Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group [611684]

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

1
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. .2

CAPITOLUL I – TURISMUL DE LITORAL, FORMĂ DE TURISM
PRINCIPALĂ ÎN ROMÂNIA

1.1 Clarificări conceptuale ………………………….. ………………………….. ………………… 4
1.2 Impactul turismului de litoral asupra mediului ………………… …..….. ……7
1.3 Prezentarea atracțiilor naturale ale litoralulu i românesc …………… .…….1 2
1.4 Prezentarea atracțiilor antropice ale litoralului românesc ………….. ………13
1.5 Destinații turistice ale litoralului românesc………………… ….…………1 6

CAPITOLUL II – ANALIZA BAZEI TEHNICO -MATERIALE A
LITORALULUI ROMÂNESC

2.1 Unitățile de cazare din stațiunile litoralului românesc ………….. ……… ……..2 4
2.2 Unitățile de alimentație ……………………………………… ……………….. ..28
2.3. Echipamente de agrement …… ……………………… ………… ……………. …28
2.4. Instalații de tratament ……………………………… ……… ……….….………3 0

CAPITOLUL III – PREZENTAREA GENERALĂ A HOTELULUI
VEGA MAMAIA

3.1 Prezentarea Generală a HOTELULUI VEGA MAMAIA …………………. ……..32
3.2 Serviciile turistic e oferite de HOTEL VEGA MAMAIA ………… ……….33
3.3. Managementul resurselor umane LA HOTEL S.C. VEGA TURISM S.A
……………………………………………………………… …………. ……………….34
3.4 Elaborarea MIX -ului de Marketing………………………………….. ………………..3 6
3.5 Piața Firmei……………………………………… …….. ……… …..…… ….…39
3.6 Analiza principalilor indicatori Economico -Financiari. ……… …..…..….40

CAPITOLUL IV – PERSPECTIVELE TURISMULUI DE LITORAL
…………………………. ………………………………………………. ………… …..…..….43

CONCLUZII……………………………… ……………… ………………… ……46
BIBLIOGRAFIE…………………… …..……..…………………………… ..…..48

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

2

INTRODUCERE

Turismul este definit de o gamă largă de noțiuni și concepte specifice în care
sunt incluse principalele sale însușiri, precum și legăturile care se stabilesc între
acestea.1
Activitatea turistică reprezintă în general un proces extrem de complex cu
implicații deosebite la nivel socio -economic, care nu se poate dezv olta pe măsura
diversificării aspectelor sale și includerii în sfera sa a unor obiective și teritorii. Cu
alte cuvinte este vorba despre o activitate legată strâns de particularitățile
geografice ale diferitelor regiuni, a modului în care se practică și s e valorifică
acesta. Succesul unei activități în turism este în strânsă corelație cu raportul
preț/calitate oferit de furnizorul de servicii turistice.
Pentru realizarea acestui obiectiv, agenții economici care acționează în sfera
turismului, folosesc un a nsamblu de tehnici și metode insușite din managementul
întreprinderilor, din care nu trebuie să lipsească cele referitoare la funcția calității.
Aceasta trebuie să ocupe un rol primordial în cadrul întreprinderilor, datorită
implicațiilor economice și soci ale de mare profunzime atât la producător cât și la
beneficiar.
Kaoru Ishikawa considerat în Japonia “părintele cercurilor de Calitate” ,
preciza necesitatea de a -l forma în spiritul calității în primul rând pe conducătorul
întreprinderii, iar în al doil ea rând de a creea o organizație în care fiecare salariat
muncește pentru ca organizația sa, să fie cea mai bună în domeniul respectiv.
Locul și importanța funcției calității în managementul întreprinderii rezultă
și din dependența fară precedent a soci etății contemporane față de calitate.
Pentru a crește satisfacția clienților, pentru a diminua riscul pierderii
clienților reali sau potențiali și pentru a avea o competitivitate puternică, unitățile
de cazare țintesc spre introducerea unei largi palete de servicii diversifícate și
calitative , prin recrutarea, formarea și menținerea unui personal bine pregătit,
mereu gata să satisfacă nevoile clientului.
Managementul calității pune un deosebit accent pe îmbunătățirea serviciilor
turistice, pe person alul ce deservește turiștii, individul care prin structura sa, prin
sentimente, mentalitate și conștiinta de sine, se constituie într -o entitate biologică
ce reprezintă variabila de bază într -un sistem , putând favoriza sau inhiba acțiunile,
procesele sau activitățile.

1 Vasile Glăvan, “Turismul în România ”, Ed. Economică, București 2000

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

3
Managerul trebuie să asigure în permanență un echilibru între interesele
angajaților, obiectivele și rezultatele firmei. Realizarea unor relații interpersonale
armonioase va conduce la maximizarea eficienței economice a firmei și a
bunăstări i individului.
În acest demers de îmbunătățire continuă a calității serviciilor, trebuie
implicat întregul personal al companiei, prin responsabilizare și participare activă
în asigurarea unui management al calității eficient și pe termen lung.
Competi ția este pretutindeni în economia globală de aceea
produsele/serviciile furnizate trebuie să fie cele mai bune pentru a avea o șansă pe
piața globală. În acest context, calitatea este un factor determinant al
competitivității pe piață.

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

4

CAPITOLUL I

TURISMUL DE LITORAL, FORMĂ DE TURISM PRINCIPALĂ ÎN
ROMÂNIA

Turismul, ca fenomen economic și social, a cunoscut dezvoltări
spectaculoase, explozive în cea de -a doua jumătate a secolului XX. Dorința de a
călători și de a cunoaște lucruri noi este cunoscută încă din antichitate, chiar dacă
la început aceste dorințe aveau ca scop principal războiul, cuceririle de noi teritorii
sau schimburile comerciale.

1.1 Clarificări conceptuale

De-a lungul timpului, încep să se diversifice mot ivațiile de călătorie,
conturându -se tot mai mult activitatea de turism, determinată de acțiuni religioase,
folosirea băilor curative, deplasările calfelor și studenților către centrele
universitare, călătorii către lumi noi etc.În paralel cu creșterea tra ficului de călători,
s-a dezvoltat și industria hotelieră, comunicațiile, transportul, activități destinate
turismului. În sensul actual, turismul a căpătat un conținut mult mai complex din
punct de vedere economic, social și spiritual.2
Turismul, a cest domeniu extrem de dinamic, caracterizat de creșteri, uneori
spectaculoase, foarte sensibil la elemente de ordin politic sau natural -ecologice,
prezintă o ascensiune care, privită ca un corolar al timpurilor moderne, nu poate fi
oprită. Societatea actu ală, dominată de stres, reclamă cu necesitate nevoia de
turism – ca activitate de recreere și refacere a capacității de muncă, dar de câteva
decenii, acestei componente de loisir i se alătură și componenta de afaceri, care
generează fluxuri considerabile d e persoane și monetare3.
Turismul de litoral, reprezintă, în linii mari, ansamblul activităților turistice
care se desfășoară în spațiul aflat în imediata apropiere a unei suprafețe de apă dar
și pe oglinda acestuia. Se includ aici atât dezvoltarea turismu lui (stațiuni, hoteluri,
restaurante, catering, etc.), cât și infrastructura care suportă această expansiune
(activități de comerț, drumuri spre plajă amenajate special, facilități legate pescuit,

2 http / w.w.w diverse/online4/ Turismul și rolul în viața oamenilor
3 ȚIGU Gabriela ,ȚALĂ Mădălina (coordonator ), LUNGU Crisanta, SMARANDA S., John, Resurse și destinații
turistice pe plan mondial , Editura Uranus, București, 2003, p. 9 -11

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

5
etc.), fără a fi ignorate, însă, ecoturismul și sporturile acvatice (scufundări, înot,
bird-watching).
Litoralul a constituit din cele mai vechi timpuri un spațiu de locuire propice
– prezența apei ca element fundamental al vieții, climatul favorabil și posibilitățile
de deplasare – care a făcut ca să fie din ce î n ce mai căutat. Datorită numărului
mare de locuitori concentrat într -un astfel de areal, alături de turism, ca activitate
economică, s -au dezvoltat și alte activități cum ar fi cele portuare, de pescuit, de
extracție de petrol, comerciale. Deci o caracter istică a turismului de litoral este
operarea sa concomitent cu alte activități economice .
O altă caracteristică se leagă de suportul fizic al activității, respectiv
fragilitatea mediului înconjurător , determinată de antropizarea puternică, având ca
efecte directe eroziunea puternică a zonelor costiere și calitatea apelor posibile a fi
infestate tot mai des din diferite motive4.
Considerată tot o consecință a condițiilor naturale este și împletirea
activității de turism de litoral cu cea de turism balnear .
Combinarea acestor forme de turism poate crea probleme sub aspectul
numărului de călători, în special în zonele în care sezonul pentru cura heliomarină
este limitat la 2 -3 luni. Riscul aglomerării plajelor și a stațiunilor, cu toate
consecințele negative pe care le generează constituie o problemă de mare
actualitate care impune adoptarea unor soluții menite să elimine aceste diferende,
se constituie ca un obiectiv în încercarea de atenuare a unei trăsături specifice
turismului de litoral și anume sezonalitat ea, rezultantă directă a condițiilor
climatice.
Motivele pentru practicarea turismului de litoral au cunoscut o dinamică
determinată de existența cluburilor pentru practicarea sporturilor nautice, de
extinderea naturismului, de cercetări științifice sau ch iar de modă.
Privit sub aceste aspecte, turismul de litoral cunoaște anumite tendințe, cum
ar fi:
1. Fragmentarea vacanțelor, determinată de:
− stresul care impune pauze frecvente, dezvoltarea transporturilor și a
infrastructurii corespunzătoare, care permite ajungerea la destinație într -un
timp relativ scurt; acordarea de premii sub forma unor week -end-uri pe
litoral;
2. Turiștii sunt tot mai bine informați cu privire la locurile pe care le vizitează;

4 Idem, p.13-14

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

6
3. Consumatorii sunt tot mai pretențioși față de calitatea plajel or și față de dotările
stațiunilor. Astfel, curățenia și salubritatea plajelor constituie o preocupare tot
mai frecvență pentru turiști. Acestea sunt apreciate anual prin acțiuni private
cum ar fi „Steagul Albastru – Blue Flag”, care începe să c apate un st atut
global
4. Reacția cererii la propunerile ofertanților este pozitivă. În acest sens, inițiativele
publice sau private care vizează prelungirea sezonului estival prin oferirea unor
pachete motivante, mai ales ca preț, urmăresc atenuarea sezonalității prin
diminuarea fluxurilor în zonele de vârf, dar și accesul la această formă de
turism și al categoriilor cu venituri modeste5.

În zona litorală,se pot găsi oportunități pentru practicarea a patru forme de
turism:
 Turismul balnear
Sezonul de vară a început în ultimii ani să se prelungească pe toată perioada anului,
datorită bazelor de tratament geriatropice și balneologice ce atrag tot mai mulți
turiști, în special străini.Valoarea bazei turistice locale este amplificată de existența
a patru mari baze de tra tament balnear care exploatează în mod fericit celebrele
nămoluri sapropelice, precum și apele mezotermale sulfuroase din zonă.(
Sanatoriul Balnear Mangalia, Bazele de tratament din cadrul Complexelor
Mangalia, Hotel Hora și Balada -Saturn și Hotel Doina – Neptun.)

 Turismul clasic
Stațiunile Olimp, Neptun, Jupiter, Cap -Aurora, Venus și Saturn, alături de
Mangalia, alcătuiesc o structură turistică deosebită, armonioasă și funcțională.

 Turismul de afaceri
În zona litorală,turismul de afaceri este reprezentat de Centrul Român de
Afaceri – Marea Neagră – din Mangalia, complex modern, la standarde
internaționale, ce pune la dispoziția oamenilor de afaceri, diplomaților, tuturor
instituțiilor și organismelor interesate, posibilitatea organizării de simpozioane,
conferințe, summit -uri etc. Centrul Român de Afaceri – Marea Negră – aflat la
hotelul Prezident , situate pe faleza din Mangalia, la distanța egală 50 m de centrul
orașului și malul mării, este hotelul cu cel mai înalt rang de pe litoralul românesc.

5 Idem, p. 14 -15

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

7
Edificiu modern, acesta înglobează în structura sa, într -o manieră originală un
fragment al vestigiilor cetății romane Callatis de acum două milenii. Întregul stil
arheologic descoperit în această zonă a fost restaurant și amenajat din punct de
vedere muzeistic în holul hotelului și la subsolul restaurantului.
 Turismul cultural
Atmosfera de turim cultural propusă de municipalitatea Mangaliei are ca
scop promovarea ofertelor de agreement pentru a pune în evidență potențialul
turistic al zonei. În ultimii ani, Mangal ia se identifică cu manifestările Festivalului
Callatis, Gala Tănărului Actor (organizată în colaborare cu UNITER ) și Festivalul
Internațional “ Zile și Nopți de Literatură “ ( organizat în colaborare cu Uniunea
Scriitorilor din România ).

1.2 Impactul turismului de litoral asupra mediului

Relația mediu înconjurător – turism are o semnificație deosebită.
Dezvoltarea și ocrotirea mediului înconjurător reprezintă o condiție pentru
practicarea turismului, orice intervenție asupra mediului aducând prejudicii și
potențialului turistic prin diminuarea atractivității resurselor.
Ca urmare, ocrotirea naturii și conservarea calităților sale devin pentru
turism o necesitate, activitățile întreprinse în acest sens concurând la protecția
potențialului turis tic.
Consecințele degradării resurselor turistice pot avea implicații social –
economice dintre cele mai variate.
Degradarea resurselor turistice pune practic în imposibilitate valorificarea
lor ca surse de venituri, constituind astfel, o pierdere definitivă pentru economie.
Sub aspect socio -cultural efectele negative sunt de asemenea importante.
Afectarea chiar în mică măsură a mediului, reduce posibilitățile de refacere a
sănătății și a forțelor umane, prin diminuarea factorilor de cură sau a celor ce
favor izează odihna și recreerea, ca și a posibilităților de satisfacere a necesităților
de cultură și educație a oamenilor. Potențialul turistic, fiind parte integrantă a
mediului înconjurător, existența și dezvoltarea lui depind în mod obiectiv de
calitatea ac estuia, deci, poate fi considerat un posibil indice de calitate pentru
mediu, în sensul că se practică intens acolo unde sunt întrunite condiții bune sau se
diminuează și dispare treptat în zonele unde, din diverse motive, o componentă

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

8
sau alta a mediului înconjurător se degradează.Degradarea mediului înconjurător și
a resurselor turistice provine de la două grupe de factori6:
– factori care sunt urmare directă a dezvoltării economice;
– factori care provin din folosirea mediului ambiant pentru turism și agrem ent.
Prima grupă de factori rezultați, în principal, din intensificarea activităților
industriale, agricole și de transport, afectează atât mediul cât și cadrul natural de
desfășurare a activităților turistice.
Modificarea calității factorilor de mediu are repercusiuni asupra desfășurării
activității turistice.
În ceea ce privește cea de a doua grupă de factori, turismul, ca oricare
activitatea umană, fără să conțină elemente intenționale, fiind un consumator de
spațiu și resurse turistice, participă implic it la degradarea și poluarea mediului
înconjurător și a potențialului turistic,fie prin presiunea directă a turiștilor asupra
peisajului, florei și faunei sau a altor obiective turistice pe care le poate deteriora
parțial sau total, fie prin concepția greș ită de valorificare a unor zone, puncte și
obiective turistice7.
Problema devine tot mai acută, în condițiile în care turismul cunoaște o
continuă dezvoltare în întreaga lume, acțiunea distructivă a turiștilor asupra
resurselor turistice prezentând o inten sitate și varietate sporite de la an la an.
Activitățile distructive pot fi numeroase, mai ales în zonele sau la obiectivele
la care se conturează o evidentă concentrare turistică și în condițiile în care se
realizează dotări sau amenajări speciale necesar e practicării diferitelor activități
turistice. Ele sunt provocate de:
1. Circulația turistică necontrolată în zonele sau la obiectivele turistice aflate în
afara traseelor marcate, duce la distrugerea vegetației, provocarea de incendii,
braconaj și tulburare a biotopurilor specifice vânatului, mergând uneori până la
distrugerea unor specii.
2. Lipsa în zonele și de -a lungul traseelor turistice sau în apropierea unor
obiective turistice a unor locuri amenajate destinate popasului sau instalării
de corturi provoacă inevitabil degradarea piesajului și a altor componente ale
mediului înconjurător, datorită numeroaselor urme reziduale lăsate la
întâmplare de turiști în locurile pe unde au poposit. Astfel de situații se
întâlnesc în toate locurile destinate turismului d e recreere și odihnă, mai ales

6 Istrate, I.; Bran Florina; Roșu Anca Gabriela – Economia turismului și mediul înconjurător , Editura Economică,
București, p.244

7 Bran Florina; Marin D.; Simon Tamara – p. 213

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

9
în preajma centrelor urbane, în munți, în apropierea cabanelor, pe maul
râurilor sau lacurilor8.
3. Fenomenul poluării a căpătat forme mai complexe prin pătrunderea
turismului automobilistic în locuri până nu demult inaccesibile , turiștii
abătându -se de la drumurile principale de acces pe văi lăturalnice, oprindu -se
în poieni și distrugând în calea lor vegetația prin strivirea sau sub influența
gazelor de eșapament.
4. La nivelul stațiunilor de pe litoral, managementul integrat al z onei costiere în
apele de tranziție și costiere ale României, factorii implicati și specialiștii
români au elaborat strategia de management a zonei costiere, materializată
într-un document care constituie un fundament pentru planificarea și derularea
acțiu nilor în scopul realizării dezvoltării durabile a zonei costiere9.
Prima etapă a acestui proiect a identificat mai multe aspecte cheie – sau
amenințări principale – ale zonei costiere a României. Adoua etapă constă în
procesul s tategic ( elaborarea acestuia ).

Analiza SWOT pentru zona costieră a României

După evaluarea situației actuale și a politicilor existente, au fost analizați
principalii factori care influiențează și determină viitorul zonei costiere a
României. Acest lucru a fost realizat urmărind metodologia SWOT, ilustrată astfel:
Puncte tari:
 Orientarea geografică a plajei – spre răsărit – permite cura benefică de raze
ultraviolete;
 Situri istorice din perioada Greciei și Romei antice;
 Poziția în teritoriu: regiunea Dobrogea în general și Litoralul, în particular, au o
importantă poziție strategică, politică și economică, fiind situate la interferența
a două mari zone geopolitice:Europa Central –vestică și Orientală și Asia de
Vest și Sud -Vest;
 Drumurile europene E 60 și E 87, magistrala f eroviară București – Constanța,
aeroportul internațional Mihail Kogalniceanu și porturile maritime Constanța și
Mangalia permit un acces facil spre și dinspre Europa și Asia;
 Canalul Dunăre – Marea Neagră;
 Potențialul natural și antropic al litoralului;

9*** Elaborarea unei viziuni a zonei costiere – Raport asupra celui de al doilea atelier privind strategia ,
MATO2/RM/9/1999, 2004, Royal Haskoning

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

10
 Numărul mare de structuri de primire turistice (42% din capacitatea totală de
cazare a României)
 Importanța Mării Negre în politica internațională la nivel regional.
Punctele slabe :
 Poluarea mediului și procesele de degradare a plajelor și falezei țărmul Mării
Negre;
 Absența politicilor și programelor coerente de dezvoltare integrată a litoralului
românesc
( infrastructură și echipare tehnico -edilitară, protecția și reabilitarea mediului
natural și construit etc;);
 Absența politicilor de dezvoltare econo mică și turistică unitară a județului, în
cele trei unități teritoriale specifice: zona litorală, zona centrală și zona
dunăreană, dar toate strâns legate de zona litorală;
 Oferta de agrement săracă din punct de vedere cantitativ ( număr redus al
facilităț ilor) și uzată moral din punct de vedere al echipamentelor/ instalațiilor;
 Necolaborarea la nivel regional a factorilor implicati în gestionarea turismului
respectiv a autorităților publice locale și autorităților publice centrale;
 Nivelul de pregătire al personalului în scădere ca urmare a migrației forței de
muncă;
 Durata foarte redusă a sezonului turistic estival, de multe ori de numai două
luni;
 Absența curselor aeriene directe spre aeroportul internațional Constanța;
 Calitatea scăzută a serviciilor în raport cu prețurile practicate;
 Accesul dificil spre litoral, îndeosebi pe calea rutieră;
 Imaginea defarorabilă a României în străinătate, ca potențială destinație
turistică.
Oportunități:
 Creșterea numărului de hoteluri cu standarde de confort de trei și patru stele în
detrimentul celor nemodernizate;
 Creșterea numărului de structuri turistice cu funcțiuni de cazare în conformitate
cu tendințele pe plan internațional: all inclusive, de dimensiuni reduse,
personalizate;
 Implicarea touroperatorilor importanț i pe piața internațională în incoming pe
litoral;
 Legislația coerentă în gestionarea plajelor, managementul integrat al zonei
costiere;

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

11
 Proiecte internaționale de asistență în conservarea și mărimea plajelor,
conservare a zonei costiere.
Amenințări :
 Scăde rea puterii de cumpărare a populației; Tendința de migrare a forței de
muncă în strainătate8
 Dezvoltarea net superioară a produsului similar în Bulgaria, Croația și Slovenia
și alte țări din zonă;
 Dezvoltarea net superioară a produsului similar în Bulgaria, Croația și Slovenia
și alte țări din zonă;
 Tendința de migrare a forței de muncă în străinătate10
 Posibila scădere a veniturilor din turism ca urmare a accentuării sezonalității și
a tendinței de turism de weekend;
Această viziune asupra zonei costiere reprezintă, în fond, un scenariu de
evoluție pentru următorii 20 de ani. Identificarea principalelor probleme și aspecte
constituie fundamentul strategiei și este legată de analiza situației actuale și a celei
viitoare, spre care se tinde, a zonei costiere, care trebuie să prezinte și principalele
elemente de viziune ale strategiei. Aceste elemente ale viziunii, odată identificate
și combinate cu principalele puncte tari, puncte slabe, oportunitățile și
amenințările, vor fi utilizate ca elemente în elaborarea și formularea strategiei
finale. O viziune comună pentru zona costieră este utilă deoarece dă posibilitatea
obținerii unei perspective corecte a transformărilor locale și regionale și, într -o
anumită măsură, a celor naționale. Importanța strate giei pentru viitorul zonei
costiere constă în capacitatea de a defini în mod corespunzător obiectivele
dezvoltării locale și regionale, care țin cont de strategie și sunt derivate din aceasta.
Situată în sud -estul României, între Dunăre și Marea Neagră, a vând la nord
Munții Măcinului ( resturi ale munților hercinici și caledonieni aplatizați prin
eroziune ) înconjurați de trei podișuri (Tulcei, Babadagului și Casimcei ), iar la sud
un podiș tabular cu carcter de câmpie de eroziune, regiunea Dobrogei se dez văluie
ca una dintre cele mai frumoase și spectaculoase din România.Partea nord -estică a
Dobrogei cuprinde zona Deltei Dunării, iar cea estică pe cea a litoralului românesc.
Plaje cu nisip fin ce se desfăsoară pe o suprafață de 245 Km, stațiuni turistice d e
agrement și de tratare a unor afecțiuni alcătuiesc litoralul Mării Negre.Cele peste
300 de ore însorite în fiecare lună de vară , briza marină ( 2 – 4 m/s ) au făcut din
această zonă, un adevărat „magnet „ pentru turiștii dornici de cure heliomarine11.

10 www .mturism.ro p.41 -44
11 Glăvan V, p.86 -88

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

12
Litoralul românesc acoperă 245 km pe latura vestică a Mării Negre. Lanțul
de stațiuni a litoralului românesc se inșiră de la Nord la Sud pe o distanță de
aproximativ 72 km între Năvodari și Vama Veche (245 km de litoral în total,
inclusiv Delta Dunarii).
Stațiunile sunt amplasate de la nord la sud după cum este prezentat:
Năvodari, Mamaia, Constanta, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinesti, Olimp, Neptun,
Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mangalia, 2 Mai, Vama Veche. Aceste
localități sunt unite de Drumul Eu ropean E 87 și de calea ferată Constanta –
Mangalia. Litoralul românesc prezintă o mare varietate de atracții naturale, oferind
posibilități de a face cură heliomarină, tratament balneo -medical, practicare de
sporturi nautice, cercetări știintifice si, bin einteles, recreere.
Pe lăngă marea varietate de puncte de atracție, ce vor fi prezentate în
continuare, litoralul prezintă un foarte bun punct de plecare pentru vizitarea
punctelor de atracție din interiorul Dobrogei, Delta Dunării sau pentru organizarea
de pachete turistice în combinație cu Bucuresti, Valea Prahovei, Bucovina sau cu
destinații din țările din zona: Bulgaria, Grecia, Turcia etc.

1.3.Prezentarea atracțiilor naturale ale litoralului românesc

Litoralul românesc prezintă o mare varietate de a tracții naturale, oferind
posibilitati de a face cură heliomarină, tratament balneo -medical, practicare de
sporturi nautice, cercetări științifice și, bineințeles, recreere. Apa de mare este un
factor important pentru terapie și băi de mare, oferind condi ții excelente pentru
sporturi nautice și chiar scufundări. Salinitatea relativ redusă, compozitia chimică
propice organismului uman, acțiunea valurilor și prezența aerosolilor sunt condiții
ideale pentru un sejur perfect. Apa mării are o mineralizare de 15 ,5 g/l și în timpul
verii atinge o temperatură de 25 -26 grade C. Bioclimatul marin este bogat în
aerosoli salini și în radiație solară cu efect excitant asupra organismului. Indicații
terapeutice: hipotiroidism, limfatism, anemii secundare, rahitism, decal cifieri si
unele afectiuni reumatismale. Pe malul mării sunt condiții ideale pentru
aerohelioterapie si talasoterapie.
Plaja se diferențiază de oferta altor tări prin orientarea sa spre est și sud -est
(ce determină expunerea la razele solare de circa 10 o re/zi). Un mare plus este și
panta lină de coborîre în mare (bună atât pentru adulti cât și pentru copii), lățime
mare (pana la 500 m în Mamaia). Menționăm și calitatea înaltă a nisipului ce
asigură condiții foarte bune pentru efectuarea curelor helio -marine (băile de soare
și de mare). Climatul maritim caracteristic acestei zone a Mării Negre prezintă o

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

13
stabilitate termică a atmosferei. Temperatura medie în lunile iunie –
august depășeste 25gr. C. Precipitațiile reduse favorizează dezvoltarea turismului
în zona (sub 400 mm/an), astfel numărul de zile însorite pe litoral se ridică la 140
zile/an. Durata de strălucire a soarelui atinge vara 10 -12 H/zi. Nebulozitate redusă.
Vânturile dominante bat din directia N -E iar brizele de mare și de uscat răcoresc
vara aerul. Relieful litoralului românesc este determinat de interactiunea
morfologică a Podisului Dobrogei cu Marea Neagra .De a lungul coastei marine
trecerea între podiș și platforma marină se face lin pe o pantă ușoară cu numeroase
plaje, cu acces lejer în apă pe distanțe remarcabile. Acestea, cât și faptul că Marea
Negră este lipsită de curenți puternici de litoral, de plante sau de pești periculosi –
fac litoralul românesc locul ideal pentru băi de mare și sporturi nautice. Mareea
este nesemnificativă (10 -20 cm) factor care se adaugă atuurilor litoralului nostru în
comparație cu alte celebre locuri din lume. Marea Negră nu se poate spune că este
foarte bogată în faună piscicolă dar pescarii amatori pot găsi satisfacție la diferitele
specii ca chefalul, stav ridul, labanul, rechin si la cunoscutul guvide (existent numai
in Marea Neagra).
Menționăm că în Marea Neagră există o specie de rechin ("căinele de mare")
care este inofensiv pentru oameni și nu se apropie niciodată de țărm, dar care este o
delicatesă pe mesele restaurantelor. Amintim și calcanul – bogația națională a
acestor ape frecventate îndelung de braconierii din Romania, Bulgaria si Turcia.
Acest pește este numărul 1 în gastronomia marină, fiind o marfă pentru export
foarte cautată. Litoralul româ nesc dispune de diverse resurse balneare ape
minerale și mineralizate, nămoluri terapeutice. O salbă de lacuri marchează
litoralul: Techirghiol, Tatlageac, Neptun, Belona, Siutghiol, Corbu, Sinoie,
Navodari, Tasaul (Navodari). Dintre aceste nu credem că es te nevoie să mai
prezentăm Lacul Techirghiol arhicunoscut în România și în lume pentru nămolul
terapeutic folosit în afectiuni reumatismale, ginecologice, ale căilor respiratorii și
probleme dermatologice. Căteva monumente naturale interesante sunt: Pește rile de
la Cheile Dobrogei și de la Limanu (5 km de 2 Mai) bogate în faună cuaternară și
mari colonii de lilieci, dunele maritime de la Agigea cu o rezervație floristică
interesantă și Pădurea Hagieni (15 Km de Mangalia) rezervație floristică și
faunistică unică în Dobrogea – locul favorit pentru picnicuri.

1.4 Prezentarea atracțiilor antropice ale litoralului românesc
Pe litoralul românesc se găsesc următoarele categorii de resurse antropice:
Vestigii arheologice

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

14
Complexul Arheologic în aer liber ( Ruinele Cetății Tomis )
Este o rezervație arhiologică care grupează vestigiile cetații Tomis și cuprind
fragmente din zidul de incintă roman construit în secolul III din blocuri de piatra
legate cu mortar, groase de 3 m;
Mormântul Scitic din Mangal ia- Rezervație arheologică care datează din sec
al IV -lea î.Hr. Lânga scheletul celui înmormântat au fost găsite fragmente dintr -un
papirus scris în limba greacă, primul document de acest gen din țara noastră;
Peșterile de la gura Dobrogei – Rezervație n aturală (speologică, paleontologică și
arheologică). Peștera liliecilor are o lungime de 480 m. Deține mari colonii de
lilieci. Sunt peste 20 specii de fosile oxfordiene. Pentru peșteră s -a creat o
rezervatie de 5 ha;
Ruinele cetății antice Histria din Constanța –Istria – Rezervație arheologică.
Profil: arheologie (amfore, inscriptii, vase ceramica, basoreliefuri, elenistice).
Complexul arheologic a fost amenajat în anul 1982;
Ruinele orașului antic Callatis – Rezervatie arheologică. Din vechea cetate
Callatis se mai vede: zidul de incintă Edificiul roman; portul antic Callatis; urmele
digului genovez; urmele unei cetăți romane. Aici se află si mormântul scitic (cu
papirus).

Monumente arhitectonice / de arta / istorice
Biserica greacă din Constanța – Obiectiv de arhitectură religioasă. Biserica
a fost construită în 1868, după planurile arhitectului I.Teodoride.
Biserica ortodoxă Sf. Gheorghe din Constanța – Obiectiv de arhitectură
religioasă. Biserica a fost construită între 1905 -1911, pictura murală interioara
fiind realizată de Nicolae Tonitza.
Biserica Veche Sf. Gheorghe din Mangalia – Monument istoric și de
arhitectură religioasă. Datează din anul 1685, modificari între 1914 -1929.
Catedrala Episcopiei T omisului și a Dunării de Jos Sf. Apostoli Petru si
Pavel din Constanța Monument istoric și de arhitectură religioasă. Construită în
perioada 1883 -1885 după planurile arhitectului Ion Mincu în maniera traditională
românească, cuprinde picturi murale inter ioare realizate de D. Mirea între anii
1895 -1898 .A fost renovată în perioada 1946 -1951 și repictată în stil bizantin.
Catedrala Romano -Catolică (din Constanța) Monument istoric și de
arhitectură religioasă. A fost cons truită în anul 1885 după planurile arhitectului

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

15
Romano de Simon, din cărămida aparenta. Este realizată în stilul romanic specific
sec. al XIII -lea, monumentul fiind asemanator unor bazilici din nordul Italiei.
Cazinoul din Constanța – Monument de arhitectură laică. Reprezintă
emblema turistică a orașului. Construcția a fost începută în anul 1904 după
planurile arhitectului Petre Antonescu și definitivată între anii 1907 -1910 după
planurile arhitectului D. Renard, în stil secession, d ându -i-se o înfățisare conformă
cu moda occidentală.
Complexul Monastic Basarabi – Monument istoric. Așezare calugărească
rupestră, ce datează din sec. IX -X d.Hr., constituită dintr -o biserică cu
compartimentare specific ortodoxă (altar, naos, prona os), o biserică cu plan de
bazilică, doua paraclise, șase cavouri și mai multe galerii de comunicatie săpate în
cretă.
Complexul Monumental Tropaeum Traiani (Constanta -Adamclisi)
Monument istoric. A fost ridicat în anul 109 d. Hr., din inițiativa împaratu lui
roman Traian, pentru a comemora victoria din anul 102 d. Hr. obținută de către
armatele romane asupra geto -dacilor.
Geamia principală (din Medgidia) – Monument istoric și de arhitectură
religioasă. A fost construită în perioada 1859 -1865 în stil ori ental. În interior se
află o colectie muzeală. În jurul monumentului se pastrează pietre de mormânt,
fragmente din edificiul anticului Callatis și un sarcofag.
Marea Moschee (din Constanța) – Monument istoric și de arhitectură
religioasă. Zidită între ani i 1910 -1912, în stil maur, dupa proiectul savantului Gogu
Constantinescu, moscheea este o copie fidela a moscheei Kansia din Anatolia
(Turcia) cu un minaret de 50 m înaltime. Este prima construcție din beton armat
executată în România.
Schitul Sfântul Andrei (Constanta -Ion Corvin) – Monument istoric. Infiintat
în anul 1990, fiind amplasat pe locul unde, potrivit traditiei, Sfântul Apostol
Andrei a predicat Evanghelia.

Muzee
Complexul Muzeal de științe ale naturii (din Constanța) – Muzeu judetean.
Profil: știintele naturii, știința si tehnică. Sunt prezentati sturioni în captivitate,
minerale sub formă de cristale, doua mori de vânt din Dobrogea, fotografii și
postere pe tema cuceririi Cosmosului, forme oceanice (crustacee, moluste, pesti).
A fost amena jat în anul 1958.

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

16
Delfinariu din Constanta care este un muzeu judetean. Profil: științele
naturii. Expozitia prezintă lumea cetaceelor din diverse mari.În amfiteatrul cu
piscina se organizează demonstrații cu delfini, foci și pinguini. A fost amenajat î n
anul 1972.
Microrezervația de animale și volieră de păsări ezotice și decorative din
Constanta -Muzeu judetean. Profil: stiintele naturii. Microrezervatia este destinata
celor mai reprezentative animale din Dobrogea, în special din Delta Dunarii. În
voliera sunt expuse păsări autohtone și exotice. A fost amenajat în anul 1983.
Muzeul de Arheologie Callatis din Constanta -Mangalia – Muzeu orășenesc.
Profil: arheologie. Arheologie peisagistică, getică și greco -romană vase amorfe,
recipiente de sticlă colec tie numismatica, basoreliefuri, inventarul mormântului de
papirus.
Muzeul de artă populară din Constanța – Muzeu judetean. Profil: etnografie.
Prezintă arta populară dobrogeană: ceramică, icoane pe sticla și lemn, metal, port
popular, scoarțe, ț esături, textile, podoabe. Amenajat în anul 1990 în cladirea fostei
Primarii .
Muzeul de istorie națională și arheologie (Constanta) -Muzeu national.
Profil: arheologie, numismatică, istorie. Amenajat în anul 1878. Cuprinde colectii
de arheologi e preistorica, greaca, romana, bizantina, medievala: unelte din silex,
ceramica, arme, statui –între care se remarca statuetele zeitei Fortuna, protectoarea
vechiului Tomis.
Muzeul mării (Constanta) -Muzeu national. Profil: stiintele naturii. A fost
amenaj at in anul 1971. Exista o bogată colectie de animale acvatice provenite din
Oceanul Planetar. Muzeul prezinta și geneza Marii Negre.
Muzeul marinei române (Constanta) -Muzeu national. Profil: știinta și
tehnică; istoria transporturilor; istoria marinei r omanesti și a flotei comerciale. Sunt
expuse colecții de amfore grecesti, ceramică veche, resturi de nave, documente și
fotografii, picturi marine, etc. Muzeul a fost amenajat in anul 1909.

1.5 Destinații turistice ale litoralului românesc
De la nord la sud destinațiile de pe litoralul românesc al Mării Negre sunt:
NĂVODARI – Fosta stațiune a pionierilor și școlarilor, cu dotări de tip tabară,
stațiunea a cunoscut o puternică decădere după 1989 datorită statutului imprecis al
terenurilor și dotărilor. În prezent se află într -o perioadă de revigorare datorită
clarificarilor privind terenurile și privatizarea dotărilor.

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

17

MAMAIA – Localizare – La limita dinspre nord a orașului Constanța .Mai la nord
se află Mamaia Sat și apoi Năvodari la o distanță de 7 K m. Cai de acces : Mamaia
începe la limita nordică a orasului Constanța la circa 500m de cartierul Delfinariu
și 300m de carierul Tomis Nord . De reținut că Mamaia este una din stațiunile cele
mai mari din România având 7 km lungime. Descriere generală a st ațiunii –
Mamaia dispune de cea mai completă dotare dintre stațiunile de pe Litoral pentru
sporturile nautice . Baza de cazare a stațiunii este privatizată 100% și sperăm ca
acest lucru va determina creșterea calitații serviciilor turistice. Centrul stațiu nii și
promenada au fost refăcute în întregime. Factori de cură: cura heliomarină,
tratamente reumatologice, ginecologice, dermatologice, de întretinere, regenerare,
gimnastică medicală . Plaja de aproape 8 km lungime și 100 -250 m lațime este cea
mai mare de pe litoralul românesc și una din cele mai mari din Europa. Are nisip
fin , numeroase amenajări și cea mai mare parte este concesionată hotelurilor sau
întreprinzatorilor privați. Intrarea în apă este de regulă lină și f ară pietre sau scoici
CONSTANT A, al doilea oras ca marime din țara noastră după capitală, este în
mare masură un oras turistic beneficiind de o bază de cazare clasică constituită din
hoteluri și complexe turistice dar și de mari posibilitati de cazare la cetațenii din
oras în case , ap artamente sau vile propietate particulară . În general în acest sistem
de cazare calitatea serviciilor și tarifelor variază foarte mult , putându -se găsi
soluții convenabile pentru orice buzunar sau confort dorit. Cazarea pe timpul
vacantei dvs la mare în Constanta poate fi o solutie acceptabila avand in vedere
urmatoarele aspecte: preturile convenabile la cazare ; reteaua de transport în
comun care permite pe timpul sezonului estival o buna legatură cu stațiunea
Mamaia dar și cu celelalte stațiuni din sudul litoralului; prețurile mai mici în oras
la restaurante ,magazine, piețe,etc decât în stațiuni ; posibilităti de divertisment
care în stațiuni nu există cum ar fi: teatre, cinema, muzee ,portul turistic TOMIS
etc
EFORIE NORD – Stațiune de litoral și b alneoclimaterică de interes general, cu
activitate permanentă. Cadru natural: Marea Neagră, faleza înaltă (15 -20 m)
amenajată pe toată lungimea (500 m). Plaja este întinsă pe o lungime de 4 km cu o
lațime maximă de 150 m; cură heliomarină talazoterapie. Na mol sapropelic și ape
minerale; aerosoli salini; bioclimat excitant, solicit ant pentru organism.
Căile de acces:
 Feroviare – gara Eforie Nord pe linia București -Connstanța -Mangalia

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

18
 Rutiere – DN 39 – E 87 de la Mangalia sau Constanța – Vadu Oii, DN 3 de la
Călărași
 Aeriene – aeroportul internațional Mihail Kogălniceanu,
 Maritime
TECHIRGHIOL – Statiune balneoclimaterică și de litoral de interes general, cu
activitate permanentă. Factori naturali. Climat continental de stepă cu influențe
marine. Bioclimat ex citant și solicitant pentru organism. Namol sapropelic din
lacul Techirghiol.
Indicatii terapeutice: afectiuni reumatismale degenerative, neorologice periferice,
ginecologice etc.
Căile de acces sunt:
 Feroviare –gările Constanța sau Eforie, apoi cu autob uzul până în stațiune
 Rutiere – DN 39 de la Constanța sau de la Mangalia, cu abatere la Eforie Nord12

EFORIE SUD – La 18km sud de Constanta , fosta statiune antebelica Carmen
Sylva se înfățișează ca o localitate linistită cu străzi largi , umbrite de o nu meroasă
vegetație arborescentă cu numeroase vile și case care asigură turiștilor un confort
bun la cele mai mici prețuri de pe litoralul românesc. Plaja îngustă este întinsă pe o
lungime de 2km la picioarele falezei care la Eforie Sud atinge cea mai mare
înăltime dintre toate stațiunile.Stațiune recomandată îndeosebi pentru cei care
cauta linistea, tarife mai mici la serviciile turistice si pentru tratamente bal neare.
Căile de acces sunt:
 Feroviare – gara Eforie Sud pe linia București –Constanța – Mangalia

COSTINESTI – Cunoscută de toata lumea drept stațiunea tineretului, Costinesti -ul
a cunoscut în ultimii ani o transformare foarte rapidă în ceea ce priveste baza de
cazare. Dacă hotelurile au ramas aceleași și nu au mai fost construite altele, în
schimb vi lele și casele de vacanță s -au înmultit într -un ritm incredibil în doar
cațiva ani, constituind cea mai însemnată parte a bazei de cazare a stațiunii.
Cazarile particulare sunt înfloritoare și reprezintă sursa principală de câstig a marii
majorități a lo calnicilor din Costinești. Celebritatea și prețurile cele mai reduse de

12 w.w.w infotravel.ro/statiuni.html

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

19
pe litoral determină în perioadele de vârf a sezonului supra aglomerarea stațiunii,
fenomenul ,,blatistilor '' în spațiile de cazare fiind binecunoscut tuturor celor care
au trecut mac ar o data pe la Costinesti.

NEPTUN -OLIMP – Neptun si Olimp sunt cele mai elegante si mai luxoase
statiuni de pe litoralul românesc. Sunt situate la 6 km de Mangalia si 38 km sud
de Constanta. De jur împrejur se afla padurea Comorova care da regiunii un aer
puternic ozonat. Olimp, a carui constructie a fost terminata în 1972, reprezinta
"cartierul" nordic al statiunii Neptun. Hotelurile, cu un confort de 1 -3 stele, au o
arhitectura moderna deosebita. La Neptun se pot face tratamente de electroterapie
si kineziterapie, inhalatii cu aerosoli si celebrele tratamente geriatrice create de Dr.
Ana Aslan. De mentionat hotelul Doina (3*), dotat cu instalatii balneare si
fizioterapeutice, dispunând de un personal medical calificat. Printre posibilitatile
de agrem ent se numara un cinema în aer liber, Teatrul de Vara, Bazarul Neptun,
debarcaderul, terenurile polivalente de sport, doua terenuri de minigolf, un parc de
distractii, facilitatile pentru sporturi nautice si un sat de vacanta.
In Stațiunea OLIMP se află un ul dintre cele mai frumoase complexe turistice,
alcătuit din ansamblul hotelier Amfiteatru, Panoramic și Belvedere, care ocupă un
tronson de faleză lung de peste 300 de metri, ale cărei caracteristici definitorii sunt
calitatea și eleganța. Cea mai nordică stațiune, construită într -o manieră
occidentală, oferă cazare turiștilor în hoteluri de 2 și 3 stele. Poziția naturală,
deosebită, dă Olimpului un farmec aparte, acesta intrând în circuitul turistic din
1971.Stațiunea Neptun dispune de o modernă bază de t ratament, – Centrul Balnear
și de Fizioterapie Doina –cu tratamente de electroterapie, hidroterapie, tratamente
cu nămol, săli de gimnastică, saună, tratament cu Gerovital și Aslavital, produse
terapeutice românești13

Stațiunea JUPITER al cărei an de înfii nțare este 1969, se învecinează de asemenea
cu Pădurea Comorova.Structurată pe hoteluri înalte de mare capacitate aflate pe
malul mării și construcții joase în zona centrală a stațiunii ,aceasta are o capacitate
de cazare de 8.500 de locuri în hoteluri de 2 și 3 stele, aproximativ 200 de locuri în
campare și 1.500 de locuri în căsușe aflate în satul de vacanță aflat la granița cu
Neptunul. Echilibrul structural al stațiunii este completat de verticala îndrăzneață,
suplă a hotelurilor de mare capacitate: Met eor, Capitol, Olimpic, Atlas, Scoica,
Cometa, toate dispuse perpendicular pe linia țărmului.

11 -Ghidul turistic al României , Editura Publirom, București, 2005, p 191

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

20
Căile de acces sunt
 Feroviare –GARA Mangalia pe linia București –Constanța -Mangalia,
apoi cu autobuzul până în stațiune.

CAP AURORA a fost inaugurată în 1973, – este cea mai mica unitate turistică
care poate fi denumită stațiune , de regulă fiind inclusă în Jupiter de către
majoritatea lucrărilor de specialitate și în ofertele agentiilor de turism. Pozitia
particulară pe care o are îi conferă un farmec unic pe li toralul românesc.Este
situată pe o peninsulă cu aspect de promontoriu care iese în mare spectaculos în
contrast cu nota dominantă a litoralului nostru de intindere netedă fara golfuri și
peninsule. Plaja are
un usor aspect de insula tropicală favorizat a tât de aspectul general cât și de
vecinatatea foare apropiată a hotelurilor.Turistii cazati aici coboară de pe hotel
direct pe plajă.
Sunt 10 hoteluri clasate la două stele, toate având propriul restaurant și acces facil
la plaja aflată la 30 -40 m si cu o singura exceptie, toate poartă nume de pietre
pretioase.

VENUS – stațiunea ce poartă numele zeitei frumuseții, se află situată între Saturn
si Jupiter – Cap Aurora . Hotelurile, purtând aproape în totalitate nume de fete,sunt
înconjurate de o mare de v erdeață, caracteristica principală a acestei locații de pe
litoralul nostru . Hotelurile sunt de regulă
mici cu un nivel de confort mediu de 2 stele , exceptie facând Hotel Carmen care
de anul trecut are 4 stele. Plaja statiunii Venus este fragmentată de numeroase
golfulețe si are lațimi variabile .Este o zona preferată de cei care caută intimitatea
și linistea . Cazarea în Venus se face de la hoteluri de 4 stele la hoteluri de 1 stea
,campinguri și în numeroase vile care dau o nota caracteristică acestei stațiuni.

SATURN – în imediata apropiere a Mangaliei , în partea de nord a acesteia se află
stațiunea Saturn locul preferat de divertisment estival a localnicilor dar și a
turistilor cazați în orasul Mangalia. Stațiunea este bogată în terase în aer liber si
restaurante , iar prețurile sunt printre cele mai sc azute de pe litoral. Spațiile de
cazare sunt împărtite între hoteluri și numeroase căsuțe de vacanță și campinguri
.Plaja este în stare bună mai ales în partea dintre Saturn și Venus acolo unde atinge,
pe o portiune de 1km lungime, lățimi de 200m. Pentru t uristii cazați la cetățenii din
orasul Mangalia , Saturn este cel mai potrivit loc de distractie nocturnă dar si
pentru plajă. Plaja se întinde între plaja Mangalia si cea din Venus. Zona sudica a

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

21
plajei (spre Mangalia) este dantelată de numeroase golfulet e create artificial din
stabilopozi, cu acces în mare relativ lejer , dar cu lățimi ale plajei mai mici ce
determină o aglomerare în zona respectivă a celor care sunt cazați în hotelurile
învecinate .Partea dinspre nord atinge lățimi mari (100 -150m) semănâ nd cu pla ja
de la Mamaia

MANGALIA – al doilea oras al litoralului ,este situat la 40km sud de Constanta si
la 14 km de granita cu Bulgaria. Statiune balneoclimaterica permanenta ,de aceiasi
vechime istorica ca si Constanta,(peste 2000 ani atestare istori ca), beneficiaza de o
climat deosebit , asemanator celui mediteranean, cu media de temperatura anuala
cea mai ridicata din tara. Tratamentul balner se practica pe tot timpul
anului,imbinandu -se factorii caracteristici marini cu existenta izvoarelor mineral e
descoperite si folosite aici la Mangalia de pe vremea romanilor . Plaja orasului
Mangalia are o forma usor circulara intinzandu -se intre digul de nord al Portului
comercial Mangalia si plaja Saturn cu care comunica printr -o scurta portiune
neamenajata , in parte de nord a orasului. In partea centrala plaja are circa 120 m
latime si este marginita de o faleza inalta folosita ca loc de promenada in serile
calde de vara de turisti. Accesul pe plaja se face de regula pe scarile care coboara
pe plaja chiar din zona centrala a orasului.
2- MAI – la 5 km de Mangalia ,localitatea 2 Mai ,acum cațiva ani doar o simplă
comună , a devenit în ultimul timp un loc foarte căutat de turiști în ciuda condițiilor
modeste din zona . La 2 Mai plaja este deseori ocupată de c ei care își instalează
corturile aici petrecând uneori perioade mari de timp în sezonul de vară. Este o
plaja cu un nivel acceptabil de amenajare , nerecomandata însa celor pretențiosi .
Posibilitațile de agrement sunt relativ reduse, în zonă sunt doar cat eva localuri
,majoritatea preferând ca seara să o petreacă fie în Mangalia fie în celelate stațiuni
din sudul litoralului.
VAMA VECHE – Sat turistic cu specific de litoral. Climat continental de stepa cu
influente marine. Plaja are o l ungime de 700 m si o latime de circa 100 m, cu nisip
fin natural. Nu este amenajata. Faleza are aproximativ 0,8 km lungime. Chiar
daca in prezent reprezinta zona cu cea mai intensa exploatare turistica din
Romania, litoralul este inca departe de nivelul la care ar putea fi valorificat.
Litoralul Mării Negre a reprezentat dintotdeauna pentru români o poartă spre
lumea cea largă, iar pentru fiecare dintre noi, în epoca modernă, mirajul vacanțelor
de vară.Plajele însorite, *albastră * apa de mare și falezel e primitoare au fost
componentele indispensabile ale unui spațiu natural excepțional, cu valoare pe

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

22
care, cu toții, o dorim perenă. Problemele litoralului românesc sunt acute și
profunde; numai evaluarea și proiectarea soluțiilor lor presupun eforturi –
materiale și umane – considerabile. Orice întărziere înseamnă însă agravarea și
complicarea lor.

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

23

CAPITOLUL II

ANALIZA BAZEI TEHNICO -MATERIALE A LITORALULUI
ROMÂNESC

Oferta reprezintă cea de -a doua categorie esențială definitorie a pieței,
inclusiv a celei turistice, conținutul și caracteristicile sale imprimând, o serie de
particularități formelor de manifestare a pieței și mecanismelor de echilibrare a
acesteia.
Oferta turistică poate fi definită în spiritul accepțiu nii clasice prin “ valoarea
serviciilor și bunurilor finale’’ create de sectorul turistic în timpul unei perioade
determinate, în general un an sau cu accent pe caracterul de activitate terțiară ( de
servicii) a turismului, prin capacitatea economică și or ganizatorică a rețelei
specifice ( echipamente turistice și infrastructură ) de a satisface, în anumite
condiții cererea turiștilor.
O altă definiție mai apropiată de specificul activității este cea în care oferta
este considerată “ ansamblul atracțiilor care pot motiva vizitarea lor de către
turiști” sau mai complet elemente de atracție care motivează călătoria și cele
destinate să asigure valorificarea primelor.Aceste abordări nu reușesc să surprindă
însă oferta turistică în complexitatea sa și sub aspe ctul diferențierii de celelalte
tipuri; astfel, trebuie înțeles că oferta turistică nu se limitează la elementele
potențialului (natural și antropic ), deși esențiale; lor trebuie adăugate
“mijloacele de producție “ a serviciilor turistice, respectiv b aza materială (
echipamentele ) și forța de muncă, iar în opinia unor autori și condițiile de
comercializare14.Pornind de la diversitatea echipamentelor turistice, analiza
acestora și înțelegerea rolului lor în desfășurarea activității obligă la abordarea l or
diferențiată pe categorii omogene, la clasificarea lor . În teoria și practica de
specialitate există mai multe modalități de structurare a componentelor bazei
tehnico -materiale a turismului. Cea mai importantă și frecvent utilizată clasificare
foloseș te drept criteriu destinația principală și delimitează două mari categorii:
– baza tehnico -materială specific turistică
– baza tehnico -materială generală ( infrastructura )

14 Minciu Rodica ,Economia turismului,editura Uranus București .p.37

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

24
În prima grupă se încadrează resursele materiale care își datorează existența
activității turistice – sunt destinate exclusiv turiștilor – iar în cea de -a doua sunt
cuprinse dotările cu statut independent de domeniul turismului, dar care sunt
utilizate și pentru nevoile acestuia; cu alte cuvinte , aceste echipamente sunt
destinate în e gală măsură rezidenților și turiștilor.
Componenta cea mai importantă a bazei tehnico – materiale specifice este
rețeaua unităților de cazare ( găzduire ), întrucât răspunde uneia dintre necesitățile
fundamentale ale turismului și anume odihna, înnoptarea. Fără existența unor astfel
de echipamente nu se poate realiza un consum turistic.Mai mult, dimensiunile,
structura și distribuția spațială a mijloacelor de cazare determină cara,cteristicile
tuturor celorlalte componente ale bazei tehnico -materiale a turis mului și implicit
amploarea și orientarea fluxurilor turistice. Unitățile de alimentație publică
reprezintă o altă componentă importantă a bazei tehnico -materiale a turismului.
Acesta se adresează rezidenților și turiștilor ceea ce face dificilă a analiză riguroasă
și detaliată a principalelor tendințe din evoluția și structura celor destinate
turismului.

2.1 Unitățile de cazare din stațiunile litoralului românesc
Dezvoltarea turismului, integrarea sa în structura unităților de cazare
moderne, în sfera necesităților și consumului populației, se reflectă într -o
îmbogățire continuă a conținutului său și o diversificare a formelor sale de
manifestare.
Dacă se ține cont de faptul că litoralul urmează tendi nța generală înregistrată
la nivelul României, se trage concluzia că indicatorii au o evoluție pozitivă în
următoarea perioadă.
În cazul optimist al relansării circulatiei turistice în zona litoralului românesc
al Mării Negre, atenția tuturor celor implic ați în amenajarea turistică a acestei
zone, trebuie îndreptată asupra relansării agrementului și tratamentului, pentru ca
din banii obtinuți să se poată înlocui hotelurile, acele "blocuri de garsoniere", cu
mici unități de cazare personalizate, cu grad rid icat de confort și care să răspundă
atât cerințelor clienților, cât și realizării unei amenajări moderne, viabile.
Topul stațiunilor cu cele mai multe hoteluri este condus de Mamaia, cu 80
de astfel de unități,potrivit datelor Autorității Naționale pentru Turism (ANT
).Eforie Nord ocupă locul secund, cu 51 de hoteluri, în timp ce Neptun are 40 și
orașul Constanța are 25 de locații care func ționează în regim hotelier. Venus – 23 și
Eforie Sud , cu 13 de hoteluri. In Saturn există 1 6 unități hoteliere, iar Jupiter are
cu trei mai multe . Costinești are 19 astfel de unități. Stațiunile codașe sunt Vama

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

25
Veche și 2 Mai , cu 4 hoteluri.Per ansamblu, 27 9 de hoteluri există în cele 12
stațiuni românești.
În stațiunile de pe litoralul Mării N egre există 142 de hoteluri de 2 stele.Cele
mai multe se regăsesc în Mamaia – 32 de unități, Eforie Sud –21 de unități și
Neptun – 18 unități.În ceea ce privește hotelurile clasificate la o singură stea, Eforie
Nord deține 13 astfel de unități, Satirn – 7 și Eforie Sud –6.Mamaia e singura
stațiune care deține hoteluri de 5 stele,numărând trei astfel de unități.Pe segmentul
de 4 stele, 7 astfel de hoteluri sunt în Mamaia, 4 în Constanța, 3 în Venus, 2 în
Eforie Nord și unul singur în Neptun.Litoralul românesc n umără74 de hoteluri de 3
stele, dintre care cele mai multe sunt în Eforie Nord –17 unități, în Mamaia – 16
unități și în Constanța –12 unități.
La capitolul alte unități de cazare, Costineștiul se arată ca fiind liderul
segmentului unde există cele mai mul te vile. Dintr -un total de 200 de astfel de
unități, 49 există în Costinești, 37 în Eforie Nord și tot atătea în Eforie Sud, 29 în
Neptun și 15 în Mamaia15.
Privite din punct de vedere funcțional, stațiunile situate la nord de Constanța
(Mamaia și Năvodari) , sunt destinate agrementului și odihnei, iar celelalte, din
partea de sud, sunt stațiuni mixte cu funcții precum: helioterapie, tratament și
odihnă (Agigea, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirgiol, Mangalia). Mamaia, după
numărul mare de vizitatori străini, i ntra în categoria stațiunilor de interes
international, Năvodari este un centru maritim al elevilor, iar stațiunea Costinești
este orașul internațional al studenților.
Stațiunile au fost și sunt destinate să satisfacă cerințele interne, dar și
turismul int ernațional, dezvoltând în unitățile de cazare, diferitele grade de confort,
având capacitatea de cazare de 126.900 locuri , reprezentând 43,3% din spațiile de
cazare, locuri situate în peste 260 hoteluri de diferite categorii16.
Stațiunile din nordul Mang aliei și -au diversificat construcțiile hoteliere, ca și
alte unități cum ar fi, vile și sate turistice, ansambluri omogene cu funcții
polivalente și dotări cu caracteristici tradiționale populare. Unele localități au fost
restructurate și amplificate, punâ ndu-se în valoare construcțiile existente și
accentuându -se elementele de profil prevăzute inițial în planul general de
sistematizare a litoralului.

Capacitatea de cazare în zona de li toral a României în perioada 2011 -2015

Tabel nr. 1

15 http:/www.cotidianul.ro –16 iunie 2006
16 http:/www .com.ase.ro/curs -geogr/cap12.

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

26
Anul Capacitat ea de cazare în zona de
litoral (nr. de locuri ) -exclusiv
orașul Capacitatea de
cazare în România
( număr de locuri ) Ponderea în total (
% )
2011 117428 277047 42,38
2012 116419 272596 42,70
2013 116531 273614 42,59
2014 116935 275941 42,37
2015 117218 283194 41,39
Sursa:Institutul Național de Statistică, Turismu l României -Braviar Statistic 2015 ,www.insse.ro

INDICATORI MEDII

= – 52,5
I
= – 0,01
R
= 0,99

Se observă în Tabelul nr. 3, o creștere lentă a capacității de c azare în zona de
litoral din 2011 până în 20 15, cu o înregistrare a capacității având o valoare medie
de 116906,2, cu o modificare medie negativă de 52,5, cu un indice al dinamicii
subunitar de 0,99 și un ritm mediu negative de 0,01.

Tabel nr. 2
Capacitatea de cazare existentă a stațiunilor de litoral din România și ponderea
acesteia în total, în anul 20 15
Unitatea de
cazare Total
(număr de
locuri) Turism de
litoral
(număr de
locuri) Ponderea în
total (în
procente) Ponderea în
turismul de litoral
(în procente)
Hoteluri 164102 74222 45,22 63,32
Moteluri 6186 42 0,67 0,03
Hoteluri
pentru tineret 1487 309 20,78 0,26
Hosteluri 987 230 23,30 0,19
Vile turistice 15157 6549 43,20 5,58
Bungalouiri 4963 4080 82,20 3,48
Campinguri 26568 18097 68,11 15,43

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

27
Căsuțe 4227 2986 70,64 2,54
Tabere pentru
elevi 28916 9348 32,32 7,97
Pensiuni
turistice 22061 1355 6,14 1,15
TOTAL 274654 117218 42,67 –
Sursa: INS, Turismul României –Breviar Statistic 2015

Capacitatea de cazare existentă a stațiunilor de litoral din România
și ponderea acesteia în total, în anul 2005

Figura nr. 1

Analizand datele din tabelul nr. 4, reies următoarele aspecte:
− numărul locurilor de cazare utili zate în activitatea turismului de litoral reprezintă
aproape jumătate din totalul locurilor de cazare din țară;
− aproximativ 63,319 % din totalul structurilor de primire este constituit din
hoteluri, fapt ce susține reprezentativitatea acestei forme de caza re în cadrul
turismului de litoral;
− campingurile se situează pe locul ll, deținând un procent de 15,438 % din
structurile de primire ale stațiunilor de pe litoral, confirmând astfel importanța
acestei forme de cazare pentru turismul de litoral;
63,322% 15,439% 5,588% 7,975%
7,676%
Hoteluri
Campinguri
Vile
Tabere
Altele

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

28
− dintre unitățile de primire parahoteliere, taberele de copii sunt mai frecvente, ele
având o pondere de 7,974 % din total.

2.2 Unitățile de alimentație

Alimentația constituie un segment de bază al ofertei de litoral care
contribuie în mare măsură la conturarea func țiilor turistice ale stațiunilor. Privită
prin prisma calității sale de componentă a produsului turistic, respectiv a serviciilor
de bază, alimentația publică determină calitatea prestației turistice în ansamblul ei,
influențând continuitatea și atractivit atea ofertei turistice cu multiple implicații
asupra dimensiunii și orientării fluxurilor turistice.
Oferta cuprinde toate tipurile de unități de alimentație, într -o diversitate cât
mai largă: restaurante, restaurante -pensiune, bufete, baruri, autoserviri și cofetării
și patiserii.
Unitățile de alimentație se adresează turiștilor, dar și populației rezidente.
Alimentația publică trebuie să îndeplinească câteva trăsături specifice:
− să fie prezente în toate momentele cheie ale consumului turistic ;
− nesitatea prezenței unei tipologii largi de unități de alimentație publică, în
măsura să satisfacă o paletă diversificată de trebuințe;
− din necesitatea de a răspunde în egală măsură cerințelor turiștilor autohtoni și
străini.
În scopul caracterizării rețe lei de unități se operează cu indicatorii: numărul
de unități, numărul de locuri, suprafața camerei. Astfel în România, baza de
alimentație publică a cunoscut o dezvoltare, în anuI 20 15 numarul unităților de
alimentație publică fiind de 82.000, cu 1.000.00 0 locuri la mese și 890.000 mp
suprafață comercială.
Pentru a extinde rețeaua de unități este nevoie de introducerea în sistem a
unor localuri cu meniuri dietetice, placintării, simigerii, terase, restaurante și
cofetării de dimensiuni reduse, cu o atmosf eră intimă (atractive mai ales pentru
turiștii străini).

2.3 Echipamente de agrement

În stațiunile de litoral dotările pentru activitățile de agrement -divertisment
sunt reprezentate astfel: Stațiunea Mamaia dispune de o bază de agrement destul
de dezvoltat ă comparativ cu celelalte stațiuni, pe lânga celebrele discoteci, la
debarcaderele Neptun, Cazino, Lebăda, Caraiman, Parc, Rex sunt în functiune
aproximativ 60 de barci cu motor și rame, hidrobiciclete, 7 șalupe, motoscutere,

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

29
vaporașe pentru croaziere pe l acul Siutghiol, unde este amplasată și o pista
circulară, cu o lungime de 1400 m, pentru practicarea schiului nautic, iar la
debarcaderul Lebăda exista și o școala de iahting. De asemenea în Luna Parc, de
lângă satul de vacanță sunt montate: un montagne -russe, o roata panoramică, un
baby -carter, cu o pistă ovală de 200 m, un bowling cu 12 piste, mese de biliard,
jocuri mecanice și numeroase miniscutere și minicarusele.
La intrarea în stațiunea Mamaia, există un parc de distracții acvatic – Aqua
Magic, realiz at în premieră în România și care se adresează tuturor categoriilor de
vârstă și poate primi 2500 de vizitatori pe zi.Parcul se întinde pe o suprafață de
27200 mp teren în dreptul zonei de acces spre Teatrul de Vară,delimitat de
hotelurile Aurora și Dunăre a17.
În Mamaia există terenuri amenajate în preajma hotelurilor Rex, Majestic,
Pelican, Riviera, terenuri de tenis pentru care hotelurile Perla, Flora, Caraiman
oferă echipament sportiv necesar partidelor de tenis. Există de asemenea terenuri
de minigolf în apropierea hotelurilor Perla, Aurora, Tomis, a restaurantelor Delta,
Cazino, cât și în satul de vacanță.
Statiunea Mamaia este gazda a numeroase întreceri sportive : "Cupa
Mamaia" la șah, tenis de câmp și altele. În fiecare an la Mamaia se desfășoară
"Festivalul național de folclor" și "Festivalul național de muzică ușoară
românească", cât și multe spectacole de teatru și divertisment. În divertismentul
turiștilor un important loc îl ocupă discotecile, care completează oferta turistică a
stațiunii.
Turișt ii pot practica plimbări cu barca sau hidrobicicletele de la
debarcaderele din Olimp sau din Neptun. Există diferite tipuri de ambarcațiuni cu
vele, yole, windsurfing, jetski sau ski nautic pe mare sau pe lacuri. În Neptun
turiștii beneficiază de cinematog rafe în aer liber, cu 1700 de locuri, două săli de
bowling și tenis de masa, opt săli de biliard, șapte terenuri de minigolf, un cazino,
două săli cu jocuri mecanice, două "Luna Parc" pentru copii, 15 piscine, dintre care
4 acoperite, 7 discoteci. Turiști i mai pot opta și pentru un program de echitație la
herghelia Mamaia.
Cu un pronunțat caracter de agrement se înegistrează și baza materială
auxiliară, precum și serviciile ce o însoțesc. Din această categorie fac parte:
– magazinele cu vânzare de suveniru ri, materiale promoționale și mărfuri generale;
– teatre de vară, cinematografe;
– centre informative.

17 SintAct Wolters Kluwer – 23 martie 2007 pentru Norme Metod ologice

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

30
Utilizarea acestor servicii de agrement sau sportive poate echivala cu
câștigarea unei vacanțe, exemplele de mai sus, situând agrementul aproape de
cerin țele turismului de litoral.

2.4 Instalații de tratament
Corespunzător modului de efectuare al tratamentului se disting:
– instalații de tratament complexe, cu tratament prioritar pentru cură internă,
acestea sunt mai puțin numeroase;
– instalații de tratament pentru cură externă, care au o amploare mai mare,
întâlnindu – se aproape în toate stațiunile;
– amenajări pentru nămolo -terapie.
În ceea ce privește baza de tratament, în stațiunea Mamaia se găsește
"Complexul Savoy" – o bază de tratament deschisă tot tim pul anului, unde se pot
efectua masaje, tratându -se afecțiuni inflamatorii, reumatismale degenerative,
afecțiuni circulatorii periferice.
La Agigea, baza de tratament este formată din sanatoriul maritim TBC, cu o
capacitate de 600 de locuri. Stațiunea baln eoclimaterică Eforie Nord, cu
funcționare permanentă a căpătat în anul 1894, când s -a construit Sanatoriul
antireumatic, cu 200 de locuri, instalațiile de băi calde și nămol, funcție
balneoclimaterică. În această stațiune mai există două ștranduri balneare cu
instalații pentru cură și tratament. Pavilionul pentru băi reci cu nămol este situat pe
malul lacului
Techirghiol și este prevăzut cu cabine individuale, vestiare, platforme
pentru ungere cu nămol, o plajă specială cu o capacitate de 800 de locuri.
Techirghiol, cel mai vechi oraș situat lângă lac, în prezent deține un sanatoriu de
reumatologie, ginecologie și boli ale aparatului locomotor care funcționează tot
timpul anului. Mai există un pavilin pentru băi reci, prevăzut cu cabine, platforme
pentru ungerea cu nămol și pentru plajă. Consumul anual de nămol în acest
sanatoriu este de 20.000 tone.
În Eforie Sud există următoarele unități sanitare și de tratament: Sanatoriul
TBC osteoarticular, Pavilionul de băi calde, Pavilionul pentru băi reci de nămol ,
iar pe malul lacului Techirghiol funcționeaza băile reci de nămol unde se fac
împachetări urmate de băi în apa lacului. În Venus, de curând s -au descoperit
rezerve de nămol de turbă, propice tratamentului balnear, ceea
ce a dus la diversificarea stațiun ii. Tratamentul se realizează în cadrul băilor
mezotermale. Cu ajutorul forajelor, în Mangalia s -au captat izvoare sulfuroase
mezotermale, ce au o temperatură de 22,5 – 28°C și care sunt folosite pentru cura
internă (boli gastro -intastinale), cât și pentru cea externă (reumatism cronic,

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

31
dermatoze cronice și boli ginecologice), deoarece conțin sulf, magneziu și clor.
Tratamentul în această stațiune oferă posibilități de cură și tratament tot timpul
anului.
În ceea ce privește capacitatea normală a mijloacelor de tratament, acestea
nu se corelează cu unitățile de cazare și cu normele tehnice elaborate de Ministerul
Sănătății, în toate stațiunile.
Ca o concluzie se poate spune că, pentru toate regiunile țării, se impun
măsuri, care au în comun,aspecte privind cr eșterea competitivității ofertei turistice
prin valorificarea optimă a potențialului turistic, modernizarea și diversificarea
structurilor turistice, perfecționarea formării profesionale și manageriale a forței de
muncă din turism, dezvoltarea și moderniza rea infrastructurii rutiere, feroviare și
aeriene, diversificarea și creșterea ofertei de agrement în toate formele de turism –
condiție de bază a atenuării caracterului sezonier, dezvoltarea produselor turistice
și culturale etc.
Aceste acțiuni trebuie să țină seama și de faptul că turismul se află în
interdependență cu mediul înconjurător, a cărui calitate poate influiența nivelul
calitativ al prestației turistice.

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

32
CAPITOLUL II I

PREZENTAREA GENERALĂ A HOTELULUI VEGA MAMAIA

3.1 Prezentarea General ă a HOTELULUI VEGA MAMAIA

Denumirea firmei este S.C “Vega Turism” S.A. și a fost înființată în data de
14.04.1995 J13/1155/14.04.1995. Are personalitate juridică sub forma unei
societăți pe acțiuni, cod unic de înregistrare 7252420, cu obiect de activitate
principal în turism , conform normativelor CAEN:5510.
În cadrul S.C. VEGA TURISM S.A. se află hotelul Vega din Mamaia, chiar
pe plajă , și este încadrat la nord de hotel Alcor, la sud de hotel Bicaz și la vest de
hotel Siret și lacul Siutghiol.
Hotel Vega se află la 5 km de Constanța și la 30 km de aeroportul
internațional Mihail Kogalniceanu.

 Scurt istoric :
Hotelul Vega este un loc unic, nu doar prin amplasament și serviciile oferite , ci
și prin incărcătura istorică păstrată parcă în fiecare zid ce murmură , incet , o
poveste fascinantă din trecut. Hotelul a fost folosit cu mulți ani în urmă, ca locați e
pentru unul dintre filmele de referință ale cinematografiei românești: "Nea Mărin
Miliardar". Pe aici au trecut staruri ale timpurilor de aur, camerele hotelului
găzduindu -i pe marii artiști ai vremii: Jean Constantin, Amza Pellea, Sergiu
Nicolaescu, Dra ga Olteanu -Matei, Sebastian Papaiani, și mulți alții.
Așadar, istoricul hotelului îi conferă acestuia un aer unic: RETRO și în
același timp contemporan. VINTAGE și totuși atât de actual.
După un amplu proces de renovare și modernizare, Hotelul Vega din Mam aia a
fost redeschis în vara anului 2008, funcționând în prezent ca o structură de cazare
încadrată în categoria de cinci stele.

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

33
 Capacitate de cazare
Capacitatea de cazare a hotelului este:
 125 spații de cazare dispuse pe 8 nivele, toate cu vedere la mar e, instalație
individuală de climatizare, internet, minibar, safe, LCD, grup sanitar cu
cabină duș, uscător de păr, fiind dispuse astfel :
 21 apartamente compuse din living cu canapea extensibilă sau fixă și
chicinetă, dormitor cu pat matrimonial , impărți te în două categorii:
 6 – Junior Suite (cu vedere laterală la mare)
 15- Senior Suite (cu vedere frontală la mare)
 17 family room, compuse din două camere (una cu pat matrimonial și balcon
,cealaltă cu două paturi separate fără balcon) cu ușă dublă comuni cantă între
ele.
 7 duble superioare (fără balcon) cu pat matrimonial și canapea fixă, dintre
care una cu facilități pentru persoanele cu dizabilități.
 63 duble Standard, dintre care 36 cu pat matrimonial (cu balcon) și 27 cu
două paturi separate (fără balc on).
Hotelul dispune de instalație pentru dezinfecția apei potabile cu raze
ultraviolete și instalație pentru purificarea aerului folosit la sistemul de climatizare.
Prin această dezinsecție fără miros și fără gust, calitatea apei dezinfectate rămâne
neschimbată , dar se dezactivează ADN -ul tuturor microorganismelor vii printr -o
reacție fotochimică.

3.2 Serviciile turistice oferite de HOTEL VEGA MAMAIA

Elegant dar în același timp prietenos, potrivit pentru oamenii de afaceri, dar
și pentru artiști și boemi, pentru cupluri tinere în căutare de liniște și romantism dar
și pentru familii, Vega este mai mult decât un hotel de 5 stele: este o experiență
placută , care îmbină luxul discret cu o personalitate extrem de primitoare, în care
gusturi și neces ități diferite sunt satisfăcute armonios.
Discreția și armonia sunt principiile, după care a fost remodelat hotelul cu
ajutorul unor arhitecți și designeri în vogă. Astfel, principiile armoniei Feng -Shui
guvernează hotelul într -un plan foarte înalt și di scret. Nu elemente disparate și
kitck, ci planul de ansamblu, coloristica inspirată din cele patru elemente esențiale
(apă , aer, foc și pământ ), aranjamentul mobilei și decorațiunile interioare, liniile
rotunjite și felul în care este primită lumina cât și insăși amplasarea hotelului (toate
camerele având vedere la mare) ii vor da oricărui oaspete o stare de bine, de liniște
și relaxare, fără senzația încărcată a zorzoanelor ce intoxică un spațiu, ascunzându –
i defectele. Astfel, primele trei etaje reprezi ntă Focul(culoare roșu) următoarele

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

34
două Pamântul (culoare maro), etajele 6 și 7 Apa (culoare verde marin) și ultimul
etaj Aerul (culoare alb).
 Servicii și facilități: Camere :125 de spații de cazare
 Restaurant : 250 locuri în sală și 140 pe terasă
 Gelate rie : 50 de locuri
 Beauty salon :Coafor, cosmetică
 Spa Rituals :Saună, Jacuzzi, Masaj
 Fashion :Magazin cu obiecte de artă
 Kindergarden :Spațiu dedicat celor mici
 Violet Lounge : Bar cu terasă amplasat la etajul 8
 Săli de conferință :200 de locuri fixe în a ranjament teatru
 Piscină :Bazine descoperite pentru adulți și copii cu apă incalzită
 Parcare: Parcare păzită, 80 de locuri
 Plajă :Plajă cu cea mai mare lațime din Mamaia
 Transport :Trenuleț cu trei vagoane descoperite pe traseul intrare Mamaia –
ieșire Mam aia
 Transfer aeroport :Autocare 35 locuri, Minivan 7 locuri pentru transfer
aeroport
 Rent -a-car : Limuzina Mercedes pentru rent -a-car cu șofer

3.3. Managementul resurselor umane LA HOTEL S.C. VEGA TURISM S.A

Cu toată diversitatea de opinii, marea majoritate a specialiștilor în domeniu
consideră că managementul resurselor umane, ca orice alt domeniu științific, este
rezultatul cercetării specializate și se înscrie pe traiectoria deja cunoscută a unei
evoluț ii și diversificări, relativ rapide, în numeroase domenii de activitate.18
O definiție integrată a managementului resurselor umane ar fi : complexul de
activități orientat către utilizarea eficientă a capitalului uman, în scopul realizării
obiectivelor organizației, simultan cu asigurarea condițiilor ce garantează
satisfacer ea nevoilor, și implicit, motivarea acestora pentru a fi loiali organizației
din care fac parte.
Managementul resurselor umane se concentrează în trei direcții prioritare:
 adaptarea calitativă și cantitativă a resurselor umane la nevoile prezente și
viitoare a întreprinderii;

18 Burloiu Petre “Managementul resurselor umane” Ed.Lumina Lex București,1997

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

35
 integrarea obiectivelor de rentabilitate și de dezvoltare a întreprinderii cu
obiectivul dezvoltării resurselor umane;
 optimizarea performanțelor resurselor umane în scopul participării lor la
obiectivele globale ale întreprinder ii.
Principalele activități în cadrul firmei S.C. VEGA TURISM S.A. pot fi grupate
astfel :
1.Activități de administrare a personalului , adică :
 Recrutarea, selecția și încadrarea salariaților
 Evidența personalului
 Aprecierea și promovarea angajaților
 Salarizare
2.Activități de prestări de servicii de către firmă către angajați :
 Pregătirea și perfecționarea profesională
 Asigurarea condițiilor de igienă și protecție a muncii
 Protecția socială
3.Activități administrative, de secretariat și protocol.
În re alizarea acestor activități , managerul trebuie să asigure în permanență un
echilibru între interesele angajatilor, obiectivele și rezultatele firmei, în vederea
evitării stărilor conflictuale și asigurării atașamentului indivizilor față de
organizație.
Individul prin structură sa prin sentimente, mentalitate și conștiința de sine,
se constituie într -o entitate biologică ce reprezintă variabila de bază într -un sistem,
putând favoriza sau inhiba acțiunile, procesele sau activitățile.
Obiectivele ind ividuale pot fi relativ tangibile, cum ar fi recompensele
materiale, promovarea, sau intangibile cum ar fi respectul de sine sau satisfacția în
muncă . Performanța efectivă la locul de muncă nu depinde numai de motivare. În
rezultatele obținute de angajați un rol important joacă numeroși alți factori, ca de
exemplu: cunoștințele și abilitățile individuale, natura sarcinii, stilul de
management adoptat și climatul organizațional. Trăsătura cheie a motivației este că
aceasta determină măsura în care o persoan ă dorește să -și pună cunoștințele și
aptitudinile la dispoziția altora și mai mult decât atât să ia în seamă obstacolele și
dificultățile în a face acest lucru.
Politica de management a resurselor umane din S.C. VEGA TURISM S.A.
pune accentul pe utili zarea de personal instruit, având abilități, experiență și studii
adecvate pentru fiecare post. Cerințele pentru fiecare post și specificațiile de
persoană corespunzătoare, se găsesc în fiecare fișa de post.

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

36
Hotel Vega demonstrează o abordare proactiv ă față de client prin inițierea
monitorizării și măsurării satisfacției clienților, în scopul de a obține feedback -ul
de la client. Informațiile referitoare la satisfacția clientului sunt analizate, în
analizele efectuate de management, rezultatele anali zei fiind utilizate în scopul
îmbunătățirii performanțelor organizației.
Managementul de la cel mai înalt nivel al S.C. VEGA TURISM S.A.
consideră că existența unui înalt nivel de competență a personalului este unul din
elementele cheie care asigură satisfacerea clienților și succesul afacerii pe termen
lung.
Pentru asigurarea nivelului de competență necesar, conducerea de la cel mai
înalt nivel aplică o politică de instruire adecvată cu nevoile identificate și cu
eficacitatea fiecarei metode de instruire în parte.
Formele de instruire practicate în prezent la S.C. VEGA TURISM S.A. sunt:
 Instruirea personalului la locul de muncă prin întâlniri periodice, ședințe
comune de analiză, etc.
 Instruirea personalului la locul de muncă prin impărtășirea experienței de la
personalul cu un nivel superior de cunoștințe și experiență din toate
departamentele.
 Instruiri organizate sub formă de cursuri în toate domeniile de activitate cu
impact asupra obținerii satisfacției clienților.
Rezultatele acestor acți uni de instruire se evaluază direct prin rezultatele muncii
și nivelul de performanță, în cazul instruirilor la locul de muncă, iar pentru
cursurile organizate, prin chestionare finale de evaluare, teste de cunoștințe,
abilități și evaluarea nivelului de p erformanță obținut de personalul instruit.
Competența angajaților se răsfrange și asupra creșterii sau diminuării fluxului de
turiști , care rămân satisfăcuți sau nu, de serviciile prestate în hotel.

3.4 Elaborarea MIX -ului de Marketing

3.4.1. POLITI CA DE PRODUS

Reprezintă conduita pe care o adoptă firma referitor la dimensiunile ,
structura, și evoluția gamei de servicii ce fac obiectul propriei sale activități,
atitudine ce se raportează permanent la cerințele mediului de piață, la tendințele
manifestate de ceilalți concurenți.19
“S.C Vega Turism S.A.” a ales ca strategie în politica sa de produs, pe cea a
diferențierii produselor astfel incât prin publicitate intensă să se evidențieze

19 Kotler Ph. “Managementul Marketingului”, Ed.Bucuresti, 1999

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

37
calitățile deosebite ale produsului turistic, determinân d astfel creșterea cererii.
Astfel, coeficientul de utilizare a capacităților de cazare să fie într -o continuă
creștere.
In gama de produse și servicii sunt incluse următoarele:
-servicii de bază
-servicii de cazare
-servicii de alimentație/restaurație:restaurant, baruri, salon cosmetică și
frizerie;
-servicii de transport: transport turiști la bazele balneo;
-servicii de agrement/divertisment : program artistic ;
-servicii suplimentare : parcare gratuită, transport bagaje, internet wireless la
recepție.

3.4.2 POLITICA DE PREȚ

Prețul este suma tuturor valorilor pe care consumatorii le oferă în schimbul
avantajului de a beneficia de serviciul respectiv.
Prețul este, desigur, o componentă a mix -ului de marketing, dar în
comparație cu celelalte trei componente (produs, distributie, promovare) are
oarecum o situație specială. El nu este nici o variabilă pur endogenă, cu alte
cuvinte, aflată total la discreția firmei , dar nici un element cu totul străin acesteia,
caz în car e prezența lui ar fi problematică. Între aceste două situații extreme prețul
ocupă în practica economică din diverse țări o multitudine de poziții intermediare.
Apropierea de o extremă ori de cealaltă se află în legătura cu tipul economiei de
piață, cu particularitățile diferitelor piețe, cu poziția firmei față de concurență
(Anexa nr.1 -Oferta specială, Hotel Vega).

3.4.3. POLITICA DE DISTRIBUȚIE

Variantele strategice cele mai frecvente în activitatea de distribuție pe pietele
turistice inter naționale sunt:
1.Distribuția selectivă -presupune selecționarea unui număr limitat de
distribuitori, circumscris la o serie stabilită de acțiuni pe piață. Astfel, firma
ofertantă poate controla mai bine segmentele de piață cărora se adresează
produsele sale și poate realiza un cost mai scăzut al distribuției.
2.Distribuția exclusivă – implică utilizarea rețelei de distribuție a unui singur
intermediar pe o sigură piață.

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

38
3.Distribuția intensivă -presupune organizarea și utilizarea unui număr mare
de unităț i de distribuție, în funcție de condițiile, particularitățile pieței pe care -și
desfac produsele.
Se realizează atât o distribuție indirectă prin intermediul agențiilor de turism
tur-operatoare sau detailiste prin contracte de prestări (Anexa nr.3 – Contra ct de
prestări servicii).

3.4.4. POLITICA DE PROMOVARE

Politica de promovare este alcătuită din următoarele elemente principale:
 Publicitatea – definită ca orice formă de prezentare nepersonală și de
promovare a ideilor bunurilor și serviciilor contra cost de către un
anumit susținător (anunțuri, site -uri)
 Vânzarea personală – constituie prezentarea orală făcută într -o
conversație cu unul sau mai mulți cumpărători potențiali, având ca
scop vânzarea unui serviciu (recepționeri, ospătari, barmani).
 Promov area vânzarilor – cuprinde acordarea de stimulente pe termen
scurt cu scopul incurajării achiziției sau vânzării serviciilor, oferte
speciale, reduceri de prețuri, reduceri pentru grupuri.
 Relațiile publice – constau în stabilirea de relații bune cu diferi te
organisme publice din cadrul mediului firmei (interviuri în presă,
cadouri de Crăciun pentru personal)
 Manifestări promoționale -participarea la târguri de turism.
În promovarea serviciilor turistice un rol important îl au managerii de hotel
care p rin faptul că sunt primii care intră în contact direct cu turistul, printr -o
prezentare adecvată a avantajelor și calității serviciilor oferite de unitatea sa de
cazare, promovează în mod direct produsul . În aceasta direcție un rol la fel de
important îl are personalul angajat, care prin atitudinea sa față de turist trebuie să
confirme promovarea făcută de managerul de hotel.

3.5 Piața Firmei

3.5.1. CLIENȚII S.C. VEGA TURISM S.A.

Datorită faptului că Hotel Vega este considerat “hotelul oamenilor de
afaceri” majoritatea clienților sunt oameni de afaceri români sau străini, care
călătoresc în interes de serviciu , participări la reuniuni , conferințe sau vacanțe.

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

39
Având în vedere situația financiară bună pe care o posedă clienții acestui
hotel, ceri nțele și asteptările lor sunt pe măsură. Clienții se dovedesc a fi foarte
sensibili la confortul și la calitatea serviciilor oferite, astfel se urmărește
satisfacerea tuturor cerințelor acestora. Prezența în hotel a acestor clienți este
foarte avantajoas ă , ei utilizând o gamă variată de servicii pe care le oferă hotelul,
servicii pe care un client venit în vacanță nu le -ar solicita.
Clientela de afaceri aduce multe avantaje hotelului și anume: rezervările se
fac inainte, iar riscurile de neplată sunt în general excluse, dacă au fost mulțumiți,
clienții vor reveni . Voiajele lor sunt repartizate pe tot parcursul anului, ceea ce
contribuie pozitiv la ocuparea hotelului.Pentru oamenii de afaceri, motivația șederii
într-un hotel bine cotat este foarte importa ntă pentru că ei vin să incheie contracte
sau să facă anumite vânzări și nu vor să pună în pericol imaginea lor sau a firmei
pe care o reprezintă.

3.5.2 CONCURENȚII HOTELULUI VEGA

Pe piața pe care Hotel Vega iși desfașoară activitatea sunt concurenți
puternici cărora să le facă față pentru a supraviețui și pentru a avea un grad înalt
de ocupare.
Datorită faptului că Hotel Vega este considerat “hotelul oamenilor de
afaceri”, principalii concurenți sunt hotelurile care vizează aceleași categorii de
clienți.
În principal ,concurenții sunt hotelurile de 4 și 5 stele.
Principalii concurenți ai Hotelului Vega sunt:

Tabel 3 Principalii concurenți ai Hotelului Vega
Denumire Hotel Nr.de stele Nr.de spații de
cazare
Grand hotel REX 5* 102
Hotel Mamaia 5* 24
Hotel Palm Beach 5* 68
Hotel Comandor 4* 120
Hotel Malibu 4* 178
Sursa : Hotel Vega

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

40
3.5.3 FURNIZORII S.C. VEGA TURISM S.A.

Selectarea, evaluarea și reevaluarea furnizorilor este realizată pe baza criteriilor
de selectare, evaluare și de acceptare, cu scopul stabilirii capabilității acestora de a
furniza produse și servicii care să asigure realizarea produselor/serviciilor î n
conformitate cu cerințele clienților.
În cadrul SC Vega Turism S.A, responsabilul cu aprovizionarea urmărește ca
procesul de aprovizionare, să respecte cerințele calitative ale contractului și
calitatea produselor.

3.6 Analiza principalilor indica tori Economico -Financiari .

Tabel 4 Analiza rezultatului din exploatare.
Denumirea indicatorului Exercițiul financiar
Precedent Curent
0 1 2
1.Cifra de afaceri netă 1,144,525 1,421,962
2.Costul bunurilor vândute și al
serviciilor prestate(3+4+5) 776,192 1,072,885
3.Cheltuielile activității de bază 536,457 727,883
4.Cheltuielile activității auxiliare 143,121 54,621
5.Cheltuielile indirecte de producție 96,614 290,381
6.Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri
nete(1 -2) 368,333 349,077
7.Cheltuieli de desfacere 52,415 109,175
8.Cheltuieli generale de administrație 81,735 80,146
9.Alte venituri din exploatare 4,202 75,406
10.Rezultatul din exploatare(6 -7-8+9) 238,384 235,162
Sursa: Hotel Vega

Rezultatul din exploatare a inregistrat o scădere față de anul trecut,
scădere ce a avut drept cauză creșterea costurilor de intreținere și funcționare.

Totuși cifra de afaceri a înregistrat o creștere de 25% față de anul precedent

Situația creanțelor și datoriilor

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

41

Creanțe

Tabel 5. Analiza creantelor
Creanțe Sold la 31.12.2015 Termen de lichiditate
Sub 1 an Peste 1 an
Total din care: 95,750 95,750
Creanțe comerciale 95,750 95,750
Sursa:Hotel Vega

Creanțele reprezintă sume ce trebuiesc încasate de clienți, și tva de rambursat

Datorii

Tabel 6. Analiza datoriilor
Datorii Sold la 31.12.2015 Termen de lichiditate
Sub 1 an Peste 1 an
Total din care: 509,486 509,486
Furnizori 183,881 183,881
Datorii salariați 8,725 8,725
Datorii fiscale și pentru
asigurări sociale 68,554 68,554
Sursa :Hotel Vega

Datorii fiscale prezentate mai sus sunt aferente lunii decembrie și au fost
achitate în ianuarie 201 6

Societatea nu a contractat imprumuturi, nu a depus garanții și nu a constituit
provizioane

 Principalii indicatori economico -financiari :
1)Indicatori de lichiditate:

a) Indicatorul lichidității curente : active curente =0,22
datorii curente

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

42
2) Indicatori de risc – nu este ca zul deoarece societatea nu are capital
imprumutat

3)Indicatori de activitate

a)Viteza de rotație a activelor imobilizate: Cifra de afaceri = 1,01
Active imobilizate

b) Viteza de rotație a debitelor -clienti: Sold clienți x365=5,98 zile
Cifra de afaceri
4)Indicatori de profitabilitate
Marja brută din vânzări = Profitul Brut dinvânzări X100 =25%
Cifra de afaceri

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

43

CAPITOLUL IV

PERSPECTIVELE TURISMULUI DE LITORAL

Litoralul românesc dispune de o serie de caracteristici care îl avantajează, în
comparație cu alte țări, precum orientarea plajei spre est și sud -est, având o
expunere la soare de circa 10 ore pe zi, o varietate de atracții turistice, care
generează forme de turism precum: cură heliomarină,sporturi nautice, odihnă și
recreere, tratament balneo -medical, cercet are științifică și potențialul turistic bogat
în resurse naturale și antropice.
Deși dispune de toate aceste caracteristici importante pentru dezvoltarea
turistică, litoralul românesc are o evoluție oscilatori cu creșteri mici ale cererii
turistice și pier deri tot mai semnificative a numărului de turiști.
Una din cele mai mari probleme ale practicării turismului pe litoralul
românesc o reprezintă tarifele tot mai mari pentru serviciile de cazare, alimentație
și agreement, care sunt în neconcordanță cu condi țiile oferite. Pentru a atrage cât
mai mulți turiști pe litoralul românesc, atât autoritățile cât și comercianțiiar trebui
să ajungă la un accord pentru a scade din tarife practicate pentru cazare și
alimentație, precum și pentru a crește nivelul condițiil or turiștilor.
Oferind tarife accesibile tuturor tipurilor de clase sociale, crește automat și
cererea turistică și crește numărul de turiști străini, care vor dori să -și petreacă
timpul liber într -o zonă cu un bogat potențial turistic și dispunând de cond iții bune
de cazare și alimentație la prețuri accesibile.O altă problemă care afectează
turismul în zona litorală o reprezintă amenajarea plajei.Zona de litoral românească
dispune de o orientare avantajoasă spre est și sud – est și de o calitate a nisipulu i
specială din punct de vedere al tipului, purității, granulației și gradului de uscare.
Cu toate acestea anual cererea turistică scade datorită amenajării acestei resurse
naturale necesară practicării turismului.
Autoritățile abilitate ar trebui să se ocupe de punerea în valoare a plajei prin
păstrarea curățeniei și ordinii publice , prin amenajarea de locuri separate pe ntru
șezlonguri, prin curățarea plajei la intervale dese de timp de alge și alte impurități
care deteriorează imaginea acesteia, precum și prin amplasarea de mai multe coșuri
de gunoi și stabilirea unor amenzi pentru cei care murdăresc plaja.

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

44
Pentru a pute a dezvolta turismul în zona litorală , un rol important îl
reprezintă punerea în valoare a resurselor de care dispune, propunerea unor circuite
turistice care să cuprindă locuri cu resursele turistice deosebite de care dispune
acest colț al României.
Ofert ele turistice trebuie să avantajeze turiștii ,în special ,dar și comercianții;
circuitele turistice trebuie să cuprindă părți ale litoralului românesc bogate din
punct de vedere al resurselor naturale și antropice; amenajarea corespunzătoare a
plajelor și stațiunilor; protejarea turiștilor și un nivel mai scăzut al tarifelor
practicate în cazare și alimentație; ar fi o parte din sugestiile care ar putea ajuta la
dezvoltarea turismului în zona litorală și implicit ar crește numărul celor care vor
dori să -și petreacă timpul liber în această zonă a României. Poluarea locală
contribuie și ea la fenomenul eutrofizării și la efectele alergogene directe asupra
persoanelor care se scaldă în mare.De curând Marea Neagră cunoaște un flagel
teribil în “ persoana “ unei meduze tipice pentru apele poluate, pe numele de
Mnemeopsis, pentru care un întreg program al Națiunii Unite caută soluții de
eliminare20.
Această zonă este deosebit de importantă deoarece aici trăiesc numeroase
plante și animale ale căror existanță depinde de contactul dintre mare și țărm. Zona
este importantă și pentru oameni deoarece este locul unde se construiesc porturile
și în același timp locul unde mulți dintre noi își petrec vacanțele. Solurile sunt
deseori fertile în zonele costiere ceea ce duce la înflorirea agriculturii. Porturile au
favorizat dezvoltarea comerțului și a industriei iar orașele mari s -au dezvoltat ca
centre administrative,porturi,stațiunituristice,complexe industriale,centre
agricole,centre piscicole.Problema este că deseori aceste activități concurează
unele cu altele iar marele perdant este madiul natural! Oamenii nu realizează
întotdeauna că există o limită a spațiului disponibil pentru dezvoltarea în zona
costieră și că toate planurile de viitor ar trebui să se coreleze între el e.
În perioada următorilor ani vor fi modificări consistente în structura vechilor
stațiuni de pe litoral.Vor avea loc atât modificări calitative pozitive importante, dar
mai ales conceptual proprietățile vor căpăta o nouă orientare privind serviciile
oferite,în efortul de a pondera factorul de sezonalitate excesiv.Va fi evidentă
creșterea ofertei pentru găzduirea de evenimente, toate proprietățile de pe litoral
sau nou construite urmând să aibă spații necesare găzduirii de reuniuni,ce va
completa oferta pe ntru primăvară -toamnă.

20 www.ngo.ro perspective

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

45
Integrarea în CE generează și din partea marilor tour operatori europeni un
mai mare interes în ce privește stabilirea unor parteneriate pe termen lung cu
proprietăți situate pe litoralul românesc al Mării Negre.Este însă important î n ce
măsură aceste proprietăți pot răspunde criteriilor de calitate a spațiilor și a
respectării standardelor operaționale solicitate de tour operatorii străini.Trebuie
acordată o mare atenție implementării unor proceduri de lucru corecte, cu o
componentă majoră de “customer care”21, nivelul de satisfacție al clienților fiind în
raport direct cu nivelul de pregătire profesională a resurselor umane angajate, dar
mai ales de atitudinea permanent pozitivă și disponibilă a acestora.
Ca turismul să meargă trebui e luate trebuie să existe două capitole: un
capitol al structurilor de cazare și al prețurilor, unde trebuie făcute niște facilități
fiscale, pentru a merge în competiție cu cei din Greia sau Turcia și un alt capitol, al
divertismentului și al infrastructu rii pe care le oferim în afara structurilor de
cazare.La închiderea localurilor la ora 1 noaptea stațiunile sunt moarte, lucru care
nu se întămplă în alte țări, precum și investițiile care trebuie realizate în construirea
unor marine și achiziționarea unor pasagere.Costruirea de apartamente de vacanță
este foarte importantă,stațiunea poate funcționa și în lunile mai și septembrie. În
aceste condiții are sens și deschiderea restaurantelor și magazinelor.
O altă problemă care afectează procesul de dezvoltare și creștere a cererii
pentru zona de litoral a României o reprezintă nivelul tarifelor practicate pentru
servicii de cazare și alimentație, care este mare în comparație cu condițiile care se
oferă.
Pentru a sprijini dezvoltarea și creșterea cererii turisti ce, agențiile de voiaj ar
trebui să propună circuite turistice în zone mai puțin cunoscute, dar și cu un bogat
potențial turistic, care să ofere turiștilor ( în special cei străini ) posibilitatea de a
descoperi locuri cu totul speciale.
Turismul din zona litorală este încă în proces de dezvoltare, și are nevoie de
elaborarea unor programe care să -l ajute să progreseze și să -i facă cunoscute
bogățiile naturale și antropice de care dispune.

21 www .hrbexpert.ro – revista factorilor de decizie din Horeca

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

46

CONCLUZII
Scopul acestei lucrări este de a prezenta litoralul românesc atât din punct de
vedere al potențialului turistic de care dispune, cât și din punct de vedere al ofertei
și cererii turistice din această zonă.
Turismul reprezintă o ramură impotantă a economiei României, fiind un
sector terțial al acesteia.Turi smul are relații permanente de schimb cu celelalte
ramuri ale economiei, atât în mod direct cu agricultura, industria alimentară,
industria construcțiilor, cât și în mod direct pentru materiale de construcții, energie,
autovehicole, telecomunicații, cultur ă și artă.
Un rol important al turismului este acela că generează un număr mare de
locuri de muncă, ajungănd la scăderea ratei șomajului, necesitând un consum mare
de muncă vie.
Printre atuurile turismului se mai numeră faptul că este un creator de
PIB,e ste un factor stimulator al sistemului economic global, este considerat o
pârghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale și contribuie la asigurarea unei
circulații bănești echilibrate. Pe lăngă faptul că este o ramură importantă a
economiei, turismu l are o gamă largă de forme în care se poate practica și anume :
turismul balnear ,classic, de afaceri , cultural, de odihnă și recreere, etc.
Toate aceste forme de turism ce pot fi practicate pe litoralul românesc se
datorează unui potențial turistic, c ompus din bogății naturale și antropice
deosebite. Bogățiile naturale reprezentate de lacuri, peșteri, rezervații și
monumente ale naturii cât și cele antropice precum vestigiile istorice, edificiile
religioase, vestigiile culturale, monumentele și statui au un rol important în
dezvoltarea turismului de litoral.
O altă componentă a resurselor de care dispune turismul o reprezintă oferta
de servicii care asigură cazarea și alimentația turiștilor.Analizele statistice arată că
turismul în zona litorală român escă este în dezvoltare, crescănd oferta pentru
serviciile de cazare și alimentație. Cu toate că oferta turistică și turismul în
general, este în continuă dezvoltare, cererea turistică pentru zona de litoral trece
printr -o perioadă ambiguă. Analizînd ofert a și cererea turistică, se poate observa că
situația litoralului românesc este destul de delicată. Pentru a atrage turiștii români,

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

47
și în special pe cei străini, autoritățile care se ocupă de dezvoltarea turismului,
precum și cele locale ale Județului Cons tanța ar trebui să elaboreze programe
pentru amenajarea corespunzătoare a plajei, pentru curățarea ei, precum și pentru
păstrarea ordinii și liniștii atât pe plajă cât și în stațiuni.

Tourism Hotel and Restaurant Consulting Group

48

BIBLIOGRAFIE

1. Bran, Florina; Marin, D., Simon, Tamara, Economia turismului și mediul
înconjurător , Editura Economică, București, 1998
2. Glăvan, V., Turismul în România , Editura Economică, București, 2005
3. Iancu I. Popescu ,D., Romania.Ghid atlas turistic , Ed.Stadio n, Bucuresti, 1971.
4. Iordan Bonifacio ,S., Romania.Ghid turistic ,Ed.Garamond, Bucuresti,1997.
5. Istrate, I., Bran, Florina, Anca Gabriela, Economia turismului și mediul
înconjurător , Editura Economică, București, 1996
6. Ioncică, Maria, Economia servicii lor, Editura Uranus, București, 2007
7. Lupu, N., Hotelul – economie și management , Editura ALL Beck, București,
2002
8. Minciu, Rodica, Economia turismului , Editura Uranus, București, 2010
9. Royal Haskoning –Elaborarea unei viziuni a zonei costiere – Mato 2 ,20 13
10. Stănciulescu, Gabriela, Managementul operațiunilor de turism , Editura ALL
Beck, București, 2003
11. Țigu, Gabriela (coord.), Țală, Mădălina, Talpeș, Adela, Lungu, Crisanta, John,
S. Smaranda, Resurse și destinații turistice pe plan mondial , Editura Uranus,
București, 2003
12. Țigu, Gabriela (coord.), Țală, Mădălina, Talpeș, Adela, Lungu, Crisanta, John,
S. Smaranda, Resurse și destinații turistice pe plan mondial , Editura Uranus,
București, 2003
13. Institutul Național de Statistică, Turismul R omâniei -Breviar Statistic 2008 ,
14. Institutul Național de Statistică –Informații Statistice , nr. 4 2006, pag.3
15. Ghidul turistic al României, Editura Publirom, București, 20 15
16. Ghidul turistic al Romaniei ,Ed.Publirom Publishing House, Cluj -Napoca,
1998.
17. www.ngo.ro perspective
18. www.hrbexpert.ro – Revista factorilor de decizie din Horeca
19 .www .diverse -online – Turismul și rolul în viața oamenilor
20. www. mturism.ro
21. www.insse.ro