TOPOLOGII ÎN ARTĂ ȘI ARHITECTURĂ APLICABILITATEA TEXTULUI LITERAR ȘI A EFECTELOR SCENOGRAFICE ÎN CONFIGURAREA SPAȚIULUI INTERIOR Lucrare de… [307825]

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ȘI URBANISM,,ION MINCU”BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ARHITECTURĂ DE INTERIOR

TOPOLOGII ÎN ARTĂ ȘI ARHITECTURĂ

APLICABILITATEA TEXTULUI LITERAR ȘI A EFECTELOR

SCENOGRAFICE ÎN CONFIGURAREA SPAȚIULUI INTERIOR

Lucrare de disertație

Absolvent: [anonimizat]:

Stud. Arh. Int. Miruna-Mihaela DRAGOȘ conf.dr.arh. Oana DIACONESCU

PLAN DE IDEI

CAPITOLUL 1

[anonimizat], alături de metodele de obținere a acestora. Există de asemenea o scurtă enunțare a motivației alegerii temei și a unor considerente personale cu privire la aceasta. [anonimizat], au o [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], pentru a arata că există o interjanjabilitate prin care pot crea împreună atmosferă și simțire.

CAPITOLUL 2

CAPITOLUL 3

CAPITOLUL 4

CAPITOLUL 1.

1.1 zonei de cercetare

Scriitoarea turc Elif Șafak n cartea sa,,Cele patruzeci de legi ale iubirii” susine c ,,iubirea nu poate fi lamurit i totui ea lmurete totul”.

,,Cea mai nalt form de activitate este aceea n care o persoan se aeaz pentru a-i contempla propriile experiene i propria entitate”,

,,ceea ce nu poate fi spus n cuvinte poate fi priceput doar prin tcere”.

Juhani Pallasmaa consider c ,,miracolul artei este acela c [anonimizat] a trit cu sute de ani n urm.

El susine c ,,mreia este msurat de atemporalitate”.

,,persoanele creative au mini i procese dezordonate”. :,,o pictur nu se gndete i nu se stabilete n avans. Ea se schimb n timp ce e creat, [anonimizat] e gata, continu s se schimbe n funcie de starea de spirit a privitorului”. similar:,,dac am tii ce urmeaz s facem n avans, nu am mai face. Creativitatea ncepe n momentul n care i manifeti curiozitatea”.

care,, arta se ntmpl”.

1.2 Introducere n tema studiat

1.2.1 Art si arhitectur

Prin urmare ,,[anonimizat], [anonimizat]. Cci ultimul scop al arhitecturii nu este de a [anonimizat] o stare sufleteasc, o atitudine moral”.

Raportandu-m la ea ca la o art a spectacolului, mizez pe ceea ce Louis Kahn susinea i anume c ,,arhitectura crea sentimentul unei lumi nuntrul altei lumi care i este insuflat ncperii.”

1.2.2 Aplicabilitatea textului literar i a efectelor scenografice n configurarea spaiului interior

Juhani Pallasmaa vorbete despre capacitatea omului de a genera spaii cu ajutorul minii i imaginaiei:,,Cnd citim o [anonimizat], [anonimizat], cas sau chiar ntregi orae cu ajutorul imaginaiei”.

.,,Ea ne permite s oferim sensuri personale experienelor prin care trecem, s ne amintim trecutul, s ne gndim la viitor, s ne imaginam alte perspective i scenarii, s nelegem poveti, s reflectm la stri mintale i emoionante, fie c sunt ele ale noastre sau ale altora. […]Activitatea reelei imaginaiei poate da natere i celor mai creative idei.”

1.2.3 Topologii – relaia omului cu spaiul i obiectul

Peter Zumthor afirm c ,,este important pentru un arhitect s i imagineze situaii umane, mai degrab dect locuri fantastice. Sarcina mea ca arhitect este s studiez cui i rspune cladirea, ce sarcini am n vedere de ndeplinit, iar apoi m pot concentra pe designul acesteia”.

.,,Obiectul este ceea ce este experimemtat, subiectul este perspectiva transcendent din care este obinut experiena i spaiul este mediul continuu prin care se produce experiena.” Toi cei trei termeni au un coninut de sine stttor, dar se pot contopi ntr-o poveste, creionat de arhitect.

1.3 Prezentarea demersului lucrrii

1.3. Scop

1.3.2 Obiective

1.3.3 Metode

CAPITOLUL 2. RELAIONRI ALE ARHITECTURII CU ARTA

2.1 Arhitectura neleas ca art a spectacolului

,,arhitectura este art prin excelen, care atinge starea de grandoare platonician, de ordine matematic, de speculaie spiritual, de percepere a armoniei prin raporturi emoionante.” Dar arhitectura a fost tratat nu doar asemeni unei arte, ci i unei tiine, cu precdere n perioada Ilminismului. ,,Dup L.HBoileau, arhitectura se afl n inutul celor trei faculti primordiale: sentimentul, riunea i aciunea realizatoare, ea este arta de a produce impresii estetice cu mijloacele tiinei cele mai avansate.” ,,structura unitar, organic i de sine stttoare.” Ca orice alta disciplin dispunea de un obiect al studiului, ce se referea la principiile n funcie de care ea lua form i era neleas. Obiectul arhitecturii a fost cel mai complex formulat de Vitruviu,,exist trei lucruri care ar trebui s se regseasc n toate edificiile: soliditatea, comoditatea i frumuseea.”

n sens larg, obiectul arhitecturii leag sensul utiliii i al expresivitii de latura informativ i constructiv a domeniului, ntr-un coninut inseparabil, omogen ,,n cuprinsul funciunii”. n sens restrns, obiectul arhitecturii se rezum la cunoatere. Pentru c se bazeaz pe un tip de cunoatere menit s ofere umanitii cadrul de via potrivit, C. Gr. consider c ,,arhitectura trebuie privit ca art a spaiului”, iar n completarea sa, Perret susine c ,,arhitectura stpnete spaiul, l limiteaz, l separ, l include; ea are privilegiul de a crea locuri magice, n ntregime oper a spiritului.”

“La Société du spectacle” (1960),

Politic, folosit ca tehnic de accentuare a hegemoniei statului, iar economic, bazndu-se pe abundena mrfurilor.

,,Spectacolul atrage, impreioneaz, bucur, vinde, prin urmare, spectacolul trebuie s continue amplificat.”

.,, De la reprezentare, ca fenomen conceptual individual, la reprezentaie, ca fenomen social cultural, spectacolul interior al ideilor i cel exterior al materializrii lor, sub form de arhitectur, au marcat nu doar istoria artei ci i a civizilaiei.”

n cazul muzeului Guggenheim din Bilbao, muzeului.

1.2.3.4.

Muzeul Guggenheim din Bilbao,Frank Gehry, Surs foto 1, 2, 3, 4: https://www.igloo.ro/muzeul-guggenheim-din-bilbao/

divine.

1. 2.3.

1.Detalii interioare Sagrada Familia, 2.Faad Sagrada Familia, 3.Perspectiv de ansamblu Sagrada Familia, Antonio Gaudi,Surs foto 1: https://www.arch2o.com/sagrada-familia-antoni-gaud%C3%AD/arch2o-interior-of-the-sagrada-familia-00002/, Surs foto 2: https://www.igloo.ro/sagrada-asa-cum-nu-a-vazut-o-gaudi_16-imagini-166-de-ani/, Surs foto 3: https://news.artnet.com/art-world/sagrada-familia-permit-1568944

,,Un obiect reușit, în sensul în care există dincolo de propria sa realitate, este un obiect care creează o relație duală, o relație care poate trece prin deturnare, prin contradicție, prin destabilizare, dar care, efectiv, pune față în față pretinsa realitate a unei lumi și iluzia sa radicală”, destabilizare.”

1.2.3.

1.Fundaia Cartier la rsrit, 2. Fundaia Cartier la apus, 3. Fundaia Cartier seara, Jean Nouvel, Surs foto 1: https://www.cartier.ch/fr-ch/maison/engagements/fondation-cartier-pour-lart-contemporain.html, Surs foto 2: http://www.jeannouvel.com/, Surs foto 3: https://www.archdaily.com/84666/ad-classics-fondation-cartier-jean-nouvel

2.2 Arta Dansului

uman.

refein.

1.2. 3.

1. Axonometrie de ansamblu Parc de la Villette 2. Parc de la Villette, 3. Notaii legate studiul micrii corpului uman i legtura cu arhitectura oraului,Bernard Tschumi, Surs foto 1:https://www.architectural-review.com/films/interview-bernard-tschumi/8669431.article, Surs foto 2: https://www.archdaily.com/92321/ad-classics-parc-de-la-villette-bernard-tschumi?ad_medium=gallery, Sursa foto 3:https://www.architectural-review.com/films/interview-bernard-tschumi/8669431.article

domeniului.

Un loc aparte n acest de conturare a spectacolului l are arhitectura. Prison susine c ,,arhitectura danseaz spaiul sau spaiul danseaz cu o micare asemntoare a omului n spaiu” Forsythe susine urmtoarele:,,coregrafia nseamn organizarea corpului n spaiu, sau organizarea corpurilor cu alte corpuri sau organizarea corpurilor cu alte corpuri ntr-un spaiu organizat”.

1.2.

1. Micromegas, 2. Chamberworks, Daniel Libeskind, Surs foto 1: http://socks-studio.com/2012/03/24/daniel-libeskinds-micromegas-1979/, Surs foto 2: https://libeskind.com/work/chamber-works/

Enemy in the figure valoare.

1. 2.3.

,William Forsythe, Surs foto 1, 2, 3: https://exploredance.com/article.htm?id=2172

Iniial proiectat de Darlings&Pearson, ulterior regndit de Frank Gehry pentru a corespunde unor noi cerine funcionale i estetice, Galeria de Arta din Ontario interiorului cu . Este vorba de a crea arhitectură, sens și esență, pornind de la o materie care e brută. scopul”.

static.

1.2.3.

Galeria de art din Ontorio, Frank Gehry, Sursa foto 1, 2, 3, 4: https://thecoolhunter.net/art-gallery-of-ontario/

transformabilitatea.

1. 2. 3. 4.

1. erspectiv exterioar seara, 2. erspectiv exterioar ziua, 3erspectiv interioar scara elicoidalde acces etaj Centrul de Dans Laban, erspectiv interioar sala de dans, Herzog de Meuron, Surs foto 1, 2, 3: https://artchist.wordpress.com/2016/04/22/laban-dance-center-in-london-by-herzog-de-meuron/, Surs foto 4: https://www.dezeen.com/2016/12/11/herzog-de-meuron-laban-dance-centre-new-photographs-jim-stephenson/

dialog.

1.2.

Richard B. Fisher Center for the Performing Arts, Frank Gehry,Surs foto 1, 2: https://www.audioh.com/projects/rapture.html

2.3 Arta performance-ului

regizorilor.

tip de instalaii. semnificaie.

Stilul este o modalitate particular de comunciare estetic, ,,devin coninuturi aplicate materiei operei de art. […] La nivelul stilului nu exist un model unic, reluat apoi n nenumrte multiplicri, ci principii, modele pariale. Stilul ca fenomen arhitectural cu limbaj propriu, genereaz o mulime de obiecte arhitecturale similare dar nu identice”, iar ,spectacol, fiecare reprezentaie, intrupare a textului n spectacol nseamn o alt apariie n real.” Performance-ul este despre teatru, dar poate fi i despre muzic, dans, acrobaie, poezie, orice ,,transpunere n spaiu i micare a unei viziuni artistice ce ia forma imaginilor vizuale”,cum atesta semnificaie.

altora.

folosii prosper

1. 2. 3

Perspective interioare Beirut Design Fair 2018, Gm Architects Sursfoto 1, 2, 3:https://www.merci-magazine.com/merci-blog/2018/8/7/2018-beirut-design-fair-scenography-will-be-designed-by-gm-architects

expoziia.

1.2.3.

Perspective interioare ale Muzeului de tiin din Londra, Zaha Hadid Architects, Surs foto 1, 2, 3: https://delightfull.eu/inspirations/2016/12/09/zaha-hadid-architects-londons-science-museum/

abordat artiti.

Decorul scenic al spectacolului Savage x Fenty, Willo Perron, Surs foto 1, 2: https://www.admiddleeast.com/rihannas-savage-x-fenty-show-set-inspired-by-moroccan-architecture, Surs foto 3: https://archpaper.com/2019/10/rihanna-savage-x-fenty-fashion-week-fascist-architecture/

2.4 Arta fotografiei

calotipiei, Vedere de la fereastr din Le Gras dagherotipíei. Thomas Sutton.

1. Gravur flamanda, Nicéphore Niépce 2. Vedere de la fereastr din Le Gras, Nicéphore Niépce,3. Boulevard du temple, Louis Daguerre, 4. Funde din stofă în carouri, Thomas Sutton, Surs:https://webcultura.ro

mijlocul lor de exprimare. o imagine.

,,exterior”, timpurilor.

reale.,,ntregime.

fotografiat.

punct de context.

timpului. simire.

privitorului.

,,Lumea este reprezentarea mea” din vizionografie. umbra. ,, Toate fotografiile sunt autoportrete” conform mainrie.

operaional.

,, Acolo unde eu vedeam sfîrșitul arhitecturii, împingînd conceptul la limită și mai degrabă dincolo de fotografie, o făceam în ideea că majoritatea imaginilor nu mai sînt expresia unui subiect, nici realitatea unui obiect, ci aproape exclusiv desăvîrșirea tehnică a tuturor posibilităților sale intrinseci. Mediul fotografic e cel care contează. Oamenii cred că fotografiază o scenă, pe cînd ei nu sînt decît operatorii tehnici ai acestei virtualități infinite a aparatului. Virtualul este aparatul care nu cere decît să funcționeze, care pretinde să funcționeze. Și să-și epuizeze toate posibilitățile. N-ar sta lucrurile la fel oare și în arhitectură și în infinitele sale potențialități, în termeni de materiale, dar și în termeni de modele, toate formele care se află la dispoziția arhitecților (postmoderni sau moderni), iar din acea clipă, totul se compune în funcție de… Nici măcar nu mai putem vorbi de un adevăr, în sensul în care ar exista o finalitate a arhitecturii, dar nici de radicalitate, sîntem în pura virtualitate.”

2.5 Arta scrierii

n fotografia epocii digitale, pe lng textul care ajut la conturarea imaginilor mentale, orice tip de text vizual.

1. 2.3.4. 5.

1, 2, 3-Autor: Ionu Costea, 4,5- Autor Lismarie Schiffner, Surs: Instagram

coerena.

viitoare.

limb.

1.

2. 3. 4. 5.

1. Concept module The mastheads, 2. Perspectiv exterioar module The mastheads, 3. Perspectiv interioar modul The mastheads, 4. Perspectiv exterioar modul The mastheads, 5. Perspectiv exterioar module The mastheads, Tessa Kelly ,Chris Parkinson,Sursa foto: https://www.youtube.com/watch?v=4ImeuuNwLtQ

ar ambele rămân moduri ale unei arhitecturi literare, sau mai degrabă, moduri de arhitectură cu rădăcini în explorările literare.

2.6 Arta expunerii

c ,, forma urmeaz naraiunea”, cu referire la citatul lui Louis Sullivan ,,forma urmeaz funciunea”.

efemer.

1. 2. 3.

1.Perspectiv exterioar pavilion, 2. Perspectivnterioar pavilion, 3. Perspectiv interioar pavilion, Serpentine Gallery 2014, Smiljan Radić, Sursa foto 1, 2, 3: https://www.serpentinegalleries.org/exhibitions-events/serpentine-galleries-pavilion-2014-smiljan-radic

omul.

1. 2. 3.

1. Perspectiv exterioar pavilion, 2. Perspectiv exterioar pavilion, 3. Perspectiv interioar pavilion, Serpentine Gallery 2013, Sou Fujimoto https://www.archdaily.com/384289/serpentine-pavilion-sou-fujimoto

2.7 Concluzii

micare. ,,etc.” topogolie.

CAPITOLUL 3. TOPOLOGIIART I ARHITECTUR