Totalitarism in Europa secolului XX: Procesul de la Nürnberg [303374]

Totalitarism in Europa secolului XX: Procesul de la Nü[anonimizat] a fostilor lideri nazisti.

Procesul de la Nürnberg. Poate unul dintre cele mai interesante evenimente din istoria recenta a omenrii, un loc in care toata lumea a [anonimizat]-[anonimizat]. Procesul de la Nürnberg a [anonimizat]. În hotărarea judecătorească se spune în mod categoric: “[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].” (Davidson, 1997)

Incepe official in 20 Noiembrie 1945 (dupa finalul razboiului) si se incheie pe data de 1 Octombrie 1946.

[anonimizat] (Franta, URSS, Anglia si SUA) si fiecare tara primeste dreptul unor reprezentanti. Sub legea internationala tribunalul ia decizia de a judeca 24 dintre cele mai importante figuri ale Germaniei Naziste si totodata ale Holocaustului ([anonimizat] 200 de persoane au fost judicate in total). Nevoia de a sanctiona si a pastra un echilibru de putere dupa anul 1945 este exprimata si de catre Lawrence: “ desire to make a formal and public protest to the conscience of the world against the action of the German government whom they must hold responsible for these crimes which cannot remain unpunished “ (Lawrence, 1947)

Niciodata de-a lungul istoriei nu a mai avut loc un asemenea eveniment. [anonimizat] 20 de an de detentie. [anonimizat] o natiune invingatoare si nici o alta alianta nu au avut indrazneala sa faca ceea ce au facut invingatorii cu conducatorii germanilor. Nu a existat nici macar o singura varsare de sange dupa razboi . [anonimizat]. Totodata Crossland afirma ca “Churchill s-a opus ferm execuțiilor în scopuri politice” (Crossland, 2006)

Analiza multor evenimente de la Nurnberg aprinde din punctul meu de vedere dorinta de a investiga unul dintre probabil cele mai interesante procese juridice ce s-au desfasurat in istoria moderna. Evenimentele s-[anonimizat], au existat procurori dar si avocati cu dorinta de a ii apara pe vinovati. Totodata, [anonimizat]. [anonimizat]. Astfel incat o parte dintre ei s-au sinucis inaintea aplicarii pedepselor.

Desi atrocitatile germane si evenimentele procesului par a [anonimizat] a [anonimizat]. Cum deja faptele istorice sunt foarte bine cusnoscute ([anonimizat], [anonimizat].) am ales sa analizez atitudinea celor prezenti in tribunalul de judecata. Cu ajutorul arhivei ANNO (Austria-Viena / Die Weltpresse) si a unor articole din publicatiile romanesti (Universul) din acea vreme, am avut access la resursele necesare pentru a analiza calitativ atitudinea fostilor conducatori nazisti prezenti la acest proces si totodata felul in care acestia s-au raportat la Hitler (care evident nu era prezent la fata locului).

Aceasta analiza are ca scop sa dovedeasca superioritatea liderilor germani chiar si in ultima clipa, pusi fiind in fata unor sentinte ce insumeaza sute de ani de puscarie sau in unele cazuri chiar moartea. Pentru a intelege mai bine evenimentele din perioada anului 1945-1946 voi prezenta mai jos contextual istoric al acestor evenimente.

Contextul istoric al Procesului (sfarsitul razboiului Mondial, 1945)

Inca din anul 1942 guvernul britanic discuta o anumita politica prin care se dorea pedepsirea liderilor din Germania nazista. Totodata se dorea oarte clar si capturarea acestora. SUA se opune unui process fara character 100% legal, astfel ca idea incepe sa isi piarda din contur. Churchill se opune foarte clar fata de executiile “nelegitime / politice” (Crossland, 2006).

Initial SUA a dorit un prces draconic de denazificare si munca fortata a cetatenilor din Germania, planul insa nu a fost dus la bun sfarsit. Abia in 1945, noul presedinte Harry Truman si-a dat acordul pentru un process legal si correct unde sa poate fii pedepsiti criminalii de razboi din Germania. Dupa intalnirile din Teheran si Potsdam si luarea deciziilor cu privire la modul in care se va desfasura acest process, Franta primeste si ea un loc la masa de judecata. Toate tarile aliate primesc astfel cate un judecator ( si unul de rezerva) si cate un procuror.

Pe 20 Noiembrie 1945 incepe acest process gigant din Nürnberg, oras dorit de tarile vestice, Rusia fiind cea ce isi dories ca judecata sa aibe loc in Berlin, ca simbol al dominatiei totale. Totusi fortlele aliata aleg Nürnberg datorita faptului ca tribunalul ramase neatins de bombardamentele ante process si datorita ca simbolizeaza locul de intalnire al liderilor nazistii (ziua partidului Nazist era sarbatorita in Nürnberg).

Principalii judecati, si cei ale caror pasaje din discursuri le voi analiza sunt: Franz von Papen, Hermann Göring, Rudolf Hess, Joachim von Ribbentrop, Martin Bormann si Alfred Rosenberg. Limitarea judecării și invinuirii de către judecata internaționala a dus la acuzații că ar fi fost vorba de așa-zisa „justiție a castigatorului” și că aceste crime de război comise de Aliați nu au putut fi judecate la rândul lor. Este, însă, obișnuit ca uneori forțele armate ale unei țări civilizate să furnizeze soldaților ghiduri detaliate privind ceea ce este permis sau nu potrivit codului militar respectiv. Acestea conțin și obligațiile în baza tratatelor internaționale și cutumele războiului.

Verdictul:

Verdictul a fost dat pe 1 octombrie 1946. 12 inculpați au fost condamnați la moarte, între care și Joachim von Ribbentrop, Hans Frank, Alfred Rosenberg și Julius Streicher. Aceștia au fost spânzurați, incinerați la Dachau, iar rămășițele lor aruncate în râul Isar. “Hermann Goring, condamnat și el la moarte, s-a sinucis în noaptea dinaintea execuției” (Avalon Project, 2012). Alți trei inculpați au primit închisoare pe viață, iar patru au primit pedepse de 10 până 20 ani de închisoare. În fine, trei persoane au fost achitate.

Ipoteze, instrumente si analiza articolelor din “Universul” si “Die Weltpresse”

Ipoteze

Ipoteza principala enuntata este ca prinicaplii “actori” ai acestor evenimente s-au prezentat pe perioada procesului ca fiind nemilosi, amuzati de evenimente, superiori si nepasatori de soarta celor afectati de evenimentele holocaustului.

(Ipoteza prezenta se bazeaza in special pe atitudinea acuzatilor, dar si pe declaratiilor lor, multi dintre ei sustinand ca nu sunt neaparat vinovati, intrucat au trait intr-o ierarhie militara si nu au avut nici-o alta solutie decat sa respecte deciziile liderilor, respective politica NS.

De aici se naste si cea de a doua ipoteza)

Ipoteza secundara testate prezinta faptul ca numele Hitler este prezent mai des decat numele inculpatilor prezenti, cu toate ca Hitler se sinucise deja.

Instrumente de analiza

In incercarea de a pastra un echilibru intre sursele folosite, voi folosii unul dintre ziarele cele mai populare din perioada de dupa cel de-al doilea Razboi Mondial din Austria “Die Weltpresse” si pentru a contura, cateva articole din “Universul” si din arhiva ziarului “Romania” (editia veche). Analiza calitativa va avea ca scop principal interpretarea diferitelor pasaje din articolele publicate, ce au ca tema centrala procesul de la Nurnberg si felul in care s-au comportat acuzatii in fata judecatorilor.

Se vor preleva articolele din zilele:

23 – 26 Noiembrie (1945)

3 – 15 – 25 Mai (1946) – In dorinta de a acoperii mai degraba informatia dinspre fianulul procesului, a pedepselor si a parerilor liderilor NS.

4 – 7 – 13 – 14 – 18 – 21 Iunie (1946)

4 – 17 – 20 Iulie (1946)

5 – 14 – 22 – 24 August (1946)

5 – 13 – 24 – 28 – 30 Septembrie (1946)

1 – 2 – 3 – 16 Octombrie (1946)

Zilele sunt alese in fucntie de unele evenimente principale (inceput, sfarsit, sinuciderea lui Goring, zilele de dupa evenimente, aplicarea pedepselor 15-16 Octombrie, etc.) sau in baza unor articole din ziarele romanesti.

Analiza prezenta va implementa si o numaratoare cantitativa unde voi incerca sa observ cat de des apare numele lui Adolf Hitler in discutiile de la process. Scopul acestei numaratori este de a stabili daca prezentii acuzanti sunt dispusi sa isi asume faptele comise, sau mai degraba vor sa delege resoposabilitatea crimele de razboi in spatele acestui “Führer” veritabil. Pentru a simplifica cercetarea si din motiv de spatiu nu voi crea un codex specific unde fiecare item sa fie reprezentat, voi stabili insa care sunt principalele pasaje unde se stabileste atitudinea acuzatiilor, si voi incerca sa confirm / infirm ipotezele initiale. Pentru a reitera dorinta acestui studiu, ipotezele au la baza intrebarea: “S-au prezentat inculaptii procesului de la Nürnberg la judecata spasiti si cerand mila, sau au continat sa se considere superiori, nevinovait, autoritari si nemilosi?”

Analiza propriuzisa (+Anexa)

Ipoteza numarul 1:

Aparitii:

5 aparitii alea urmatoarelor: “Nu am fost catusi de putin vinovat”

6 aparitii: “Acuzatii radeau”, “faceau glume”, “erau amuzati”

8 aparitii: “se uitau hilar” “Ausgelassenheit(tr. relaxare, incantare)

Aparitii secundare:

2 Octombrie, Weltpresse, Papens: (Ich muss freigesprocen warden): “Trebuie sa fiu eliberat”

27 iunie, Universul: “Unii dintre acuzati se simteau amuzati”

1 Octombire, Weltpresse, Göring: (Ich bin ohne Gründe hier): “NU exista niciun motiv pentru care eu ar trebui sa fiu aici

24, August, Weltpresse, Bormann: “(Lacht unendlich): “Radea neincetat”

Ipoteza numarul 2:

Pentru a nivela in mod obiectiv rezultatele obtinute, articolele investigate de dupa 1 Octombrie 1946 nu au fost luate in considerare, intrucat numele fostilor crminali de razboi este mult mai des intanit datorita pedepselor applicate si a anuntarii acestora.

Dupa terminarea procesului, idea de nevinovatie ramane doar o amintire, nu o informatie concludenta c ear merita analizata:

Cuvantul “A. Hitler” apare de 42 de ori (excluzand pentru simplificarea analizei “el” si repetarea numelui)

Speer, Schirach, Schacht, Bormann, Ribentropp, Jodl, Papen si Göring apar in total de 36 de ori (excluzand seria speciala “cine sunt vinovatii” din ziarul Universul, care prezinta pe larg povestea unor acuzati.

Verificarea / Falsificarea Ipotezelor enuntate

Ipoteza 1

Conform cu asteptarile create de analiza articolelor si coroborat cu cele doua mijloace calitative, putem gasi argumente solide in favoarea verificarii delor doua ipoteze generate din intrebarea stiintifica initiala: S-au prezentat inculaptii procesului de la Nürnberg la judecata spasiti si cerand mila, sau au continat sa se considere superiori, nevinovait, autoritari si nemilosi?”

Mai mult de atat, putem verifica inpoteza conform careia liderii nazisti au dovedit aceasa atitudine superioara si aroganta si datorita lipsei altor apsaje sau elemente car ar putea prezentacontrariul acestor presupuneri. Conform anexa 2 observam ca exsita si o forma de neutralitate in discurs, insa nicaieri nu apare in mod concret idea ac vreunul dintre acuzatii principali ar fi dispusii sa dovedeasca mila, vina asumata sau inferioritate. (excluzandul pe Papen care recunoaste si este actitat)

Totodata, aceasta ipoteza poate fi verificata si prin inductia cunostintelor despre sistemul de radicalizare nazist. Nazismul ii invata pe ofiteri ca scopul final este mult mai relevant decat mijloacele prin care se ajunge la el (“Alles für unser Reich” – Totul pentru Reich). S-a create astfel un soi de validare interioara a multor comandati din armata germana ce le dadea acesta mantie de superioritate si amuzament.

Ipoteza 2

Desi putine cazuri de recunoastere a vinei, in randul fostilor comandanti NS s-a putut observa nevoia de a il invoca pe Hitler. Multi au sustinut ca sunt complet impacati cu actinile lor intrucat acestea au fost ordine militare ce trebuiesc respectate de catre cei cu rang military mai mic (ierarhie militara). Multi au invocate argumentul cum ca nerespectarea ordinelor lui Hitler ar fi dus la eliminarea lor din societatea nazista din anii ’40. Aceste obligatii militare ar fii atras pedepse drastice pentru insubordonare, astfel ca din punctul lor de vedere Hitler era mult mai vinovat decat ei pentru genocidul si crimele in masa comise in timpul celui de-al doilea razboi Mondial.

Concluzii

Cu siguranta ca mai multe mijloace de documentare, resurse, sim ai mult timp ar fi putut garanta statutul de cercetare stiintifica aceste lucrari. Prin resursele utilizate putem afirma totusi fara griji ca tendinta de superioritate si “ascundere sub uniforma lui Hitler” sunt vizibile si nu am gresi nicicum sa asumam ca cel putin o parte importanta a fostilo lideri nazisti au fost impacati cu faptele comise pana in 1945. Au existat totusi cateva cazuri singular in cazul celor cu pedepse de peste 10 ani, ca dupa oferirea pedepselor sa existe diferite incercari de penitenta.

Cu siguranta rolul aceste lucrari ar trebui sa aibe pe langa relevanta teoretica si o propunere pentru cercetarile viitoare si o judecatade valoare. Rostul acestui studio nu este neaparat sa ii demonizeze pe liderii Reichului german, sis a prezinte un process de radicalizare autocritic in ultimul ei stadiu. Radicalizare () este extrem de periculoasa si poate genera efecte de multe ori neasteptate sau mai intense decat cele asteptate. Judecand fata de evenimentele de la Nurnberg, nazismul reusise se inoculeze idei atat de idealiste si aberante in ochii cetatenilor si a armatei, incat nimic nu cred ca ar mai parea iesit din comun in dorinta de a atinge dominatia Europei si a promovarii toatale fata de rasa pura (Ariana) care a desemnat si un process fundamental rasist si impotriva unei natiuni lipsita de aparare. Frica fata de poporul Evreu si de nevoile totalitariste au condus catre catastrofele unui razboi in care toata lumea a avut pana la urma de pierdut.

Bibliografie

• Davidson, Eugene (1997) [1966]. The Trial of the Germans: An Account of the Twenty-Two Defendants Before the International Military Tribunal at Nuremberg. Columbia, MO: University of Missouri

• John Crossland Churchill: execute Hitler without trial in The Sunday Times, January 1, 2006 , pag. 20

• John Crossland Churchill (2006): execute Hitler without trial in The Sunday Times, January 1,pag. 34ff

• Lawrence 1947: Perspectives on the Nuremberg Trials, pp. 152–3. This speech by Lawrence is reprinted in Mettraux 2008, pp. 290–9.

Internet:

• http://anno.onb.ac.at/anno-suche#searchMode=simple&from=1 (Sursa ziare online “Die Weltpresse”)

• https://avalon.law.yale.edu/imt/judgoeri.asp (sursa cu informatii despre pedpse)

Anexe:

1