Toma Diana Ioana, Grupa 5 Rise, Anul I [623710]

Pagină 1 | 17

Ș
COALA

NA
Ț
IO
NAL
Ă

D
E STUDII POLITICE
Ș
I
ADMINISTRATIVE BUCURE
Ș
TI

Facultatea de
Ș
tiin
ț
e Politice

Specializarea Rela
ț
ii Interna
ț
ionale
ș
i Studii
Europene

R
ata avortu
r
ilor
legale în România
ș
i Polonia pe
parcursul anilor
1998
–
2018

Student
ă

anul I
–

licen
ț
ă

Diana Ioana Toma

Ianuarie 2021

Pagină 2 | 17

CU
PRINS

•
Capitolul I
–
Argumentarea temei
………………………………….
4

•
Capitolul II
–
Descrierea temei la nivel teoretic
…………….
5

•
Capitolul III
–
Interpretarea datelor
……………………………..
7

•
Capit
olul IV
–
Concluziile cercet
ă
rii sociologice
………….
15

•

Bibliografie
………………………………………………………………..
16

Pagină 3 | 17

Lista tabelelor

Tabel 3.1
:

Rata avorturilor în Rom
ânia pe parcursul anilor 1998
–
2018
……….
…
…….8

Tabel 3.2
:

Rata avorturilor în România pe parcursul anilor 1998
–
2018
…………..
…
..9

Tabel 3.3
:

Dezvoltarea economico
–
social
ă

a României comparativ cu alte
ț
ă
ri
.
…
.12

Tabel 3.4
:

Procentajul femeilor care folosesc orice tip de metod
ă

contraceptiv
ă
.
13

Lista figurilor

Figura

3.1
:

Num
ă
rul avorturilor
din România pe parcursul anilor 1998
–
2018
…….10

Figura 3.2
:

Num
ă
rul avorturilor din Polonia pe parcursul anilor 1998
–
2018
……..10

Pagină 4 | 17

•
Capitol
ul
I
–

Ar
gumentarea temei

Aceast
ă

cercetare

sociologic
ă

are scopul de a eviden
ț
ia
diferitele
concep
ț
ii
ș
i practici
reg
ă
site
î
n cadrul

a dou
ă

state

membre
ale

Uniun
ii

Europe
ne
,
în intervalul

aceleia
ș
i
perioade de timp
:

”Rata avorturilor legale în România
ș
i
Polonia pe parcursul ani
lor 1998
–
2018”
.

În

mod
clar
, la baza
diferen
ț
elor majore dintre
c
ifrel
e

raportate de
ț
ă
rile alese
,
se afl
ă

multi
plii
ș
i diver
ș
i
factori
.

Alegerea de a aborda aceast
ă

tem
ă

are ca
scop
analiza
statisticilor

oficiale

ș
i
crearea unei paralele între

situa
ț
ia
celor dou
ă
, pentru a surprinde atât diferen
ț
ele

pe plan
legislativ,
cât
ș
i
cele legate de
mentalitatea

co
lectiv
ă

prez
ent
ă

la nivelul
fiec
ă
rei
societ
ăț
i
, dar

ș
i
eficien
ț
a
m
ă
surilor adoptate

în scopul

diminu
ă
rii

num
ă
rului de
femei
care apeleaz
ă

la aceast
ă

practic
ă
.
Discu
ț
iile contradictorii pe
tema avortului sunt înc
ă
extrem de actuale, existând dou
ă

perspective principale de tratare a subiectului: ”pro -life”
care sus
ț
ine c
ă
avortul este o crim
ă
indiferent de motivul
care a determinat femeia s
ă
apeleze la acesta
ș
i c
ă
ar trebui
interzis în totalitate
ș
i ”pro -choice ” care sus
ț
ine dreptul
fiec
ă
rei persoane de a fi liber
ă

ș
i prive
ș
te întreruperea
sarcinii ca pe o decizie ce ar trebui s
ă
stea doar la latitudinea
femeii, fiind vorba despre corpul
ș
i via
ț
a sa.

Ur
m
ă
torul capi
tol va prezenta tema la nivel teoretic,
vizân
d

parcursul
s
ă
u
istoric
ș
i
aprofundarea
termenilor
,
toate acestea
având ca
ț
int
ă

î
n
ț
elegerea mai u
ș
oar
ă

a datelor

ce urmeaz
ă

a fi
examinate
.

Pagină 5 | 17

•
Capitolul II
–

Descrierea temei la nivel teoretic

Înainte de
a
aborda tema din perspectiva

sa
teoretic
ă
, este de men
ț
ionat c
ă

în c
adrul c
ercet
ă
rii se face referire
, atât teoretic, cât
ș
i statistic
, strict la
avortul indus
,
nu
ș
i la cel spontan.

Defini
ț
i
i

➢
Sursa: Organiza
ț
ia Mondial
ă

a S
ă
n
ă
t
ăț
ii

( OMS )
1

”
Avortul pres
upune

terminarea (oprirea) sarcinii înainte de 22 s
ă
pt
ă
m
â
ni
de gesta
ț
ie, calculat
ă

î
n func
ț
ie de data primei zile a ultimei menstrua
ț
ii
ș
i
expulzarea unui f
ă
t nou
–
n
ă
scut care c
â
nt
ă
re
ș
te mai pu
ț
in de 500 grame.
”
2

”Un tip aparte de avort este cel

provocat. Avortul provocat se realizeaz
ă

prin interven
ț
ie

chirurgical
ă

specializat
ă

sau prin alte mijloace, precum
avortul medicamentos,
î
n condi
ț
iile legisla
ț
iei fiec
ă
rei
ț
ă
ri.
Î
n
ț
ă
rile
î
n care
avortul este ilegal sau sever restric
ț
ionat, el se realizeaz
ă

prin metode
empirice, de multe ori periculoase.
”

3

Dup
ă

defini
ț
iile prezentate, deducem c
ă

avortul indus
/
provocat

este
practica folosit
ă

de femei
î
n scopul
întreruperii unei sarcini nedori
te,
sau
a
unei sarcini care prezint
ă

riscuri ridicate pentru mam
ă

ș
i/ sau
copil
.

Tipuri de avort indus
4

➢
Aspirarea electric
ă

(

en.
medical
a
b
breviation
–
EVA)

➢
Aspirarea manual
ă

( en.
medical
a
bbreviation
–
MVA)

➢
Avortul medicamentos

(

en.

medical terms
–

mifepristo
ne &
misopros
tol administration)

➢
Dilatare
ș
i chiuretaj

( en.
medical
a
bbreviation
–
D&C)

➢
Dilatare
ș
i evacuare

( en.

medical

a
bbreviation
–
D&E)

1.
OMS – Organiza
ț
ia Mondial
ă
a S
ă
n
ă
t
ăț
ii (WHO – World Health Organisation)
2.
Safe abortion: tech nical and policy guidance for health systems . Geneva, World Health
Organization, 2003 , traducere p roprie
3.

https://www.who.int/health -topics/abortion#tab=tab_1

4.
Safe abortion: technical and policy guidance for health systems – 2nd edition , World Health
Organisation , 2012 , traducere p roprie

Pagină 6 | 17

Metodele de mai sus, de
ș
i presupunând
tehnici distincte, au
acela
ș
i rezultat.
Î
n mod n
ormal, doctorul ginecolog ar trebui s
ă

aleag
ă
, dup
ă

o co
nsulta
ț
ie de specialitate, cea mai sigur
ă

ș
i potrivit
ă

metod
ă

pentru pacient
ă
.

Nu
trebuie

îns
ă

exclus
ă

practicarea

metodel
or

”
empirice
”
,
frecvent men
ț
ionate
î
n documentele
Organiza
ț
iei Mondiale a S
ă
n
ă
t
ăț
ii, organiza
ț
ie care trage semnale de
alarm
ă

asupra consecin
ț
elor interzicerii avortului
,
afirmând

urm
ă
toarele
:

”
Câ
nd femeile cu sarcini nedorite nu au acces la avortul realizat în
condi
ț
i
i sigure,
de obicei apeleaz
ă

la avortul

nesigur
.
[…]
Avortul
nesigur poate duce
la riscuri majore imediate
–
inclusi
v moartea
–

precum
ș
i la complica
ț
ii pe termen lung,

ca
re afecteaz
ă

s
ă
n
ă
tatea fizic
ă

ș
i mental
ă

ș
i bun
ă
starea femeilor pe tot parcursul vie
ț
ii
.”
5

În con
di
ț
iil
e în care consecin
ț
ele sunt f
ă
cute publice
ș
i
mediatizate pentru a se evita
supunerea femeilor la riscuri
ridicate, exist
ă

î
nc
ă

ț
ă
ri c
are
iau în calcul interzicerea avortului
aproape în totalitate, una dintre ele fiind chiar Polonia,

aceasta
fiind un subiect principal în aceast
ă

cercetare. De
ș
i legile prezente
în acest domeniu
,
la nivelul

statului
,

sunt printre cele mai severe
din Europa

(
permi
ț
ând avortul doar în condi
ț
iile
în care sarcina
este rezultatul unui viol

sau

al unui incest

ș
i dac
ă

mama sau f
ă
tul au
probleme grave, care le pun în pericol s
ă
n
ă
tatea
)

,
Curtea
Constitu
ț
ional
ă

a Poloniei nu consider
ă

c
ă

e
ste

de ajuns.

O m
ă
sur
ă

eficient
ă

folosit
ă

pentru reducerea
ș
i prevenirea
sarcinilor nedorite sunt metodele contraceptive
, metode despre
importan
ț
a c
ă
rora se va
men
ț
io
na
î
n
capitolul III.

Defini
ț
ie

➢
Sursa:
DEX '09 (2009)

6

”CONTRACÉP
Ț
IE

s. f.

M
ă
sur
ă

temporar
ă

ș
i reversibil
ă

de evitare a
sarcinii, constând din utilizarea unei metode sau folosirea unui produs
contra
ceptiv; anticoncep
ț
ie.
–

Din

fr.

contraception.”

În urm
ă
torul capitol, vor fi analizate
ș
i comparate
date statistice

oficiale

corespunz
ă
toare celor dou
ă

ț
ă
ri

pentru a
surprinde
atât
diferen
ț
ele dintre
rata avor
turilor
, precum
ș
i motivele care stau la b
aza
acestora.

5.

https://www.who.int/health -topics/abortion#tab=tab_1
, traducere p roprie
6.
Dic
ț
ionarul explicativ al limbii române (edi
ț
ia a II-a revizuit
ă

ș
i ad
ă
ugit
ă
), Academ ia
Român
ă
, Institutul de Lingvistic
ă
, acad. Ion Coteanu, dr. Lucre
ț
ia Mare
ș
, Editura Univers
Enciclopedic Gold , 2009

Pagină 7 | 17

•
Capitolul
III
–

Interpretarea datelo
r

Pentru crearea unui cadru stabil în care urmeaz
ă

s
ă

fie prezentate
statisticile, consider necesar
ă

men
ț
ionarea legisla
ț
iei l
egate de avort
a fiec
ă
rei
ț
ă
ri, pentru a puncta primul motiv ce
duce la diferen
ț
e atât
de mari ale
num
ă
rului de femei ce au apelat la întreruperea sarcinii.

➢ ROMÂNIA
”Din aceast ă reglementare (art. 201 alin. (1) Cod Penal 2009 ), interpretat ă per a
contrario, se poate deduce faptul c ă înt reruperea cursului sarcinii este
permis ă, indiferent de motivele care ar putea determina femeia îns ărcinat ă să
recurg ă la un asemenea procedeu, dac ă sunt îndeplinite urm ătoarele condi ții:
1) vârsta sarcinii este mai mic ă sau egal ă cu 14 s ăptămâni;
2) procedeul s ă fie efectuat de c ătre un medic de specialitate în acest domeniu,
cu drept de liber ă practic ă și într -o institu ție medical ă autorizat ă în acest
sens;
3) întreruperea cursului sarcinii s ă se realizeze cu consim țământul femeii
însărcinate; ”7

➢ POLONIA ( tradus )
”The Family Planning, Human Embryo Protection and Conditions of Permissibility
of Abortion Act of 7 January 1993
Articolul 4a. 1. O întrerupere a sarcinii poate fi efectuat ă numai de c ătre un medic,
atunci când:
1) Sarcina reprezint ă o amenin țare pentru via ța sau s ănătatea femeii gravide;
2) Examin ările prenatale sau alte afec țiuni medicale indic ă faptul c ă exist ă o
probabilitate mare de
un defect fetal sever și ireversibil sau o boal ă incurabil ă care amenin ță viața fătului;
3) Exist ă motive pentru a suspecta c ă sarcina este rezultatul unui act ilegal;
4) (abrogat)” 8

UPDATE OCTOMBRIE 2020: ”Curtea a declarat neconstitu
ț
ional
ă

cea mai important
ă

excep
ț
ie a
legii deja stricte a av
ortului, conform c
ă
reia avortul este permis în caz de leziuni grave
ș
i
incurabile ale f
ă
tului.

Din acest moment, avortul este legal doar în

caz de viol, incest sau dac
ă

via
ț
a mamei se afl
ă

în
pericol
.”
9

7.
https://www.avocatoo.ro/blog/avortul -legislatia -penala -romana/

8. Acosta, L. (2015). Abortion Legislation in Europe. Current Politics & Economics of
Europe , 26(4), 525 –559 , traducere proprie

9. https://republica.ro/in -ce-conditii -mai -este -permis -avortul -in-polonia -proteste -violente –
dupa -o-lege -extrem -de-r estrictiva

Pagină 8 | 17

Prezentate fiind
men
ț
iunile legislative, un prim motiv al diferen
ț
elor
majore dintre ratele avortului
este clar eviden
ț
iat. În România,
femeia
poate apela la avort indiferent de motivele pe care le are, dac
ă

se respect
ă

câ
tev
a reguli de baz
ă
.
În Polonia îns
ă
, stricte
ț
ea regulilor
este una
mult mai ridicat
ă
, femeile având dreptul de a întrerupe o
sarcin
ă

doar dac
ă

a
u motive ce se identific
ă

cu con
di
ț
iile

impuse de
l
ege .

Tabel 3.1
*Rata avortului = avorturi/1000 n
ă
scu
ț
i vii
**Procentajul avortului= ce procent de sarcini s -a terminat prin avort indus

Sursa datelor:
1. Ministerul S
ă
n
ă
t
ăț
ii ( Centrul de Statistic
ă

ș
i Infor matic
ă
în S
ă
n
ă
ta
tea Public
ă
)

2. I nstitutul Na
ț
ional de Statistic
ă
, ”Anuarul demografic al Româ niei edi
ț
ia 2015 ”, capitolul 2
”Popula
ț
ie”, subcapitolul 2.13 ”Întreruperi de sarcin
ă
”
3. Institutul Na
ț
ional de Statistic
ă
, ”Anuarul demografic al Româ niei edi
ț
ia 2019 ”, capitolul 2
”Po pula
ț
ie”, subcapitolul 2.13 ”Întreruperi de sarcin
ă
”

4. Abortion statistics and other data -Johnston`s Archive

Pagină 9 | 17

Tabel 3.2
*Rata avortului = avorturi/1000 n
ă
scu
ț
i vii
**Procentajul avortului= ce procent de sarcini s -a terminat prin avort indus

Sursa datelor:
1. Eurostat, 6 March 2012, "Legally induced abortions by mother's age"
2. Council of Europe, 2004, "Poland, Table 2: Births, deaths and legal abortions," in Recent
Demographic Developments in Europe: Demographic Yearbook 2003
3. Statistics Poland – National Census of Population and Housi ng 2021
4. abort -report.eu/poland/
5. Abortion statistics and other data -Johnston`s Archive

Statisticile oficiale ata
ș
ate mai sus subliniaz
ă
diferen
ț
ele drastice
dintre România
ș
i Polonia când vine vorba de num
ă
rul avorturilor,
dar
ș
i de rata
ș
i procentajul acestora. Este nevoie de un simplu calcul
pentru a deduce c
ă
diferen
ț
a dintre avorturile f
ă
cute în România
ș
i
cele din Polonia este una de
aproximativ 3 milioane
, fiind un num
ă
r
extrem de ridicat.

Pagină 10 | 17

În cele ce urmeaz
ă
, vor fi ata
ș
ate grafice realizate în concordan
ță
cu datele
de mai sus, pentru a oferi o viziune simplificat
ă
asupra subiectului
abordat.

Fig. 3.1 ROMÂNIA Fig. 3.2 POLONIA

Din Fig. 1 dedu cem c
ă
în cazul României, cazurile sunt în continu
ă

ș
i
considerabil
ă
sc
ă
dere, aceasta fiind o posibil
ă
urmare a inform
ă
rii
popula
ț
iei, care are acces la din ce în ce mai multe surse de
autoeducare, descoperind astfel atât consecin
ț
ele sexului neprotejat,
cât
ș
i varietatea metodelor de contracep
ț
ie. De asemenea, o posibil
ă

rat
ă
atât de crescut
ă
în primii ani viza
ț
i ai cercet
ă
rii poate avea drept
cauz
ă
atât dezinformarea, cât relaxarea legisla
ț
iei

dup
ă

1989

(abrogarea Decretului nr. 770/19 66)
10
.

Din Fig. 2 ded ucem c
ă
în cazul Poloniei, num
ă
rul avorturilor cre
ș
te pe
parcursul perioadei 1998
–
2018, graficul fiind la polul opus fa
ț
ă

de Fig.
1. S
–
a concluzionat c
ă

aceast
ă

cre
ș
tere este cauz
at
ă

de malforma
ț
iile
congenitale, fiind motivul cel mai des întâlnit în justificarea sarcinilor
întrerupte. Recent îns
ă
, în luna octombrie 2020 , practicarea avorturilor
datorit
ă
malforma
ț
iilor unui fetus au devenit ilegale.

Comparând ambele
ță
ri
ș
i numerele raportate de avorturi pe aceea
ș
i
perioad
ă
de timp, se observ
ă
, repet, diferen
ț
e majore. Aceste diferen
ț
e au la
baz
ă
multiple
ș
i diverse motive, urmând scurta aprofundare a principalilor
factori de influen
ță

10. Johnson BR, Horga M. Contraception and abortion in Romania. Lancet . 1993;341(8849):875 ,
traducere proprie

Pagină 11 | 17

Principalii factori diferen țiatori

➢ Legislația
Revenind la începutul Capitolului III, pagina 7, sunt men
ț
ionate
legisla
ț
iile în vigoare în perioada 1998 -2018. Se observ
ă
diferen
ț
ele
majore dintre cele dou
ă
, România având mult mai mult
ă
libertate în ceea
ce prive
ș
te avortul: o femeie poate apela la întreruperea sarcinii din
orice motiv dore
ș
te, fiind nevoie îns
ă
s
ă
respecte un minim necesar de
condi
ț
ii pentru siguran
ț
a sa. În Polonia,
ț
ara considerat
ă
ca fiind printre
cele mai stricte din Europa când vine vorba de avort, lucrurile stau total
diferit, fiind specificate câteva motive ca fiind unicele ce ar permite
femeii întreruperea sarcinii: este nevoie ca mama sau copilul s
ă
fie pu
ș
i
într -un pericol major sau ca sarcina s
ă
fie rezultat unui act ilegal ( viol
sau inc est). Acestea fiind spuse, un prim motiv care justific
ă
diferen
ț
a de
3 milioane de avorturi (România în perioada 1998 -2018 are cu 3 milioane
de avorturi induse raportate mai mult decât Polonia) este clarificat. Dac
ă

cadrul legislativ al Poloniei s -ar identifica cu cel al României, este foarte
posibil ca rata avortului în Polonia s
ă
creasc
ă
semnificativ .

➢ Popula
ț
ia
11

România=19,53 milioane (2018)
Polonia=37,98 milioane (2018)
Urm
ă
rind înc
ă
din 1960 pân
ă
la momentul actual, Polonia a avut
permanent o popula
ț
ie mult mai mare decât România, deci nu se justific
ă

din acest punct de vedere num
ă
rul avorturilor mult mai crescut în
România. Ce pot fi îns
ă
justificate sunt procentajul avorturilor
ș
i rata
acestora, care sunt extrem de mici în Polonia fa
ță
de cele din România:
rata
ș
i procentajul se calculeaz
ă
raportându -ne la num
ă
rul de na
ș
teri
ș
i cel
de sarcini. Pe lâng
ă
num
ă
rul extrem de sc
ă
zut al avorturilor în Polonia, un
alt factor influent este acela c
ă
popula
ț
ia este mult mai mare, deci automat
ș
i num
ă
rul na
ș
terilor
ș
i cel al sarcinilor este mai crescut (de exem plu în
2018 România a înregistrat186.450 na
ș
teri, iar Polonia 388.178)9.

➢ Nivelul de dezvoltare economico -socială
La solicitarea Comisiei Na
ț
ionale de Prognoz
ă
(nr. 737 din 09 iunie 2006),
Centrul Român de Pol itici Economice a elaborat studiul „Evaluarea
stadiului de dezvoltare economico -social
ă
a României comparativ cu alte
ță
ri”. Am ales acest studiu fiind realizat într -un an din perioada 1998 –
2018, pentru a surprinde diferen
ț
a dintre nivelul de dezvoltare al
României (plasat
ă
pe locul 45 dup
ă
criteriul anum itor valori definitorii)
ș
i Polonia (aflat
ă
pe locul 30). În mod clar, dezvoltarea unei
ță
ri
influen
ț
eaz
ă

ș
i dezvoltarea loc uitorilor s
ă
i. Multe femei din România au
ales s
ă
î
ș
i întrerup
ă
sarcinile pentru c
ă
nu considerau c
ă
au un mediu de
trai destul de bun, o carier
ă
ce s
ă
le asigure un suport financiar ce ar fi
11. Eurosta t- Population on 1 January by age and sex ( online data code: DEMO_PJAN)

Pagină 12 | 17

permis cre
ș
terea unui copil sau a mai multora (exist
ă

ș
i cazul în care
femeia nu este la prima sarcin
ă
, având deja un copil sau mai mul
ț
i) ,
ș
i a
ș
a
mai departe. Având în vedere statistica ata
ș
at
ă
, putem observa c
ă

situa
ț
ia Poloniei este una mai bun
ă
, de
ș
i mai pu
ț
in relevant, femeilor din
aceast
ă

ț
ar
ă
nefiindu -le permis avortul pe baza motivelor enumerate mai
sus de femeile din România.

Tabel 3.3
Sursa: „Evaluarea stadiului de dezvoltare economico -social
ă
a României comparativ cu alte
ță
ri”.
Comisi a Na
ț
ionale de Prognoz
ă
(nr. 737 din 09 iunie 2006), Centrul Român de Politici Economice

➢
Educa
ț
ia sexual
ă
& metodele contraceptive

Conform Biroului regio nal al OMS pentru Europa
ș
i BZgA:

”Educa
ț
ia sexual
ă
reprezint
ă
înv
ăț
area despre aspectele cognitive, emo
ț
ionale, sociale,
interactive
ș
i fizice ale sexualit
ăț
ii. Educa
ț
ia sexual
ă
nu î ncurajeaz
ă
între
ț
inerea
rela
ț
iilor sexuale de c
ă
tre copii
ș
i tineri. În Standardele pentru educa
ț
ia sexual
ă
în
Europa, exper
ț
ii au convenit c
ă
: „Educa
ț
ia sexual
ă
începe devreme în copil
ă
rie
ș
i
progreseaz
ă
pe parcursul adolescen
ț
ei
ș
i vârstei adulte. Pentru copii
ș
i tineri, aceasta
are drept scop sprijinul
ș
i protec
ț
ia dezvolt
ă
rii sexuale. Treptat, copiii
ș
i tinerii
dobândesc informa
ț
ii, abilit
ăț
i
ș
i valori pozitive care îi ajut
ă
s
ă
în
ț
eleag
ă

ș
i s
ă
se bucure
de sexualitatea lor, s
ă
aib
ă
rela
ț
ii sigure
ș
i adecvate,
ș
i s
ă
–
ș
i asume responsabilitatea
pentru s
ă
n
ă
tatea sexual
ă

ș
i bun
ă
starea proprie, dar
ș
i pentru s
ă
n
ă
tatea altor persoane ”12

În România, educa
ț
ia sexual
ă
ca materie introdus
ă
în
ș
coli,
lipse
ș
te cu des
ă
vâr
ș
ire. De
ș
i OMS trage semnale de alarm
ă
asupra
importan
ț
ei introducerii acesteia în curriculum
ș
i elevii sus
ț
in în
procentaj ridicat c
ă
au nevoie de predarea educa
ț
iei sexuale în
ș
coli, exist
ă
parlamentari care au sus
ț
inut
ș
i sus
ț
in fie lipsa acesteia
din
ș
coli, fie blocarea sa printr -un acord parental.
12. Biroul regional al OMS pentru Europa
ș
i BZgA. 2010. Standards for Sexua lity Education in
Europe: A framework for policy makers, education and health authorities and specialists
[Standarde pentru educa
ț
ia sexual
ă
în Europa: un cadru pentru factorii de decizie politic
ă
,
speciali
ș
ti
ș
i autorit
ăț
i din domeniul educa
ț
iei
ș
i s
ă
n
ă
t
ăț
ii]. K öln, BZgA

Pagină 13 | 17

În Polonia, situa
ț
ia este alta. Înc
ă
din 1969, s -a introdus o lege care
sus
ț
inea educa
ț
ia sexual
ă
în
ș
coli. În 1973 devin e obligatorie ca
materie sub numele de ”Prepararea pentru via
ț
a într -o familie
socialist
ă
”, în 1999 se redenume
ș
te ca fiind ”Prepararea pentru
via
ț
a de familie ”, iar în 2009 devine o materie care nu este
obligatorie, începe din clasa a V -a
ș
i cuprinde 14 ore/an ( + 5 ore
separate pentru b
ă
ie
ț
i
ș
i fete )
.
13

Cât despre metodele contraceptive, la momentul actual, exist
ă
o
gam
ă
variat
ă
de unde atât femeile, cât
ș
i partene rii lor pot alege,
de
ș
i majoritatea persoanelor nu sunt familiarizate cu toate
metodele, în special când vine vorba cele moderne, care au o
eficien
ță
mult mai ridicat
ă
fa
ță
de metodele ”tradi
ț
ionale”.

Tabel 3.4
Sursa:
”
World Family Planning, 2017 Highlights
”
, Department of Economic and Social Affairs, United
Nations New York, Annex II, Table A.1. Median and uncertainty intervals (U.I.) of model -based
estimates for the percentage of contraceptive prevalence (modern and traditional), unmet need for
family planning, and demand for family planning satisfied with modern methods in 2017 and 2030 for
the world, regions, subregions and countries

În statistica oficial
ă

pentru anul 2017 prezentat
ă

mai sus, se observ
ă

c
ă
:

–

în Rom
ânia, procentajul femeilor care folosesc

orice fel metode
contraceptive este de 68,4%, iar în Polonia
de 70,1%.
-procentajul femeilor din Rom
ânia care folosesc metode
contraceptive moderne este de
56,9%, iar procentajul celor din
Polonia este de
53,9%

Î
n ceea ce prive
ș
te metodele contraceptive, diferen
ț
ele folosirii lor
în rândul popula
ț
iei nu sunt unele semnificative
, deci nu putem
considera pro blema metodelor de contracep
ț
ie ca fiind una mai grav
ă

decât cea a lipsei educa
ț
iei sexuale.

Foarte multe femei apeleaz
ă
la avort
ș
i pentru c
ă
în urma unor
contacte sexuale neprotejate cu b
ă
rba
ț
i cu care nu sunt într -o rela
ț
ie
serioas
ă
r
ă
mân îns
ă
rcinate
ș
i partenerul refuz
ă
s
ă
î
ș
i asume
paternitatea sau s
ă
sprijine femeia în decizia de a p
ă
stra copilul. O
educa
ț
ie sexual
ă
bine structurat
ă
ar reu
ș
i s
ă
mic
ș
oreze at
ât cazurile de
13. https://www.researchgate.net/profile/Maria_Wozniak/publication/302973146_ Sexuality_
Education_in_Polish_Schools/links/5734898808aea45ee83ac7cb/Sexuality -Education -in-
Polish -Schools.pdf , traducere proprie

Pagină 14 | 17

boli ob
ț
inut e prin contact sexual neprotejat, cât
ș
i sarcinile nedorite
ș
i
multe altele.

Pagină 15 | 17

•
Capitolul IV – Concluziile cercet ării
sociologice

În fin alul cercet
ă
rii, atât dup
ă
prezentarea teoretic
ă
a
termenilor, cât
ș
i dup
ă
interpretarea statisticilor
ș
i
analiza factorilor ce contribuie la rat a semnificativ mai
ridicat
ă
a avortului în România în compara
ț
ie cu cea a
Poloniei, se concluzioneaz
ă
c
ă
diferen
ț
a major
ă
este
provocat
ă
în principal de legisla
ț
ie. Se mai observ
ă
cum
num
ă
rul avorturilor scade treptat în România, modificare
adus
ă
atât de accesul la informa
ț
ie mult mai rapi d,
folosirea din ce în ce mai frecvent
ă
a metodelor de
contracep
ț
ie moderne , cât
ș
i de nivelul de dezvoltare
economico -social
ă
mai ridicat. În cazul Poloniei, rata
avortului cre
ș
te anual, aceast
ă
cre
ș
tere fiind provocat
ă
de
apari
ț
ia multiplelor sarcini cu malforma
ț
ii congenitale.
OMU (Organiza
ț
ia Mondial
ă
a S
ă
n
ă
t
ăț
ii) sus
ț
ine
ș
i
promoveaz
ă
decizia luat
ă
în Con ferin
ț
a Interna
ț
ional
ă

privind Popula
ț
ia
ș
i Dezvoltarea de la Cairo DIN 1994 care
presupune c
ă
”

Fiecare persoan
ă
are dreptul s
ă
decid
ă
în
mod liber
ș
i responsabil – f
ă
r
ă
discriminare, constr ângere
ș
i violen
ță
– num
ă
rul de copii dorit , spa
ț
iul
ș
i momentul
când dore
ș
te s
ă
îi aib
ă
,
ș
i s
ă
aib
ă
informa
ț
iile
ș
i mijloacele
necesare pentru a face acest lucru, precum
ș
i dreptul de a
atinge cel mai înalt standard al s
ă
n
ă
t
ăț
ii sexuale
ș
i
reproductive .”14 , considerând avortul o normal itate,
femeile având dreptul de a lua decizii pentru propria lor
bun
ă
stare.
În continu
ă
dezvoltare, la nivel mondial se promov eaz
ă

constant educa
ț
ia sexual
ă
, accesul la informa
ț
ie din surse
sigure, de specialitate,
ș
i metodele contraceptive moderne
cu o rat
ă
de siguran
ță
cât mai ridicat
ă
pent ru a preveni
sarcinile nedorite, astfel încât s
ă
nu fie nevoie ca femeile
s
ă
ajung
ă
pân
ă
în punctul de a î
ș
i întrerupe sarcin ile.

14.
https://enb.iisd.org/vol06/0639000e.html
–
The ENB summary of the International
Conference on Population and Development
; VII. REPRODUCTIVE RIGHTS AND
REPRODUCTIVE HEALTH , traducere proprie

Pagină 16 | 17

•
Bibliografie

1.
Abortion statistics and other data -Johnston`s Archive
2.
Abort -report.eu/romania/

3.
Abortion statistics and ot her data -Johnston`s Archive
4.
abort -report.eu/poland/

5.
Acosta, L. (2015). Abortion Legislation in Europe. Current Politics & Economics of
Europe , 26(4), 525 –559 , trad ucere proprie

6.
Biroul regional al OMS pentru Europa
ș
i BZgA. 2010. Standards for Sexuality Education in
Europe: A framework for policy makers, education and he alth authorities and specialists
[Standarde pentru educa
ț
ia sexual
ă
în Europa: un cadru pentru factorii de decizie politic
ă
,
speciali
ș
ti
ș
i autorit
ăț
i din domeniul educa
ț
iei
ș
i s
ă
n
ă
t
ăț
ii]. K öln, BZgA
7.
Council of Europe, 2004, "Poland, Table 2: Births, deaths and legal abortions," in Recent
Demographic Developments in Europe: Demographic Yearbook 2003

8.
Dic
ț
ionarul explicativ al limbii române (edi
ț
ia a II -a revizuit
ă

ș
i ad
ă
ugit
ă
), Academia
Român
ă
, Institutul de Lingvistic
ă
, acad. Ion Coteanu, dr. Lucre
ț
ia Mare
ș
, Editura Univers
Enciclopedic Gold, 2009

9.
Eurostat, 6 March 2012, "Legally induced abortions by mother's age"

10.
Evaluarea stadiului de dezvoltare economico -social
ă
a României comp arativ cu alte
ță
ri”.
Comisi a Na
ț
ionale de P rognoz
ă
(nr. 737 din 09 iunie 2006), Centrul Român de Politici
Economice
11.
https://enb.iisd.org/vol06/ 0639000e.html
–
The ENB summary of the International
Conference on Population and Development
; VII. REPRODUCTIVE RIGHTS AND
REPRODUCTIVE HEALTH, traducere proprie

12.
https://republica.ro/ in-ce-conditii -mai -este -permis -avortul -in-polonia -proteste -violente –
dupa -o-lege -extrem -de-r estrictiva

13.
https://www.avocatoo.ro/blog/avortul -legislatia -penala -romana/

14.
https://www.researchgate.net/profile/Maria_Wozniak/publication/302973146_Sexuality_Ed
ucation_in_Polish_Schools/links/5734898808aea45ee83ac7cb/Sexu ality -Education -in-Polish –
Schools.pdf, traducere proprie
15.
https://www.who.int/health -topics/abortion#tab=tab_1

16.
https://www.who.in t/health -topics/abortion#tab=tab_1
, traducere proprie

17.
Institutul Na
ț
ional de Statistic
ă
, ”Anuarul demografic al Româ niei edi
ț
ia 2015 ”, capitolul 2
”Popula
ț
ie”, subcapit olul 2.13 ”Întreruperi de sarcin
ă
”

18.
Institutul Na
ț
ional de Statistic
ă
, ”Anuarul demografic al Româ niei edi
ț
ia 2019 ”, capitolul 2
”Po pula
ț
ie”, subcapitolul 2.13 ”Întreruperi de sarcin
ă
”

19.
Johnson BR, Horga M. Contraception and abortion in Romania. Lancet . 1993;341(8849):875,
traducere proprie
20.
Ministerul S
ă
n
ă
t
ăț
ii ( Centrul de Statistic
ă

ș
i Infor matic
ă
în S
ă
n
ă
tatea Public
ă
)

21.
OMS – Organiza
ț
ia Mondial
ă
a S
ă
n
ă
t
ăț
ii (WHO – World Health Organisation)
22.
Safe abortion: technical and policy guidance for health systems – 2nd edition , World Health
Organisation, 2012, traducere proprie

23.
Safe abortion: technical and policy guidance for health systems . Geneva, World Health
Organization, 2003, traducere proprie
24.
Statistics Poland – National Census of Population and Housing 2021

Pagină 17 | 17

25.
World Family Planning, 2017 Highlights”, Department of Economic and Social Affairs, United
Nations New York, Annex II, Table A.1. M edian and uncertainty intervals (U.I.) of model –
based estimates for the percentage of contraceptive prevalence (modern and traditional),
unmet need for family planning, and demand for family planning satisfied with modern
methods in 2017 and 2030 for the w orld, regions, subregions and countries