Toleranta Sociala. Rolul Familiei, al Grupului de Munca, Rolul Religiei Si Rolul Mas Media

CAP. IV- DIMENSIUNEA SOCIALĂ

Toleranța socială. Rolul familiei, al grupului de muncă, rolul religiei și rolul mass-media

In orice societate violenta in familie este influentata atat intr-un mod pozitiv, cat si intr-un negativ de mai multi factori, printre care mediul social, mediul familial, colectivul de munca, religia, precum si mass-media.

Desi toleranta sociala fata de acest fenomen de violenta in familie trebuie sa fie fara echivoc zero, fiecare persoana, in functie de gradul de dezvoltate sociala, percepe diferit modul in care trebuie tratat acest aspect, unii avand un grad de toleranta scazut, iar altii ridicat genarat fie de ideea ca din moment ce nu sunt implicati in mod direct, nu-i priveste si nu ar trebui sa intervina, fie, preponderant cei din mediul rural, ca violenta in familie, mai ales cea indreptata impotriva femeii este ceva normal. Membrii comunitatii reactioneaza cu prea multa toleranta fata de violenta in familie, drept urmare victimele primesc sprijin scazut din partea apropiatilor.

Violenței i se opune rațiunea (nonviolența și toleranța). Toleranța presupune propria hotărâre de a nu accepta, in sensul ca toate persoanele trebuie tratate la modul cum iti doresti tu insuti sa fii tratat. Comportamentul uman are forme diferite: de la intoleranță, la indiferență și indulgență (toleranță dusă la extrem). Toleranța față de atitudinea violenta a unor persoane include accepțiunea că trebuie să luăm în considerație comportamentul altora, să ne argumentă propriile opinii, să nu-i considerăm pe cei care gândesc diferit de noi ca pe niște inamici, dar in cazul in care este gresit sa incercam sa indreptam si sa facem in asa fel incat situatia sa nu se agraveze.

Lipsa de reactie este mai raspandita decat ar trebui, astfel s-a format conceptia “zonei de confort”, prin aceea ca multe persoane merg pe principiul ca li se intampla altora, nu lor, asa ca ramane problema acelor persoane si nu a lor.

Este cunoscut faptul ca celula de baza a unei societati este familia, care reprezinta primul loc unde orice individ isi incepe educatia, care apoi ii influenteza intreg comportamentul si modul de a relationa cu semenii sai.

Avand in vedere faptul ca din primele clipe in care incepe sa constientizeze ambientul familial, copilul isi insuseste primele repere in viata de aici si tot ce se intampala in jurul lui este absorbit imediat, membri familiei si celelalte persoane care intra in contact cu el trebuie sa manifeste o atentie sporita la valorile si principiile pe care i le insufla.

Moralitatea se formează și se consolidează de – a lungul întregii copilării. Ea se învață după norme care dobândesc valoare pentru existența omului. Modelele de viață care rezultă din relațiile cu părinții, frații, profesorii și colegii sunt înțelese de tânăr, evaluate și astfel însușite. În raport cu respectarea sau nerespectarea acestor norme apar sentimente noi, de rușine și culpabilitate. Pentru aceasta este necesar să știe ,, ce este bine ″ și ,, ce este rău ″, corect și incorect, să-și asume responsabilități proprii, care pot duce la eliminarea factorilor care conduc la aparitia fenomenului de violenta in familie. Din acest punct de vedere dobândește importanță accesul copilului la valorile sociale ( democrație, demnitate civică și națională, respect față de lege și instituții, etc . ).

Calitatea educatiei primite in familie – acei “sapte ani de acasa”- depinde in cea mai mare masura si de nivelul educatiei membrilor familiei sau a celorlalte persoane care sunt responsabile cu cresterea si ingrijirea lor, mai ales din punct de vedere moral si comportamental. Astfel, daca acestia au o moralitate indoielnica, in speta in cadrul familiei exista violenta domestica sub oricare forma a ei, copilul va percepe acest aspect ca fiind ceva normal, pana in momentul in care va avea o gandire si o perceptie proprie despre viata, nefiind totusi cert faptul ca atitudinea sa pe viitor va fi distincta fata de cea invatata si deprinsa in mediul familial.

De aici, una dintre principalele cauze generatoare a violentei in cadrul unei familii este reprezentata de mediul familial din care un individ a pornit si s-a format.

Familia, ca promotor al individului in societate, are mai multe functii, printre care cea biologica, psiho-afectiva sau economica, dar cea mai importanta din punct de vedere al modelarii comportamentului unei persoane in ceea ce priveste violenta in familie este cea educative, intrucat are un rol foarte important în transmiterea limbii, a obiceiurilor, a modelelor comportamentale si a principiilor de viata. În familie, copilul învață să se aprecieze pe sine și pe ceilalți, deprinde un anumit mod de viață, vine în contact cu valorile și normele societății. Familia joacă un rol important în educația civică a copiilor.

De regula, oamenii nu muncesc singuri, ci intr-un colectiv. Grupul de muncă nu reprezintă numai o entitate tehnico-administrativă, adunand impreună un număr de persoane ce colaborează intr-un proces de muncă necesar, cu relații tehnic determinate, ci constituie totodată o entitate socială distinctă, cu logica sa proprie, avand numeroase consecințe atat pe plan professional,cat si pe plan personal.

Avand in vedere faptul ca membrii grupului de munca petrec foarte mult timp impreuna isi dezvolta un comportament si un limbaj propriu grupului, motiv pentru care se influenteaza adesea foarte usor unul pe celalalt prin transmiterea convingerilor personale. Deseori, problemele familiale sunt impartasite grupului, dat fiind faptul ca prin prisma timpului indelungat petrecut in comun, increderea afectiva fata de menbri grupului se accentueaza, facand astfel posibila usurinta de a povesti.

Din cele expuse mai sus, se poate intelege faptul ca exista o apropiere emotionala, motiv pentru care atat victimele violentei in familie, cat si agresorul pot relata colegilor prin ceea ce trec, de multe ori cautand din partea acestora o solutie la problemele lor.

Astfel, victima prin cautarea unui suport afectiv spera ca odata prin confesarea celor traite se va elibera de tensiunea acumulata si va gasi o modalitate prin care va stopa si depasi situatia in care se afla si peste care considera ca nu poate trece singura, iar agresorul prin confesare, fie cauta sa se elibereze si ceilalti sa-i confirme intr-un fel ca ceea ce a facut este justificabil, fie,nu intelege consecintele si gravitatea comportamentului sau, considerand ca este un atribut al masculinitatii, care trebuie impartasit cu ceilati colegi.

Rolul colegilor intr-un colectiv de munca, in cazul unei fapte de violenta in familie, ar trebui sa fie de intelegere a victimei si de neblamare a acesteia, de incurajare in a se adresa institutiilor abilitate cu aplanarea si solutionarea acestui tip de violenta, eventual de a o insoti si a nu o lasa singura sa parcurga pasii necesari pentru a primi asistenta juridical, sociala si medicala de specialitate.

In ceea ce-l priveste pe agressor,acesta ar trebui sa beneficieze de toleranta zero din partea colegilor de munca, acestia avand obligatia morala de a nu-l incuraja sa continue si de a-l convinge sa inceteze cu un astfel de comportament, in cazul in care au cunostinta despre perseverarea acestuia in acelasi gen de actiuni agresive sa anunte organele abilitate.

Un alt factor care are rol in educarea pozitiva in ceea ce priveste fenomenul de violenta domestica este religia. Se stie ca biserica este locul in care vin oameni de toate varstele si toate categoriile sociale. Învățăturile religiei sunt încărcate de pilde și de îndemnuri care te învață cum să te comporți în relațiile cu semenii. Fiecare predică este o lecție de educație creștină, dar și civică. Rolul Bisericii ca instituție în formarea cetățeanului din punct de vedere moral în societate este foarte important si de multe ori se poate spune ca însănătoșirea societății și formarea conștiințelor depind foarte mult de aceasta institutie. Convingerile și mai ales educația religioasă a familiei sunt foarte importante.

O persoana care are convingeri religioase bine inradacinate, isi va educa copilul in acest spirit, iar atmosfera din cadrul unei astfel de familii ar trebui sa fie una de armonie si intelegere.

Cu toate astea, din pacate, violenta in familie se produce in multe familii crestine. Ea afecteaza in mod grav vietile tuturor celor implicati si adesea , pe termen lung, deformeaza perceptia despre Dumnezeu, despre sine si despre ceilalti.

Implicarea religiei, prin intermediul bisericii, poate avea diverse forme. Este important ca in momentul in care ia la cunostinta despre existenta unui fenomen de violenta in familie, sa se ingrijeasca de cei implicati si sa raspunda nevoilor acestora prin:

ascultarea si consilierea persoanelor implicate

intrajutorarea familiilor afectate de violenta si abuz, cautand ca, atat victimele, cat si agresorii, sa poata avea acces , daca este posibil, la ajutorul unui specialist

accentuarea invataturii bisericesti cu privire la natura relatiei sot-sotie, parinte-copil

promovarea atat in cadrul comunitatii de credinciosi,cat si in societate, ideii de neaccepare a violentei in familie

incurajarea persoanelor implicate intr-un fenomen de violenta in familie de a se adresa institutiilor abilitate in vederea rezolvarii problemelor

medierea conflictului, atunci cand atitudinea agresorului face posibila iertarea si restabilirea relatiilor. Intotdeauna, regret presupune acceptarea intregii responsabilitati pentru raul comis, disponibilitatea de a indrepta lucrurile in orice mod posibil si schimbarea comportamentala, care sa elimine abuzul

constientizarea de catre cei implicati a factorilor care contribuie la aparitia si derularea fenomentului de violenta in familie

insuflarea ideii de modelare a comportamentului copiilor de catre parinti fara a folosi metode aspre si masuri disciplinare represive, ci prin puterea cuvantului si a exemplului.

indemnarea membrilor bisericii de a nu ramane indiferenti in momentul in care au cunostinta despre existenta unor cazuri de violenta domestica, asta insemnand perpetuarea si extiderea violentei in familie

Conform DEX, mass-media reprezinta termenul care desemnează ansamblul mijloacelor și modalităților tehnice moderne de informare și influențare a opiniei publice, cuprinzând radioul, televiziunea, presa, internetul etc.; mijloace de comunicare în masă.

Prin urmare se adreseaza maselor si nu persoanelor concrete, colectivitatilor de indivizi care reactioneaza solidar la anumiti stimuli.In toate societatile, fiintele umane se implica in productia si schimbul de informatie si de continut simbolic. De la primele forme de folosire a gestului si limbajului pana la cele mai recente dezvoltari din tehnologia calculatoarelor, producerea, inmagazinarea si circularea informatiei si a continutului simbolic au fost aspecte centrale ale vietii sociale.

Astfel, in România, televiziunea este mijlocul de comunicare si de masa cu cel mai mare impact la public.

Desi rolul mass-media ar trebui, avand in vedere faptul ca majoritatea persoanelor au acces la acest mijloc de informare, sa fie unul pozitiv, de cele mai multe ori are un puternic impact negativ, in sensul ca promoveaza in exces scenele de violenta, inclusiv pe cele de violenta in familie. Opiniile nu se mai formează aproape deloc în mod spontan, ele sunt de cele mai multe ori create. Presa , produs al epocii moderne, transformă mulțimea în public și opiniile individuale ,în opinie publică. In orice societate, indivizii sunt preocupati de conceperea si schimbul de informatii, inca de la cele mai simple forme de limbaj si pana la cele mai avansate forme de tehnologie.

Funcțiile mass mediei sunt:

– funcția de educație :mass –media contribuie la educatia si modelarea comportamentului atat a individului, cat si a societatii

– funcția de informare : mass – media, asigură strangerea și preluarea informațiilor din diferite medii, pe care apoi le transmite mai departe publicului

– funcția de socializare : mass- media faciliteaza schimbul de informații, favorizand interacțiunea socială și permite unui număr mare de oameni să ia parte activă la soluționarea problemelor care îi privesc

– funcția de divertisment : mass – media oferă diferite modalități de divertisment și de petrecere a timpului liber.

De cele mai multe ori, mass-media impartea difuzarea scenelor de violenta in familie in doua categorii. In prima categorie se afla scenele de violenta cu un ridicat impact emotional, care de fiecare data sunt aspru sanctionate, punandu-se un accent semnificativ pe ele, iar o doua categorie este formata din scenele cu o violenta “redusa”, peste care se trece cu usurinta, creand astfel ideea falsa ca sunt mai putin importante si mai rar intalnite.

Acest ultim aspect face ca nepromovarea in egala masura a celor doua categorii mai sus mentionate, sa creeze falsa impresie ca cele din a doua categorie pot fi mai usor tolerate, neluand in considerare faptul ca de cele mai multe ori violenta cu grad “redus” conduce la violenta extrema.