Toți acești factori au făcut ca în prezent, hârtiile și cartoanele pentru ambalaje să aibă cele mai mari rate de recuperare și reciclare. [307572]

Introducere

Creșterea continuă a ratei de reciclare necesită îmbunătățirea substanțială a [anonimizat]. [anonimizat]. Aceste cerințe nu pot fi realizate decât cu sprijinul autorităților locale care ar trebui să dezvolte sisteme efective de separare și colectare a materialelor reciclabile. Totuși o rată de colectare de 100% nu este posibilă deoarece o parte din produsele papetare nu pot fi niciodată recuperate datorită naturii tehnice și domeniului de utilizare. Aceste hârtii și cartoane reprezintă 19% din consumul total. [anonimizat], [anonimizat].

Rata de reciclare și de utilizare a [anonimizat]. Rata de recuperare poate fi legată direct de necesitatea reducerii volumului de deșeuri solide și a [anonimizat] 50%.

Creșterea ratei de reciclare a produselor papetare se bazează pe: necesitatea de a [anonimizat] a costurilor pentru depozitare; legislația de mediu care cere colectarea separată a [anonimizat] 5% substanță organică; asigurarea echilibrului ciclului de viață al fibrelor celulozice și reducerea emisiilor de carbon; noile tehnologii de descentralizare permit obținerea de fibre reciclate de calitate superioară și contribuie astfel la extinderea domeniilor de utilizare a maculaturii în producția de hârtii grafice; conștientizarea consumatorilor cu privire la poluarea mediului și necesitatea reciclării produselor papetare; [anonimizat] o activitate atractivă din punct de vedere economic.

Se poate afirma că evoluția ratei de reciclare a maculaturii se corelează cu factorii care determină reciclarea și recuperarea. La nivelul anilor ʹ60 – ʹ70, colectarea și reciclarea maculaturii a fost impusă clar de motivații economice:

Utilizarea fibrelor secundare la fabricarea hârtiei și cartonului pentru diferite tipuri de amabalaje a permis scăderea considerabilă a costurilor de producție și respectiv ale produsului finit prin înlocuirea fibrelor virgine mai scumpe și prin reducerea consumului de apă și energie;

Prețul de cost al ambalajelor din hârtie a [anonimizat] a avut consecințe pozitive asupra investițiilor și asupra dezvoltărilor în domeniul maculaturii și în tehnologia de fabricare a hârtiei;

Dezvoltările tehnologice au permis creșterea conținutului de fibre secundare până la 100% [anonimizat] a [anonimizat].

[anonimizat].

La nivelul anilor ʹ80, colectarea și reciclarea ambalajelor atinsese deja un nivel foarte ridicat, astfel că mărirea în continuare a ratei de reciclare trebuia să vizeze utilizarea fibrelor secundare pentru alte sortimente de hârtie și carton, în special pentru hârtii igienico – sanitare, și de scris/tipar. Colectarea și prelucrarea maculaturii tipărite pentru aceste sortimente de hârtie este mult mai complexă deoarece impune un proces de sortare la sursă a maculaturii, precum și o decontaminare avansată în procesul de prelucrare prin descentralizare. Accelerarea ratei de reciclare după 1980 a fost impusă în principal de motivații ecologice:

Industria de celuloză și hârtie este în vizorul mișcărilor ecologiste ca una dintre industriile cu grad foarte înalt de poluare datorită consumului mare de energie și apă, și de asemenea este acuzată de epuizarea fondului forestier;

Legislația privind protecția mediului a devenit tot mai severă, iar reciclarea maculaturii reprezintă una dintre soluțiile pentru reducerea emisiilor poluante pe ansamblul industriei de celuloză și hârtie, cât și pentru conservarea pădurii;

Creșterea continuă a costurilor pentru depozitarea deșeurilor solide, precum și severitatea legislației în acest domeniu reprezintă alte motivații ecologice pentru reciclarea hârtiei. Este de remearcat că acest ultim factor a determinat creșterea ratei de colectare a maculaturii prin implicarea autorităților guvernamentale și locale.

Dacă la început, extinderea reciclării acestor grupe de maculatură s-a datorat unor factori legați de protecția mediului, ulterior producătorii de hârtie au trebuit să găsească metode de colectare și reciclare care să fie competitive și din punct de vedere economic. În prezent, se poate afirma că forța motrice a reciclării o reprezintă legislația privind protecția mediului. Politica Uniunii Europene privind protecția mediului are următoarele obiective:

Conservarea, protecția și îmbunătățirea calității mediului;

Protecția sănătății umane;

Utilizarea prudentă și rațională a resurselor naturale;

Promovarea de măsuri la nivel internațional pentru problemele de mediu.

Recuperarea și reutilizarea deșeurilor ocupă un loc central în politica de mediu a Uniunii Europene, iar strategia de management a deșeurilor are următoarele priorități:

Prevenirea și reducerea la sursă a deșeurilor (prioritatea principală);

Amortizarea standardelor privind depozitrea sau incinerarea deșeurilor, care să se bazeze pe un nivel de înaltă protecție a mediului;

Elaborarea unor reguli stricte de transport a deșeurilor;

Depoluarea terenurilor pe care au fost depozitate deșeurile.

În cadrul acestei strategii, în 1994, Uniunea Europeană a elaborat o directivă privind ambalajele și deșeurile din ambalaje, care au implicații importante pentru industria de hârtie. Directiva cere statelor membre să recupereze 50% (în greutate) și să recupereze cel puțin 25% din totalitatea ambalajelor, cele nereciclate urmând să fie utilizate în alte scopuri (cum ar fi producerea de energie). Aceste obiective au fost atinse în 2001, astfel că s-a propus revizuirea directivei în scopul ridicării țintelor de reciclare și a creșterii gradului de prevenție prin introducerea responsabilității producătorului. În decembrie 2002, Uniunea Europeană a lansat o nouă acțiune privind protecția mediului care este parte integrantă a programului cadru 6 (FP6) și introduce un nou concept privind managementul deșeurilor în relație cu utilizarea resurselor naturale. Managementul integrat al deșeurilor se bazează pe integrarea aspectelor de protecția mediului în procesul de producție în scopul îmbunătățirii profilului de mediu al produselor. Acest concept este în avantajul industriei de celuloză și hârtie, care utilizează ca materie primă de bază resurse naturale regenerabile, iar produsele ei sunt reciclabile.

Legislația de mediu în România se referă la toate sectoarele industriale, indiferent de nivelul tehnologic, complexitatea și condițiile locale ale unităților productive. Reglemetările generale pentru industrie sunt incluse în Legea pentru protecția mediului 137/1995.

Legea privind deșeurile include: legi, decizii și ordonențe guvernamentale, standarde naționale. Cele mai importante pentru sectoarele industriale sunt:

Legea 137/1995, în secțiunea 2: „Deșeuri toxice și periculoase”;

Legea numărul 6/1991 privind ratificarea Convenției de la Basel privind controlul transfrontier al depozitării deșeurilor;

Decizia guvernamentală numărul 33/1995 privind reciclarea și colectarea deșeurilor.

Standardele naționale (SR) privind deșeurile se aliniază la Legislația Europeană, începând cu 1997 și elaborarea lor a continuat până la încheierea negocierilor cu Uniunea Europeană la capitolul mediu. După aderare, legislația de mediu se adaptează continuu la legislația europeană.

Directiva IPPC numărul 96/61/EC a fost transpusă în legislația României prin Ordonanța de Urgență a Guvernului numărul 34/Martie, 2002. Industria de celuloză și hârtie este inclusă în Anexa 1, punctul 6 „Alte activități”. Unitățile industriale care cad sub incidența directivei sunt:

Toate unitățile industriale care produc celuloză din lemn sau alte materiale fibroase;

Unitățile industiale care produc hârtie și carton, cu o capacitate mai mare de 20 tone/zi.

Noua Directivă Europeană asupra deșeurilor (Directiva 2008/98/EC) a fost adoptată în 2008, înlocuind directiva cadru existentă veche de peste 30 ani. Noua directivă reflectă o gândire menită să schimbe punctul de vedere cu privire la deșeuri, în sensul că în loc să fie privite ca probleme, acestea trebuie tratate ca materiale valoroase pentru reutilizare și reciclare.

Noua directivă stabilește standardele de mediu pentru reutilizarea și reciclarea deșeurilor, prevede ca obiectiv colectarea separată a deșeurilor în toate țările Uniunii Europene până în 2015, prevede ținte de reciclare până în anul 2020 pentru anumite materiale, modernizează și clarifică definițiile, și introduce un mecanism pentru „încetarea unui deșeu de a mai fi deșeu”.

Aplicarea criteriilor „încetarea unui deșeu de a mai fi deșeu” în cazul produselor papetare recuperate este de așteptat să aibă efecte pozitive asupra întregului lanț al reciclării.

Impactul economic poate fi unul pozitiv deoarece implementarea criteriului privind cerințele de control a calității va contribui la reducerea substanțială a volumului de reziduuri datorat calității necorespunzătoare a maculaturii introduse în fabricație.

Din punct de vedere ecologic, promovarea ideii de management a unei resurse și nu a unui deșeu va contribui la reducerea pierderilor de material fibros și, respectiv, la o eficiență mai bună a utilizării resurselor.

Din punct de vedere social, întregul lanț al reciclării produselor papetare poate beneficia de îmbunătățirea sănătății, siguranței și atractivității locurilor de muncă.

Toate aceste elemente vor avea ca efecte pozitive sinergice care vor contribui la combaterea costurilor marginale ce apar de-a lungul lanțului reciclării, ceea ce va ajuta industria să crească în continuare rata de reciclare a hârtiei și cartonului.

Capitolul 1: Generalități

Producția de hârtie în țările membre CEPI (Confederația Europeană a Industriilor de Hârtie) a crescut în continuu în perioada 2001 – 2007. În anul 2008, datorită crizei economice, producția a început să scadă atingând un minim la jumătatea anului 2009. Producția a înregistrat un maxim în anul 2007, cu 103 milioane tone și apoi a scăzut cu circa 13% în anul 2009. În anul 2010, producția de hârtie a crescut, dar nu a ajuns la nivelul anului 2007.

Maculatura este principala materie primă folosită în Europa la fabricarea hârtiei; în anul 2010 s-au utilizat 49 milioane de tone de maculatură pentru fabricarea a 96 milioane de tone de hârtie și carton, ceea ce reprezintă un procent de 51%. În România tendința de folosire a maculaturii este și mai avansată, rata de utilizare fiind foarte ridicată, peste 90%. Acest lucru se datorează specificului producției de hârtie în România, care contă în sortimente care se fabrică exclusiv din maculatură: hârtiile pentru cartonul ondulat. De aici rezultă și importanța deosebită a colectării, sortării și utilizării maculaturii.

Tendințele folosirii maculaturii ca materie primă pot fi sumarizate astfel:

Rata de utilizare a maculaturii la fabricarea hârtiilor și cartoanelor pe plan mondial și european va crește;

Se vor folosi în mare măsură clase de maculatură inferioare, inclusiv la fabricarea hârtiilor care în mod obișnuit se obțin din clase superioare de maculatură;

Se va extinde gama de hârtie și carton fabricată din maculatură;

Se vor îmbunătăți metodele și tehnologiile de colectare a maculaturii, de sortare automată, de balotare etc.

În următorul tabel se prezintă evoluția colectării și utilizării maculaturii în România până în anul 2010. [GAV 10]

Tabel 1.1.: Evoluția colectării și utilizării maculaturii în România

Limitele folosirii maculaturii pot fi sumarizate astfel:

Rata teoretică (maximă) de colectare a maculaturii este de 81%, deci 19% din hârtie și carton nu se colectează din motive tehnice;

Hârtiile igienico – sanitare nu se colectează, ceea ce reprezintă aproximativ 7% din totalul maculaturii;

Hârtiile de scris și tipar se colectează în proporție de 75%, restul de 25% reprezentând produsele arhivate, adică alte aproape 5% din cantitatea totală de maculatură;

Hârtiile de ambalaje se colectează în proporție de 75 – 77%, alte 4% din totalul de maculatură se pierde din diferite motive;

Alte tipuri de hârtie și carton care nu se colectează reprezintă încă 17 – 18%, adică o pierdere de încă 3% din totalul de maculatură.

Această cantitate de maculatură, precum și cea care nu se colectează (deși este colectabilă), trebuie înlocuită cu material fibros virgin (celuloză și paste de mare randament).

Reducerea calității de maculatură este o altă cauză a limitării folosirii maculaturii. Cauzele reducerii calității maculaturii sunt:

Creșterea ratei de utilizare înseamnă mărirea numărului de cicluri pe care fibra celulozică o parcurge până își epuizează potențialul papetar;

Mărirea ratei de colectare se face pe seama colectării calităților inferioare de maculatură, mai ales de către populație.

Reducerea calității maculaturii se poate evidenția prin determinarea rezistenței la tracțiune a diferitelor paste de maculatură. În România se constată scăderea lungimii de rupere a hârtiei de maculatură pentru hârtiile pentru cartonul ondulat de circa 3200 m în anul 2010, la aproximativ 3000 m în primele luni ale anului 2011.

Capitolul 2: Descrierea produselor

2.1.Descrierea produselor în legătură cu materia primă folosită

Maculatura formată din hârtii și cartoane uzate constituie la nivel modial o sursă din ce în ce mai importantă de fibre celulozice, refolosibile, secundare. Valoarea papetară a fibrelor secundare depinde de sortimentul de hârtie (carton) din care provin, de degradarea lor în timp sub influența factorilor atmosferici și, în final, de tehnologia folosită la fabricarea pastei de hârtie.

Maculatura se colectează pe clase de calitate și trebuie să fie cât mai lipsită de incluzini grosiere (plastic, metal, lemn, piatră, sticlă etc.), nisip, praf, resturi alimentare, să nu conțină hârtii și cartoane metaizate, cașerate cu folii de plastic sau tipărite cu cerneluri insolubile în apă și în soluții alcaline.

Pentru a reduce cheltuielile de transport și depozitare, maculatura se presează în baloți, având dimensiunile cerute de utilizatori – grad de compactare de 200 – 300 kg/mc și greutate până la o tonă.

Există patru clase principale de maculatură sortată provenită din:

a) ziare și alte tipărituri pe hârtii semiveline – reviste, cataloage, cărți, maculatoare etc.

b) tipărituri sau ambalaje albe din celuloză, hârtii și cartoane veline, reviste, cărți, pliante, inclusiv deșeuri de birou, ciorne, caiete etc.

c) cutii sau alte confecții din carton ondulat;

d) saci, pungi și alte hârtii din ambalaje rezistente. [MER 04]

O mare parte din maculatură se livrează în cadrul clasei „amestecată” care admite în compoziția sa deșeuri papetare albe și nealbite sau ușor colorate inclusiv cutii din carton duplex. Clasele a) și b) servesc la prepararea pastelor de maculatură descentralizată și albită utilizate, după caz, ca înlocuitoare de paste mecanice sau de celuloză fibră scurtă albită.

2.2. Descrierea produselor – hârtia pentru cartoane folosită la realizare ambalajelor

Hârtiile pentru cartonul ondulat sunt fabricate pe mașini de mare capacitate, și reprezintă grupa sortimentală care, cantitativ, ocupă în producția mondială, locul doi după hârtiile de scris – tipar. Grupa hârtiilor pentru carton ondulat cuprinde două sortimente distincte: pentru straturi netede și, respectiv, pentru miez.

Hârtiile pentru straturile netede de carton ondulat

Acest sortiment reprezintă circa 62% din totalul producției mondiale de hârtii pentru carton ondulat, are în mod obișnuit, masa cuprinsă între 125 – 175 g/m2 și constă din mai multă tipuri calitative, respectiv:

Capac rezistent kraftliner, realizat în două straturi fibroase. Stratul de bază reprezintă aproximativ 2/3 din masa hârtiei și este format din celuloză nealbită, cu sau fără adaos de pastă de maculatură rezistentă. Fața hârtiei pentru capac rezistent constă într-un strat elementar de celuloză sulfat nealbită sau albită obținut fie cu o a doua cutie de lansare, fie cu un formator special;

Capac din maculatură – testliner, care are stratul de bază din pastă de maculatură nealbită de maculatură, iar fața are masa cuprinsă între 30 – 50 g/m2 obținută din celuloză nealbită.

Stratul neted se obține din celuloză sulfat nealbită și conține 100% maculatură.

Parametrii cantitativi tot mai exigenți impuși hârtiilor pentru capac sunt: rezistența la plesnire, în kg/cm3 de la 2 – 2,5 pentru testliner la 3,5 – 4,2 pentru kraftliner; [MER 04]

Hârtiile pentru miez de carton ondulat

Acest sortiment este constituit din două clase calitative după compoziția lor fibroasă: din semiceluloză, cu sau fără adaos redus de maculatură și din 100% maculatură. În prezent acest sortiment se realizează doar din maculatură. Hârtiile pentru miez au masa, în mod obișnuit, cuprinsă între 90 – 125 g/m2. Parametrii calitativi impuși hârtiilor pentru miez, în afară de cei dimensionali, se înscriu în limitele prezentate în tabelul 2.1. [MER 04]

Tabel 2.1.: Parametrii calitativi impuși hârtiilor pentru miez

Indicele Concora pune în evidență rezistența la aplatizare a onduleurilor. Pentru hârtia realizată din maculatură, indicele Concora este cu până la 50% superior, în consecință și prețul acesteia este și mai mare. La fabricarea hârtiilor pentru miez de carton ondulat, se utilizează, în medie, actualmente pe plan mondial circa 75% pastă din maculatură și circa 25% semiceluloză. [MER 04]

Capitolul 3: Prezentarea societății comerciale S.C. EcoPaper S.A.

Firma S.C. EcoPaper S.A. a fost înființată în anul 1857, fiind cunoscută ca „Fabrica de hârtie de la Zărnești”. În anul 2000 societatea este privatizată și își schimbă denumirea în S.C. EcoPaper S.A. Este o societate cu capital românesc și este un important producător de hârtie pentru ambalaje ce folosește ca materie primă 100% deșeuri din hârtie și carton, contribuind astfel la protejarea mediului înconjurător.

Sediul societății: str. 13 Decembrie, nr. 18, Zărnești, Brașov;

Certificat de înmatriculare: J08/164/1991;

C.U.I. (cod unic de înregistrare): 1124988;

C.A.E.N.: 1712 (Fabricarea hârtiei și cartonului).

Figura 3.2.: Intrarea principală a firmei S.C. EcoPaper S.A.

Hârtia fabricată la EcoPaper este utilizată ca materie primă la fabricarea cartonului ondulat și a ambalajelor din carton.

În cadrul firmei lucrează 268 de persoane din care 223 sunt muncitori calificați, 12 sunt maiștrii și 33 sunt persoane cu studii superioare.

Produsele fabricate și comercializate de către ECOPAPER sunt hârtii sub formă de suluri, utilizate ulterior de către fabricile producătoare de ambalaje ca materie primă în producerea cartonului.

Dotările fabricii sunt:

Mașina de hârtie;

Instalații de sortare:

Instalații de preparare maculatură;

Stație compresoare;

Stație electrică.

Pentru determinarea tipologiei producției se va utiliza metoda coeficientului de sincronizare. Cu ajutorul acestei metode se va determina tipul de organizare și caracterul producției pentru fabricarea celor trei tipuri de hârtie: Wellenstoff, Schrenz și Ecoliner. Se cunosc cantitățile produse de întreprinderea S.C. Ecopaper S.A. în anul 2015.

Q Wellenstoff = 99000 tone/an

Q Schrenz = 110000 tone/an

Q Ecoliner = 110000 tone/an

Timpul disponibil este de 8299,2 ore/an sau 497952 min/an, calculat cu ajutorul relației:

(1) [CAL 16]

h – număr de ore pe schimb;

s – număr de schimburi pe zi;

zc – zile calendaristice;

zl – zile lucrătoare;

k – coeficient de încărcare

Regimul de lucru în cadrul firmei S.C. EcoPaper S.A. este de:

8 ore/schimb → 3 schimburi/zi → 7 zile lucrătoare/săptămână → 52 săptămâni/an

În următorul tabel vor fi prezentate operațiile tehnologice pe care le implică fabricarea hârtiei, utilajul sau instalația care o realizează și timpii operaționali specifici fiecărui tip de hârtie.

În continuare se va determina tipologia producției, prin calculul coeficientului de sincronizare, folosind relația:

(2)

Tabel 3.1.: Fluxul tehnologic pentru fabricarea hârtiei pentru carton ondulat

Perioada medie a ciclului de lucru s-a calculat pentru fiecare tip de hârtie și s-au obținut următoarele rezultate:

Perioada medie a ciclului de lucru pentru Wellnstoff:

(3) [CAL 16]

Perioada medie a ciclului de lucru pentru Schrenz:

(4) [CAL 16]

Perioada medie a ciclului de lucru pentru Ecoliner:

(5) [CAL 16]

În următorul tabel s-au efectuat calculele pentru a determina valorile coeficientului de sincronizare, rezultatele fiind prezentate în tabelul 3.2.

Tabelul 3.2.: Calculul coeficientului de sincronizare și determinarea tipologiei producției

În urma calculelor a rezultat o producție de masă, valoarea ponderii globale pentru producția de masă în cadrul întreprinderii S.C. EcoPape S.A. va fi egală cu 1.

3.1. Prezentarea fluxului tehnologic pentru fabricarea hârtiei

Pentru fabricarea hârtiei din maculatură se utilizează următorul flux prezentat în figura 3.5.

Maculatura intrată este de următoarele tipuri:

Carton ondulat balotat;

Carton balotat;

Carton vrac;

Amestec balotat;

Amestec vrac.

Maculatura de tip amestec este constituită din: ambalaje de carton ondulat, deșeuri de carton, ziare, reviste,

alte ambalaje de hârtie albite și naturale.

Maculatura balotată este dirijată după cântărire, în depozitul MH6, unde este descărcată cu stivuitoare și depozitată în spații separate, stabilite.

Maculatura vrac este dirijată la presa de balotat.

Baloții se alimentează pe banda metalică a hidrapulperului cu stivuitorul, fără spațiu între ei. Se taie sârmele imediat după așezarea lor pe bandă, fără a fi îndepărtate.

Figura 3.4.: Transportul baloților de hârtie cu ajutorul stivuitorului

Figura 3.5.: Schema de flux pentru fabricarea hârtiei din maculatură

Hidrapulperul funcționează în regim automat și realizează destrămarea maculaturii cu apă. În timpul procesului de destrămare se îndepărtează sârmele din pastă, impuritățile plastice și textile mari cu ajutorul Raggerului.

Figura 3.6.: Alimentarea hidrapulperului cu maculatură

Hidrapulperul este alcătuit din: cuva metalică, rotor, ciur de extracție pastă, pompa, motor, acționare cu curele, tablou de comandă, trapa de refuzuri grele. Rotorul are rolul de:

Hidratare a maculaturii (trecerea acesteia din stare uscată în stare avansată de umiditate în scurt timp);

Destrămare – prin acțiunea mecanică, maculatura este ruptă în pachete de fibră;

Curățare a ciurului de extracție.

Ciurul de extracție are rolul de a selecta pachetele de fibră și de a nu permite trecerea impurităților mari.

Pasta de maculatură trecută prin ciur constituie acceptul hidrapulperului și este transportată cu ajutorul pompei în rezervorul de stocare.

Calitatea pastei poate fi verificată în acest stadiu vizual și dacă se observă impurități mari, înseamnă că ciurul de extracție este avariat.

Printr-un deversor situat în partea laterală a hidrapulperului o parte din pastă este preluată de instalația de curățare constituită din para de refuzuri și tambur de spălare. Tamburul de refuzuri are rolul de a recupera apa de spălare. Fibra acceptată de la pară și apele de spălare de la pară și tambur se întorc în hidrapulper. Raggerul are rolul de a îndepărta impuritățile mari filiforme (plastice, metalice, textile), din hidrapulper.

Turbionul din hidrapulper răsucește aceste impurități în jurul unei funii ce se introduce în hidrapulper. Se formează astfel o funie de impurități în care rolul principal îl au sârmele baloților. O dată formată, aceasta se va forma în continuu în funcție de cantitatea impurităților din maculatura alimentată. Raggerul are două role de presare care extrag funia de impurități cu viteză de 1 – 10 m/h cu ajutorul releelor de timp. Timpul se stabilește de operator în funcție de grosimea funiei formate. Grosimea funiei trebuie să fie de 10 – 20 cm diametru. Materialul acceptat este trimis în rezervorul C3 pentru stocare, în vederea operațiilor următoare, cu ajutorul pompei PH1. În rezervor materialul este stocat sub agitare continuă cu scopul de a menține o consistență constantă în tot volumul rezervorului. Cu pompele P3 sau P3A, materialul este trecut prin epuratoare turbionare de înaltă consistență (E.T.I.C.), în scopul de a elimina impuritățile metalice, piatră, sticlă etc. E.T.I.C.–urile sunt aparate de sortare turbionare.

Pasta impurificată este alimentată de pompă la partea superioară, unde un cap de alimentare tangențial, imprimă pastei o forță centrifugă. Impuritățile grele tind să se deplaseze pe pereții E.T.I.C.–ului, unde prin frecare, pierd din energia acumulată și cad la baza aparatului. Materialul curățat se elimină central la partea superioară, și constituie acceptul. Spălarea și eliminarea impurităților se face automat. Timpul de spălare și eliminare refuzuri se stabilește de operator în funcție de cantitatea de refuzuri din pastă. Materialul acceptat merge în rezervorul C5.

Sortarea grosieră

Rezervorul C5 este prevăzut cu un agitator și un indicator de nivel. Din rezervorul C5, cu ajutorul pompei P5 sau P5A, materialul intră în utilajul pentru sortare SI1. Acceptul este trimis către îngroșator. Refuzul merge în rezervorul C4. Utilajul pentru sortare grosieră este prevăzut cu ventile automate pentru reglarea căderii de presiune pe ciurul de sortare. Operatorul poate regla cădere de presiune (automat sau manual), alimentarea cu apă la refuz și debitul de refuz, în funcție de calitatea pastei. Rezervorul C4 este prevăzut cu un agitator și un indicator de nivel. Cu ajutorul pompei P4 sa P4A, materialul intră în utilajul pentru sortare SI2. Acceptul de SI2, merge la îngroșator, iar refuzul intră în cutia de nivel constant C.N.C. de alimentare a sortatorului vibrator Jonson; se realizează recuperarea fibrei din refuz. Materialul intră pe Jonson, după ce s-a făcut o diluție a pastei. Jonson–ul este prevăzut cu șpriț de spălare finală a refuzului. Refuzul intră în presa de stoarcere, refuz SPIRAC. Acceptul de la Jonson se întoarce în rezervorul C4. Îngroșatorul realizează operația de eliminare a unei cantități de apă din pastă, în vederea aducerii consistenței la 4 – 5 %. Îngroșatorul este alcătuit dintr-un tambur rotativ cu sită fină și o cuvă de colectare pentru apa grasă. Alimentarea pastei se face în interiorul tamburului, iar apă se elimină pe exterior. În capătul opus alimentării, se elimină materialul îngroșat. Viteza de rotație, nivelul apei din cuvă și debitul de pastă alimentată determină nivelul de consistență al pastei la ieșire. Materialul îngroșat intră în rezervorul C8, prevăzut cu agitator și indicator de nivel. Din rezervorul C8, materialul intră în rezervorul C9 și de aici în rezervorul C14. Rezervoarele C9 și C14 sunt prevăzute cu agitatoare și indicatoare de nivel. Din rezervorul C14, cu ajutorul pompei P14, materialul este trecut în Deflaker. Deflaker este un aparat pentru fibrilizarea pachetelor de fibră. Are în construcție un rotor cu două discuri danturate și două statoare danturate. Materialul intră prin partea centrală și este forțat să treacă printre dinți rotorului și statorului. Asupra materialului se aplică o viteză de forfecare foarte mare care distruge pachetele de fibră. În timpul procesului apare o creștere a temperaturii pastei. Deflaker–ul este prevăzut cu un ventil automat pentru alimentare, ventil automat pentru reglarea nivelului la ieșire, ventil de recirculare, ventil automat pentru apa de spălare și ventil automat pentru apa de etanșare. Din Deflaker, materialul intră în rezervorul C15 – rezervorul de pastă al mașinii de hârtie.

Sortarea fină

Instalația de preparare este prevăzută cu o instalație de sortare fină care realizează o sortare avansată a pastei. Instalația de sortare cuprinde sortatoarele SII1, SII2 și Fibernet. Rezervorul de alimentare al instalației este C51 (prevăzut cu două agitatoare și un indicator de nivel). Pompa P51, alimentează sortizorul SII1. Acceptul este trimis direct la îngroșator. Refuzul intră în rezervorul C10. Cu ajutorul pompei P10, materialul intră în sortizorul SII2. Accepul este trimis la îngroșator. Refuzul merge în rezervorul C13. Rezervorul C13 este prevăzut cu un agitator și un indicator de nivel. Din C13, cu pompa P13A, materialul intră în Fibernet, care este un aparat de sortare centrifugal. În Fibernet se realizează operația de sortare a refuzului de la SII2. Ciurul Fibernet are două zone. Acceptul din zona I este trimis la îngroșator, iar acceptul din zona II merge înapoi în rezervorul C10, datorită faptului că are un conținut mai mare de impurități. Refuzul este trimis la dobele de refuz. SII1, SII2 și Fibernet–ul sunt alimentate cu apă pentru diluarea refuzului din rezervorul de apă H1.

Figura 3.7.: Îngroșarea pastei de maculatură

Fracționarea

La fabricarea hârtiei Ecoliner se utilizează, în preparare, fracționarea pastei. Fracționarea constă în separarea fibrelor scurte de fibrele lungi, aparatul folosit este Fracționatorul. Fibrele scurte au un grad ridicat de puritate și sunt utilizate la formarea stratului superior. Materialul din rezervorul C46, cu ajutorul pompei P46, este trimis la fracționator. Constructiv, fracționatorul este un aparat de sortare centrifugal cu ciur cu găuri de 1,8 mm. Acceptul constituie fibra scurtă și este trimis prin îngroșator în rezervorul C2. Refuzul constituie fibra lungă și este trimis în rezervorul C51, de unde începe sortarea fină.

Fabricarea hârtiei

Rezevorul C15, constituie rezervorul de alimentare cu pastă al mașinii. Rezervorul este prevăzut cu două agitatoare și un indicator de nivel. Prin pompele P15 sau P15A materialul este trimis la cutia de nivel constant C.N.C. „Buttom”. C.N.C. are rolul de a asigura un debit constant pe ventilul de material la mașinii. C.N.C. trebuie să aibă întotdeauna prea plin. Preaplinul se întoarce în C15. Din C.N.C. materialul este dozat cu ajutorul ventilului de material, în mod manual de către operator sau automat prin calculatorul de proces în baza gramajului hârtiei. Materialul este diluat cu apă în aspirația pompei de amestec P27, până la consistența de 0,9 – 1 %. La această diluație pompa P27 trimite materialul în bateriile de centricliniere care au rolul de a elimina nisipul din material. Centriclinerele sunt aparate de sortare centrifugal. Alimentarea se face tangențial în conul centriclinerului, refuzul este eliminat la baza aparatului, iar acceptul este evacuat central în partea superioară. Acceptul din treapta I centriclinere intră în sortizorul Tampella, care are rolul de a efectua o sortare finală, de a nu permite pastei să se aglomereze și de protecție a mașinii împotriva corpurilor străine scăpate accidental în pastă. Refuzul din Tampella merge la sortizorul vibrator Jonson al mașinii. Acceptul de la acest sortizor se întoarce în rezervorul C28 (rezervorul de refuz al treptei I centriclinere). Refuzul de la sortizorul vibrator este trimis în rezervorul de refuz al treptei IV centriclinere. Acceptul de la sortizorul Tampella este trimis la cutia de lansare. Centriclinerele au patru trepte de sortare, ale căror principiu este: refuzul merge la treapta următoare de centriclinere iar acceptul alimentează treapta anterioară de centriclinere. Cutia de lansare are rolul de a distribui uniform pasta de hârtie pe sita mașinii atât în direcție longitudinală cât și transversală. Cutia utilizată poate lucra sub presiune sau sub vid în funcție de viteza mașinii. Cutia este prevăzută cu un distribuitor de pastă de tip „manifold” , valțuri de egalizare perforate rotative, dispozitiv de reglare al liniarului (pentru reglarea gramajului transversal), indicator de nivel, indicator de presiune la lansare, turbină de reglare la deschiderea liniarului, indicator echilibrare alimentare cutie. Cu ajutorul pompei P26, se realizează echilibrarea alimentării distribuitorului manifold. Nivelul în cutie este reglat automat prin ventilul de recirculare.

Figura 3.8.: Formarea bobinelor care urmează sa fie livrate clienților

3.1.1. Prezentarea fluxului tehnologic pentru fabricarea tipului de hârtie ECOLINER

Pentru fabricarea hârtiei de tip ECOLINER se folosește fluxul tehnologic prezentat în figura 3.9. Hârtia de tip ECOLINER este folosită ca strat superior la confecționarea cartonului ondulat, folosit ulterior la fabricarea ambalajelor (în general, cutii). Datorită întrebuințării pe care o are, hârtia de tip ECOLINER parcurge toate fazele procesului tehnologic de obținere a hârtiei deoarece trebuie prezinte o rezistență ridicată la rupere, rezistență la umiditate și să aibă un aspect vizual plăcut.

Figura 3.9.: Schema fluxului tehnologic pentru fabricarea hârtiei de tip ECOLINER

În figura 3.10. este prezentată o secțiune printr-o bucată de carton în care a fost pus în evidență stratul superior onținut din hârtie de tip ECOLINER.

Figura 3.10.: Stratul superior al cartonului ondulat

3.1.2. Prezentarea fluxului tehnologic pentru fabricarea tipului de hârtie WELLENSTOFF

Pentru fabricarea hârtiei de tip WELLSENSTOFF se folosește fluxul tehnologic prezentat în figura 3.12. Hârtia de tip WELLENSTOFF se folosește la obținerea onduleurilor din interiorul cartonului ondulat.

Figura 3.11.: Stratul ondulat al cartonului ondulat

Cele mai importante caracteristici ale hârtiei de tip WELLENSTOFF sunt: rezistența la rupere și capacitatea scăzută de deformare în cazul unui impact. Scopul principal stratului ondulat al cartonului este de a proteja bunul ambalat prin preluarea și amortizarea șocurilor care pot să apară în diferite situații.

Figura 3.12.: Schema fluxului tehnologic pentru fabricarea hârtiei de tip WELLENSTOFF

3.1.3. Prezentarea fluxului tehnologic pentru fabricarea tipului de hârtie SCHRENZ

Pentru fabricarea hârtiei de tip SCHRENZ se folosește fluxul tehnologic prezentat în figura 3.13. Hârtiile din categoria SCHRENZ sunt folosite ca și strat interior la cartoanele pentu ambalaje care au două sau mai multe straturi ondulate. Acest strat are rolul de a crește rezistența cartonului, dar ajută și la fixarea straturilor ondulate între ele.

Figura 3.13.: Schema fluxului tehnologic pentru fabricarea hârtiei de tip SCHRENZ

În figura 3.14. este prezentată o secțiune a unei bucăți de carton în care poate fi observat stratul de hârtie dintre cele două straturi ondulate.

Figura 3.14.: Stratul interior de susținere al stratelor ondulate

3.2. Prezentarea produselor fabricare de S.C. EcoPaper S.A.

Obiectul principal de activitate al S.C. EcoPaper S.A. îl constituie producerea și comercializarea următoarelor tipuri de hârtii:

– Hârtie Wellenstoff;

– Hârtie Ecoliner;

– Hârtie Schrenz;

Lățimea de lucru a mașinii de hârtie este cuprinsă între 4000 – 4350 mm, din care se pot prelucra maxim 4 role de hârtie cu lățime între 700 – 2800 mm.

Gramajele hârtiilor fabricate sunt cuprinse între 90 – 175 g/mp .

În interiorul unei role de hârtie sunt admise maxim trei capete, lipite riguros cu bandă adezivă și marcate cu cretă colorată. Ultimile trei straturi exterioare ale hârtiei sunt considerate ambalaj. Marcajul rolelor va fi executat conform cerințelor clientului, identificându-se numărul rolei, sortimentul și greutatea.

Tuburile din carton pe care se rulează hârtia sunt confecționate în cadrul ECOPAPER, de asemenea se pot produce și livra și pentru clienți tuburi cu urmatoarele caracteristici:
– Diametrul interior 50 mm, 76 mm sau 100 mm;

– Grosime tub: 3 – 12 mm;

– Lungime : 300 – 3000 mm;

3.2.1. Prezentarea produselor ECOLINER

Hârtia de tip Ecoliner este folosită ca strat de suprafață al cartonului ondulat. S.C. EcoPaper S.A. realizează acest tip de hârtie cu gramaje cuprinse între 110 g/mp și 175 g/mp.

Tabel 3.3.: Caracteristicile hârtiei de tip ECOLINER

Firma S.C. EcoPaper S.A. livrează clienților săi hârtiile din gama ECOLINER sub formă de suluri sau bobine cu diferite dimensiuni (lungime, lăține, greutate) în funcție de cerințele acestora.

Figura 3.15.: Bobine de hârtie de tip ECOLINER

3.2.2. Prezentarea produselor WELLENSTOFF

Hârtia de tip Wellenstoff este folosită în mijlocul cartonului (stratul ondulat). S.C. EcoPaper S.A. realizează acest tip de hârtie cu gramaje cuprinse între 90 g/mp și 175 g/mp.

Tabel 3.4.: Caracteristicile hârtiei de tip WELLENSTOFF

Firma S.C. EcoPaper S.A. livrează clienților săi hârtiile din gama WELLENSTOFF sub formă de suluri sau bobine cu diferite dimensiuni (lungime, lăține, greutate) în funcție de cerințele acestora.

Figura 3.16.: Bobină de hârtie de tip WELLENSTOFF

3.2.3. Prezentarea produselor SCHRENZ

Hârtia de tip Schrenz este folosită ca stat interior al cartonului ondulat. S.C. EcoPaper S.A. realizează acest tip de hârtie cu gramaje cuprinse între 100 g/mp și 120 g/mp.

Tabel 3.4.: Caracteristicile hârtiei de tip SCHRENZ

Firma S.C. EcoPaper S.A. livrează clienților săi hârtiile din gama SCHRENZ sub formă de suluri sau bobine cu diferite dimensiuni (lungime, lăține, greutate) în funcție de cerințele acestora.

Figura 3.16.: Bobină de hârtie de tip SCHRENZ

3.3. Analiza fluxului tehnologic

Pornind de la schema de flux pentru fabricarea hârtiei din maculatură, prezentată în figura 3.5., și de la capacitatea de producție al fiecărui utilaj implicat în procesul tehnologic de fabricare a hârtiei pentru carton ondulat din maculatură se va realiza o analiză fluxului tehnologic cu scopul stabilirii obiectului investiției de retehnologizare.

Pentru obținerea acestor rezultate se va realiza un tabel care va cuprinde denumirea operației tehnologice, denumirea utilajului sau instalației și capacitatea de producție aferentă fiecărui utilaj sau instalație.

Tabel 3.5.: Capacitatea de producție a utilajelor din dotarea S.C. EcoPaper S.A.

Pornind de la datele prezentate în tabelul 3.5 se va întocmi balanța capacităților de producție a utilajelor și instalațiilor aflate în dotarea S.C. EcoPaper S.A., prezentată în figura 3.17.

În figura 3.17. se observă că utilajul pentru sortare grosieră și fracționatorul prezintă capacitățile de producție cele mai mici, iar investiția de retehnologizare va urma să se facă asupra unuia dintre cele două utilaje în funție de importanța lor în procesul tehnologic de fabricare a hârtiei pentru cartonul ondulat din maculatură.

Figura 3.17.: Balanța capacităților de producție

3.4. Concluzii

Rezultatele analizei prezentate în subcapitolul 3.3. au arătat că investiția de retehnologizare trebuie să se facă asupra utilajului pentru sortare grosieră sau asupra fracționatorului, cele două utilaje având capacitatea de producție cea mai mică.

În cadrul întreprinderii S.C. EcoPaper S.A. se fabrică cele trei categorii de hârtii necesare la realizarea cartonului ondulat, și anume: ECOLINER, WELLENSTOFF și SCRENZ.

Analizând schema de flux pentru fabricarea hârtiilor din categoria ECOLINER, prezentat în figura 3.9, se observă că atât fracționatorul, cât și utilajul pentru sortare grosieră sunt necesare în procesul tehnologic.

Din analiza schemei de flux pentru fabricarea hârtiilor din gama WELLENSTOFF, prezentat în figura 3.12., rezultă ca fracționatorul nu este necesar în procesul tehnologic de obținere a hârtiei pentru carton ondulat.

Analizând schema de flux pentru fabricarea hârtiilor din categoria SCHRENZ, prezentată în figura 3.13, se poate observa în procesul tehnologic utilajul denumit Fracționator nu este implicat.

În urma analizelor schemelor de flux pentru fabricarea fiecărei categorii de hârtii pentru cartonul ondulat, a rezultat că utilajul care trebuie supus procesului de retehnologizare este utilajul pentru sortare grosieră, deoarece el participă la obținerea fiecărui tip de hârtie pentru cartonul ondulat.

Rezultatele cumulate ale analizei fluxului de producție și capacității de producție au condus la decizia înlocuirii utilajului pentru sortare grosieră deoarece el participă la realizarea fiecărui tip de hârtie pentru cartonul ondulat, dar are și capacitatea de producție cea mai mică (100 tone/zi).

Pentru a putea fi realizată investiția de retehnologizare trebuie realizat modelul 3D al utilajului pentru sortare grosieră, care să țină cont de spațiul disponibil pentru amplasarea utilajului și legăturile acestuia cu celelalte utilaje și instalații, dar și legăturile la rețeaua de apă și energie electrică.

Figura 3.18.: Modelul 3D al utilajului pentru sortare grosieră

Capitolul 4: Investiția într-un utilaj pentru sortare grosieră

4.1. Identificarea investiției

Din analiza fluxului tehnologic a rezultat că utilajul pentru realizarea operației de sortare grosieră prezintă o capacitate cu aproximativ 50% mai mică față de necesarul zilnic pe care aceasta trebuie să-l realizeze în condițiile funcționării concomitente a celor două mașini de hârtie aflate în dotarea S.C. EcoPaper S.A.

Producția planificată de întreprindere pe următorii ani urmărește o creștere a capacității de producție și funcționarea concomitentă a celor două mașini de hârtie.

Tabel 4.1.: Producția planificată în perioada 2016 – 2019

În aceste condiții pentru atingerea obiectivelor pe care firma și le-a propus este necesară realizarea unei investiții de retehnologizare, și anume investiția într-o instalație pentru sortare grosieră.

Alegerea furnizorului pentru instalație se va face cu ajutorul unei analize multicriteriale, prezentată în tabelul 4.2. [BAR 14]

Tabel 4.2.: Analiza multicriterială pentru alegerea furnizorului instalației

Se alege drept bază de comparație utilajul existent și i se acordă coeficientul de nivel tehnic:

Se calculează coeficientul de nivel tehnic pentru utilajul tehnologic 1 și utilajul tehnologic 2.

(6) [BAR 14]

În urma calculelor, utilajul tehnologic 2 realizat de producătorul Delta Screen va fi ales deoarece are un coeficient de nivel tehnic mai mare. Un alt factor important în alegerea utilajului tehnologic îl reprezintă și renumele producătorului, alături de colaborarea dintre acesta și S.C. Ecopaper S.A. (instalația pentru realizarea operației de sortare grosieră aflat acum în utilizare este produs tot de Delta Screen).

4.2. Analiza economico – financiară

4.2.1. Sistemul indicatorilor valorii utilizați pentru caracterizarea activității de producție și comercializare

Analiza situației generale a activității de producție și comercializare la nivelul întreprinderii se va realiza prin următoarele modalități: [GHE 16]

Tabel 4.3.: Indicatorii valorici ai S.C. ECOPAPER S.A.

Indicii indicatorilor valorici: prin programul de activitate, comparativ cu perioada precedentă, s-a estimat o creștere a indicatorilor valorici.

Tabel 4.4.: Aprecierea situației firmei ținând cont de corelațiile normale dintre principalii indicatori valorici

Raportul static dintre principalii indicatori valorici:

Tabel 4.5.: Evoluția elementelor care diferențiază cei doi indicatori luați în calcul

Raportul dinamic dintre principalii indicatori valorici:

Tabel 4.6.: Evoluția comparativă a indicatorilor valorici față de un anumit criteriu

Figura 4.1.: Evoluția cifrei de afaceri

Se constată faptul că estimările au fost formulate corect întrucât sunt respectate corelațiile normale ce trebuie să existe între indicatorii valorici. Din punct de vedere al realizărilor, comparative cu valorile anului 2015 cât și cu mărimile programate ale indicatorilor valorici pot fi considerate ca fiind negative. Se constată că valorile realizate s-au situat sub nivelul programat al acestora.

Concluziile desprinse pe baza rapoartelor dintre indicatorii valorici sunt negative. Față de perioada precentă au fost estimate modificări nefavorabile ale ritmurilor elementelor care diferențiază indicatorii valorici, iar realitatea a confirmat acest aspect.

4.2.2. Analiza utilizării resurselor umane

Se consideră următorul model factorial de analiză: [GHE 16]

(7)

Tabel 4.7.: Indicatori necesari aplicării modelului factorial

Pe lângă datele de intrare sunt calculați indicatorii necesari aplicării modelului factorial:

Tabel 4.8.: Calculul indicatori necesari aplicării modelului factorial

(7)

Se constată că față de perioada precedentă valoarea indicatorului a crescut cu 18273,80428 lei. Această creștere se poate explica cu ajutorul influențelor exercitate de factorii considerați prin model astfel:

Influența gradului de înzestrare tehnică

(8)

9622.359005 lei

Influența randamentului activelor imobilizate

(9)

-16810.78665 lei

Influența ratei de rentabilitate comercială

(10)

-51702.37259 lei

Verificare

+ (11)

-58890.80024 = 9622.359005 + (-16810.78665) + (-51702.37259)

-58890.80024 = -58890.80024

Sistemul de acțiune al factorilor:

-58890.80024

Se constată faptul că productivitatea medie anuală calculată cu ajutorul raportului
a scăzut cu -58890.80024 lei. Se poate spune astfel că participarea factorului uman la obținerea profitului a influențat negativ productivitatea ca rezultat al randamentului crescut.

În perioada analizată se observă o creștere a Activelor imobilizate cu 53726374 lei și o creștere cu 261709.8552 lei/salariat al Gradului de înzestrare tehnică, fapt datorat investițiilor care s-au efectuat în anul 2016.

Figura 4.2.: Productivitatea medie anuală

4.2.3. Analiza eficienței mijloacelor fixe

Indicatorii folosiți pentru aprecierea eficienței mijloacelor sunt construiți ca raport între efect și efort folosind metoda ratelor. Efectul poate fi exprimat cu ajutorul indicatorilor valorici: producția fabricată, cifra de afaceri, producția exercițiului, valoarea adăugată, rezultatul exploatării. Efortul se măsoară cu ajutorul indicatorului valoare medie anuală a mijloacelor fixe. Forma generală a unui astfel de indicator este: [GHE 16]

(12)

Tabel 4.9.: Indicatori necesari aplicării metodei ratelor

Modelul de analiză are următoarea formă:

1000 (13)

Se adoptă ca valoarea Mf (valoarea mijloacelor fixe) = Ic (imobilizări corporale)

Tabel 4.10.: Calculul indicatorilor necesari aplicării metodei ratelor

(14)

-32.4042 lei

Influența eficienței mijloacelor fixe

1000 (15)

= -12.0423 lei

Influența gradului de valorificare a producției exercițiului

(16)

-0.95879 lei

Influența rezultatului obținut din exploatarea a 1000 lei venituri din exploatare

(17)

-19.403 lei

Verificare

=++ (18)

-18,604 = -12.0423 + (-0.95879)+ (-19.403)

-32.4042 = -32.4042

Sistemul de acțiune al factorilor este următorul:

Figura 4.3.: Randamentul mijloacelor fixe

Ca urmare a calculelor efectuate se constată că randamentul mijloacelor fixe obținut la 1000 lei rezultat al activității de bază, a scăzut cu 32.4041591 lei, fapt evidențiat și de evoluția factorilor considerați. Randamentul mijloacelor fixe exprimat prin intermediul producției exercițiului a determinat scăderea indicatorului cu 16235124 lei. Veniturile din exploatare au exercitat o influență negativă asupra indicatorului considerat, conducând la micșorarea acestuia cu 21127017 lei. Gradul de valorificare a producției exercițiului a înregistrat o scădere de 2.48307334 %, iar rezultatul din exploatare raportat la 1000 lei venituri din exploatare a înregistrat o scădere de 52.8453897 lei.

Soluțiile care pot fi adoptate sunt următoarele:

Valorificarea mai bună a activelor imobilizate (de exemplu, închirierea mijloacelor fixe care nu sunt utilizate);

Creșterea gradului de încărcare al utilajelor;

Organizarea ergonomică a locurilor de muncă;

Creșterea volumului producției prin utilizarea eficientă a resurselor materiale disponibile.

4.2.4. Analiza cheltuielilor materiale

Analiza cheltuielilor cu materialele se realizează cu ajutorul indicatorului sintetic, cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri sau venituri din exploatare. [GHE 16]

Tabel 4.11.: Calculul indicatorilor necesari analizei cheltuielilor cu materialele

Aprecierea evoluției cheltuielilor materiale este realizată cu ajutorul indicatorului:

(19)

în care reprezintă cheltuieli materiale la 1000 lei venituri din exploatare.

Variația indicatorului față de perioada precedentă considerată ca bază de comparație este:

(20)

23.48194 lei

1. Influența veniturilor din exploatare:

(21)

90,202 lei

2. Influența cheltuielilor materiale:

(22)

-66,7201 lei

2.1 Influența cheltuielilor cu materiile prime și materialele:

(23)

-55,6311 lei

2.2 Influența cheltuielilor cu energia și apa:

(24)

-22,0979 lei

2.3 Influența cheltuielilor cu amortizarea:

(25)

10,71836 lei

2.4 Influența altor cheltuieli materiale:

(26)

0,290594 lei

Verificare:

(27)

23.48194 = 90,202+ (-66,7201)

23.48194 = 23.48194

(28)

-55,6311 + -22,0979 + 10,71836+ 0,290594

Sistemul de acțiune al factorilor are următoarea formă:

Figura 4.4.: Total cheltuieli materiale

Figura 4.5.: Cheltuieli materiale la 1000 lei venituri din exploatare

Figura 4.6.: Influența veniturilor din exploatare și a cheltuielilor materiale

Scăderea ratei de eficiență a cheltuielilor materiale este apreciată ca un fenomen pozitiv cu impact asupra eficienței cheltuielilor de exploatare ale întreprinderii și în final asupra rentabilității acesteia. Ponderea deținută de categoria de cheltuieli analizată a înregistrat o scădere pe întreaga perioadă.

Prin stabilirea influențelor exercitate de factorii direcți și indirecți asupra ratei de eficiență a cheltuielilor materiale se constată următoarele:

– scăderea veniturilor din exploatare cu 21127017 lei a avut un impact negativ asupra indicatorului considerat, întrucât a determinat creșterea acestuia cu 90,202 lei;

– scăderea cheltuielilor materiale de la 82113482 lei la 73369116 lei a determinat o scădere a indicatorului analizat cu 66,7201 lei, constituind un aspect pozitiv.

Influența diferitelor cheltuieli materiale este explicată prin evoluția contrară înregistrată în cadrul celor patru categorii considerate.

Ca rezultat al analizei sunt propuse următoarele soluții privind reducerea cheltuielilor cu materialele:

– micșorarea consumurilor specifice de materii prime și materiale;

– utilizarea unor materii prime ecologice cu un impact mai redus asupra mediului natural în timpul prelucrării sau utilizării.

4.2.5. Analiza ratelor de rentabilitate

Ratele de rentabilitate fac parte din categoria indicatorilor de eficiență de tipul efect/efort. În categoria efectelor se pot înscrie diferitele trepte de acumulare bănească rezultate la încheierea exercițiului contabil pornind de la valoarea adăugată și până la profitul net. La efort se înscriu în general capitalurile avansate sau numai capitalurile proprii angajate în desfășurarea activității întreprinderii. Importanța metodei ratelor constă în aceea că permite o analiză sistematică a gestiunii la un moment dat și în evoluția ei pe mai multe exerciții succesive furnizează informații cu privire la cauzele și efectele unor schimbări. [GHE 16]

Tabel 4.12.: Informații despre întreprindere

Modelul de analiză pentru rezultatul din exploatare al unei întreprinderi are următoarea formă: [GHE 16]

Tabel 4.13.: Datele necesare aplicării modelului de analiză

– (29)

= -10632369 lei

Influența activelor imobilizate

(30)

= 2806156,542 lei

Influența ratei de eficiență a activului imobilizat

= (31)

= -4728420,72 lei

Influența ratei de rentabilitate comercială

(32)

= -8710104,83 lei

Verificare

(33)

-10632369 = 2806156,542 + (-4728420,72) + (-8710104,83)

-10632369 = -10632369

Sistemul de acțiune al factorilor este prezentat în continuare:

Figura 4.7.: Evoluția rezultatului din exploatare

Fenomenul analizat, rezultatul din exploatare, înregistrează o scădere semnificativă, ceea ce reprezintă un aspect negativ. Scăderea reprezintă rezultatul exercitat de factorii de influență și anume:

Creșterea valorii activelor imobilizate în condițiile unor invenstiții orientate către mijloace fixe, care a determinat creșterea rezultatului din exploatare de la 19630375lei la 8998006 lei;

Rata de eficiență a activelor imobilizate scade de la 0,446992995 lei în perioada de bază la 0,352790781 lei în perioada următoare, ca urmare se micșorează rezultatul din exploatare cu 10632369 lei;

Rata de rentabilitate comercială redusă ca valoare 11,62021919% crește pe perioada de analiză la 11,68486359% și ca urmare afectează rezultatul din exploatare cu 10632369 lei.

Evoluția pozitivă a rezultatului din exploatare poate fi continuată în condițiile corectării neajunsurilor constatate. Având în vedere acest obiectiv, pot fi adoptate următoarele măsuri:

Efectuarea de investiții în mijloace fixe având ca efect creșterea producției obținute cât și a calității acesteia;

Articularea unui program de mentenanță coerent, destinat actualului parc de mijloace fixe;

Fundamentarea unei strategii în domeniul prețurilor.

4.2.6. Analiza echilibrului financiar

Echilibrul financiar al întreprinderii reprezintă un sistem de corelații, prin care se stabilesc anumite proporționalități în cadrul și între diferitele fluxuri financiare. Acestea reprezintă o premisă dar și o consecință a unei desfășurări normale a activității firmei, în conformitate cu obiectul său de activitate. Ca premisă, trebuie avute în vedere corelațiile obiective dintre necesitățile de resursele materiale și posibilitățile de finanțare. [GHE 16]

Tabel 4.14.: Bilanțul financiar a întreprinderii pe anul 2015

Determinarea situației nete pentru anul 2015

SN = Activ – Datorii totale (34)

SN = 438127898 – (142927948+130409632)

SN = 164790318 lei

Determinarea fondului de rulment pentru anul 2015

b.1) Fondul de rulment

FR = Capitaluri permanente – Nevoi permanente (35)

FR = (164763982+0+142927948) – 15457801

FR = 292234129 lei

b.2) Fond de rulment pentru anul 2015

FR = Nevoi temporare – Resurse temporare (36)

FR = (15457801+39368285+181848) – (0+142927948+26336)

FR = -87946350 lei

Determinarea nevoii de fond de rulment pentru anul 2015

NFR = (Nevoi temporale – Active de trezorerie) – (Resurse temporare – Pasive de trezorerie) (37)

NFR = (15457801+181848) – (130409632+26336)

NFR = -114796319 lei

Determinarea trezoreriei nete pentru anul 2015

TN = FR – NFR (38)

TN = 292234129 – (-114796319)

TN = -22647247 lei

Tabel 4.15.: Bilanțul financiar a întreprinderii pe anul 2016

Determinare situației nete pentru anul 2016

SN = Activ – Datorii totale

SN = 484953526 – (200930750+116812574)

SN = 167210202 lei

Determinarea fondului de rulment pentru anul 2016

b.1) Fondul de rulment

FR = Capitaluri permanente – Nevoi permanente

FR = (166992401+193738+200930750) – 24745570

FR = 343371319 lei

b.2) Fond de rulment pentru anul 2016

FR = Nevoi temporare – Resurse temporare

FR = (24745570+26394263+97149) – (193738+200930750+24063)

FR = -149911569 lei

Determinarea nevoii de fond de rulment pentru anul 2016

NFR = (Nevoi temporale – Active de trezorerie) – (Resurse temporare – Pasive de trezorerie)

NFR = (24745570+97149) – (116812574+24063)

NFR = -91993918 lei

Determinarea trezoreriei nete pentru anul 2016

TN = FR – NFR

TN = 343371319 – (-91993918)

TN = 435365237 lei

Figura 4.8.: Evoluția situației nete

Figura 4.8.: Evoluția fondului de rulment

Figura 4.9.: Evoluția necesarului de fond de rulment

Figura 4.10.: Evoluția trezoreriei nete

Se constată că firma dispune de un patrimoniu net în valoare de 164790318 lei în anul 2015, iar în anul 2016 patrimoniul net va avea valoarea de 167210202 lei. Fondul de rulment pozitiv este expresia realizării echilibrului financiar pe termen lung și a contribuției la finanțarea stocurilor și a creanțelor. Această marjă de securitate financiară constituie o garanție a solvabilității întreprinderii.

Decalajele de plăți favorabile, generate de resursele ciclului de exploatare, sub forma datoriilor pe termen scurt sunt mai mici decât decalajele de încasări nefavorabile sub forma stocurilor și a creanțelor, ca urmare au generat o nevoie de fond de rulment pozitivă. Situația generată de fondul rulment negativ este apreciată favorabil fiind rezultatul accelerării rotației activelor circulante. În acest caz, necesarul de fond de rulment constituie o resursă temporară, care nu trebuie finanțată, ea finanțând fondul de rulment și trezoreria netă.

Capitolul 5: Protecția calității mediului

5.1. Protecția calității apelor

Apele uzate provenite de la fabricarea hârtiei se evacuează în totalitate în circuitul de canalizare al apelor cu fibră al societății, care se dirijează la stația de epurare biologică a apelor uzate, prin două canale distincte. Un canal aferent instalației de preparare a pastei de maculatură, care este dirijat spre cele două decantoare longitudinale, în vederea eliminării în primul rând a nisipului antrenat de la instalațiile de epurare, dar și a nămolului decantat și a părții flotate, rezultate de la instalația de flotație de tip Berica. Un alt canal este aferent mașinii de hârtie și parțial de la prepararea pastei de maculatură, respectiv preaplinul rezervorului de apă grasă de la instalația de îngroșare. Acest circuit este dirijat prin pompare la instalația de preepurare formată din: pâlnia de decantare și instalația de limpezire Berica. Apa limpezită în pâlnie este pompată în Berica, de unde apa limpezită se recirculă în procesul de fabricație al hârtiei, iar în sistemul de canalizare local se elimină doar excesul de apă limpezită.

Apele uzate menajere de la mașina de hârtie, cantină, birouri sunt dirijate în canalizarea tehnologică și de aici ajung în stația de epurare.

Apele pluviale colectate de pe acoperișuri și platforme betonate ajung în stația de epurare prin canalizarea tehnologică a platformei.

Principalii poluanți din apele uzate sunt:

Substanțele organice dizolvate care provin din substanțele organice antrenate de maculatură brută cu conținut de amidon și alte substanțe organice absorbite sau dizolvate în pasta fibroasă; substanțele organice utilizate ca aditivi sau substanțele auxiliare, nu sunt reținute în banda de hârtie;

Suspensiile, care se datorează în principal pierderilor de material fibros mărunt, a carbonatului de calciu și a diferitelor tipuri de silicați proveniți din maculatura brută (mai ales din cea amestecată, formată în principal din hârtie de scris – tipar cu conținut ridicat de materiale de umplere);

Nutrienții: prezența compușilor de azot și fosfor se poate datora fie necesității adăugării unor nutrienți în treapta biologică a stației de epurare, fie a unor aditivi speciali. În timpul tratamentului biologic, acești aditivi pot fi parțial hidrolizați la amoniu și transformați în azotați. Sărurile, îndeosebi sulfații și clorurile, pot fi introduse în circuitul de ape cu maculatură și cu unii aditivi.

Figura 5.1.: Stația de epurare a apelor uzate tehnologic din dotarea

S.C. EcoPaper S.A. (poza realizată înaintea procesului de epurare)

Apele uzate tehnologic rezultate în procesul de fabricație al hârtiilor pentru cartonul ondulat atât pe mașina existentă, cât și pe cea construită recent, sunt colectate în turnul de stocare apă recirculată care are o capacitate de 1000 mc. Din turnul de apă grasă de 1000 mc, apa este folosită pentru diluanții la sistemul brac (pentru prelucrarea refuzurilor rezultate din procesul de fabricare a hârtiei pentru cartonul ondulat din maculatură), la partea constantă a mașinii aferentă stratului de bază și la sistemul de vacuum. Excesul de apă grasă din turnul de 1000 mc se trimite la filtrul de recuperare al fibrei. De la filtrul de recuperare al fibrei, fibra recuperată se trimite la rezervorul mașinii de hârtie pentru stratul de bază.

Figura 5.2.: Stația de epurare a apelor uzate tehnologic din dotarea

S.C. EcoPaper S.A. (poza realizată după epurarea apelor)

Figura 5.3.: Testarea calității apelor în epurate în laboratorul din dotarea

S.C. EcoPaper S.A.

5.2. Protecția calității aerului

În perioada de funcționare a instalațiilor pentru prelucrarea pastei din maculatură pentru cartonul ondulat nu se elimină în atmosferă nici un poluant.

În perioada de funcționare a mașinii de hârtie, mai exact a instalațiilor pentru uscarea hârtiei, apar câteva surse de poluare care vor fi prezentate cu ajutorul tabelului următor.

Tabel 5.1.: Surse de poluare ale aerului și echipamentul folosit la depoluare

5.3. Protecția calității solului, a subsolului și a apelor freatice

Sursele de poluare ale solului, subsolului și ale apelor freatice prezente pe amplasamentul S.C. EcoPaper S.A. Zărnești sunt următoarele:

Depozitul de carburanți dispune de o suprafață nebetonată;

Depozitul de lubrifianți și uleiuri este constituit dintr-o construcție închisă, acoperită, cu suprafață betonată;

Spațiile de depozitare a maculaturii sunt suprafețe betonate, îngrădite și parțial acoperite cu legături la canalizarea pluvială;

Depozitul de condensatori ce conțin PCB – uri este o magazie închisă, acoperită cu suprafață betonată;

Platforma de stocare temporară a deșeurilor/refuzurilor solide de la prepararea pastei de maculatură este împrejmuită, are suprafața betonă și este prevăzută cu rigole de colectare a apelor pluviale.

Normele și prevederile pentru protecția solului, a subsolului și a apelor freatice sunt următoarele:

Manipularea și depozitarea controlată a materiilor prime, deșeurilor, substanțelor și materialelor auxiliare;

Respectarea cu strictețe a zonelor stabilite anterior;

Valorile concentrațiilor în sol a poluanților specifici activității nu trebuie să depășească limitele admisibile pentru terenurile de folosință mai puțin sensibilă, conform Ordonanței 756/1997;

În cazul deversării accidentale de substanțe sau produse care poluează solul, și implicit are efecte asupra apei din pânza freatică, suprafața afectată se va acoperi cu materiale sorbente, se va decoperta imediat solul contaminat, care apoi va fi colectat în saci sau recipienți din plastic și va fi supus procedeului de decontaminare prin intermediul unor societăți autorizate;

Se va realiza întreținerea rețelelor de canalizare și verificarea stării acestora pentru prevenirea infiltrațiilor în apele subterane.

Concluzii finale

În urma studiului realizat rezultă că în economia concurențială orice formă de exprimare a actului managerial este considerată oportună atât timp cât își atinge obiectivele. Astfel în cazul concret prezentat, proiectul inițiat în urma analizei mediului intern a fost pe parcurs modificat ajungându-se la demararea unui proiect investițional de retehnologizare susținut prin eforturi proprii având ca și consecință directă creșterea capacității de producție. Fundamentarea deciziei de investiție a luat în calcul mai multe componente ale liniei tehnologice, iar identificarea utilajului pentru sortare grosieră – obiect al investiției a adus modificări majore pe întregul flux productiv. Consecința directă pe lângă creșterea producției este dată de valoarea adaugată pentru produsele finite care vor fi livrate într-o gamă sortimentală și calitativă care satisfac toate cerințele beneficiarilor finali.

Cu o piață asigurată prin fidelizarea beneficiarilor cu un portofoliu de produse care poate fi oricând extins și cu salvările realizate pe întreg fluxul productiv (generate de o calitate mai bună a pastei de maculatură) se dovedește că proiectul implementat poate fi considerat un succes, iar modelul să fie multiplicat având ca obiect și alte componente ale instalației tehnologice.

Bibliografie

Merticaru N., Hârtia. Consumul și producția ei pe teritoriul României, Editura Ceprohart Brăila, 2004 [MER 04]

Gavrilescu D., Ciolacu F., Tehnologii inovative de sortare și reciclare a hârtiilor și cartoanelor recuperate, Editura Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” Iași, 2010 [GAV 10]

Mașina de hârtie nr. 1 și instalații conexe – Memoriu de prezentare

Regulament de funcționare S.C. EcoPaper S.A. Zărnești

Valorificarea maculaturii în sectorul de celuloză și hârtie din România, Baza de date Ceprohart Brăila

Sârbu F., Managementul investițiilor – suport de curs, 2016 [SÂR 16]

Gheorghe C., Analiza economico – financiară a întreprinderii – suport de curs, 2016 [GHE 16]

Calefariu G., Proiectarea sistemelor de producție – suport de curs, 2016 [CAL 16]

Barbu M., Proiectarea sistemelor de producție – suport de curs, 2014 [BAR 14]

Pisarciuc C., Sisteme informatice de management – suport de curs, 2016 [PIS 16]

Ionescu M., Ingineria și Managementul Mediului – suport de curs, 2016 [ION 16]

Ghionea I., Proiectarea asistată în Catia V5. Elemente teoretice și aplicații, Editura Bren București, 2007 – 2016

Bernd S., Yarwood A., Introduction to Autocad 2016, Editura Autodesk, 2015

Legea protectiei mediului, Nr.137/26.12.1995

http://www.ecopaper.ro/content/html/home.htm

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83

https://www.hartareciclarii.ro/pages/reciclareahartiei

https://www.paff.ro/informatii-despre-cartonul-ondulat

http://www.rondo-ganahl.com/ro/carton-ondulat/ambalare/carton-ondulat-armonic

http://deltascreens.com/

Anexe

Anexa 1: Definire termini

Maculatura. Până în urmă cu câțiva ani, maculatura era definită ca totalitatea deșeurilor rezultate la prelucrarea și după utilizarea hârtiei și cartonului. În prezent CEPI (Confederația Europeană a Industriei de Hârtie) se luptă pentru eliminarea termenului de deșeu pentru hârtia recuperată, respectiv „wastepaper” și propune înlocuirea cu termenul de hârtie recuperată (RP – recovered paper). În acest fel, hârtia recuperată pentru reciclare la fabricarea hârtiei va fi considerată o materie primă secundară și nu un deșeu, ieșind de sub incidența legislației europene privind deșeurile. Din fericire, termenul de „maculatură” din limba română nu face trimitere directă la cuvântul deșeu, astfel că poate fi utilizat în continuare și pentru noul termen propus de hârtie recuperată. În acest context, maculatura poate fi definită ca totalitatea materialelor papetare rezultate de la prelucrarea și după utilizarea hârtiei și a cartonului, care sunt recuperate pentru a fi reciclate.

În funcție de sursa de generare, maculatura se clasifică în două categorii mari: maculatura pre – consumator, care rezultă în tipografii, în întreprinderi de prelucrare și la distribuitori; maculatura post – consumator, care rezultă din sfera comerțului, în locuințe private, în birouri și instituții.

Recuperarea este termenul care definește principiul de management al deșeurilor care poate include reutilizarea, reciclarea materialului într-un nou ciclu de producție, compostarea și recuperarea energiei. În prezent se lucrează la revizuirea Directivei Cadru a Uniunii Europene privind deșeurile și în acest context CEPI a propus o nouă definiție pentru recuperare, respectiv: principiul de management al deșeurilor care include extracția materiilor prime secundare și combustibililor, reciclarea materialului organic, și/sau recuperarea energiei.

Hârtie recuperată (HR) este termenul care definește hârtia și cartonul care sunt colectate separat după utilizare și sunt prelucrate (sortare, balotare, etichetare) conform cu Standardul European E 643, care prevede lista sortimentelor de hârtie și carton recuperate (maculatură).

Colectarea este termenul pentru definirea procesului prin care se colectează separat produsele papetare uzate care rezultă din industria prelucrătoare, din sfera comerțului, din birouri și zone rezidențiale. Colectarea include și transportul maculaturii la instalațiile de sortare sau la instalațiile de reciclare/fabrica de hârtie.

Pentru statistici se utilizează doi indicatori de raportare a colectării maculaturii:

Colectarea aparentă: cantitatea de maculatură utilizată la fabricarea hârtiei și cartonului plus cantitatea exportată, minus cantitatea importată;

Rata de colectare reprezintă procentual raportul dintre colectarea aparentă și consumul total de hârtie și carton.

Utilizarea maculaturii într-o țară este dată de cantitatea colectată minus exportul și plus importul și se compară cu producția de hârtie și carton a țării respective, folosind următorii indicatori:

Rata de utilizare reprezintă procentual cantitatea de maculatură utilizată raportată la cantitatea de hârtie/carton produsă;

Utilizarea pe sector se referă la raportul procentual dintre cantitatea de maculatură utilizată de un sector (hârtii pentru ambalaje, hârtii de ziar, hârtii tissue, hârtii grafice superioare) și cantitatea totală de maculatură utilizată în producția de hârtie și carton.

Reciclabilitatea se referă la proiectarea, fabricarea și prelucrarea hârtiei și cartonului într-o manieră care să permită reciclarea la un nivel cât mai ridicat a fibrelor și a altor materiale componente, aplicând procese de fabricație în concordanță cu standardele din Comunitatea Europeană.

Reciclarea hârtiei se referă la utilizarea maculaturii (hârtiei recuperate) într-un proces de producție pentru obiectivul original (producția de hârtie/carton) sau în alte scopuri, incluzând compostarea, dar excluzând recuperarea energiei.

Rata de reciclare exprimă procentual raportul dintre cantitatea de maculatură utilizată în producție și cantitatea totală de hârtie consumată, la nivelul unei țări sau regiuni.

Anexa 2: Bilanțul financiar contabil al întreprinderii S.C. EcoPaper S.A.

Anexa 3: Contul de profit și pierdere al întreprinderii S.C. EcoPaper S.A.