circuitele releelor d2, d3 și pune sub tensiune circuitele electrovalvulelor s4, s5, s6 care aparțin camerelor cu temperaturi pozitive; închide contactul d1 (6-8) și prin contactul închis C10 (3-5) se aplică tensiunea circuitelor electrovalvulelor s2, s3 aparținând camerelor cu temperaturi negative. Este alimentată electrovalvula s1 care deschide circuitul de absorbție pentru compartimentele cu temperaturi negative. De asemenea sunt alimentate contactoarele C5, C6 (fig. 7.10c) care pun în funcțiune ventilatoarele m5, m6 din camerele cu temperaturi negative; se închide contactul d1 (10-12) prin care se alimentează contactoarele C7, C8, C9 și sunt puse în funcțiune ventilatoarele m7. m8, m9 din camerele cu temperaturi pozitive.

(4) Funcționarea ventilatoarelor este semnalizată local de aprinderea lămpilor h12 – h16 (fig. 7.10e). În momentul pornirii, temperaturile în camerele frigorifice sunt peste limitele reglate, contactele termostatelor b1 – b5 (fig. 4.3b) sunt în poziția prezentată în schemă și prin contactele lor închid circuitele de alimentare a electrovalvulelor s2, s3, s4, s5, s6. Ca urmare sunt deschise circuitele agentului frigorific spre vaporizatoare.

(5) Agentul frigorific pătrunzând în vaporizatoare se produce fenomenul de vaporizare însoțit de absorbție de căldură. Vaporii de freon, ajungând pe conducta de absorbție, crește presiunea pe acest circuit. Când presiunea de aspirație ajunge la limita maximă, 2 bar, presostatele de joasă presiune bp1, bp2 închid contactele și stabilesc circuitele de alimentare pentru releele d2, d3 prin contactele închise ale presostatelor diferențiale de ulei, U1, U2 și contactele închise ale întrerupătoarelor automate a1, a2 acționate anterior în faza de pregătire a pornirii.

(6) Releele d2, d3 anclanșează și prin contactele lor realizează: alimentarea contactorilor C1, C2 prin închiderea contactelor d2 (2-4), d3 (2-4); prin închiderea contactelor d2 (6-8), d3 (6-8) (fig. 7.10e) sunt alimentate lămpile h6, h7 pe panoul local și h17, h18 la distanță care semnalizează funcționarea compresoarelor; se închid contactele d2 (10-12), d3 (10-12) pregătind circuitele de alimentare pentru lampa de semnalizare h9 “Lipsă apă de răcire”. Această lampă nu se aprinde atâta timp cât există presiune pe circuitul apei de răcire și contactul b14 este deschis.

(7) Contactoarele C1, C2 prin închiderea contactelor principale realizează punerea în funcțiune a compresoarelor nr.1 și nr.2. În același timp se deschid contactele auxiliare C1 (3-5), C2 (3-5) (fig. 7.10b) care deconectează rezistențele de încălzire ale uleiului și se închid contactele C1 (6-8), C2 (6-8) (fig. 7.10c) prin care se alimentează contactorul C3 sau C4 în funcție de poziția comutatorului b12 stabilită în faza de pregătire a pornirii.

(8) Prin contactorul C3 sau C4 este pusă în funcțiune una din pompele sistemului de răcire. Funcționarea pompei de răcire este semnalizată local de aprinderea lămpii h10 “Funcționare pompă răcire”. Presiunea apei pe circuitul de răcire deschide contactul b14 și întrerupe funcționarea lămpilor h9, local și h12 la distanță, care semnalizează “Lipsă apă răcire”.

(9) Funcționarea instalației. În funcționare, pe măsură ce în camere se ajunge la temperatura reglată, termostatele b1 – b5 (fig. 7.10b) comandă pe rând închiderea electrovalvulelor s2 – s6 și se întrerupe alimentarea cu freon lichid a vaporizatoarelor din camere. La decuplarea termostatelor se închid contactele normal deschise ale acestora și sunt alimentate releele d6 – d10 (fig. 7.10d) care întrerup funcționarea lămpilor de semnalizare la distanță h23 – h27 (fig. 7.10f), stingerea treptată a acestor lămpi indică la postul de supraveghere de la distanță că în camerele frigorifice s-a stabilit temperatura reglată.

(10) Pe măsură ce circuitele spre vaporizatoare se închid ca urmare a ajungerii la valoarea temperaturii reglate scade presiunea pe circuitele de absorbție spre compresoare. După închiderea ultimului vaporizator de pe fiecare din cele două circuite independente, compresoarele continuă să absoarbă gazele de după electrovalvule, presiunea pe circuitele de absorbție scade treptat și când ajunge la limita minimă, 0,2 bar, presostatele de joasă presiune, bp1 pentru compresorul nr. 1 și bp2 pentru compresorul nr. 2, își deschid contactele și întrerup funcționarea compresoarelor. Când ambele compresoare sunt oprite ca urmare a acțiunii presostatelor de joasă presiune, se întrerupe și funcționarea pompei de răcire. Acțiunea presostatelor bp1, bp2 este semnalizată local de aprinderea lămpii h3 (fig. 7.10d) și la distanță de aprinderea lămpii h19 (fig. 7.10f) “Decuplat presostat bp1, bp2”.

(11) După o perioadă de timp, când în una sau mai multe camere crește temperatura peste limita maximă reglată, automat termostatele din camerele respective comandă alimentarea electrovalvulelor și deschiderea circuitelor de alimentare cu freon lichid a vaporizatoarelor. Vaporizatoarele intră în funcțiune, crește presiunea pe circuitele de absorbție și când valoarea acesteia ajunge la limita maximă 2 bar, presostatele de joasă presiune, bp1, bp2, comandă pornirea compresoarelor. Compresoarele și pompa de răcire lucrează până la refacerea temperaturii reglate în camerele respective. Ciclul se repetă automat ori de câte ori se depășesc temperaturile reglate, menținându-se permanent, în camere, temperatura în limitele reglate.

(12) Ventilația în camerele frigorifice lucrează continuu pentru omogenizarea temperaturilor în volumul camerelor. În situația în care după stabilirea regimului termic în unele camere nu se intră o perioadă mare de timp, ventilația în aceste camere poate fi oprită manual prin apăsarea butoanelor cu reținere b5 – b9 (fig. 7.10c). Pentru topirea gheții este necesar ca periodic să se efectueze operațiunea de degivrare. Degivrarea se poate efectua automat sau manual. Regimul este ales prin fixarea comutatorului b10 (fig. 7.10c) pe poziția dorită. Regimul automat constituie regimul de bază și se consideră, în cele ce urmează, că s-a ales acest regim.

(13) Funcționarea în regim automat este comandată de releul programator u3 (fig. 7.10c). La pornirea instalației, prin închiderea contactului d1 (10-12) contactul închis u3 (4-5) al programatorului și contactul b10 (A-B), se stabilește circuitul de alimentare al releului d4. Concomitent este alimentat și servomotorul releului programator. Prin închiderea contactului d4 (2-4) se stabilește un nou circuit de alimentare a releului d4 prin contactul propriu și contactul presostatului bp3 închis numai în perioada în care presiunea pe circuitul de absorbție este sub limita minimă și deci compresorul nu lucrează. Se închide contactul d4 (6-8) pregătind circuitul de alimentare al contactorului C10. Releul programator în funcție de reglajul efectuat poate asigura până la 12 operațiuni de degivrare în 24 ore cu durate cuprinse în limitele 10-90 minute. Comanda de degivrare este dată de releul programator prin deschiderea contactului u3 (4-5) și închiderea contactului u3 (5-6) care stabilește circuitul de alimentare al contactorului C10.

(14) Contactorul C10 prin contactele sale principale conectează rezistențele de încălzire r1, r2, r3, r4 (fig. 7.10a) pentru topirea gheții de pe vaporizatoare și tăvi. Se deschide contactul C10 (3-5) având ca urmare: blocarea circuitului de absorbție spre compresor prin întreruperea alimentării electrovalvulei s1; întreruperea tensiunii aplicată termostatelor b1, b2 din camerele cu temperaturi negative și contactorilor C5, C6. Prin această întrerupere se interzice posibilitatea pornirii vaporizatoarelor și funcționarea ventilației în camerele cu temperaturi negative. Se închide contactul C10 (2-4) (fig. 7.10e) și la postul local se aprinde lampa h11 iar la postul de la distanță lampa h22 (fig. 7.10f) care semnalizează “Funcționare degivrare”.

(15) După parcurgerea perioadei fixate pentru degivrare, releul programator u3 comută din nou contactele; se deschide u3 (5-6) și se închide u3 (4-5), restabilind situația inițială. Efectuarea periodică a operațiunii de degivrare împiedică formarea de gheață cu grosimi mai mari de 2-3 mm asigurând permanent transmisia optimă a căldurii. Prezența contactului presostatului bp3 montat pe circuitul de aspirație împiedică aplicarea regimului de degivrare în perioada în care lucrează compresorul. În situația în care se alege regimul manual pentru efectuarea degivrării se pune comutatprul b10 pe poziția 2 “Manual”. Funcționarea este aceeași cu deosebirea că momentul degivrării și durata acestei operațiuni este stabilită de operator.

(16) Protecția instalației. Electromotoarele compresoarelor și pompelor de răcire sunt protejate cu întrerupătoare automate care asigură protecție la suprasarcină și scurtcircuite. Protecția electroventilatoarelor este realizată cu siguranțe pentru scurtcircuite și cu relee termice pentru suprasarcină. Circuitele de alimentare a contactoarelor, releelor, lămpilor de semnalizare și rezistențele de încălzire sunt protejate cu siguranțe. Releele diferențiale de ulei, U1, U2 asigură protecția compresoarelor și a instalației la depășirea presiunii maxime de refulare. Schema electrică a presostatelor diferențiale de ulei este prezentată în figura 7.10b.

(17) Situația fiind similară pentru cele două presostate, în continuare se prezintă funcționarea presostatului diferențial de ulei U1. Atât timp cât diferența de presiune între aspirația și refularea uleiului de ungere este în limitele normale, contactul presostatului diferențial de ulei U1 (4-5 este deschis). Circuitul de alimentare al elementului termic este întrerupt și ca urmare este închis contactul U1 (1-3) și este deschis contactul U1 (1-2). Prin contactul închis U1 (1-3) este permisă funcționarea compresorului comandată de presostatul de joasă presiune bp1. Prezența releului termic este necesară pentru ca presostatul diferențial să nu acționeze pe durata regimului tranzitoriu de pornire a compresorului.

(18) La pornire, inițial presiunea de ulei este nulă și crește treptat după pornirea compresorului. Pe durata acestui regim tranzitoriu contactul presostatului U (4-5) este închis întrucât diferența de presiune este sub limita normală. Elementul termic al releului este parcurs de curent pe circuitul: d1 (2-4), b4 (I-H), U1 (1-3), r, element termic, U1 (4-5), C1 (2-4). Durata întârzierii acționării releului termic este reglabilă în limitele 45 – 90 secunde. Această durată se stabilește prin alegerea corespunzătoare a valorii rezistenței r. Dacă în această perioadă se formează presiunea normală de ungere, se deschide contactul presostatului diferențial de ulei U (4-5), se întrerupe trecerea curentului electric prin elementul termic al releului și se continuă funcționarea compresorului. În situația în care în această perioadă nu se formează presiunea nominală, acționează elementul termic al releului, se deschide contactul U1 (1-3) și se întrerupe funcționarea compresorului.

(19) În funcționare, la depășirea presiunii maxime pe conducta de refulare și acest lucru poate avea loc dacă debitul pompei de răcire este insuficient sau se întrerupe circuitul de răcire, presostatul diferențial de ulei închide contactul U1 (4-5), este alimentat releul termic și aceasta cu temporizare deschide contactul U1 (1-3) întrerupând funcționarea compresorului.

(20) Funcționarea releelor diferențiale de ulei pentru protecția compresoarelor este semnalizată local de aprinderea lămpii h20 “Decuplat presostat diferențial de ulei”. Circulația apei de răcire este de asemenea importantă pentru funcționarea normală a instalației. În cazul în care se întrerupe circuitul apei de răcire, se închide contactul b14 și se aprind lămpile de semnalizare h9 la postul local și h 21 la distanță “Lipsă apă răcire”. Dacă nu se iau măsuri pentru refacerea circuitului apei de răcire, după un timp, crește presiunea pe circuitul de refulare și acționează presostatul diferențial de ulei care comandă oprirea compresorului.

7.4. Instalația de climatizare

Art. 446. În figura 7.11 se prezintă schema instalației de climatizare. Traductoarele de temperatură, , și de umiditate, H, în funcție de valorile măsurate comandă funcționarea instalației de climatizare pentru a asigura valorile corespunzătoare confortului termic pentru aerul proaspăt care se introduce în compartimentele climatizate.

Fig. 7.11. Instalația de climatizare

Art. 447. Principiul de funcționare al instalației de climatizare este același cu cel prezentat pentru instalația frigorifică de cambuză. Traductorul de temperatură care comandă funcționarea instalației de răcire a aerului este de tip diferențial și asigură menținerea temperaturii aerului între o valoare minimă și maximă. Când temperatura măsurată ajunge la limita maximă, traductorul comandă deschiderea valvulei și freonul lichid trece prin valvula de reglaj în vaporizator unde se produce fenomenul de vaporizare însoțit de absorbție de căldură. Funcționarea instalației este ciclică menținându-se permanent temperatura aerului între limitele maximă și minimă reglate. Instalația este concepută să funcționeze, pentru condiționarea aerului la parametrii necesari, circa 18 ore. Opririle făcute de presostatul de joasă presiune nu trebuie să fie mai mici de 6 – 8 minute.

Art. 448. – (1) Schema electrică pentru automatizarea instalației frigorifice de climatizare este prezentată în figura 7.12a, b și c. Funcționarea instalației de răcire a aerului este condiționată de existența circulației aerului efectuată de instalația de ventilație care constituie o unitate aparte. În figura 7.12a, se prezintă schema electrică a circuitul de pornire pentru electroventilatorul montat în termotanc. Pornirea ventilatorului se face de la tabloul instalației de ventilație prin închiderea întrerupătorului automat după care se apasă pe butonul de pornire P. Ventilația se menține pe toată durata de funcționare a instalației de răcire a aerului. Întreruperea accidentală a ventilației este urmată automat de întreruperea funcționării instalației de răcire.

(2) Pregătirea pentru pornire a instalației de răcire constă în executarea următoarele:

se închide întrerupătorul automat a0 de alimentare generală din T.P.D.. Sunt puse sub tensiune schemele de pornire pentru compresor, pompa de răcire și schema de comandă, protecție și semnalizare. Punerea sub tensiune este semnalizată de aprinderea lămpilor h01 și h02 “Prezență tensiune”. Se aprinde și lampa h10 “Funcționare ventilație” care semnalizează funcționarea ventilatorului și este posibilă punerea în funcțiune a instalației de răcire. În cazul când temperatura uleiului de ungere a compresorului este sub limita minimă, traductorul b1 închide contactul și se conectează rezistența de încălzire r. Funcționarea încălzirii uleiului este semnalizată de aprinderea lămpii h1 “Încălzire ulei”. Pe durata încălzirii uleiului este alimentat releul d1 și prin deschiderea contactului d1(3-5) se interzice pornirea instalației. Stingerea lămpii h1 arată că uleiul are temperatura normală și pornirea este posibilă.

cu ajutorul comutatorului b3 se alege regimul de lucru. Comutatorul b3 are 5 poziții: 1 – “Automat”, 2 – “Oprit”, 3 – “Manual 33%”, 4 – “Manual 66%”, 5 – “Manual 100%”. În cele ce urmează considerăm că a fost fixat b3 pe poziția 1 – Automat.

se alege regimul de lucru al pompei de răcire prin fixarea comutatorului b4 pe una din pozițiile: A – “Automat” sau M – “Manual”.

(3) Pornirea instalației se realizează prin apăsarea pe butonul cu reținere b2. În condițiile în care funcționează ventilatorul (contactul dv este închis) și temperatura uleiului este în limite normale (contactul d1(3-5) este închis) se stabilește circuitul de alimentare a releului d2. Se închide contactul d2 (14-16) din circuitul electrovalvulelor S4, S5. Întrucât la pornire temperatura aerului este peste limita maximă, contactul termostatului b3 este închis și sunt alimentate electrovalvulele S4, S5 care deschid circuitele agentului frigorific spre vaporizator (baterie de răcire). Agentul frigorific pătrunzând în vaporizator se produce fenomenul de vaporizare însoțit de absorbție de căldură având ca rezultat răcirea aerului care circulă.

(4) Vaporii de freon ajungând pe conducta de aspirație spre compresor ridică presiunea pe această conductă. Când presiunea de aspirație ajunge la valoarea maximă presostatul diferențial de joasă presiune U2 comandă pornirea compresorului prin închiderea contactului U2 (1-3). Inițial se realizează alimentarea releului d3.1. pe circuitul : b3 (E-F) – U1(1-3) – U2(1-3) – b2(1-3) – a1 – d2(6-8). Prin punerea sub tensiune a releului se închide contactul d3.1(2-4) și este pusă în funcțiune pompa de răcire. Existența circulației apei de răcire este sesizată de presostatul bp3 care își închide contactul. Din acest moment sunt puse sub tensiune bobina contactorului C1, releul d3 și releul de timp dt. Prin închiderea contactelor C1 pornește compresorul cu încărcarea minimă 33% (funcționează – o pereche de cilindri) și prin închiderea contactului d3(6-8) se pregătesc treptele următoare de încărcare. În faza inițială compresorul având capacitatea 33% sunt ușurate condițiile de pornire. După un timp, dat de temporizarea releului dt (0,3 – 6 minute), se închid contactele acestuia dt (3-4), dt (5-6) și se permite mărirea capacității compresorului. Trecerea pe treptele superioare de capacitate este comandată de presostatele bp1 (66%) și bp2 (100%) conform tabelului următor.

Tabelul 7.3

(5) Releele de semnalizare dS1, dS2 conectate în paralel cu electrovalvulele S1, S2 prin contactele lor permit aprinderea lămpilor h5, h6, h7 care semnalizează încărcarea treptată a compresorului până la capacitatea nominală.

(6) Funcționarea instalației de răcire este continuă, la capacitatea maximă a compresorului și realizează reducerea treptată a temperaturii aerului introdus în instalația de climatizare . Când temperatura aerului ajunge la valoarea minimă reglată aceasta este sesizată de termostatul diferențial b3 care își deschide contactul și întrerupe circuitele de alimentare a electrovalvulelor S4, S5. Se întrerupe circuitul de freon lichid spre vaporizatoare, scade presiunea vaporilor pe conducta de aspirație spre compresor și când ajunge la valoare limită inferioară (circa 0,2 bar), presostatul de joasă presiune U2 comandă oprirea compresorului prin deschiderea contactului U2(1-3). Acțiunea acestuia este semnalizată de aprinderea lămpii h1 “Decuplat presostat de comandă”. Ciclul de funcționare este reluat prin închiderea contactului b3 la atingerea limitei superioare a temperaturii aerului. Funcționarea instalației frigorifice este ciclică și menține temperatura aerului între valorile minimă și maximă reglate.

(7) Regimul manual de funcționare se referă în principal la stabilirea treptelor de capacitate a compresorului. Comutatorul de alegerea regimurilor de funcționare b3 pe poziția 3 “Manual 33%” permite funcționarea compresorului la capacitatea minimă fiind întreruptă posibilitatea de alimentare a electrovalvulelor S1, S2 de mărire a capacității. Pe poziția 4 “Manual 66%” este închis contactul b3(R-S) și este alimentată electrovalvula S1 care permite funcționarea la capacitatea 66% iar pe poziția 5 “Manual 100%” sunt închise contactele b3(R-S), b3(V-W) și sunt alimentate electrovalvulele S1, S2 permițând funcționarea compresorului la capacitatea nominală. Pornirea în regim manual se realizează prin apăsarea concomitentă a butoanelor b2, b1, alimentarea releului de pornire făcându-se direct de la rețea. În regim manual, ca și în cazul regimului automat, releul de timp dt asigură pornirea compresorului cu sarcină minimă și numai după expirarea temporizării releului este posibilă trecerea pe treptele superioare de capacitate.

(8) Protecția instalației. Releul diferențial de ulei U1 asigură protecția compresorului . Circuitul de protecție este pus sub tensiune la pornirea compresorului prin închiderea contactului d3(2-4). Dacă în timpul dat de întârzierea la acționare a elementului termic se formează presiunea normală a uleiului de ungere, se deschide contactul P, se întrerupe curentul prin elementul termic și se menține închis contactul U1(1-3) care permite funcționarea compresorului. În caz de avarie, la depășirea diferenței admisă de presiune, releul întrerupe funcționarea compresorului. Acțiunea releului este semnalizată de lampa h10 “Decuplat presostat diferențial de ulei”. Rolul releului diferențial de ulei și modul de funcționare este similar cu cel prezentat la instalația frigorifică de cambuză. În plus, în această schemă mai este folosit un termostat b2 montat pe conducta de refulare care întrerupe funcționarea compresorului atunci când temperatura pe conducta de refulare depășește o anumită limită. Acțiunea de protecție a acestui termostat este semnalizată de aprinderea lămpii h8 “Decuplat termostat b2”. În cazul în care s-a dat comanda de pornire a compresorului (este alimentat releul d2) și compresorul nu pornește (nu este alimentat releul d3) este pusă în funcțiune semnalizarea de avarie la distanță prin aprinderea lămpii h12 “Avarie compresor”.

(9) Oprirea instalației se realizează, în mod normal, prin deconectarea butonului b2 după care se întrerupe alimentarea generală prin deschiderea întrerupătorului a0.

În caz de avarie întreruperea poate fi executată rapid prin apăsarea butonului b0 “Stop general de avarie”. Prin apăsarea pe acest buton este alimentat elementul de declanșare automată al întrerupătorului a0 și se întrerupe alimentarea generală a instalației.