Tornada de la Facaeni

Diverse2

Tornada de la Facaeni

Byadmin ianuarie 1, 2024

LUCRARE DE LICENȚĂ

Tornada de la Făcăeni

CUPRINS

LISTA FIGURILOR

LISTA TABELELOR

REZUMAT/ABSTRACT

INTRODUCERE

PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE

1.1 Noțiuni introductive

1.2 Istoric

1.3 Scara Fujita și Enhanced Fujita Scale

PARTEA a II-a – CERCETĂRI PERSONALE.

2.1. Cadrul natural

2.1.1. Așezare geografică

2.1.2. Relief

2.1.3. Clima

2.2. Agricultura

2.3. Economie

2.4. Condițiile meteo-sinoptice care au generat tornada

2.4.1. Situația sinoptică și mezoscală

2.4.2. Istoria furtunii

2.5. Managementul acțiunilor de intervenție și de refacere

2.6. Percepția fenomenului

2.7. Evaluarea impactului și a dezastrelor

2.7.1. Evaluarea tornadei de către localnici după producerea tornadei pe bază de interviuri 2.7.2. Evaluarea tornadei de către persoane intervievate personal

2.7.3. Evaluarea tornadei pe baza fotografiilor realizate de Marius Păun

2.7.4. Evaluarea tornadei pe baza fotografiilor realizate de Primăria Făcăeni

2.7.5. Evaluarea tornadei de către localnici pe baza datelor existente în documente de specialitate

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

LISTA FIGURILOR

Figura 1 – Huricanul Katrina din 28 august 2005…………………………………………………………….. 3

Figura 2 – Norul negru de deasupra comunei Făcăeni………………………………………………………..4

Figura 3 – Gravură ce ilustrează tornada din 22 iunie 1886……………………………………………….. 8

Figura 4 – Tornadă Cehia…………………………………………………………………………………………….. 11

Figura 5 – Șoseaua de intrare în comuna Făcăeni…………………………………………………………… 14

Figura 6 – Diagrama direcției vânturilor în localitatea Făcăeni cu date din Atlas climatologic pentru luna august 15

Figura 7 – Harta atmosferei în data de 12.08.2002 18

Figura 8 – Starea atmosferei prezentată de radarul INMH, ora 1600 19

Figura 9 – Starea atmosferei prezentată de radarul INMH, ora 1610 20

Figura 10 – Tornadă Făcăeni 21

Figura 11 – Starea atmosferei prezentată de radarul INMH, ora 1620 22

Figura 12 – Starea atmosferei prezentată de radarul INMH, ora 1630 23

Figura 13 – Starea atmosferei prezentată de radarul INMH, ora 1640 23

Figura 14 – Arborii plantați după tornadă 25

Figura 15 – Percepția duratei fenomenului la o lună și jumătate de la desfășurarea acestuia 27

Figura 16 – Traseul aproximativ al tornadei din 12.08.2002 în arealul localității Făcăeni 28

Figura 17 – Efectul tornadei asupra pădurii 32

Figura 18 – Casă distrusă după tornadă 33

Figura 19 – Fotografia unui copac smuls de tornadă 33

Figura 20 – Animalul speriat de distrugerile tornadei… 34

Figura 21 – … și copilul speriat de distrugerile tornadei 34

Figura 22 – Pădure distrusă de tornadă 35

Figura 23 – Locuință distrusă de tornadă 35

Figura 24 – Impresia lăsată de tornadă 36

LISTA TABELELOR

Tabel 1.3.1. – Scara Fujita și Enhanced Fujita Scale 12

Tabel 2.6.1. – Cauze atribuite tornadei de la Făcăeni 26

Tabel 2.7.1. – Sinteza pagubelor produse în arealul comunei Făcăeni de tornada din data de 12.08.2002 29

REZUMAT

Tornadele au stat în atenția statelor care sunt devastate de astfel de fenomene; producerea unor tornade în țări în care au apărut pentru prima dată, așa cum este și țara noastră, a necesitat o atenție sporită din partea instituțiilor, dar și a cercetătorilor. În această lucrare, am analizat tornada care s-a produs pe 12 August 2002, la Făcăeni, în județul Ialomița. Aspectul furtunii înregistrate fotografic este de forma unei pâlnii, specific unei tornade. Pe baza evaluării pagubelor produse în comuna Făcăeni, putem spune că tornada a fost de gradul F3 pe Scara Fujita. Localizarea tornadei în sud-estul României corespunde regiunii de vulnerabilitate a țării noastre în raport cu riscurile climatice.

ABSTRACT

The tornadoes have been studied in many countries devasted by these extreme phenomenal. The appearance of tornadoes for the first time in some European countries, as Romania, need necessary attention both from institutions and researchers. In this work the tornado from August 12, 2002 Facaeni is analyzed. The thunderstorm aspect registered on a photo, like a funnel, is specific for a tornado. Based on the tornado damage from Facaeni we can conclude that this tornado is of F3 on Fujita Scale. The tornado location, in the south-east of Romania corresponds to this region of great vulnerability of climatic risks.

INTRODUCERE

Fenomenele extreme reprezintă o amenințare permanentă pentru dezvoltarea durabilă și generează anual foarte multe victime omenești și pierderi materiale. Începutul acestui mileniu este caracterizat printr-un impact din ce în ce mai mare al activităților umane asupra Terrei. În perioada anilor 1980 – 2000 s-a estimat că 75 % din populația lumii a fost afectată cel puțin o dată de un astfel de fenomen cum ar fi: cutremur, ciclon tropical, tornadă, inundație, secetă etc.(Teodorescu și colab., 2007- http://www.alma-ro.ngo.ro/doc/brosura_man agement_dezastre.pdf).

În condițiile modificării climatului global, furtunile puternice sunt din ce în ce mai mult studiate din cauza producerii pagubelor enorme, de ordin material și pierderile de vieți omenești. De aceea, ciclonii tropicali și tornadele stau în atenția statelor care sunt devastate de astfel de fenomene extreme, dar și în fața celor în care astfel de fenomene apar pentru prima oară așa cum este și în țara noastră.

Această lucrare prezintă rezultatele unor studii personale privind tornada de la Făcăeni din județul Ialomița din 12 August 2002. În această lucrare am folosit datele radarului INMH (Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie) ce au urmărit dezvoltarea tornadei la interval de 10 minute, dar și mărturii ale locuitorilor din Făcăeni și imagini realizate de localnici.

Analiza noastră susține că tornada de la Făcăeni, din 12.08.2002 a fost de gradul F3 pe scara Fujita. Tornada a durat circa 2 minute, iar viteza vântului a fost între 252 – 330 km/h. În timpul tornadei au fost distruse complet 33 de case, 395 de case au fost distruse parțial, 14 persoane au fost grav rănite, 3 persoane au decedat, 1000 de persoane au fost sinistrate și o pădure de salcâmi de 120 ha a fost distrusă, prin ruperea copacilor.

PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE

Noțiuni introductive

Vânturile neregulate violente, sunt denumite în moduri diferite, în funcție de locul în care bat (Colda și Ardelean, 2004):

Ciclonul tropical este o furtună care apare în regiunile tropicale ale oceanului planetar și este produs de insolația ce conduce la încălzirea aerului și ridicarea acestui aer umed de pe suprafața oceanului. Denumirea acestor vânturi vine de la cuvântul grecesc “Kiklos”=cerc pentru că aceste vânturi se învârtesc într-un cerc. Se dezvoltă ca formațiuni turbionare caracterizate prin vânturi puternice, în centru viteza lor ajungând la peste 120 km/h și chiar până la 450 km/h, aceasta depinzând de condițiile ce produc turbulența (Oancea, 2010).

Procesele fizice prin care se formează aceste vânturi nu sunt pe deplin cunoscute. Totuși se cunosc câteva condiții necesare apariției unui ciclon tropical și anume:

-să existe o perturbare cu convecție semnificativă, cu tendință de rotație ciclonică (vorticitate) și convergență;

-perturbația să fie deasupra oceanului și temperatura de la suprafața apei să fie mai mare de 260 C;

-gradientul scăderii temperaturii în atmosferă să fie suficient de mare pentru ca atmosfera să fie instabilă;

-mijlocul troposferei (3-7 km) să conțină suficientă umezeală ca să urmeze dezvoltarea unei convecții în furtună;

-perturbația trebuie să fie la cel puțin 500 km de ecuator, etc. (Oliver, 2008).

Ciclonii acționează între 5-150 latitudine nordică, uneori chiar până la 220, în intervalul iunie-noiembrie. În ultimii ani însă, sezonul clasic al ciclonilor s-a extins astfel că au apărut încă din perioada 4-6 mai și au continuat până în decembrie așa cum s-a întâmplat în 2007, probabil datorită încălzirii globale.

Huricanele sunt cicloni tropicali denumiți astfel de corăbierii arabi de la “huri”=ochi negri pentru că apar în apropierea Capului Verde în Africa apoi traversează Atlanticul și se îndreaptă spre peninsula Florida și asupra coastelor Braziliei (Figura 1).

Figura 1 – Huricanul Katrina din 28 august 2005

(http://en.wikipedia.org/wiki/File:Hurricane_Katrina_August_28_2005_NASA.jpg)

Taifunul este un ciclon tropical care bate în China și Japonia. Denumirea vine de la cuvântul “taifun” care în limba chineză se traduce prin vânt mare. Acești cicloni pot apărea și câte doi așa cum s-a întâmplat în 2009 când au interacționat supertaifunul Parma (stânga jos) din Pacific și Melor (dreapta sus). Melor a fost mai puternic și a exercitat o influența asupra lui Parma impunându-i să meargă împreună.

Tornadele se formează pe continente, între latitudinile de 2-600 și sunt foarte violente în SUA și Australia. Termenul de tornadă provine din spaniolul “tornado” care este participiul de la “tornear “=a se întoarce”. În cazul tornadelor turbionul se manifestă printr-o coloană sau printr-un con prelungit spre suprafața terestră. Pâlnia respectivă este formată din particule de praf sau nisip și viteza vântului aici poate ajunge și până la 800 km/h (Ciulache, 2004).

Capătul pâlniei este cuprins între câteva zeci și câteva sute de metri, uneori însă înregistrându-se și tornade de dimensiuni mult mai mari (până la 200 – 300 km), are o deplasare foarte rapidă care durează de la 20 de secunde spre 2 minute și se deplasează pe distanțe ce depășesc rareori 50-60 km. Tornadele apar datorită încălzirii excesive a suprafeței terestre și de aceea vitezele sunt extrem de mari, ceea ce face ca acestea să ridice de pe sol praf și nisip antrenându-le într-o mișcare spiralată în sus (Figura 2).

Tornadele cele mai puternice smulg pomii, acoperișurile caselor. În Europa tornadele sunt extrem de rare și de aceea meteorologii din România afirmă că în Europa se pot produce fenomene asemănătoare, dar nu se poate vorbi despre tornade, iar la noi în țară se formează doar furtuni și eventual vârtejuri de mici proporții. Totuși, vijelia produsă în august 2002 la Făcăeni arată că este vorba de un fenomen mult mai complex, această furtună având un efect devastator.

Figura 2 – Norul negru de deasupra comunei Făcăeni (http://primariafacaeni.ro/)

În cadrul tornadelor, mișcarea de rotație se produce în sensul acelor de ceasornic în emisfera sudică și în sens invers în emisfera nordică. De reținut este faptul că o tornadă de dimensiuni mari nu înseamnă că este și foarte puternică. O tornadă mare poate avea o intensitate scăzută și invers.

Geneza tornadelor în supercelule cuprinde 3 stagii (Davies-Junes, 2014):

– dezvoltarea la nivel de mezoscală, care este o consecință a unui proces baric;

– preponderența unor domenii de aer de lângă pământ care încep să se rotească;

– acești curenți de aer de lângă pământ au un centru și rotația începe să crească.

Sirokko este un vânt fierbinte și uscat care bate dinspre est în sudul Italiei și nordul Africii. Denumirea vine de la cuvântul arab “sark”= răsărit.

Pasatele sunt alizeele din regiunile tropicale, numele venindu-le de la cuvântul italian “passata”= trecere.

Alte clasificări ale vânturilor violente sunt făcute și de alți autori.

Florina Grecu denumește vânturile violente astfel (Grecu, 2009):

– Tornade, ciclonii care se formează deasupra uscatului;

– Trombe, ciclonii care iau naștere deasupra întinderilor acvatice, masa de aer în rotație fiind încărcată cu picături aspirate de curenții turbionari ascendenți.

Ciclonii sunt denumiți de Rodica Povară (Povară, 2004):

– Uragan în Oceanul Atlantic, Golful Mexic și Marea Caraibelor;

– Taifun în Marea Chinei, coastele Japoniei, Filipine și în partea de nord-vest a Oceanului Pacific;

– Ciclon tropical în Oceanul Indian;

– Willy-willy în lungul coasteomenii de aer de lângă pământ care încep să se rotească;

– acești curenți de aer de lângă pământ au un centru și rotația începe să crească.

Sirokko este un vânt fierbinte și uscat care bate dinspre est în sudul Italiei și nordul Africii. Denumirea vine de la cuvântul arab “sark”= răsărit.

Pasatele sunt alizeele din regiunile tropicale, numele venindu-le de la cuvântul italian “passata”= trecere.

Alte clasificări ale vânturilor violente sunt făcute și de alți autori.

Florina Grecu denumește vânturile violente astfel (Grecu, 2009):

– Tornade, ciclonii care se formează deasupra uscatului;

– Trombe, ciclonii care iau naștere deasupra întinderilor acvatice, masa de aer în rotație fiind încărcată cu picături aspirate de curenții turbionari ascendenți.

Ciclonii sunt denumiți de Rodica Povară (Povară, 2004):

– Uragan în Oceanul Atlantic, Golful Mexic și Marea Caraibelor;

– Taifun în Marea Chinei, coastele Japoniei, Filipine și în partea de nord-vest a Oceanului Pacific;

– Ciclon tropical în Oceanul Indian;

– Willy-willy în lungul coastelor Australiei și Polineziei.

Prin comparație cu ciclonii din zona temperată care se extind pe suprafețe mari, ciclonii tropicali au dimensiuni mici, dimensiunile lor ajungând la 500-700 km.

Clasificarea ciclonilor (se realizează din mai multe puncte de vedere):

După origine se împart în:

– Cicloni locali care iau naștere datorită acțiunii nemijlocite a regimului termic al suprafeței subiacente;

– Cicloni frontali care apar în zonele frontale din troposferă unde se înregistrează scăderi dinamice de presiune.

Din punct de vedere geografic se împart în:

– Cicloni tropicali sunt ciclonii mobili ai zonei intertropicale;

– Cicloni extratropicali sunt cei formați la latitudini medii.

Observație: Uraganul este un vânt puternic care a denumit ciclonii tropicali din Marea Caraibelor; ulterior însă astfel au fost denumiți toți cicloni tropicali. Prima relatare aparține lui Cristofor Columb din timpul celei de a doua expediții în Lumea Nouă. În iunie 1495 călătorii au fost martorii unei furtuni foarte violente în portul Santo Domingo (Haiti), atunci s-au scufundat 3 nave.

În ordinea crescătoare a intensității lor și a pagubelor pe care le produc aceste vânturi se dezvoltă după cum urmează (Povară, 2004):

– Depresiune tropicală;

– Furtună ciclonică;

– Furtună tropicală;

– Ciclon tropical.

Anual se formează circa 80 de cicloni tropicali, cel mai mare număr (18-20) se formează în Oceanul Pacific, iar cei mai puternici produc peste 15.000 de victime și pagube de miliarde de dolari.

Repartizarea pe glob a ciclonilor este limitată la 6 regiuni:

1. Golful Mexic, Marea Caraibilor, Indiile de Vest;

2. Partea vestică a Pacificului de Nord (Filipine, Arhipelagul Japonez, Marea Chinei);

3. Golful Bengal și Marea Arabiei;

4. Regiunea Pacificului de Est din largul coastelor Mexicului și Americii Centrale;

5. Sudul Oceanului Indian, în largul Magadascarului;

6. Vestul Pacificului de Sud (insulele Samoa și Fidji și coasta răsăriteană a Australiei).

Exemple de cicloni tropicali (Oancea, 2010):

1. Katrina, (2005) a ucis zeci de vieți, a provocat pagube de circa 26 miliarde de dolari și a distrus aproape în întregime orașul New Orleans;

2. Felix, (2007), în Nicaragua, a avut o viteză de peste 260 km/h și circa 38.000 de oameni au rămas fără adăpost;

3. Yasi, (2011), în Australia, cu o viteză de aproximativ 295 km/h, a cauzat distrugeri și inundații masive;

4. Sandy, (2012), în Caraibe, 41 de morți, s-a întins pe o suprafață de cel puțin 800 km;

5. Soala, (2012), în China, cu rafale de peste 200 km/h, autoritățile chineze au pus la adăpost peste 20.000 de ambarcațiuni și 4.000 de persoane au fost evacuate din zonele de coastă ale provinciei Fujian.

Istoric

Măsurătorile de proximitate din datele de reanaliză pentru evenimentele ciclonice din Europa pentru anii 1985-1999 și din SUA pentru anii 1991-1999 au fost utilizate pentru a genera distribuții ale combinațiilor de parametri importante pentru convecția severă.

Rasmussen și Ailhelmson, 1983 (Grünwald și Brooks, 2011) au descoperit că furtunile ciclonice par să se formeze în cazul potențialului disponibil de convecție ridicat, medii de variație mari, în timp ce furtunile cu descărcări electrice nerotative se formează de obicei la un potențial de convecție scăzut și o medie de variație scăzută.

Brooks, 2003 a stabilit că furtunile cu descărcări electrice semnificativ severe se formează de obicei la un CAPE (Convective Available Potential Energy) ridicat și medii de variație mari.

Rasmusson și Blanchard, 1998 (Grünwald și Brooks, 2011) au descoperit că mediile de furtuni cu descărcări electrice cu înălțimi LCL (Lateral Collateral Ligament) mai joase au fost asociate cu tornadele semnificative.

Kaltenböck și colab., 2009 (Grünwald și Brooks, 2011) a descoperit că tornadele F2 și F3 sunt asociate de obicei cu o variație mai mare decât tornadele mai slabe. Tornadele semnificative sunt cu atât mai joase cu cât este înălțimea LCL. În Olanda, LCL și CAPE nu sunt parametri utili în diferențierea mediilor ciclonice de cele de furtună cu descărcări electrice.

Cele mai numeroase tornade se formează în partea centrală a SUA și în Australia. Tornadele se pot produce și în Japonia, în Africa de Sud și în Europa. În Statele Unite ale Americii apar în mod frecvent în perioada primăverii și a verii. În medie, au loc circa 1000 de tornade anual în care își pierd viața aproximativ 80 de persoane, iar 1500 sunt rănite. Dintre toate aceste tornade, numai 31% sunt periculoase.

În Statele Unite tornadele se formează în toate cele 50 de state. Regiunea unde frecvența este cea mai mare este ,,Tornado Alley” ( Aleea Tornadelor ), o zonă care se întinde de la câmpia de coastă a Golfului Texas spre nord, prin estul Dakotei de Sud. O altă regiune foarte expusă este ,,Dixie Alley”, care se întinde din sudul Texasului spre est în Florida (Grünwald și Brooks, 2011). Vara, majoritatea iau naștere în nord, pe o linie ce se întinde din Dakota spre est în Pennsylvania și New York. Spre vest de Munții Stâncoși tornadele sunt aproape necunoscute, iar pe coasta răsăriteană se produc relativ puține. Numeroase tornade au fost înregistrate și în Oklahoma (Piercefield și colab., 2011). Australia se află pe locul doi. Tornadele se mai formează și în China, India, Rusia, Anglia și Germania. Bangladesh a fost lovit în repetate rânduri de unele exemplare devastatoare.

Un număr mare de studii recente arată că tornadele sunt fenomene relativ frecvente în Spania. De fapt, mai mult de 140 de evenimente ciclonice au fost înregistrate în baza de date în ultimii 15 ani, 3 dintre ele producându-se în provincia Madrid. În ciuda acestei frecvențe, percepția generală este că tornadele sunt fenomene foarte rare (Figura 3). Ideea este împărtășită și de alte țări europene dar și ele au experiența uneia sau a mai multor tornade cu victime în istoria lor (Gayà, 2007).

Figura 3 – Gravură ce ilustrează tornada din 22 Iunie 1886 (Gayà, 2007)

Cea mai puternică tornadă din ultimele 2 secole din Spania s-a produs pe 12 mai 1886. În acea zi, Madrid-ul a suferit cea mai devastatoare tornadă din istoria sa. Având în vedere numărul mare de oameni care au murit în tornadă, acesta este cel mai rău eveniment ciclonic înregistrat în baza de date din ultimele 2 secole în Spania. Deși s-au mai observat și alte tornade în zona Madrid, nici una nu a avut consecințe grave ca cea din 1886.

Percepția generală a fost (și încă mai este și astăzi) că o tornadă ucigașă nu atinge latitudinile noastre. În timpul secolului al XIX-lea și începutul celui de al XX-lea, termenii folosiți pentru a recunoaște anumite fenomene amestecă conceptele și produc confuzie. Academia Regală Spaniolă a inclus termenul de tornadă în dicționar cu înțelesul de “uragan din Golful Guinea”. Termenul este spaniolo-portughezo-american (Kenworthy, 2000 citat de Gayà, 2007). Arcimis în 1886 (Gayà, 2007) a susținut că fenomenul nu poate fi denumit nici ciclon, dar nici tornadă. El a folosit termenul în articolul său cu denumirile de “trombă” sau “vârtej”. Alte limbi au folosit de asemenea o terminologie similară în ziarele secolului al XIX-lea. Cuvintele folosite pentru a descrie fenomenul au ascuns publicului larg, presei de specialitate din acea perioadă și altor surse tipărite să afle sensul adevărat al acelor cuvinte precum și succesiunea evenimentului ciclonic. În ciuda faptului că a fost un eveniment remarcabil care a stârnit multe comentarii în presa contemporană, tornada din 1886 a fost repede uitată de societate și chiar de meteorologi.

Arhivele istorice arată că tornadele ucigașe s-au petrecut în trecut în vecinătatea zonelor urbane. Utilizarea unor cuvinte neadecvate pot produce o imagine eronată despre tornade pentru comunitatea științifică și populație. Această tornadă din Spania, conform numărului de victime a avut doar pe puține suprafețe intensitate F3. Aceasta a permis autorului (Gayà, 2011) să compare această tornadă cu alte evenimente ale secolului al XIX-lea și să fie moderat în legătură cu intensitatea ei când pagubele nu sunt susținute de documente grafice sau de alte descrieri detaliate. Multe semnale ale trecerii tornadei pot fi încă observate astăzi acolo unde pagubele puternice au determinat unele schimbări urbane sau distrugeri ale clădirilor. Situația sinoptică a fost revizuită atunci când au fost incluse toate datele disponibile și informații indirecte. În scopul aducerii la cunoștință publicului a acestor date privind tornadele și pentru a furniza informații Agențiilor de Protecție Civilă despre ceea ce s-ar putea întâmpla dacă o tornadă similară celei din 1886 din Madrid s-ar produce din nou, s-a planificat extinderea cercetărilor folosind Sistemul de Informații Geografice (GIS) referitoare la evenimentele trecute și cele prezente.

O tornadă puternică a lovit 7 orașe din nordul Franței seara târziu pe 3 August 2008, cauzând pagube de-a lungul traiectoriei sale de 19 km de la Pont-sur-Sambre la Boussois. 3 persoane au murit în urma prăbușirii casei lor și 18 au fost rănite. Peste 1000 de case au fost distruse și câteva mii de copaci au fost dezrădăcinați sau doborâți (Wesolek și Mahieu, 2011).

S-au investigat pagubele în orele care au urmat dezastrului, pentru a înțelege mai bine condițiile care au dus la formarea ei. Analiza radar a vremii arată că celula de convecție care a dat amploare tornadei a căpătat o structură foarte pronunțată în formă de S, cu un mezociclon persistent în partea centrală a sistemului de convecție. Investigarea locației arată că furtuna a atins intensitatea F4 și a avut o viteză de translație de aproape 80 km/h. Se pare că această tornadă de intensitate mare s-a format în mediu cu CAPE (Convective Available Potential Energy) scăzut și care încă odată demonstrează că furtunile violente pot fi observate în contexte ușor instabile. Studiul detaliat al situației sinoptice, situația pe scara mezo și profilurile verticale, tind să arate că această instabilitate slabă a fost compensată de:

– variația de vânt intensă, în special la nivelul cel mai de jos al atmosferei;

– o convergență puternică a aerului umed și nu prea puternică în nivelele joase;

– o configurare sinoptică foarte dinamică.

Tornade de mari intensități au fost raportate de asemenea în Irlanda (Tyrell, 2007) și de intensități mai mici (F2) au avut loc în Grecia (Sioutas, 2011).

În centrul și estul Europei au fost înregistrate mai puține tornade și au avut intensități mai mici decât în alte regiuni amintite mai sus (Graf și colab., 2011). Astfel de tornade s-au produs pe teritoriul Cehiei și deși frecvența și intensitatea acestora nu sunt la fel de mari ca a acelora din SUA, tornadele pot produce de asemenea pagube mari. Setvak, Salek și Munzar (citați de Lacinovà și colab., 2007) au raportat prima tornadă pe teritoriul Cehiei, care s-a produs în anul 1119 d.H. în Praga, în 2002. Lacinovà și colaboratorii s-au concentrat asupra cazului de la Jablonec nad Nisou (Boemia de Nord) din 1925, care a fost primul caz din Cehia cu documente fotografice însoțitoare ale pagubelor cauzate de o tornadă (Figura 4).

Figura 4 – Tornadă Cehia (Lacinovà și colab., 2007; schiță după Papezik)

Scara Fujita și Enhanced Fujita Scale

În 1971, Theodore Fujita, profesor de meteorologie la Universitatea din Chicago, specialist în tornade, a alcătuit un sistem de clasificare a forței unei tornade care îi poartă numele și care este bazat pe distrugerile structurilor realizate de om (Fujita, 1981). Această clasificare este totuși una subiectivă chiar dacă specialiștii o folosesc destul de des pentru aprecierea intensității tornadelor.

Scara Fujita (F-Scale) se clasifică astfel:

– F0 – viteza vântului între 64-116 km/h – Nu provoacă pagube foarte însemnate, dar chiar și aceste tornade pot smulge țigle de pe acoperișuri și pot arunca mașinile de pe șosele. Casele mobile se pot răsturna și magaziile se pot dărâma. Pot provoca ruperea crengilor din copaci și a indicatoarelor rutiere.

– F1 – viteza vântului între 117-181 km/h – Este o tornadă moderată ce provoacă pagube medii. Reprezintă echivalentul unui uragan de cea mai slabă intensitate. Vor cădea acoperișurile de pe case și casele mobile în zona afectată de tornadă se vor dărâma. Acest top de vârtej poate arunca trenurile de pe șine.

– F2 – viteza vântului între 182-253 km/h – Aceasta este o tornadă puternică. Copacii grei vor fi smulși din rădăcini, iar clădirile solide se vor prăbuși asemenea unor bețe de chibrituri.
– F3 – viteza vântului între 254-332 km/h – Această tornadă produce distrugeri pe scară largă. Se vor dărâma acoperișurile și pereții caselor bine construite. Locomotivele și camioanele de 400 de tone vor zbura prin aer ca niște jucării, iar copacii unei păduri vor fi culcați la pământ.
– F4 – viteza vântului între 333-419 km/h – O tornadă de o asemenea intensitate distruge tot ce îi iese în cale. Casele solide sunt ridicate în aer, iar structurile cu fundație nerezistentă sunt aruncate la mare distanță.

– F5 – viteza vântului între 420-512 km/h – Este o tornadă incredibilă, tot ce întâlnește în cale este cărat pe distanțe considerabile. Are o forță asemănătoare cu cea a unei bombe atomice.

Cercetătorilor le este greu să coreleze vitezele vânturilor cu indicațiile scării Fujita. De exemplu, un vânt cu o viteză de 145 km/h poate cauza daune minore ( gradul F0 ) unei clădiri bine construite și poate avaria serios ( gradul F2 ) o clădire mai veche, mai puțin rezistentă. În Statele Unite, 75% dintre tornade sunt F0 sau F1. Majoritatea celor rămase sunt F2 sau F3, și numai 1% cele F4 sau F5. Pe de altă parte, puținele tornade F4 și F5 revendică 67% din victimele cauzate.

Enhanced Fujita Scale (EFS) recent adoptată în SUA încearcă să depășească limitările scării Fujita prin descrierea mai detaliată a efectelor asupra mediului. Această scală folosește 28 de indicatori pentru pagubele furtunilor și modifică valorile vitezelor pentru diferite grade ale furtunii (http://past.theweathernetwork.com/news/storm_watch_stories3&stormfile=Assess ing_tornado_damage__EF-scale_vs._F-scale_19_04_2013) – Tabel 1.3.1.

Tabel 1.3.1. – Scara Fujita și Enhanced Fujita Scale

Totuși, efectele tornadelor asupra zonelor de pădure au fost studiate cu mult timp în urmă. Studii care examinează efectele tornadelor asupra copacilor post-eveniment au fost realizate de Brewer în 1959; Fujita în 1989; Peterson în 2000; mai recent Holland și colab., în 2006 (Bech și colab., 2009) au sugerat includerea unui model fizic de comportament al copacilor pentru a descrie mai realist reacția acestora la vânturile puternice. Modelul necesită informații despre înălțimea și vârsta copacilor permițând simularea, proporția zonei afectate dintr-o pădure care presupune anumite caracteristici de tornadă. Scopul acestor studii este să aplice și să discute o metodologie care să caracterizeze pagubele cauzate de vânt în zonele de pădure pe baza unui model clasic de tornadă pentru vânturile de suprafață.

Pagubele produse de tornadă au afectat de-a lungul timpului numeroase vieți omenești, dar și sănătatea acestora (Goldman și colab., 2014).

PARTEA A-II-A – CERCETĂRI PERSONALE

2.1. Cadrul natural

2.1.1. Așezare geografică

Comuna Făcăeni se află în partea de vest a județului Ialomița. Accesul se realizează de pe drumul național: DN 3B – limita județ Călărași – Fetești – Vlădeni – DN 2A sau pe DC 7 – Progresu (DN 3B) – Făcăeni – Movila – Sudiți (DJ 201), care se află la aproximativ de reședința de județ a Municipiului Slobozia.

Cele mai apropiate orașe se află la distanțe de: Fetești și Țăndărei având ca vecini în partea de nord – Vlădeni, în vest – Movila, în est – Balta Ialomiței, iar în partea de sud Bordușani (http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIM%C4%82RIA_F% C4%82C%C4%82ENI/100210).

Figura 5 – Șoseaua de intrare în comuna Făcăeni

2.1.2. Relief

Relieful comunei Făcăeni este constituit în mare parte din câmpie (circa 2/3 din Câmpia Bărăganului). Altitudinea maximă nu depășește 100 m (Platoul Hagienilor). O altă formă de relief specifică este lunca, fiind reprezentată de Lunca Dunării și Lunca Ialomiței.

2.1.3. Clima

Regimul climatic în această zonă are caracter continental. Valorile termice medii anuale se află între 10 – 11,50 C. Precipitațiile sunt reduse (variind în funcție de anotimp) având valori cuprinse între 450 mm (Lunca Dunării) și 550 mm (în partea de vest a județului Ialomița). Vânturile predomină dinspre nord-est (Figura 6).

Figura 6 – Diagrama direcției vânturilor în localitatea Făcăeni cu date din Atlas climatologic pentru luna august

2.2. Agricultura

Până în anul 1990, comuna Făcăeni avea ca ocupație de bază a locuitorilor agricultura. Cooperatizarea agriculturii în comuna Făcăeni s-a terminat în 1962, dar datorită specificului acestei zone, agricultura era axată în principal pe cultura cerealelor, pomicultură, zootehnie și prestări de servicii (http://primariafacaeni.ro/).

2.3. Economie

Economia comunei Făcăeni este preponderant una agrară. Pescuitul este una dintre ocupațiile locuitorilor acestei zone. Mulți locuitori au plecat din comună pentru a munci în străinătate sau chiar în alte orașe mai mari (http://primariafacaeni.ro/).

2.4. Condițiile meteo-sinoptice care au generat tornada

La nivelul țării noastre, manifestările meteorologice deosebite au început din noaptea de 11 spre 12 august, când un front atmosferic rece a pătruns în regiunile vestice, centrale și nordice, provocând averse de ploaie, descărcări electrice și rafale de vânt. În cursul zilei de 12 august, teritoriul României era împărțit între masele de aer rece și calde care au succedat acestui front și se manifestau în Transilvania, Oltenia, nord-vestul Munteniei și Moldova, iar masa de aer cald din fața frontului, care acoperea jumătatea de sud-est a țării noastre, inclusiv arealul Făcăeni (Bălteanu și colab., 2003).

2.4.1. Situația sinoptică și mezoscală

Analiza sinoptică a fenomenelor meteorologice asociate tornadei s-a făcut pe baza modelului numeric de mezoscală ALADIN, o variantă a modelului francez ARPEGE, folosindu-se versiunea hidrostatică a modelului, pachetul fizic include schema de flux de masă de convecție pentru convecția adâncă (Horanyi și colab., 1996 – citat de Lemon și colab., 2003). În perioada analizată, o mare parte a Europei a fost afectată de furtuni, ploi torențiale și inundații care au inclus și România. O undă scurtă de nivel mediu-superior pornind din vest, a afectat pe rând întreaga Europă. Aspectul sinoptic deasupra Europei a fost caracterizat de o depresiune cvasi staționară și o creastă de blocare persistentă de nivel mediu în estul Europei.

Dedesubtul crestei de blocare din est a existat un anticiclon de nivel scăzut ce a creat un curent persistent de aer sud-estic peste regiunile estice ale Peninsulei Balcanice (Lemon și colab., 2003). Între timp, o depresiune de suprafață de deasupra Europei de Vest, a avut o mișcare lentă către sud-est, atingând Republica Slovacă pe 12 August. Atât pentru Bulgaria de Est cât și pentru România, acest fenomen a produs o structură de advecție caldă, care a transportat și umezeala mare, în principal din Marea Mediteraneană. Unda scurtă de nivel mediu – superior ce se apropia dispre vest a furnizat dezvoltarea convectivă și, în consecință, convecția a inițiat un front rece în vecinătatea Munților Balcani. Trăsăturile la nivel de mezoscală au avut și ele un rol important în stabilirea evoluției și a tipului de convecție.

Componentele de bază au fost umezeala, instabilitatea, mecanismul de înălțare și altele. Deasupra sud-estului României interacțiunea dintre curenții de aer și topografie a creat o zonă de convergență specifică. Rezultatul a fost o pană de suprafață de aer cald, umed și instabil extinzându-se în sus până la 850 mb. Convergența a persistat mai mult de 12 h, rezultând gradienți termici și de umezeală de-a lungul acestei linii de convergență. Acesta s-a cuplat cu unda scurtă care se apropia din vest și cu jetul de nivel jos din sud. Acest domeniu cald și umed a rămas staționar în fața frontului rece ce se apropia. Advecția caldă de nivel jos împreună cu razele de soare intense și insolația puternică au contribuit ulterior la destabilizarea unei mase de aer deja instabil. Mai mult, când unda scurtă se apropia, fluxul atmosferic ajungând de la 2000 la 3000 J/Kg de-a lungul liniei de convergență. Această destabilizare de nivel jos și cu undă scurtă care se apropia a inițiat forfecarea troposferică.

Similar, și atmosfera din Bulgaria a fost instabilă cu un CAPE de circa 3300 J/Kg sau chiar mai mult. În consecință a rezultat un vânt de nivel mediu și superior cu viteze mai mari de 30 m/s creînd forfecări pentru supercelule. Pe langă aceasta, o intruziune uscată de nivel mai ridicat s-a format deasupra zonei în câmpul umed. Aici s-a format furtuna de supercelulă de la Făcăeni.

În evaluarea câmpurilor de umezeală, s-a analizat distribuția acesteia pe verticală, căutându-se în special straturile uscate ale troposferei medii. Așa cum s-a menționat, s-a putut identifica pătrunderea în nivelurile medii și superioare ale troposferei a unui cârlig uscat în câmpul de temperatură umed. Imaginile vizibile, infraroșii (IR) și cele satelitare ale vaporilor de apă au dezvăluit această dezvoltare a intruziunii de umiditate scăzută. Axa acestei intruziuni de aer uscat este de asemenea reprezentată mai jos (Figura 7).

Figura 7 – Harta atmosferei în data de 12.08.2002

2.4.2. Istoria furtunii

De la apariția sa în Bulgaria, furtuna de la Făcăeni s-a întărit rapid și s-a deplasat din Munții Balcani către România. Furtuna a avariat conform relatărilor cel puțin 15 case, purtând în zbor diferite obiecte, dintr-un sat situat chiar în nordul munților Balcani (Lemon și colab., 2003).

Până la ora 1600, furtuna a dezvoltat un “hook-echo”, după cum este descris de radarul INMH (Figura 8).

Figura 8 – Starea atmosferei prezentată de radarul INMH, ora 1600

Când furtuna a traversat Dunărea, un angajat al unei companii locale a raportat o perioadă scurtă de vânt foarte puternică (o valoare medie de 20 m/s cu rafale de 24 m/s), praf spulberat și o bază noroasă în mișcare, întunecată și joasă.

10 minute mai târziu, la 1610 (Figura 9), furtuna și-a menținut hook-echo-ul și s-a mișcat la ~2250 cu viteza de ~ 25 m/s.

Figura 9 – Starea atmosferei prezentată de radarul INMH, ora 1610

În acest timp, baza noroasă a fost descrisă ca “foarte neagră cu câțiva nori albi mai joși care se mișcau foarte rapid”. Din acest punct, pe toată perioada rămasă a analizei, toate descrierile formațiunilor noroase au inclus o bază “neagră” și “joasă”.

Pe baza tuturor informațiilor disponibile, autorii (Lemon și colab., 2003) presupun că undeva între 1610 și 1620 tornada a atins solul sau s-a dezvoltat la suprafață. Deși martorii intervievați de autori nu au raportat că au văzut un nor descendent în formă de pâlnie, fotograful Marius Păun prezintă o fotografie în care se vede clar aspectul de pâlnie al tornadei (Figura 10).

Figura 10 – Tornadă Făcăeni (România, 2002 – Cu acordul ziaristului fotograf Marius Păun)

Un factor care complică lucrurile mai departe este că rapoartele de inspecție a pagubelor nu au început decât la aproape 2 săptămâni după eveniment. La acea dată, câmpurile de-a lungul traiectoriei furtunii au fost expuse precipitațiilor care au intervenit sau au fost arate în zilele ulterioare furtunii (aratul a fost probabil realizat ca urmare a distrugerii recoltei sau distrugerii cauzate de tornadă). De-a lungul traiectoriei unde recoltele nu au fost arate, s-a observat după aspectul lor că fuseseră atât de rău distruse încât era evident că sunt pierdute.

Pe baza tuturor datelor disponibile, autorii (Lemon și colab., 2003) consideră că tornada de suprafață nu a fost prezentă înainte de 1614.

Cu toate acestea, până la 1620, este aproape sigur că tornada era pe pământ în formă de hook-echo (Figura 11).

Figura 11 – Starea atmosferei prezentată de radarul INMH, ora 1620

Până la 1620, au existat 2 semnale de nivel mediu egale ca mărime (furtuni sau celule de furtună) în acest complex de semnale. Furtuna sau celula nouă, care a fost asociată cu o parte care este suspendată în scanarea de volum anterioară, este centrată la nivele medii de 14 km nord-vest de Gara Fetești și a doua supercelulă a fost centrată cu 22 km sud-vest de Gara Fetești.

Evoluția ulterioară a tornadei este dată în figurile următoare ( Figura 12 și Figura 13).

Figura 12 – Starea atmosferei prezentată de radarul INMH, ora 1630

Figura 13 – Starea atmosferei prezentată de radarul INMH, ora 1640

Supercelula bine dezvoltată a continuat să se deplaseze rapid spre nord-est prin sud-estul Ucrainei și porțiunea sudică a Moldovei. În plus, există câteva indicii care arată că furtuna ar fi putut foarte bine să producă tornade suplimentare.

Rezultatele noastre susțin că tornada de la Făcăeni, din 12.08.2002 a fost de gradul F3 pe scara Fujita. Tornada a durat circa 2 minute, viteza vântului a fost între 252 – 330 km/h. În timpul tornadei au fost distruse complet 33 de case, 395 de case au fost distruse parțial, 14 persoane au fost grav rănite, 3 persoane au decedat, 1000 de persoane au fost sinistrate și o pădure de salcâmi de 120 de ha distrusă, prin ruperea copacilor.

2.5. Managementul acțiunilor de intervenție și de refacere

Impactul dezastruos al acestei tornade asupra factorilor de mediu și a comunităților locale, a surprins autoritățile publice locale și instituțiile de mediu. La ora 1945, Comisia Locală de Apărare Împotriva Dezastrelor Făcăeni a fost activată de către șeful protecției civile al comunei Făcăeni, care a dispus punerea în aplicare a Planului de protecție și intervenție în caz de inundații și fenomene meteorologice periculoase.

Activitățile de intervenție, reabilitare și refacere au fost grupate în 4 faze:

a) Prima fază s-a desfășurat din momentul producerii tornadei până în ziua de 14.08.2002 și a constat în salvarea persoanelor afectate de tornadă. Apoi s-a realizat degajarea drumurilor, înlăturarea părților dărâmate din locuințe, asigurarea unui adăpost pentru sinistrați, a hranei și apei potabile populației sinistrate, precum și repunerea în funcțiune a principalelor activități economice și sociale afectate. Activitățile de intervenție s-au desfășurat pe bază de experiență și intuiție, specifică primelor momente de după dezastru, care a vizat în primul rând salvarea vieților omenești și a bunurilor de patrimoniu și de eficiența cărora depinde salvarea persoanelor afectate. Tot în această fază s-au făcut și primele evaluări ale dezastrului stabilindu-se măsurile specifice de acțiune.

b) Faza a II-a s-a desfășurat din ziua de 14.08.2002 până aproximativ în ziua de 20.08.2002 având scopul asigurării mijloacelor necesare populației pentru supraviețuire (adăposturi, hrană, apă, haine, medicamente, alte materiale de primă necesitate). În această fază s-au aplicat prevederile planurilor de reabilitare, stabilindu-se metodele de refacere durabilă, s-au făcut reparații la sistemele și construcțiile mai puțin afectate, și apoi s-au finalizat concluziile asupra dezastrului și a valorilor pierderilor materiale. La data de 26.09.2002 din totalul de 428 de locuințe deteriorate, au fost reparate în proporție de 99%, adică 423 de locuințe, iar la 372 au fost finalizate lucrările de reparații. Din cele 33 de locuințe care au fost distruse complet, la 21 erau executate fundațiile, iar celelalte 12 erau aproape de stadiul final al construcției.

c) Faza a-III-a a constat în readucerea la normal a vieților omenești care au fost afectate de dezastru. S-a materializat construcția locuințelor, refacerea curentului electric și reînceperea activităților obișnuite de dinaintea dezastrului; fapte ce s-au produs la circa 100 de zile de la dezastru.

d) Faza a-IV-a a constat în refacerea pădurii distruse (Figura 14).

Figura 14 – Arborii plantați după tornadă

2.6. Percepția fenomenului

Percepția fenomenului la aproximativ 45 de zile de la eveniment este descrisă detaliat de către autori (Bălteanu și colab., 2003). Majoritatea celor 42,7% din totalul de 100% care au fost intervievați nu pot explica ce anume a provocat dezastrul, iar 34,4% spun că este ceva de la Dumnezeu. O pondere însemnată (peste 20%) este susținută și de persoanele care atribuie fenomenului „cauze naturale”, sub diferite forme de exprimare (exprimarea directă a sintagmei „furtună”, „tornadă” sau „secetă” – Tabel 2.6.1.

Tabel 2.6.1. – Cauze atribuite tornadei de la Făcăeni (Bălteanu și colab., 2003)

Unii locuitori și-au pus întrebări asupra unor cauze antropice, cum ar fi creșterea poluării aerului sau influența aerodromului de la Bărăganu. Zgomotul care a precedat și însoțit fenomenul a fost asociat de persoanele intervievate cu zgomotul produs de avioane.

Durata de desfășurare a tornadei a fost percepută într-un mod diferit, în urma căruia au rezultat opt variante de răspuns (Figura 15). Aproape 50% din localnici au spus că „totul s-a petrecut în câteva secunde”, iar 8,3% au spus că durata a fost de ordinul zecilor de secunde. La polul opus, aproximativ 5% din persoanele interogate au perceput o durată mică de 3 minute, iar trei persoane nu se pot decide asupra timpului scurs de la începutul și până la sfârșitul tornadei.

Diferențele de percepție sunt explicabile. Timpul este perceput diferit în funcție de vârsta și experiența persoanelor. Din punct de vedere al fenomenului neobișnuit și al distrugerilor care au avut loc, este de înțeles că tornadei i se atribuie durate ce variază între câteva secunde și peste 3 minute.

cca. 3 min. 1% nu știu 3,1%

2-3 min. 4,2%

cca. 2 min. 8,3%

1-2 min. 14,6% secunde 46,9%

cca. 1 min. 13,5% zeci de secunde 8,3%

Figura 15 – Percepția duratei fenomenului la o lună și jumătate de la desfășurarea acestuia (Bălteanu și colab., 2003)

Populația din Făcăeni a reacționat instinctiv în timpul desfășurării tornadei, localnicii adăpostindu-se în interiorul locuințelor. Imediat ce tornada a luat sfârșit, locuitorii au ieșit din case pentru a vedea pagubele materiale produse, cât și eventualele victime. În cele mai multe situații, victimele dezastrelor naturale sunt nemulțumite de reacția statului. Această percepție este adevărată și în cazul Făcăeni pentru reacția statului pe termen lung reprezentat de săptămâni, dar nu și pentru cea pe termen scurt și foarte scurt reprezentat de zile-ore.

Mai mult de jumătate din localnicii interogați consideră că măsurile luate de autorități pentru revenirea la activitățile obișnuite ca fiind bune (49,0%) sau foarte bune (9,4%). Trebuie accentuată distincția pe care localnicii chestionați o fac între reacția autorităților în primele zile după fenomen și evoluția măsurilor de refacere în săptămânile care au urmat. Astfel, toate persoanele intervievate au fost de acord că reacția autorităților a dat dovadă de eficiență în primele zile după tornadă.

Situațiile de neînțelegere au apărut atunci când avansarea lucrărilor de refacere și de sprijinire a populației afectate, au fost generate din declarațiile localnicilor de mărimea și tipul ajutorului primit de fiecare familie, de selectarea familiilor care au primit ajutor, de nemulțumiri în privința materialelor de construcție utilizate, de acordarea ajutoarelor mai rapid în funcție de statutul social al fiecărei familii etc.

Au fost înregistrate mai multe cazuri în care persoane din arealul neafectat al satului au pretins refacerea sau îmbunătățirea gospodăriilor.

2.7. Evaluarea impactului și a dezastrelor

În seara de 12 August 2002, în jurul orelor 1930 – 1945, părțile de sud și sud-est ale localității Făcăeni (Figura 9) au fost confruntate cu intensificări foarte puternice ale vântului, dar fără precipitații. Fenomenul de la Făcăeni face parte dintr-un șir de evenimente care s-au desfășurat în seara zilei de 12.08.2002 pe un areal extins din apropierea orașului Fetești (Ialomița) până în localitatea Ghindărești (Constanța). În jurul orelor 1930, manifestările atmosferice nemaiîntâlnite în arealul respectiv, cuprinzând vânturi puternice cu mișcare turbionară sub formă de tornadă au determinat distrugeri de amploare în perimetrul localității Făcăeni și în pădurea din apropiere (Figura 16).

Figura 16 – Traseul aproximativ al tornadei din 12.08.2002 în arealul localității Făcăeni (Lemon și colab., 2003)

Mai jos, sunt sintetizate informații cuprinse în mai multe rapoarte ale autorităților care s-au ocupat de managementul situației generate de tornadă în arealul Făcăeni -Tabel 2.7.1.

Tabel 2.7.1. – Sinteza pagubelor produse în arealul comunei Făcăeni de tornada din data de 12.08.2002 (Bălteanu și colab., 2003)

1 Raport de informare al Inspectoratului de Protecție Civilă Județean – IPCJ- către P.C. Op., 12.08.2002, ora 22.00.

2 Raport de informare al Inspectoratului de Protecție Civilă al Județului Ialomița – IPCJ- către Comandamentul Protecției Civile, Prefectura Ialomița, Consiliul Județean Ialomița, Grupul Pompieri Ialomița, S.G.A. Ialomița, 13.08.2002, ora 04.30.

3 Sinteza evenimentelor pe linie de dezastre și a acțiunilor pe linie de protecție civilă, prezentată Comandamentului Protecției Civile de col. S. Văduvoiu, Șeful IPCJ Ialomița.

4 Notă informativă privind activitățile desfășurate pentru limitarea și înlăturarea efectelor fenomenelor meteorologice care au avut loc în zona de sud-est a județului Ialomița, elaborată de Președintele Comisiei Județene de Apărare împotriva Dezastrelor Ialomița, Prefect M. Bălan.

5 Raport asupra situației “materialelor și altor produse primite pentru înlăturarea efectelor furtunii care a afectat comuna Făcăeni”, prezentat Primului Ministru de Președintele Comisiei Locale de Apărare împotriva Dezastrelor, Primar M. Nicu.

6 Nu se menționează.

Cercetarea a avut un caracter interdisciplinar și s-a desfășurat în mai multe etape. În primele două luni după eveniment au fost efectuate deplasări de teren care au urmărit colectarea informațiilor referitoare la manifestarea fenomenului și consecințele acestuia (Ahrens, 1991). Imaginile radar recepționate de radarul INMH (Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie) de la București au surprins evoluția sinoptică locală din 10 în 10 minute. Evaluarea cantitativă a consecințelor fenomenului se bazează pe rapoartele oficiale centralizate de Comandamentul Protecției Civile.

2.7.1. Evaluarea tornadei de către localnici după producerea tornadei pe bază de interviuri

Pentru a reda mai multe amănunte despre atmosfera din partea sinistră a comunei Făcăeni, la un an de la tornadă, reporterul Rusu Angela a pus câteva întrebări locuitorilor de acolo:

“V-a lăsat marcat pe viață această tornadă care s-a abătut asupra comunei Făcăeni, în urmă cu un an?”

Alexandra Teodorescu: ”Bineînțeles! Poate vi se pare amuzant sau ciudat, dar și atunci când bate vântul, cu o intensitate mai mare decât de obicei, inima mi se micșorează cât un purece sau cel puțin așa simt eu.”

Tănase Elena: ”Nu foarte mult! Eu dormeam și până m-am trezit trecuse totul, dar vă da-ți seama că atunci când am ieșit afară, mi-am închipuit bineînțeles că Dumnezeu nu și-a arătat decât foarte puțin din puterea sa.”

“Vă temeți de faptul că tornada se poate produce iar?”

Brehăiescu Ștefan: ”Da, dar poate nu se mai produce. Și până la urma, numai Dumnezeu știe ce se va întâmpla. În fața naturii, nu se poate împotrivi nimeni.”

“Ajutoarele, în special materialele de construcții, v-au fost de ajutor?”

“Da. Bineînțeles! Nu știu ce m-aș fi făcut fără acele 4 firme de construcție dacă nu ne-ar fi reparat casele. Eu, de exemplu, ce-aș fi putut face?(a declarat o bătrână, fără copii, în urmă cu 3 ani rămânând văduvă).”

“Credeți că tornada a fost un eveniment natural sau că Dumnezeu a vrut să arate încă o dată că puterea Lui este mare?”

Dinu Zamfir: ”Se poate să fi fost ceva de la natură. Au mai existat și prin alte părți. Nu se exclude faptul că Dumnezeu ar fi putut speria lumea, care devine din ce în ce mai rea.”

2.7.2. Evaluarea tornadei de către persoane intervievate personal

Această evaluare a fost făcută pe baza raportărilor făcute de unele persoane care au avut gospodăriile afectate :

Rusu Angela: ”Aveam 14 ani… eram la mătușa mea… atunci pe 12… când au început să se adune norii și să bată vântul, m-am speriat crezând că va fi sfârșitul lumii. Ne-am adăpostit toți care eram în casă și până să intrăm pe holul de dinaintea camerei zburau bucăți mici din geamurile de pe un hol al casei. Nu am dormit până dimineață… Abia a 2-a zi am aflat că doar într-o parte a comunei a fost așa! Au fost câteva persoane rănite dar nu grav… În schimb au fost și decedate….au murit o mama și fiica ei în timp ce o adăpostea în brațe lângă sobă!… A căzut soba și casa peste ele.”

Bratu Daniel: ”Au fost niște momente de neuitat cu tornada, dar totul a trecut. Au fost persoane decedate și rănite. Primarul a dat la cei cu relații ajutoare. Când i s-a făcut reclamații și s-a făcut control la el acasă s-au găsit fără număr frigidere, mașini de spălat și televizoare. Nouă ne-a luat tot acoperișul de la casă, s-au dărâmat și două ziduri, dar nici măcar o cărămidă nu ne-a dat.

Nu am cuvinte să spun prin câte am trecut eu și familia mea. Nu aveam timp să ne adăpostim… eram pe stradă. Eram un grup de copii și ne-am prins de poartă… ne-am luat în brațe unul pe altul și ne uitam cum rupea pădurea și ia casele pe sus. În 5 minute am trăit clipe de groază!”

Dumitru Ioana: “M-am lipit de ușă că mă lua cu totul. Eram afară când s-a năpustit. Pământul se ondula sub picioare. Am crezut că e cutremur… Dar a-nceput să plouă cu noroi. Atunci am fugit în casă și am tras ușa. Peretele din fața mea s-a ridicat singur.”

2.7.3. Evaluarea tornadei pe baza fotografiilor realizate de Marius Păun

Figura 17 – Efectul tornadei asupra pădurii

Figura 18 – Casă distrusă după tornadă

Figura 19 – Fotografia unui copac smuls de tornadă

Figura 20 – Animalul speriat de distrugerile tornadei…

Figura 21 – … și copilul speriat de distrugerile tornadei

2.7.4. Evaluarea tornadei pe baza fotografiilor realizate de Primăria Făcăeni

Figura 22 – Pădure distrusă de tornadă (http://primariafacaeni.ro/)

Figura 23 – Locuință distrusă de tornadă (http://primariafacaeni.ro/)

Figura 24 – Impresia lăsată de tornadă (http://primariafacaeni.ro/)

2.7.5. Evaluarea tornadei de către localnici pe baza datelor existente în documente de specialitate

De mulți ani, poate decenii, s-a acceptat de către populație și chiar de către cei mai buni meteorologi ai țării faptul că tornadele nu apar și nu pot apărea în România. Rapoartele de pagube datorate furtunilor (Lemon și colab., 2003) nu au fost făcute până nu a fost raportat un studiu ce demonstrează că la Făcăeni a fost o tornadă puternică, istorică.

Investigația a început pe 24 august, la 12 zile după ce a avut loc tornada (Lemon și colab., 2003). Această cercetare a fost continuată și în ziua următoare, apoi pe 15 septembrie și a fost finalizată pe 21 septembrie. Rapoartele de pagubă sunt limitate dacă tornadele lovesc zone nelocuite cu puține structuri sau clădiri. Aceste zone au adesea puține drumuri practicabile și în mare parte, regiunea prin care a trecut această tornadă este chiar de acest fel.

Agricultura este ocupația principală și de aceea în această zonă sunt zone întinse de floarea soarelui, porumb și alte culturi obișnuite pentru o localitate de mici dimensiuni. În plus, multe din aceste zone afectate direct de tornadă, au fost lucrate după trecerea tornadei, ca urmare erau fără culturi și fuseseră ulterior expuse intemperiilor până în momentul în care a fost realizat raportul de pagube.

Din acest motiv, pentru evaluarea pagubelor tornadei și pentru a putea identifica traiectoria reală, evaluatorii trebuie să se bazeze pe relatările martorilor oculari, pe pagubele produse asupra copacilor (Bogdan și Coșconea, 2013), firelor și stâlpilor de electricitate, precum și asupra structurilor izolate. Evaluarea intensității tornadei a putut fi realizată doar la Făcăeni, unde existau structuri relativ puternice. Se pot face totuși câteva estimări ale intensității relative și subiective pe baza unor observații în care ocazional se menționează că tornada a fost puternică. Aceste estimări au în vedere stâlpii de electricitate din beton și oțel, copacii, etc. (din păcate, nici un aparat de zbor nu a putut inspecta zona). În plus, pe porțiuni mari din zona prin care a trecut tornada nu existau copaci, cu excepția zonelor de-a lungul drumurilor locale și malurilor Dunării. Observațiile martorilor oculari raportate sunt importante, dat fiind faptul că aceste observații sunt făcute de o populație care nu știa nimic despre tornade sau despre amenințarea pe care o presupun tornadele (amintim că acești oameni nu știau că tornadele erau o potențială amenințare asupra vieții și a proprietăților sau că exista așa ceva).

Ei au fost surprinși, complet nepregătiți, vulnerabili și în necunoștință de cauză. Foarte mulți au fost surprinși afară și nu știau că trebuie să se adăposteasă sau să fugă de norul de moloz în formă de pâlnie ce se apropia. Toți cei care au observat tornada dintr-un loc avantajos, prielnic din apropiere au vorbit despre “obiecte zburătoare și noroi”. A existat un număr destul de mare de observatori care erau foarte aproape de punctul de contact al pâlniei de suprafață și de norul de moloz. De fapt, mulți au fost răniți la față, picioare, brațe și corp de resturile foarte mici de vegetație și noroi purtate de furtună. Observațiile referitoare la praf au fost minime, deoarece solul era umed din cauza ploilor torențiale căzute în zilele premergătoare zilei de 12 august. Relatările martorilor s-au dovedit în cea mai mare parte critice. Au existat limitări în ceea ce privește faptul că locuitorii nu au putut determina variațiile de lățimii sau intensitate de-a lungul întregii traiectorii. În locurile în care au fost întâlnite zone mari împădurite, drumuri cu copaci și stâlpi de electricitate au putut fi realizate estimări ale lățimii sau intensității.

În plus, a existat un număr de linii de înaltă tensiune și stâlpi de electricitate care se întindeau peste câmpurile deschise care au ajutat la determinarea traiectoriei tornadei. Praful observat a fost ridicat pe malul de sud al Dunării și a fost purtat peste apă către locul de trecere cu bacul (originea acestui praf nu este cunoscută, deoarece a existat o perioadă prelungită de furtună și ploaie, în mare parte, zonele de sat aveau pământul foarte umed). Mai la nord și nord-est de locul de trecere cu bacul, se aflau zone împădurite unde nu s-au înregistrat pagube. Dincolo de aceste zone împădurite se aflau câteva clădiri, copaci sau alte structuri care urmau să fie avariate înainte ca tornada să traverseze drumul național; chiar și atunci când au fost puține pagube înainte ca tornada să lovească localitatea Făcăeni.

În zona de dincolo de trecerea cu bacul și de pădure, dar înainte de atingerea suprafeței și înainte ca pâlnia să fie observată, fermierii au relatat formațiunea noroasă joasă și neagră, iar norii se mișcau foarte repede. De fapt, de-a lungul întregii traiectorii, observatorii au descris formațiunea noroasă ca fiind joasă, închisă la culoare sau neagră sau ca un fum de cauciuc ars. Cei mai mulți care lucrau afară au fost uimiți de mișcarea și rotirea formațiunii noroase. Deoarece este un lucru obișnuit ca pagubele să se producă înainte ca pâlnia să ajungă pe pământ sau chiar înainte de a fi văzută, este posibil ca acești fermieri să fi privit formațiunea noroasă de deasupra locului tornadei fără să își fi dat seama de ea (Ivanovici și Stan-Sion, 2003).

Vizionarea tornadei nu a fost împiedicată de precipitații precum averse de ploaie sau grindină până la o distanță scurtă față de drumul național, unde a început să cadă primele precipitații în apropierea tornadei. Din acel moment, precipitațiile au precedat tornada și adesea au luat formă de grindină cu dimensiunea în diametru de la 1 cm până la dimensiunea ouălelor de porumbel sau ~ 4 cm, dar cu puțină ploaie sau fără ploaie.

Prima observare a tornadei la nivelul pământului a fost făcută de un pescar Ivan Milică, aflat pe lacul Iazaru în apropiere de Jegalia. El se afla la aproximativ 1 km distanță față de tornadă. El a descris tornada ca un con care pătrundea în sol și chiar a schițat pâlnia tornadei. A spus că totul era în agitație și se rotea rapid. Mulți locuitori din sat au raportat că au văzut tornada și toți au descris-o ca pe “un șarpe care avea o parte mai lată spre vârf sub nor și o porțiune mai îngustă aproape de pământ”. Ei de asemenea au descris un nor în mișcare care se rotea rapid în jurul porțiunii superioare a pâlniei. Acolo nu s-a produs grindină și nici nu a plouat, dar locuitorii au comentat despre un fulger strălucitor.

La doar 2-3 km depărtare în lungul traiectoriei tornadei, în acea zi, un fermier, Gheorghe Florescu din satul Galdau, lucra la câmpul său și se afla într-o căruță, foarte aproape de furtună. El a observat, dar fără detalii, că ambii cai erau agitați și greu de controlat înainte de a se ști de apropierea tornadei. În curând el a văzut norul foarte mare și resturi de crengi și pământ mișcându-se rapid către el. S-a gândit să sară din căruță, dar înainte de a o putea face, a fost surprins de vârtej, purtat în aer, pierdându-și cunoștința. Când s-a trezit se afla la o anumită distanță față de locul în care fusese, era liniște și simțea o durere (aceasta a fost prima din relatările celor care au fost purtați în aer de-a lungul traiectoriei tornadei). Săteanul a avut mai multe coaste rupte, leziuni interne și hemoragie, iar căruța a fost distrusă. La circa 1-2 km de tornadă (și de Gheorghe Florescu) se afla un alt fermier care lucra la o bostănărie (care a fost deasemnea distrusă) și care a fost martorul furtunii. Știa că Gheorghe fusese pe câmp înainte de tornadă și acest lucru i-a permis să-l găsească și să-l ducă la spital pe Gheorghe unde acesta a stat pentru o perioadă de timp. Săteanul de la bostănărie a povestit despre norul dens de noroi și vegetație care i-a străpuns pielea. Alte persoane aflate de-a lungul traiectoriei tornadei, dar în afara vârtejului, au povestit despre același nor dens și că au fost răniți de acest amestec de noroi și vegetație.

La circa 1 km distanță se aflau 3 stâlpi de tensiune mari de 80 cm în diametru construiți din beton armat, fiecare fiind situat la aproape 200 m față de celălalt. Acești stâlpi au fost culcați la pământ și orientați în direcția de mișcare a tornadei, aproximativ 2250 (probabil că prăbușirea lor a fost determinată de acțiunea de tragere a unui stâlp de către celălalt prin firele de conexiune). Observatorii au mai raportat flăcări ce au apărut atunci când liniile de înaltă tensiune au fost tăiate și stâlpii au căzut. Un păstor, aflat la ceva distanță către nord-est (poate la 4-5 km de Gheorghe, căruțașul), a fost deasemenea surprins de tornadă pe câmp cu o turmă mare de oi și toate au fost prinse de vârtej.

Pe baza copacilor rupți, dezrădăcinați sau grav avariați ce fuseseră aliniați de ambele părți ale șoselei, s-a putut măsura lățimea celor mai întense dimensiuni ale tornadei care a fost de circa 1000 m. Acolo a fost și locul unde un camion și 2 automobile au fost suflate de pe șosea și rostogolite. De asemenea în apropiere de drumul național, unde se afla o cale ferată, copacii și stâlpii de electricitate doborâți au blocat 1,5 km din această cale ferată. În vecinătatea acestor drumuri, se aflau niste stâlpi de înaltă tensiune din oțel, foarte mari, care susțin firele de înaltă tensiune pe distanțe mari. Aceste structuri din oțel armat, foarte mari, au rămas neavariați dar unele fire s-au rupt. Avansând către nord de-a lungul traiectoriei tornadei, care este la aproape 1 km vest de un sat de fermieri foarte mic, o livadă de cireși și piersici, o cultură de viță-de-vie au fost lovite de tornadă.

Unii copaci erau culcați la pământ, alții erau dezrădăcinați dar erau și alți copaci care fuseseră suficient de elastici pentru a se îndoi până la pământ și care în cursul zilelor scurse de la tornadă deveniseră la poziția inițială, însă toți acești copaci rămăseseră fără frunze. Mulți spalieri din beton sau oțel din podgorie erau aplecați în direcția de mișcare a tornadei, iar toți copacii, spalierii, butucii de viță-de-vie rămași erau acoperiți pe părțile lor de un strat de noroi uscat și întărit de ~ 4-7 mm. Resturi mari purtate de vânt, precum porțiuni de acoperiș metalic, anexe ale clădirilor fermelor, în alte locuri vegetația din amonte etc., erau prinse printre pomii fructiferi din livadă și spalierii din podgorie. Stan Nicolae, un fermier care muncea zilnic în și în jurul podgoriei și a livezii, a oferit pentru prima dată o descriere destul de clară a pâlniilor multiple rotindu-se în jurul unui centru comun, adică o tornadă multi-vortex. În această zonă, au fost observate pagube cauzate de vânturi localizate pe porțiuni de 1-2 km față de traiectoria tornadei, asupra copacilor; un aspect important a fost un turn de apă aflat la aproximativ 1,5 km vest de traiectoria tornadei, înclinat de la vest la est. Firele de susținere ale acestui turn erau rupte și alte bucăți metalice din el fuseseră îndepărtate.

Pentru tornadă, acoperișurile caselor au fost cele mai vulnerabile. Ferestrele și acoperișurile caselor au cedat primele, dar vânturile mai puternice și vârtejurile au provocat și pagube caselor din cărămidă. Aceste vânturile au fost cel puțin la fel de puternice precum cele care au produs pagube F3 caselor cu rame din lemn din SUA, dar datorită faptului că, câteva din aceste case erau din cărămidă cu pereți dubli la interior și exterior, această tornadă poate fi apreciată ca fiind de intensitate F3.

Comuna Făcăeni este situată la ~ 200 m de râul Dunărea; lângă această comună și lângă râu sunt păduri dese de plopi maturi, sălcii și salcâmi. În timp ce majoritatea copacilor erau culcați la pământ într-o direcție uniformă, existau și alte lucruri prăbușite care indicau o schimbare rapidă a direcției vântului în vârtej. Acei copaci din apropierea comunei erau doborâți la pământ, astfel încât ei indicau un oarecare tipar convergent precum cel descris pentru culturi (Lemon și colab., 2003).

Ambele limite ale pagubelor, dreapta și stânga erau clar definite de existența copacilor rămași în picioare, ușor avariați alături de copaci complet rupți, dezrădăcinați și doborâți la pământ de-a lungul unei linii ce definește limitele tornadei.

Un operator de bac din Făcăeni, ca și alte persoane din sat, a susținut că “norii erau negri și foarte joși cu o rotație foarte rapidă, împreună cu o mișcare în sus și în jos”. De asemenea aceștia au avut senzația că pământul se cutremură. Grindina, până la dimensiunea unui ou de porumbel, fără ploaie, a precedat tornada. Impactul tornadei a fost de la câteva secunde până la circa 2 minute. Operatorul a făcut o observație unică, susținând că au existat 2 perioade distincte de vânt foarte intens. Vântul inițial a doborât copacii la pământ și în cea de-a 2-a i-a propulsat în sus în interiorul și în jurul pâlniei.

Ultima dată, pâlnia a fost văzută la lăsarea întunericului într-o locație în care era descrisă ca fiind “ foarte activă”. Aici avea deasemenea 2 zone de 100 m lățime de pagube, concentrate în interiorul traiectoriei de 1 km. Ultima zonă unde recoltele au fost distruse pe o suprafață întinsă după căderea întunericului a fost localitatea Movila.

Mulți observatori aflați de-a lungul traiectoriei și care erau foarte aproape de regiunea de contact a tornadei, au spus că pâlnia nu a ajuns la suprafața solului, ci doar la 2 m de acesta. Totuși, alți observatori, la începutul traiectoriei tornadei, au afirmat că pâlnia sfredelea solul. Lângă Făcăeni, operatorul de bac a susținut că pâlnia nu atingea pământul, dar era la 2 m deasupra lui. Ultima dată când tornada a fost văzută înainte de căderea întunericului, s-a spus că era la 1 m deasupra pământului. Aceste neconcordanțe s-ar putea explica prin faptul că noroiul și micile particule de resturi ar putea să ascundă contactul cu suprafața. Fotografia realizată de Marius Păun (Figura 10) arată că pâlnia tornadei atingea solul.

După cum s-a văzut, mediul era corespunzător cu cel arătat pentru a prezenta și a susține tornadele. Era un mediu cu o variație puternică de vânt orizontal pe un plan de instabilitate verticală și abundentă de nivel inferior. Printre altele, a existat o zonă de convergență de mezoscală de nivel inferior și o limită de-a lungul căreia s-a deplasat furtuna. Examinarea solului în sine a dezvăluit pagube care pot fi atribuite doar unei tornade. S-a stabilit că accelerația și fluxul în partea posterioară a tornadei a fost aproape în mod exclusiv radială în porțiunea de 1 m, cea mai joasă a stratului de graniță, așa cum a fost și tornada Union City, descrisă în detaliu (Lemon și colab., 2003).

S-a cercetat și s-a stabilit un înalt grad de precizie, traiectoria tornadei fiind lungă de 74 km. S-a demonstrat că, în ciuda convingerilor de lungă durată tornadele nu s-au produs și nu se pot produce în România, ele de fapt se produc și s-au produs de mai multe ori în trecut. (Wenger, 1917, citat de Lemon și colab., 2003) raportează o tornadă devastatoare în România pe baza observațiilor barografice, care s-a produs în București, pe 9 iunie 1886. Mai mult, un eveniment asemănător tornadei a fost raportat în 1991 în vestul României când 10 case au fost distruse, 100 avariate și au existat pagube considerabile asupra copacilor.

Această furtună a permis autorilor (Lemon și colab., 2003) posibilitatea să examineze mediul unei tornade europene cu traiectorie lungă încurajând dezvoltarea uneltelor și tehnicilor de prevedere a unei tornade, necesare meteorologilor români.

CONCLUZII

Forța distrugătoare a tornadei a rezultat din viteza foarte mare a vântului, dar și ca urmare a presiunii scăzute în vârtejul ei, fapt care a provocat numeroase pagube și pierderi de vieți omenești.

Aspectul furtunii, înregistrat fotografic, este de forma unei pâlnii, specific unei tornade.

Analiza noastră, pe baza evaluării vitezei vântului și a pagubelor produse susține că tornada de la Făcăeni, din 12.08.2002 a fost de gradul F3 pe scara Fujita.

În timpul tornadei au fost distruse complet 33 de case, aproximativ 400 de case au fost distruse parțial, 3 persoane au decedat (o femeie tânără cu fetița ei de un an și jumătate) și un șofer de autobuz aflat pe șosea, iar 14 persoane au fost grav rănite, și circa 1000 de persoane au fost sinistrate.

O pădure de salcâmi de peste 100 ha a fost distrusă; cei mai mulți copaci au fost rupți, iar frunzele luate de vânt și duse în Dunăre.

Unii localnici au primit compensații pentru impozite și material de construcții pentru refacerea caselor în cazul în care acestea au fost complet distruse.

A fost refăcută parțial pădurea de salcâmi și plopi prin plantarea de puieți (Figura 14).

Localizarea tornadei în sud-estul României corespunde reginii de vulnerabilitate a țării noastre, acolo unde au fost înregistrate și alte riscuri climatice foarte severe cum a fost seceta din anul 1946 sau riscurile asociate (termice, pluviometrice, eoliene) care au avut loc în iarna anului 1954.

Dat fiind faptul că în decursul celor aproximativ 150 de ani de observații meteorologice un astfel de fenomen ca tornada nu a avut loc în țara noastră, acest tip de risc climatic poate fi înscris în contextul mai larg al modificării climatului global și în țara noastră (Ming și colab., 2014).

BIBLIOGRAFIE

Ahrens, C.D., 1991, Metheorology today, Editura West Public. Paul, 577 p., .

Bălteanu, D., Cheval, S., Șerban, M., 2003, Evaluarea și cartografierea hazardelor naturale și tehnologice la nivel local și național, Institutul de Geografie al Academiei Române, București – http://www.prognoze-meteo.ro/wp-content/uploads/2010/03/Riscuri-tornada Facaeni.pdf

Bech, J., Gayà, M., Aran, M., Figuerola, F., Amaro, J., Arús, J., 2009, Tornado damage analysis of a forest area using site survey observations, radar data and a simple analytical vortex model, Atmospheric Research, 93, pp. 118-130.

Bogdan, O., Coșconea, M., 2013, The risk of climate changes on Romanien forests, Riscuri și catastrofe, Nr. XII, 13(2), pp. 155-170.

Ciulache, S., 2004, Meteorologie și Climatologie, Editura Universitară, 459 p., București.

Colda, I., Ardelean, F., 2004, Meteorologie și climatologie, Editura Conspress, 220 p., București.

Davies-Jones, R., 2014, A review of supercell and tornado dynamics, Atmospheric Research – http://dx.doi.org/10.1016/j.atmosres.2014.04.007.

Fujita, T.T., 1981, Tornadoes and downburst in the context of generalised planetary scales, Journal Atmospheric Sciences, 38, pp. 1511–1534.

Gayà, M., 2007, The 1886 tornado of , Atmospheric Research, 83, pp. 201-210.

Gayà, M., 2011, Tornadoes and severe storms in , Atmospheric Research, 100, pp. 334-343.

Goldman, A., Eggen, B., Golding, B., Murray, V., 2014, The health impacts of windstorms: a systematic literature review, Public Health, 128, pp. 3-28.

Graf, M.A., Sprenger, M., Moore, R.W., 2011,Central European tornado environments as viewed from a potential vorticity and Lagrangian perspective, Atmospheric Research, 101, pp. 31-45.

Grecu, F., 2009, Hazarde și riscuri naturale, Editura Universitară, 303 p., București.

Grünwald, S., Brooks, H.E., 2011, Relationship between sounding derived parameters and the strength of tornadoes in Europe and the from reanalysis data, Atmospheric Research, 100, pp. 479-488.

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Hurricane_Katrina_August_28_2005_NASA.jpg.

http://past.theweathernetwork.com/news/storm_watch_stories3&stormfile=Assessing_tornado_damage__EF-scale_vs._F-scale_19_04_2013.

http://primariafacaeni.ro/

http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIM%C4%82RIA_F%C4%82C%C4%82ENI/100210.

Ivanovici, V., Stan-Sion, A., 2003, Tornada de la Făcăeni, GEO, 2, pp. 10-11.

Lacinovà, M., Munzar, J., Franc, M., 2007, Newly identified historical tornadoes in the Czech Republic from 16th to the 20th centuries, Atmospheric Research, 83, pp. 488-492.

Lemon, L.R., Stan-Sion, A., Soci, C., Cordoneanu, E., 2003, A strong, long-track, Romanian tornado, Atmospheric Research, 67-68, pp. 391-416.

Ming, T., De-Richter, R., Liu, W., Caillol, S., 2014, Fighting global warming by climate engineering: Is the Earth radiation management and the solar radiation management any option for fighting climate change?, Renewable and Sustainable Energy Reviews, 31, pp. 792-834.

Oancea, S., Despre atmosferă, vreme și climă, Editura PIM, 2010, 342 p., Iași.

Oliver, J.E., 2008, Encyclopedia of world Climatology, Springer, 854 p., Dordrecht.

Piercefield, E., Wendling, T., Archer, P., Mallonee, S., 2011, Winter storm-related injuries in Oklahoma, January 2007, Journal of Safety Research, 42, pp. 27-32.

Povară, R., 2004 – http://profudegeogra.files.wordpress.com/2011/05/climatologie-general.

Sioutas, M.V., 2011, A tornado and waterspout climatology for Greece, Atmospheric Research, 100, pp. 344-356.

Teodorescu, E., Andrei, L., Manafu, A., Ciucă, A., Butnariu, C., 2007, Managementul riscului de dezastru – http://www.alma-ro.ngo.ro/doc/brosura_management_dezastre.pdf.

Tyrell, J., 2007, Winter tornadoes in :The case of the Athlone tornado of 12 January 2004, Atmospheric Research, 83, pp. 242-253.

Wesolek, E., Mahieu, P., 2011, The F4 tornado of August 3, 2008, in Northern France: Case study of a tornadic storm in a low environment, Atmospheric Research, 100, pp. 649-656.